Cuprins

CAPITOLUL 1. Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de management de

mediu (SMM) .................................................................................................................................. 2
1.1Descrierea organizatiei ............................................................................................................... 2
1.1.1 Cifra de afaceri a firmei.................................................................................................. 8
1.1.2 Conducerea firmei si structura organizationala .............................................................. 9
1.2 Principalii factori poluatori ai firmei ................................................................................... 10
1.3 Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii unui sistem de management de
mediu ( SMM) ........................................................................................................................... 12
1.4 Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui sistem de management de
mediu ......................................................................................................................................... 12
1.5 Importanta pentru oganizatie a introducerii unui SMM ...................................................... 12
1.6 Obiectivele sistemului integrat de mediu. ........................................................................... 13
1.7 Indentificarea suportului necesar la nivelul organizatiei ..................................................... 13
1.8 Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze sistemul de management de
mediu ......................................................................................................................................... 13
1.9 Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de management de mediu .............................. 13
1.10 Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
sistemului de management de mediu ........................................................................................ 14
CAP.2 Sistemul de management de mediu a organizatiei ............................................................ 16
2.1.Politica de mediu a organizatiei .......................................................................................... 16
2.1.1 Prezentarea politicii de mediu ...................................................................................... 16
2.1.2 Evaluarea politicii de mediu a organizatiei .................................................................. 17
2.2 Planificare............................................................................................................................ 18
................................................................................................................................................... 18
2.2.1 Analiza initiala de mediu.................................................................................................. 18
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului
(aplicarea metodei AMDEC) ................................................................................................ 19
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile .......................................................................... 35
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente . 36
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte de mediu a organizatiei SC
CHIMCOMPLEX SA BORZESTI ....................................................................................... 37
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de management de mediu ............................... 38
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizati ............. 38
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei .............................. 40
2.2.2.3.Aplicarea metodei ELECTRE in ierarhizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale
organizatiei SC CHIMCOMPLEX SA ................................................................................ 44
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI .......................................................................................................................... 47
Bibliografie.................................................................................................................................... 49
 CAPITOLUL 1. Pregatirea organizatiei pentru implementarea
unui sistem de management de mediu (SMM)
1.1Descrierea organizatiei

Parte a Grupului SCR , cel mai puternic grup industrial din România, CHIMCOMPLEX
S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România.
Actul de infiintare a Combinatului Chimic Borzesti a fost semnat in anul 1954, iar in anul 1959 au
intrat in functiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalatiile producatoare de detoxan si
monoclorbenzen, dupa care in 1960 au fost puse in functiune uzina de soda caustica, cu instalatiile:
electroliza cu diafragma, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire impreuna cu instalatiile
pentru fabricarea clorurii de var si a hexacloranului.
Anii urmatori au completat structura principalelor doua fluxuri tehnologice: fluxul
produselor clorosodice si derivate si fluxul produselor organice de sinteza in cadrul careia s-a
evidentiat linia acetilena-policlorura de vinil. Gama de produse fabricate s-a dezvoltat continuu,
incluzând treptat, si alte produse clorosodice, cloruri anorganice, solventi organici, mase plastice,
alchilamine produse de sinteza organica, pesticide si gaze tehnice.
In anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca unitate distincta din Combinatul
Petrochimic de pe platforma din Borzesti, iar in 1991 s-a transformat in societatea comerciala pe
actiuni sub denumirea de CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI. Cel mai important eveniment care
a marcat evolutia de dupa 1990 a societatii il constituie semnarea, in ziua de 9 iunie 2003, a
contractului de privatizare a societatii, eveniment care a insemnat nu numai schimbarea formei de
proprietate ci si intrarea CHIMCOMPLEX SA BORZESTI in Grupul S.C.R .
Mergind pe aceasi etica puternica a Grupului S.C.R. , CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI
ofera un mediu de lucru sigur si curat atât pentru angajatii sai cât si pentru mediu. Pentru. ca noi
credem ca se pot crea afaceri prospere fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a
trai intr-un mediu sanatos.
CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI membra a grupui S.C.R, cel mai puternic grup industrial
din romania, se bazeza pe doua mari fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice si derivate
si fluxul produselor organice de sinteza din care produc pe fiecare flux cate 3 respectiv 1 flux
secundar, avand la baza compusi de tipul: clorosodice, solventi organici, cloruri anorganice,
alchilamine. In urma acestor fluxuri reulta urmatoarele produse finite:
Clorosodice
 Soda caustica solutie: Denumirea chimica a acestui produs este hidroxid de sodiu, utilizat
in in industria chimica la fabricarea sapunurilor, detergentilor, pesticidelor,
ingrasamintelor, agentilor de inalbire si la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni, in
industria petrochimica la rafinarea produselor petroliere, in industria lemnului,in industria
textila la fabricarea celofibrei, vascozei si fibrelor supercord, in metalurgia aluminiului, la
decaparea metalelor, la regenerarea carbunelui animal, in industria zaharului.
 Conditii tehnice de calitate:

 Soda caustica fulgi: utilizat in n industria chimica la fabricarea sapunurilor, detergentilor,

pesticidelor, ingrasamintelor, agentilor de inalbire, in industria petrochimica la rafinarea
produselor petroliere, in metalurgia aluminiului, la regenerarea cauciucului, in industria
uleiurilor si unsorilor pentru purificarea acestora de acizii grasii liberi, in industria
zaharului, pentru uz casnic.
Conditiile tehnice de calitate

 Clor lichid: se utilizeza in industria chimica pentru sinteze organice si anorganice, la

fabricarea clorcauciucului, maselor plastice, in sintezele organice de sinteza, in industria
farmaceutica, in industria textila ca decolorant, in industria celulozei si hartiei ca
decolorant, in petrochimie, in industria metalurgica la extragerea metalelor neferoase din
minereuri, in petrochimie, la clorinarea apei
Conditii tehnice de calitate:
  Acid clorhidric solutie: se utilizeaza in industria chimica la reactia de hidroclorurare, la
fabricarea ingrasamintelor, rasinilor si sarurilor organice, colorantilor, la fabricarea
medicamentelor, in industria metalurgica pentru decapare, in centrale termice la epurarea
apelor de alimentare a cazanelor termice, la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni,in
industria zaharului si la regenerarea carbunelui animal
Conditii tehnice de calitate:

 Hipoclorit de sodiu: utilizat ca agent de inalbire pentru textile, detergenti, celuloza si

hartie, in procesele de oxidare ale produselor organice, la rafinarea petrolului, la
dezinfectarea apei si instalatiilor sanitare.
Conditii tehnice de calitate:

Cloruri anorganice
 Clorura de var: utilizat ca agent de dezodorizare si dezinfectie in igiena publica, ca
decolorant in industria celulozei si hartiei, in industria textila, ca oxidant al iperitei
Conditii tehnice de calitate:
  Clorura fierica solutie: utilizata ca coagulant pentru purificarea apei industriale si potabile,
in industria farmaceutica, ca agent oxidant in industria chimica, in electronica.
Conditii tehnice de calitate:

 Clorura de calciu: se utilizeaza in industria chimica, in industria hartiei, in tehnica frigului,

in industria farmaceutica, in constructii ca accelerator de priza si de intarire pentru betoane,
in metalurgia neferoasa, in constructia si exploatarea soselelor, ca agent de uscare a gazelor
si lichidelor, la combaterea prafului pe drumuri, terenuri de sport si in minerit, la
combaterea poleiului, ghetii si zapezii de pe drumuri, la transportul si stocarea pe timp de
iarna a minereurilor, in industria alimentara, ca adaos in noroaie de foraj
Conditii tehnice de clitate- Clorura de calciu tehnica:

Conditii tehnice de calitate- Clorura de calciu tehnica solutie

Sloventi organici
 Metanol: utilizat ca solvent selectiv pentru produsii organici, in sinteza chimica organica,
ca materie prima la fabricarea materialelor plastice, a fibrelor, elastomerilor, antigel, ca
solvent pentru cauciuc, lacuri
Conditii tehnice de calitate:

 Tricloretilena: utilizat ca solvent in industria chimica, ca intermediar in sinteze (acid

monocloracetic, freoni) ca agent de extractie a uleiurilor si grasimilor, in curatatoriile
chimice si pentru degresarea la rece si la cald a pieselor metalice (exclusiv a celor din
aluminiu, magneziu si aliajele lor), in operatiile de rafinara a sulfului, in industria
cauciucului, a vopselelor si a adezivilor, ca solvent pentru curatarea si uscarea pieselor
electronice
 Clorura de metilen: este utilizat ca agent de extractie a grasimilor, uleiurilor minerale si
comestibile, cerurilor si parfumurilor, in industria antibioticelor si a materialelor plastice,
in industria filmelor cinematografice, ca solvent pentru vopsele (pentru acetat de celuloza),
ca agent de degresare, ca agent de racire (Freon 30), ca agent de propulsie pentru aerosoli.
ca agent de decofeinizare, in sinteze organice ca mediu de reactie
Conditii tehnice de calitate:
Alchilaminele
 Izopropil amina solutie: Izopropilamina solutie este utilizata la fabricarea de erbicide,
insecticide, coloranti, medicamente, ca inhibitor de coroziune
Conditii tehnice de calitate:

 Izopropil amina tehnica: Izopropilamina tehnica este utilizata la fabricarea de erbicide,

insecticide, coloranti, medicamente, ca inhibitor de coroziune.
Conditii tehnice de calitate:

 Metilamine pot fi :
1. Monometilamina : utilizata in sinteze organice pentru obtinerea de insecticide,
solventi, medicamente, detergenti anionici, emulgatori, coloranti, polimeri si
catalizatori de polimerizare, acceleratori de vulcanizare, substante fotografice.
2. Dimetilamina: fiind utilizata in sinteze organice pentru obtinere de emulgatori,
inhibitori de coroziune, insectofungicide, solventi, medicamente, schimbatori de
 ioni, fibre chimice, polimeri si catalizatori de polimerizare, acceleratori de
vulcanizare, substante fotografice.
3. Trimetilamina : fiind un factor important in sinteze organice pentru obtinere de
saruri cuaternare de amoniu, clorhidrat de colina, emulgatori, insectofungicide,
solventi, medicamente, schimbatori de ioni, coloranti, detergenti, substante
fotografice.
1.1.1 Cifra de afaceri a firmei
Deoarece este unul din cei mai mari producatori de produse chimice din romania,
indispensabile necesitatilor actuale si viitoare cu o mare perspectiva pe piata romaneasca dar si
europeana, CHIMCOMPLEX SA BORZESTI se poate lauda cu o cifra de afaceri
impresionanta,exprimata in tabelul de mai jos
Tabel 1.1 Cifra de afaceri a Firmei CHIMCOMPLEX SA BORZESTI
Indicatori
din Contul
2011 2012 2013 2014 2015
de profit si
Pierdere
Total
153.800.158 165.800.158 172.123.550 174.004.165 186.950.750
venituri
Total
148.820.337 153.578.293 165.808.802 169.932.967 173.997.523
cheltuieli

Profit 4.979.821 12.228.911 6.314.748 4.071.198 12.953.227

Pierderi 0 0 0 0 0
Numar
700 720 720 720 720
salariati

Evolutia profitului realizat in firma Chimcomoplex S.A Borzesti este reprezentat in figura
de mai jos:

14.000.000
12.000.000
10.000.000
8.000.000
6.000.000
4.000.000
2.000.000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig 1.1. Evolutia financiara a firmei

1.1.2 Conducerea firmei si structura organizationala

Director general

director economic director comercial director de producti

Sefi de sectie

Sef de instalatie

Maistri

Muncitori

Fig 1.2 Structura organizitionala a firmei

Conducerea firmei este asigurata de catre Director General – Dumitru Coman impreuna cu
Director Economic – Anisoara Alexa, Director Comercial – Daniel Prisacariu si Director Productie
– Mihai Dumitru
1.2 Principalii factori poluatori ai firmei
Principalii factori poluatori ai firmei se impart dupa cum urmeaza in functie de sursa de
provenienta:
Linia de separarea a Clorurii de sodiu / clorurii de potasiu:
Sursa principala de materie prima pentru realizarea acestor produse sunt diferite tipuri de
sare, care sunt folosite pentru a produce saramura pentru electroliza. Principalul factor de mediu
afectat in urma acestui proces este apa care este folosita in:
- epurare
- Prepararea saramurii
- Circuitul caustica: pentru mentinerea echilibrului apei in reactie pentru a forma
hidroxid de sodiu in membrane
- Unitatea de absorbtie de clor: cantitatea utilizata va depinde de cantitatea de clor
eliberata de absorbtie.
Un alt impact important il reprezinta consumul de energie care este utilizata atât ca energie
electrica cat si sub forma de caldura. Aproximativ jumatate din energia consumata este
transformata in entalpia produselor. Restul este transformata in caldura transferata aerului.
Materialele auxiliare sunt utilizate in diverse etape ale procesului dupa cum urmeaza:
- Principalele produse utilizate pentru a indeparta impuritatile din saramura sunt:
carbonat de sodiu, saruri de bariu, clorura de calciu si hidroxid de sodiu
- Acidul clorhidric este utilizat pentru a ajusta pH-ul celulelor si reduce produsele
nedorite in clor
- Acidul sulfuric este utilizat pentru uscarea clorului
- Inhibitori pot fi adaugate la sistemele de apa de racire
- Carbonat de sodiu poate fi utilizat in retorting mercur pentru a reactiona cu compusi
cu sulf precum hydrosulphide sodiu
- Agenti (hidrazina sau sulfurile) de reducere sunt folosite pentru eliminarea
mercurului in apele uzate, floculanti cum ar fi clorura ferica si clorura de
polialuminiu sunt utilizate pentru purificarea apei in procesul de tratare a apelor
uzate
Emisiile rezultate in urma procesului separarea prin electroliza
In ultimii douazeci de ani, toate instalatiile care utilizeaza separarea prin electroliza din
tarile din Europa de Vest au trecut de la utilizarea anozilor de plumb si grafit cu diafragme de
azbest la anozi metalici si diafragme tratate, care rezista la coroziune si degradare.
Principalul factor de mediu afectat este apa. Fluxurile de ape reziduale provenite din
procesul de electroliza, din condensator in timpul evaporarii sodei caustice, uscare clorului si
purificarea saramurii de sare recuperata din vaporizator
Totodata procesul nu este lipsit de deseuri.Deseurile solide, in procesul de electroliza
consta in deseuri generate in timpul purificarii saramurii,parti de celule casate, inclusiv capace de
celule si tubulatura.
Emisiile reziultate din procesele auxiliare:
 Emisiile de descarcare si depozitare sare: Sarea este in mod normal, depozitat in zone
sigilate, uneori echipate cu un acoperis, pentru a preveni suflare in afara amplasamentului.
Sistemele de protectie sunt instalate pentru a preveni contaminarea cu saramura, in special
 in caz de ploaie sau in cazul in care se afla depozitarea in apropierea apelor de suprafata
sau a apelor subterane, fiind si principalul factor de mediu amenintat
 Emisiile din circuitul saramurii: Consumul de substante chimice variaza de la o instalatie
la alta, in functie de impuritatile saramurii si de tipul si sensibilitatea mediului local in care
se evacueaza apa rezultata in urma epurarii.
 Emisii in aer: Dioxidul de carbon este emis din rezervoarele de acidifiere a
saramuraii datorita descompunerii, ionilor de carbonasi bicarbonat in apa si
dioxidul de carbon. Ionii de carbonat si bicarbonat sunt din substantele chimice
auxiliare utilizate in etapa de purificare. Dioxidul de carbon, fie iese din saramura
si este emisa in atmosfera fie este condus la unitatea de distrugere a clorului, in
functie de prezenta clorului in saramura
 Tabelul 1.2 sintetizeaza principalele deversari din circuitul de saramura cu ajutorul
unui proces de recirculare:

Substante Emisii in kg/ tone de clorine

Suflat 0.3-0.7 (sarea vidata ) Depinde strict de puritate sarii
primite
15 ( pietrele de sare)
Cloride 4-25
Axidanti liberi 0.001-1.5 in general tratata inainte de descarcare
Clorati 0.14-4
Metale Dpinde de puritatea sarii primite
Hidrocarbon clorurat 0.03-1.16 g/tone Cl2
 Generare de deseuri

Emisii provenite din productia clorului gazos, de racire, uscare, lichefiere si depozitare
Emisiile de aer constau din emisiile fugitive de dioxid de carbon si clorul din proces,
unitatea de distrugere a clorului, manipularea si depozitarea clorului.
 Emisii in aer
1. CO2: Cantitati mici de dioxid de carbon sunt eliberate din compartimentul
anodic si sunt colectate si tratate impreuna cu clorul. In timpul lichefiere
clor, dioxid de carbon si ( N2, O2, H2) ramân in faza gazoasa si sunt in final
purjate din sistem, impreuna cu o cantitate mica de clor.
2. Clorine: Deoarece clorul este un gaz periculos, se iau masurile de precautie
extrema pentru a evita emisiile de clor din proces si de manipulare si
depozitare. Prin urmare, emisiile de clor gazos in atmosfera sunt in general
scazute
3. Emisiile din gazele necondensabile ramase de la lichefiere
4. Emisiile de depozitare si de incarcare
5. Tetraclorura de carbon: Atunci când se emit, tetraclorura de carbon, are
potentialul de a distruge ozonului in stratosfera si, prin urmare, reprezinta o
amenintare pentru mediu
 Emisii in apa
 Deseuri
1.3 Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii unui sistem de
management de mediu ( SMM)

Motivele pentru care oraganizatia ia hotararea implementarii unui SMM sunt:

 Conformarea la standardele international si la cerintele legislative

 Reducerea costurilor de mediu si minimizarea riscurilor financiare
 Intarirea pozitiei firmei pe piata actuala
 Posibilitatea firmei de a intra pe alte piete
 Realizarea procesului de imbunatatire continua

1.4 Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui sistem de

management de mediu

Una din principalele cauze care determina implementarea unui sistem de management de
mediu o reprezinta poluarea mediului ambiantal, vizatii fiind cei doi factori de mediu apa si aerul,
poluarea producandu-se in special pe lina de separare a saramurii, cat si a fabricarii clorului gazos.
O alta cauza care duce la necesitatea implentarii unui sistem de mediu integrat de mediu
este si datorita producerii de deseuri atat in in timpul ambalarii cat si la separarea bulgarilor de
sare, in functie de gradul de impurificare a sarii.
Implementarea sistemului este rentabil si din punct de vederea economic, deoarece s-ar
reduce costurile prin economisirea nateriilor primr si a energiei. Deasemenea, exist si oportunitatea
imbunataturii imaginii in fata cumparatorilor, deaorece multi dintre cumparatori se gandesc la
modul cum pot proteja mediul inconjurator.
Alte avantaje a implementarii unui smm ar fi posibilitatea reducedii riscurilor, eliminarea
si eliminarea amenzilor datorate constrangerilor legale, si realizarea unei productii care tinde spre
ideal de a nu produce poluare, si realiazarea asa numita chimia verde
1.5 Importanta pentru oganizatie a introducerii unui SMM

Este important pentru organizatie introducerea unui SMM pentru ca prezinta avantaje
precum ar fi economisirea de energie si resurse, imbunatatirea pe piata a imaginii firmei, ofera
posibilitatea firmei de a intra pe o piata noua, unde se cere un standard ridicat a productiei curate,
recunoastere la nivel mondial, prevenirea accidentelor de mediu. Inroducerea acestui tip de sistem
ajuta organizatia sa obtina unele avantaje in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi de catre
banci.
1.6 Obiectivele sistemului integrat de mediu.
Cu convingerea ca putem dezvolta afaceri prospere intr-un mediu sanatos, obiectivele
prioritare ale strategiei de management integrat calitare- mediu sunt axate pe:
 Evaluarea continua si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate acticitatilor
produselor si serviciilor proprii in scopul asigurarii controlului integrat al poluarii factorilor
de mediu si protectia factorului uman;
 Exploatara optima a resurselor disponibile, punand accentul pe consolidarea, stanbilizarea
si dezvoltarea proceselor de baza, optimizarea consumurilor specifice de materii prime si
materiale si utilitati si cresterea eficientei energetice prin diminuarea ponderii costurilor
aferente energiei in costurile de productie
 Implicarea angajamentului deplin al intregului personal, la toate nivelurile, pentru cresterea
eficienta a activitatii economice, cae sa permita obtinerea de calitate si profit, in conditii
de imbunatatire continua a performantei de mediu;
 Comunicarea performantei de mediu catre partile interesate;
 Respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase pentru
mediu, folosirea ratiomana a energiei si a resurselor naturale, astfel incat sa putem oferii
priduse de calitate, la preturi competitive

1.7 Indentificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

Pentru a putea atingerea obiectivelor si tintelor stabilite prin politica de calitate-mediu,
intregul personal al SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti trebui sa cunoasca si sa aplice cerintele
stabilite prin documentatia SMI indiferent de functia ocupata.
Organizatia trebuie sa aiba grija de imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de
Management Integrat, pentru cresterea calitatii produselor, serviciilor si a performantei de
mediu,respectiv satisfacerea clietilor si tuturor partilor inreresate.
Orientarea spre solutinarea orptima si eficienta cerintelor, garanteaza clirntilor nostri si
partilor interesare obtinerea rezultatelor tehnico-economice, in spiritul devizei noastre:”
PRODUSE DE CALITATATE PENTRU O VIATA MAI VUNA, INTRU-UN MEDIU
SANATOS!”

1.8 Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze sistemul de

management de mediu

Se va stabili implementarea SMM in sectoarele de separare si de productie, deoarece in

aceste sectoare de activitate produc cea mai mare polure, datorita activitatilor desfasurate. In cazul
acestor sectii factorii care polueaza sunt: materia prima impurificata, circuitul caustic,acizii,
inhibatorii, agentii de reducere, CO2, clorine, teraclorura de carbon, etc, iar din aceasta cauza se
doreste sa se elimine sau macar sa se minimizeze imoactul lor aspura oamenilor si a mediului prin
implemenrea acesrui sistem de management de mediu la nivelul sectiei de productie.
1.9 Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de management de mediu
Datorita faptului ca acest sector de activitate are un impact mare asupra poluatii am stabilit
ca nivelul de aplicare al SMM-ului sa fie total deoarece acesta afecteaza in mare masura atat
oameni si mediul inconjurator.
1.10 Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la
implementarea sistemului de management de mediu
Pasii parcursi pentru determinarea gradului de cunoastere si monitorizare a aspectelor de mediu
sunt urmatorii:

- identificarea tipurilor si surselor de informatii necesare studiului

- stabilirea instrumentelor de culegere a informatiilor
- aplicarea instrumentleor de culegere a datelor
- prelucrarea si analizarea datelor si informatiilor culese
- concluzii

1. Sunteti la curent cu legislatia de mediu privind protectia mediului pe care ar trebui sa o

respecte organizatia dumneavoastra?
a) Nu sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia mediului ;
b) Sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia mediului, dar nu
iicunosc prevederile ;
Sunt la curent cu legislatia privind protectia mediului care se aplica activitatii organizatiei;
2. Organizatia dumneavoastra detine toate autorizatiile de mediu necesare functionarii
a) Da
b) Nu
c) Nu stiu
3. Stici ce inseamna un Sistem Integrat de mediu
a) da
b) nu
4. 4.Considerati ca implementarea unui SMM in cadrul firmei ar imbunatati activitatea firmei
a) Activitatea organizatiei nu impune obtinerea de autorizatii;
b) Organizatia nu detine toate autorizatiile necesare;
c) Organizatia detine toate autorizatiile necesare si le reinnoim periodic.
5. Sustineti implementarea unui Sistem integrat de mediu in cadrul firmei
a)da
b) nu

6. Certificarea conform standardului ISO14001 va ofera o garantie suficienta asupra

conditiilor de mediu in care este desfasurata activitatea?

7. Sunteti interesati in obtinerea de informatii mai bune privind aspectele de mai jos?
a) Legislatie de mediu aplicabila;
b) Impactul asupra mediului generat de activitatea curenta;
c) Prevenirea situatiilor de urgenta;
d) Cele mai bune practici ale companiilor in materie de management de mediu;

8. In care dintre sectiile firmei este necesar sa se acorde o importanta deosebita cu privire la
implementarea protectiei mediului?
a) sectia de productie
 b) sectia de separare
c) sectia de ambalare
9. Care din urmatoarele masuri considerati ca ar imbunatati activitatea firmei dumneavoastra?
a) Implementarea unui sistem de management de mediu ISO 14001 ;
b) Certificarea pe mediu a produsului (Ecoetichetarea);
c) Nimic legat de mediu si sustenabilitate.
d) Alta (mentionati):
10. Ati fost informati cu privire la alte standarde de calitate existente pe piata ?
a) da
b) nu
11. Daca da, care credeti ca s-ar potrivi firmei:
a) ISO 9001
b) ISO 9004
c) ISO 14004
d) altele

12. Ati fost informati cu privire la planul de actiune pentru prevenirea poluarii mediului?
a) Da
b) Nu
100% au raspuns ca da, au fost informati .

13. Stiti care sunt emisiile rezultate din procesele tehnologice?

a) Da
b) Nu
80% dintre cei care au participat la acest chestionar au raspuns afirmativ;cunosc care sunt
emisiile rezultate din procesele tehnologice
14. Daca da, ce linie ar trebuie imbunatatita
a. linie producere clor
b. linie producere hidrogen
c. line producere NaOH
d. altele
15. Considerati necesara imbunatatirea continua a sistemului de management de mediu ?
a) Nu
b) Da
100% au raspuns afirmativ

Concluzii:
Cu ajutorul acestui chestionar am putut constata ca mai mult de jumatate dintre persoanele
chestionate cunosc problemele legate de activitatile de monitorizare si control al mediului in
organizatie.
 CAP.2 Sistemul de management de mediu a organizatiei
2.1.Politica de mediu a organizatiei
2.1.1 Prezentarea politicii de mediu
Ca unitate importanta a industriei chimice romanesti in domeniul fabricarii si
comercializarii de produse clorosodice, cloruri anorganice, solventi organici, interrnediari pentru
sinteze, alchilamine, gaze comprimate, S,C.CHIMCOMPLX S.A. Bozesti isi concentreaza
eforturile pentru dezvoltarea unei relatii de parteneriat cu clientii, prin oferirea de produse si
servicii de calitate, la un pret competitiv, realizate in canditii de performanta de medlu, asigurand
controlul impactului propriilor activitati, produse si servicii asupra mediului.
Prin Sistemul de Management lntegrat calitate - mediu garantam faptul ca procesele si
activitatile desfasurate sunt planificate, controlate si imbunatatite continuu, pentru a furniza
clientilor increderea si satisfactia ca produsele SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti indeplinesc
intotdeauna cerintele specificate si sunt conforme cu standardele aplicabile, iar procesele sunt
operate in condltii de siguranta pentru om si mediu.
Cu convingerea ca putem dezvolta afaceri prospere intr-un mediu sanatos, obiectivele
prioritare ale strategiei de management integrat - mediu sunt axate pe: .
 Cresterea gradului de satisfactie a clientilor, prin adaptarea continua la cerintele
specificate, in conditii de respectare a prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile
in domeniul nostru de activitate; .
 Evaluarea continua si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate
activitatilor, produselor si serviciilor proprii, in scopul asigurarii controlului
integrat al poluarii factorilor de rnediu si protectia factorului uman; .
 Exploatarea optima a resurselor disponibile, punand accentul pe consolidarea,
stabilizarea si dezvoltarea proceselor de baza, optimizarea consumurilor specifice
de materii prime, materiale si utilitati si cresterea eficientei energetice prin
diminuarea ponderii costurilor aferente energiei in costurile de productie; .
 lmplicarea si angajamentul deplin al intregului personal, la toate nivelurile, pentru
cresterea eficienta a activitatii economice, care sa permita obtinerea de calitate si
profit, in conditii de imbunatatire continua a performantei de mediu; .
 Comunicarea performantei de mediu catre partile interesate,
 Respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase
pentru mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale, astfel incat sa
putem oferi produse de calitate, la preturi competitive.
Pentru atingerea obrectivelor si tintelor stabilite prin politica de mediu, intregul personal al
SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti cunoaste si aplica cerintele stabitite prin documentatia SMl.
ln calitate de Director General al SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti imi exprim
angajamentul pentru asigurarea resurselor materiale si umane, in vederea dezvoltarii si
imbunatatirii continue a eficacitatii Sistemului de Management lntegrat, pentru cresterea calitatii
produselor, serviciilor si a performantei de mediu, respectiv a satlsfactiei clientilor si tuturor
partilor interesate.
Orientarea spre solutionarea optima si eficienta a cerintelor, garanteaza clientilor nostri si
partilor interesate obtinerea rezultatelor tehnico-economice, in spiritul devizei noastre:
" PRODUSE DE CALITATE PENTRU O VIATA MAI BUNA, INTR.UN MEDIU
SANATOS' "
2.1.2 Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Organizaţia este interesată în mod continuu sa minimizeze impactul activităţilor locale
asupra mediului.

Prin implementarea şi menţinerea sistemului de management de mediu, organizatia isi

asuma politica de mediu realizand urmatoarele :

 politica reflectă corect valorile şi principiile fundamentale, SC CHIMCOMPLEX

SA Borzesti indeplinesc intotdeauna cerintele de specificate si sunt conforme cu
standardele aplicabile, iar procesele sunt operate in condltii de siguranta pentru om
si mediu
 prevede fixarea urmatoarelor obiective : Cresterea gradului de satisfactie a clientilor,
prin adaptarea continua la cerintele specificate, in conditii de respectare a
prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile in domeniul nostru de activitate; .
Evaluarea continua si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate
activitatilor, produselor si serviciilor proprii, in scopul asigurarii controlului
integrat al poluarii factorilor de rnediu si protectia factorului uman; . Exploatarea
optima a resurselor disponibile, punand accentul pe consolidarea, stabilizarea si
dezvoltarea proceselor de baza, optimizarea consumurilor specifice de materii
prime, materiale si utilitati si cresterea eficientei energetice prin diminuarea
ponderii costurilor aferente energiei in costurile de productie; . lmplicarea si
angajamentul deplin al intregului personal, la toate nivelurile, pentru cresterea
eficienta a activitatii economice, care sa permita obtinerea de calitate si profit, in
conditii de imbunatatire continua a performantei de mediu; . Comunicarea
performantei de mediu catre partile interesate, Respectarea principiului dezvoltarii
durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase pentru mediu, folosirea rationala a
energiei si a resurselor naturale, astfel incat sa putem oferi produse de calitate, la
preturi competitive
 politica este acceptată de conducerea organizaţiei la nivelul cel mai înalt de catre
Director Genera ing Dumitru Coman
 Prin Sistemul de Management lntegrat de Mediu garantam faptul ca procesele si
activitatile desfasurate sunt planificate, controlate si imbunatatite continuu, pentru
a furniza clientilor increderea si satisfactia ca produsele
 Politica include angajamente privind îmbunătăţirea continuă, prevenirea poluării,
respectarea reglementărilor, luarea în considerare a aşteptărilor părţilor interesate
 prin deviza firmei : PRODUSE DE CALITATE PENTRU O VIATA MAI BUNA,
INTR.UN MEDIU SANATOS
 ln calitate de Director General al SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti imi exprim
angajamentul pentru asigurarea resurselor materiale si umane, in vederea
dezvoltarii si imbunatatirii continue a eficacitatii Sistemului de Management
lntegrat, pentru cresterea calitatii produselor, serviciilor si a performantei de mediu,
respectiv a satlsfactiei clientilor si tuturor partilor interesate.

2.2 Planificare

2.2.1 Analiza initiala de mediu

Fig 2.3 Schma simplificata a procesului

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului
(aplicarea metodei AMDEC)

Tabel 2.3 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare normală

pentru obtinerea clorului gazos
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

Cresterea sanilitatii apei si

2. Precipitarea Poluarea apei
formarea de precipitat

Poluarea apei Cresterea salinitatii apei,

3. Filtrarea reziduri ce urmeaza a fi
Deseuri aruncate

Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si

4. Resaturarea saramurii aciditatii acesteia, emisii
Poluarea aerului de CO2 in aer

Deseuri
Apele rezidulae din
5. Electroliza Poluarea apei procesul de electroliza si
deseuri solide

Poluarea apei
Cresterea concentratiei de
6. Racire Poluarea aerului
compusi din aer si din apa

Poluarea aerului Cresteterea concentratiei

7. Ucare de compusi din aer si
Consum de energie consum energetic ridicat

8. Compresie Consum de energie Consum ridicat de energie

Cresterea concentratie
9. Lichefiere Poluarea apei
compusilor din aer

Cresterea concentratiei
10. Evaporare Poluarea aerului
compusilor din aer

Cresterea concnetrariei
11 Depozitare Poluarea solului
copusilor din sol

Cresterea concentratie
12 Transport Poluarea aerului
compusilor din aer
 Tabel 2.4 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare anormala
Pentru obtinerea clorului gazos
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

2. Precipitarea Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si

formarea de precipitat

3. Filtrarea Poluarea apei Cresterea salinitatii apei,

reziduri ce urmeaza a fi
Deseuri aruncate

4. Resaturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si

aciditatii acesteia, emisii de
Poluarea aerului CO2 in aer

5. Electroliza Deseuri Apele rezidulae din

procesul de electroliza si
Poluarea apei deseuri solide

6. Racire Poluarea apei Cresterea concentratiei de

compusi din aer si din apa
Poluarea aerului

7. Ucare Poluarea aerului Cresteterea concentratiei de

compusi din aer si consum
Consum de energie energetic ridicat

8. Compresie Consum de energie Consum ridicat de energie

9. Lichefiere Poluarea apei Cresterea concentratie

compusilor din aer

10. Evaporare Poluarea aerului Cresterea concentratiei

compusilor din aer

11 Depozitare Poluarea solului Cresterea concentratiei

solului
Tabel 2.5 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare normală
pentru obtinerea Hidrogenului
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

2. Precipitarea Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si formarea de

precipitat

3. Filtrarea Poluarea apei Cresterea salinitatii apei, reziduri ce

urmeaza a fi aruncate
Deseuri

4. Resaturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si aciditatii

acesteia, emisii de CO2 in aer
Poluarea aerului
5. Electroliza Deseuri Apele rezidulae din procesul de
electroliza si deseuri solide
Poluarea apei

6. Racire Poluarea apei Cresterea concentratiei de compusi din

aer si din apa
Poluarea aerului

7. Inlaturarea oxigenului Poluarea aerului Cresteterea concentratiei de compusi din

aer si consum energetic ridicat
Consum de energie

8. Depozitare Poluarea solului Cresterea concnetrariei copusilor din sol

9. Transport Poluarea aerului Cresterea concentratie compusilor din aer

Tabel 2.6 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare anormala
pentru obtinerea Hidrogenului
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

2. Precipitarea Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si formarea de

precipitat

3. Filtrarea Poluarea apei Cresterea salinitatii apei, reziduri ce

urmeaza a fi aruncate
Deseuri
4. Resaturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei si aciditatii
acesteia, emisii de CO2 in aer
Poluarea aerului

5. Electroliza Deseuri Apele rezidulae din procesul de electroliza

si deseuri solide
Poluarea apei

6. Racire Poluarea apei Cresterea concentratiei de compusi din aer

si din apa
Poluarea aerului

7. Inlaturarea oxigenului Poluarea aerului Cresteterea concentratiei de compusi din

aer si consum energetic ridicat
Consum de energie
8. Depozitare Poluarea solului Cresterea concnetrariei copusilor din sol

9. Transport Poluarea aerului Cresterea concentratie compusilor din aer

Tabel 2.7 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare normală
pentru obtinerea hidroxidului de sodiu

Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

Cresterea sanilitatii apei

2. Precipitarea Poluarea apei
si formarea de precipitat

Poluarea apei Cresterea salinitatii apei,

3. Filtrarea reziduri ce urmeaza a fi
Deseuri aruncate

Poluarea apei Cresterea sanilitatii apei

4. Resaturarea saramurii si aciditatii acesteia,
Poluarea aerului emisii de CO2 in aer

Deseuri
Apele rezidulae din
5. Electroliza Poluarea apei procesul de electroliza si
deseuri solide

Poluarea apei
Cresterea concentratiei de
6. Concentrare Poluarea aerului compusi din aer si din
apa

Poluarea aerului Cresteterea concentratiei

7. Racirea
Poluarea apei de compusi din aer si apa

Depozitare Poluarea solului Cresterea concnetrariei

8.
copusilor din sol
Transport Poluarea aerului Cresterea concentratie
9. compusilor din aer

Tabel 2.8 Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare anormală

pentru obtinerea hidroxidului de sodiu
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

Cresterea sanilitatii
1. Saturarea saramurii Poluarea apei
apei
Cresterea sanilitatii
2. Precipitarea Poluarea apei apei si formarea de
precipitat

Poluarea apei Cresterea salinitatii

3. Filtrarea apei, reziduri ce
Deseuri urmeaza a fi aruncate

Cresterea sanilitatii
Poluarea apei apei si aciditatii
4. Resaturarea saramurii
Poluarea aerului acesteia, emisii de
CO2 in aer

Deseuri Apele rezidulae din

procesul de
5. Electroliza Poluarea apei
electroliza si deseuri
solide

Poluarea apei Cresterea

concentratiei de
6. Concentrare Poluarea aerului
compusi din aer si din
apa

Poluarea aerului Cresteterea

7. Racirea concentratiei de
Poluarea apei compusi din aer si apa

Depozitare Poluarea solului Cresterea

8. concnetrariei
copusilor din sol
Tabel 2.9. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a clorului gazos la
functionare normala
Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie
mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 15 5 4 4 1 29 29
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei

Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat

Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate

Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer

Deseuri Apele 10 3 2 4 1 20 26
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide

Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33

concentratiei
Racire Poluarea aerului 10 4 3 4 1 28
de compusi din
aer si din apa

Cresteterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Poluarea aerului de compusi din 10 4 3 4 1 28
Ucare
Consum de energie aer si consum
energetic
ridicat

Consum ridicat 15 3 3 3 1 25 25
Compresie Consum de energie
de energie

Cresterea 14 4 4 4 1 27 27
concentratie
Lichefiere Poluarea apei
compusilor din
aer

Cresterea 16 4 3 3 1 27 27
concentratiei
Evaporare Poluarea aerului
compusilor din
aer

Cresterea 18 3 3 4 2 30 30
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol
 Cresterea 14 3 3 2 1 23 23
concentratie
Transport Poluarea aerului
compusilor din
aer

Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a clorului gazos la
functionare anormala

Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie

mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 17 5 4 4 1 31 31
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei

Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat
Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate

Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer

Deseuri Apele 20 4 2 4 2 32 32
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide

Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33

concentratiei
Racire Poluarea aerului 10 4 3 4 1 28
de compusi din
aer si din apa

Cresteterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Poluarea aerului de compusi din 10 4 3 4 1 28
Ucare
Consum de energie aer si consum
energetic
ridicat

Consum ridicat 20 3 3 3 1 30 30
Compresie Consum de energie
de energie

Cresterea 25 4 4 4 1 38 38
concentratie
Lichefiere Poluarea apei
compusilor din
aer
 Cresterea 16 4 3 3 1 27 27
concentratiei
Evaporare Poluarea aerului
compusilor din
aer

Cresterea 25 3 4 4 2 38 38
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol

Tabel 2.11. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidrogenului la
functionare normala

Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie

mediu mediu de
mediu Scor
activ.
Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea 17 5 4 4 1 31 31
sanilitatii
apei

Precipitarea Poluarea apei Cresterea 15 4 5 4 2 30 30

sanilitatii
apei si
formarea de
precipitat

Filtrarea Poluarea apei Cresterea 16 5 3 3 2 26 27

salinitatii
Deseuri apei, reziduri 13 5 4 3 3 28
ce urmeaza a
fi aruncate

Resaturarea Poluarea apei Cresterea 10 3 2 2 1 18 24

saramurii sanilitatii
Poluarea aerului apei si 16 5 4 3 2 30
aciditatii
acesteia,
emisii de
CO2 in aer

Electroliza Deseuri Apele 20 4 2 4 2 32 32

rezidulae din
Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri
solide

Racire Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33

concentratiei
Poluarea aerului de compusi 10 4 3 4 1 28
din aer si din
apa

Inlaturarea Poluarea aerului Cresteterea 25 5 3 4 1 38 33

oxigenului concentratiei
Consum de de compusi 10 4 3 4 1 28
energie din aer si
consum
energetic
ridicat
 Depozitare Poluarea solului Cresterea 20 3 3 3 1 30 30
concnetrariei
copusilor din
sol

Transport Poluarea aerului Cresterea 25 4 4 4 1 38 38

concentratie
compusilor
din aer

Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidrogenului la
functionare anormala

Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie

mediu mediu de
mediu Scor
activ.
Saturarea saramurii Poluarea apei Cresterea 20 5 4 4 1 34 34
sanilitatii
apei

Precipitarea Poluarea apei Cresterea 25 4 5 4 2 40 40

sanilitatii
apei si
formarea de
precipitat

Filtrarea Poluarea apei Cresterea 16 5 3 3 2 26 27

salinitatii
Deseuri apei, reziduri 13 5 4 3 3 28
ce urmeaza a
fi aruncate

Resaturarea Poluarea apei Cresterea 10 3 2 2 1 18 24

saramurii sanilitatii
Poluarea aerului apei si 16 5 4 3 2 30
aciditatii
acesteia,
emisii de
CO2 in aer

Electroliza Deseuri Apele 20 4 2 4 2 32 32

rezidulae din
Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri
solide

Racire Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33

concentratiei
Poluarea aerului de compusi 10 4 3 4 1 28
din aer si din
apa

Inlaturarea Poluarea aerului Cresteterea 35 5 3 4 1 47 42

oxigenului concentratiei
Consum de de compusi 25 4 3 4 1 37
energie din aer si
consum
energetic
ridicat
 Depozitare Poluarea solului Cresterea 35 3 3 3 1 45 45
concnetrariei
copusilor din
sol

Tabel 2.11. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidroxidului de
sodiu la functionare normala

Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie

mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 15 5 4 4 1 29 29
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei

Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat

Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate
Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer

Deseuri Apele 10 3 2 4 1 20 26
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide
Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Concentrare Poluarea aerului 10 4 3 4 1 28
de compusi din
aer si din apa

15 5 3 4 1 28 28
Cresteterea
Poluarea aerului concentratiei 10 4 3 4 1 28
Racirea
Poluarea apei de compusi din
aer si apa

Depozitare Poluarea solului Cresterea 25 3 3 3 1 35 35

concnetrariei
copusilor din
sol

Transport Poluarea aerului Cresterea 14 4 4 4 1 27 27

concentratie
compusilor din
aer
Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidroxidului de
sodiu la functionare anormala
Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie
mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 18 5 4 4 1 32 32
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei

Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat

Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate

Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer

Deseuri Apele 20 3 2 4 1 40 36
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide

Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 35

concentratiei
Concentrare Poluarea aerului 20 4 3 4 1 32
de compusi din
aer si din apa

15 5 3 4 1 28 28
Cresteterea
Poluarea aerului concentratiei 10 4 3 4 1 28
Racirea
Poluarea apei de compusi din
aer si apa

Cresterea 35 3 5 5 2 50 50
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol
 Tabele centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală.

Tabel 2.11 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea clorului gazos

Medie scor activitate

Nr.crt. Activitate
Functionare normala Functionare anormala

1. Saturarea saramurii 29 31

30 30
2. Precipitarea

27 27
3. Filtrarea

24 24
4. Resaturarea saramurii

26 32
5. Electroliza

33 33
6. Racire

33 33
7. Ucare

8. Compresie 25 30

27 38
9. Lichefiere

27 27
10. Evaporare

30 38
11 Depozitare

23 0
12 Transport
Tabel 2.12 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea hidrogenului

Medie scor activitate

Nr.crt. Activitate
Functionare normala Functionare anormala
1. Saturarea saramurii 31 34

Precipitarea 30 40
2.

Filtrarea 27 27
3.

Resaturarea saramurii 24 24
4.

Electroliza 32 32
5.

Racire 33 33
6.

Inlaturarea oxigenului 33 42
7.

8. Depozitare 30 45

Transport 38 0
9.
Tabel 2.13 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea hidroxidului de sodiu

Medie scor activitate

Nr.crt. Activitate
Functionare normala Functionare anormala

1. Saturarea saramurii 29 32

30 30
2. Precipitarea

27 27
3. Filtrarea

24 24
4. Resaturarea saramurii

26 36
5. Electroliza

33 35
6. Concentrare

28 28
7. Racirea

8. Depozitare 35 50

27 0
9. Transport

Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de mediu
obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai grav. Se
propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute:

P = 18 – impact nesemnificativ

18 < P < 38 – impact mediu semnificativ

P ≥ 38 – impact semnificativ
 Indentificarea aspectelor de mediu pentru obtinerea clorului
gazos
40
35
30
25
20
15
10
5
0

functionare normala functionare anormala

Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de racire si in functionare anormala de catre depozitare

Indentificarea aspectelor de mediu pentru obtinerea

hidrogenului

50

40

30

20

10

0
Saturarea Precipitarea Filtrarea Resaturarea Electroliza Racire Inlaturarea Depozitare Transport
saramurii saramurii oxigenului

functionare normala functionare anormala

Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de transport si in functionare anormala de catree depozitare

Indentificarea aspectelor de mediu in vederea obtinerii

hidroxidului de sodiu
60

40

20

0
Saturarea Precipitarea Filtrarea Resaturarea Electroliza Concentrare Racirea Depozitare Transport
Functionare normala Functionare anormala
saramurii saramurii

Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de transport si in functionare anormala de catree depozitare
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

 Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor
 Legea privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi
Dezvoltare Durabilă, nr. 158/22.10.1999
 Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei
 Legea nr.112 din 14 martie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor
echipamente pentru protecţia mediului
 Legea nr. 265 din 15 mai 2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de
la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor
periculoase şi al eliminării acestora
 Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii
 Legea nr. 652/2002 pentru aderarea Romaniei la Protocolul Conventiei din 1979
asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi cu privire la finantarea pe
termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea si evaluarea
transportului pe distante lungi al poluatorilor atmosferici in Europa (EMEP), adoptat
la Geneva la 28 septembrie 1984
 Ordinul MAPPM nr. 462/93 – Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei
 Ordinul MAPPM nr. 125/1996 – Procedura de reglementare a activităţilor economice
şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător
 Ordinul MAPPM nr. 278/1996 – Regulament de atestare pentru elaborare studiilor de
impact asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu
 Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind
obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata
 Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea şi
reactualizarea planurilor locale de acţiune pentru sănătate în relaţie cu mediul.
 ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru
gestiunea şi controlul compuşilor desemnaţi, în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor
şi substanţelor chimice periculoase
 Ordonanţa de urgenţă privind etichetarea substanţelor periculoase, nr. 200/9.11.2000
 STAS 1342/1991 – Calitatea apei potabile
 ORDONANTA de urgenta nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei nationale
“Apele Romane”
 H.G. nr. 173/13.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi
controlul bifenililor policloruraţi şi al altor compuşi similari
 HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei
mediului
 HG nr. 372/2001 privind aprobarea listei cuprinzand echipamentele pentru protectia
mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate in cadrul proiectelor
LIFE 99/ENV/RO006607 MOSYM si LIFE 99/ENV/RO/006746 ASSURE
 HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
 HG nr.984 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentele
pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea
adaugata, achizitionate in cadrul Proiectului LIFE – MEDIU 00/ENV/RO/000986
RIVERLIFE
 HOTARARE nr. 1115/2002 privind accesul la informatiile privind mediul
 Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.188/2002
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente

Autorizatia Integrata de mediu nr.1/2007 si prin rev.1/2010, in perioada 2007 – 2011

Titlul autorizatiei: SC CHIMCOMPLEX SA
Locatia activitatii : Oneşti, Str. Industriilor nr. 3, cod 601124, judeţul Bacău
SC CHIMCOMPLEX SA are ca principal obiect de activitate fabricarea si comercializarea
produselor chimice anorganice de baza, a produselor chimice organice de baza, a produselor
fitosanitare de bază si a biocidelor. Prin natura proceselor sale, constituie o sursa de poluare a
factorilor de mediu apa, aer, sol
1.COMPONENTA DE MEDIU “APA: Evacuările de ape uzate nebiodegadabile rezultate
din instalaţiile tehnologice sunt descărcate în patru colectoare:
 Colector SODĂ
 Colector AMINE
 Colector CANAL NOU
 Colector TRICLOR NOU
Aceste colectoare ajung în final să evacueze apele în Staţia de epurare 019 a societăţii. Un
alt sistem de canale colectoare la nivelul întregii Platforme îl reprezintă Colectoarele Meteorice,
alcătuit din doua trasee, Meteoric I si Meteoric III. Aceste colectoare preiau ape pluviale şi
drenurile pentru pânza freatică existente în amplasament. Evacuările apelor meteorice se fac direct
în emisar, râul Trotuş
Sistemul de canalizare a apelor biodegradabile preia apele cu încărcare organică rezultate
din instalaţia NMP, altele decât cele menajere, şi le transferă către Staţia EAR Jevreni (apartinand
SC Energy Bio Chemicals SA Bucuresti – sucursala CAROM Onesti). Reţeaua de canalizare
menajeră este racordată la Staţia de epurare orăşenească. Societatea aplică un Plan de control
general la nivelul întregii societati CHIMCOMPLEX, ce are drept scop urmărirea încadrării în
limite condiţionate de buna Pag. 14 / 26 funcţionare a Staţiei de epurare 019 (pentru apele uzate
nebiodegradabile), de AN Apele Române (pentru evacuările meteorice şi evacuarea apei epurate),
de contractele încheiate cu SC Energy Bio Chemicals SA Bucuresti – sucursala CAROM Onesti
şi Staţia orăşenească de epurare (pentru apele biodegradabile şi menajere).

2. COMPONENTA DE MEDIU “AER”: In cadrul monitorizarii curente a emisiilor,

conform prevederilor din Autorizatia Integrata de Mediu nr.1/2007 – rev.1/2010, sursele dirijate
de poluare a atmosferei în incinta SC CHIMCOMPLEX SA sunt procesele de producere a energiei
termice in centralele termice si a energiei electrice si termice in Instalatia de cogenerare, procesele
de producere a energiei termice pentru incalzirea materiilor prime utilizate in fabricatiile de Pag.
19 / 26 NMP, alchilamine, soda caustica fulgi, clorura de calciu fulgi, precum si procesele de
fabricare a clorurilor anorganice si tetracloretanului; deasemenea, o sursa de emisie o constituie si
instalatia de incinerare a reziduurilor organice.
Poluanţii semnificativi şi specifici unităţii evacuaţi prin sursele dirijate staţionare sunt :
amoniac, clor şi acid clorhidric. În vederea cuantificării imisiilor de poluanţi, desi nu exista o
cerinta in acest sens din partea autoritatilor de mediu si nici nu sunt prevazute impuneri legislative,
Chimcomplex a stabilit 2 puncte de recoltare-măsurare a imisiilor, aflate la limita incintei, inspre
zona locuita, respectiv P1-poarta1, P3-poarta3. Rezultatele monitorizarii imisiilor sunt transmise
lunar catre ARPM Bacau prin raportul privind calitatea mediului. Din analiza datelor de
monitorizare a imisiilor, se constata ca pentru impurificatorii acid clorhidric, clor şi amoniac
concentratiile inregistrate în cele 2 puncte de măsurare, se situează sub valorile limită
corespunzătoare.
3.COMPONENTA DE MEDIU “SOL”: Conform prevederilor din Autorizatia Integrata
de mediu nr.1/2007 si rev.1/2010, calitatea solului este urmarita prin analize anuale, din punctele
si pentru indicatorii mentionati la capitolul de monitorizare a calitatii solului, respectiv: pH,
umiditate, produse petroliere, fenoli, Cr, Cu, Pb, HCH si triazine.
Rezultatele monitorizarilor sunt transmise autoritatilor de mediu anual, prin Raportul
privind activitatea de protectia mediului.
4MANAGEMENTUL DESEURILOR: Fabricatiile specifice sectorului anorganic si
organic proprii societatii SC CHIMCOMPLEX SA, precum si activitatile conexe sunt
generatoare de deseuri care se depoziteaza in spatii amenajate (depozit ecologic pentru deseuri
anorganice), sunt eliminate in incineratorul propriu sau sunt preluate de diverse societăţi în
vederea reciclării, valorificării sau eliminarii prin incinerare. Societatea păstrează o evidenţă
clară şi permanentă a cantităţilor de deşeuri generate în instalaţii, conform legislaţiei în vigoare.

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte de mediu a organizatiei SC

CHIMCOMPLEX SA BORZESTI

Puncte tari Puncte slabe

- fabrica dispune de o statie de epurare apa -concentratia clorului este la limita valorii
maxime admisibile

- firma deţine sistem de monitorizare - lipsa unui sistem de coordonare pentru

performant pentru înlăturarea factorilor poluatori asigurarea calitatii aerului
- monitorizarea imisiilor rezultate in urma - monitorizarea doar a catorva, mai
proceselor importante

- este cunoscută ca fiind una dintre cele mai - numarul de specialisti este insuficient
bune în asigurarea calităţii mediului de lucru pentru solutionarea problemelor complexe
- firma este cunoscută pentru performantele în - lipsa utilajelor de ultima generatie pentru
asigurarea condiţiilor de mediu atât pe piaţa inlaturarea maxima a factorilor poluatori
internă cât şi pe cea externă
-calitatea solului este urmarita prin analize - Rezultatele monitorizarilor sunt transmise
anuale autoritatilor de mediu annual

- in amplasamentul depozitelor de deseuri s-a -Vlorile raman semnificativ fata de limitele

diminuat gradul de contaminare a solului dupa stabilite prin legislatia invigoare.
 incetarea exploatarii si realizarea primelor lucrari
de inchidere conform proiectelor

avizate
- deseurile sunt preluate de diverse societăţi în
vederea reciclării, valorificării sau eliminarii prin
incinerare
Deseurile valorificabile sunt stocate la locul
de producere in containere tipizate,inscriptionate
conform prevederilor legale invigoare. Pentru
valorificarea lor, societatea incheie contracte cu
firme autorizate pentru valorificare.

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de management de mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizati

Politica de mediu Obiective generale de mediu Ţinte de mediu

(obiective specifice)
Perfecţionarea tuturor activităţilor Evaluarea continua si tinerea sub Menţinerea conformitatii
pentru a se desfăşura în deplină control a aspectelor de mediu cu prevederile legale in
conformitate cu legislaţia în vigoare, asociate activitatilor, produselor si vigoare
cu reglementările de mediu şi cu alte serviciilor proprii, in scopul
cerinţe de mediu aplicabile. asigurarii controlului integrat al
poluarii factorilor de rnediu si
protectia factorului uman
Perfecţionareasi optimizarea Exploatarea optima a resurselor Eficientiarea proceselor
instalatiilor disponibile, punand accentul pe pentru a avea un consum
consolidarea, stabilizarea si cat mai redus
dezvoltarea proceselor de baza,
optimizarea consumurilor specifice
de materii prime, materiale si
utilitati si cresterea eficientei
energetice prin diminuarea
 ponderii costurilor aferente
energiei in costurile de productie;

Informarea personalului cu privire la lmplicarea si angajamentul deplin Constientizarea

personalului in
politica de mediu al intregului personal, la toate
importanta protejarii
nivelurile, pentru cresterea meiului si a resurselor
eficienta a activitatii economice,
care sa permita obtinerea de
calitate si profit, in conditii de
imbunatatire continua a
performantei de mediu;
Dezvoltare durabila Respectarea principiului Crestere economica cu
dezvoltarii durabile prin utilizarea utilizare de resurse
tehnicilor prietenoase pentru minime, pentru a permite
mediu, folosirea rationala a si generatiilor viitoare sa
energiei si a resurselor naturale, isi satisfaca nevoile
astfel incat sa putem oferi produse
de calitate, la preturi competitive.
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei

Politica de mediu Factor de Obiective Tinte Program Actiuni Respon Resurse , Termen
mediu mijloace
sabilitati

Perfecţionarea Energie, Evaluarea Menţinerea Program de Închiderea Monitorizare Resurse 23.12.2016

tuturor gaz metan, continua si conformitatii investiții utilităților în a și verficarea materiale:
activităţilor apa tinerea sub cu prevederile momentul în ca totul este contoare pt
pentru a se control a legale in care nu este inchis lumina, apă,
desfăşura în aspectelor de vigoare program de (întrerupătoar gaz
deplină mediu asociate funcționare e, robinete)
Resurse
conformitate cu activitatilor,
fianciare:
legislaţia în produselor si
5.000lei
vigoare, cu serviciilor
reglementările de proprii, in Resurse

mediu şi cu alte scopul umane: 5

cerinţe de mediu asigurarii muncitori

aplicabile controlului
integrat al
poluarii
factorilor
 de rnediu si
protectia
factorului
uman

Perfecţionareasi Apa aer Exploatarea Eficientiarea Program de Imbunatatirea Monitorizare, Resurse 23.12.2016
sol,
optimizarea optima a proceselor investiții proceselor si control materiale:
instalatiilor resurselor pentru a avea aplicarea dispozitivul de
disponibile, un consum cat conceptului de prevenire a
punand mai redus prevenire si poluării
accentul pe control
Resurse
consolidarea,
financiare:
dezvoltarea
4.000 lei
proceselor de
baza, Resurse

optimizarea umane: 2

consumurilor muncitori

specifice de
materii prime,
materiale si
utilitati si
cresterea
 eficientei
energetice prin
diminuare
costurilor

Informarea Resursa Reducerea lmplicarea si Program de Programe de Instruire Resurse 23.12.2016

personalului cu umana cantităților de angajamentul investiții formare si de personal financiare:
privire la politica emisii în aer deplin al constientizate 22.500 lei
de mediu care provoacă intregului
Resurseumane:
distrugeri personal, la
3 muncitori
toate nivelurile,
pentru
cresterea
eficienta a
activitatii
economice

Dezvoltare Apa aer sol Respectarea Crestere Program de Documentare Cercetare, Resurse 23.12.2013
principiului
durabila deseuri economica cu investiții si optimizare inovare materiale:Filtr
dezvoltarii
durabile prin utilizare de u pentru praf
utilizarea
resurse
tehnicilor
prietenoase minime, pentru
pentru mediu,
folosirea a permite si Resurse
rationala a
generatiilor financiare:
energiei si a
resurselor viitoare sa isi 3.500 lei
natural.
satisfaca
Resurse
nevoile
umane: 2
muncitori
2.2.2.3.Aplicarea metodei ELECTRE in ierarhizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale
organizatiei SC CHIMCOMPLEX SA

Sunt elaborate 5 variante de program

 V1- Perfecţionarea tuturor activităţilor pentru a se desfăşura în deplină conformitate cu
legislaţia în vigoare, cu reglementările de mediu şi cu alte cerinţe de mediu aplicabile.
 V2- Perfecţionarea si optimizarea instalatiilor
 V3-Informarea personalului cu privire la politica de mediu
 V4-Dezvoltare durabila
Criteriile propuse pentru evaluarea si analiza variantelor
 C1- beneficiile realizate prin aplicarea acestei programului ( mii de lei)
 C2-posibilitate de imbunatatire ( in procente )
 C3- Gradul de informare a personalului ( in calificative)
 C4- cheltuieli estimate pentru indeplinirea obiectivului ( in mii de euro)
Consecintele variantelor in functie de criteriu
C1 (lei) C2(procente) C3(calificative) C4(euro)

V1 70 95 B 30

V2 65 86 Sl 80

V3 45 75 B 40

V4 50 80 Fb 50

Avand in vedere datele prezentate in tabel consecintele variantelor in fct de criteriu se va

face o evaluare de catre 4 specialisti
S1-economist
S2-responsabil de medu
S3- inginer
S4 resposabil cu logistica
Acesti specialisti vor face o evaluare cu calificative de la 1 la 10
C1 C2 C3 C4 ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗
V1 9 7 10 10
V2 8 9 9 9
V3 10 6 8 7
V4 9 10 7 8
∑ 𝑛𝑖 36 32 34 34 136
𝑛𝑖𝑗
 DETERMINAREA MATRICII NOTELOR DE APRECIERE SI A COEFICIENTILOR
PENTRU FIECARE CRITERIU
∑ 𝑛𝑖𝑗
Criteriu de importanta se detrmina cu formula: 𝐾𝑖𝑗= ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗
𝑎 −𝑎𝑗𝑢=0
Determinarea matricii notelor de apreciere se face cu formula : 𝑈𝑖𝑗 = 𝑎𝑗 𝑖𝑗
𝑢=1 −𝑎𝑗𝑢=0

C1 C2 C3 C4
V1 1 1 0,5 0
V2 0,8 0,55 0 1
V3 0 0 0,5 0,2
V4 0,2 0,25 1 0,4
Kij 0,264706 0,235294 0,25 0,25

CALCULUL INDICATORILOR DE COORDONANTA

Se realizeaza cu formula
1 ∗ ∗
𝐶𝑉𝑔 𝑉ℎ = ∗ ∑ 𝐾𝑗 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑎𝑎𝑗 ≥ 𝑎ℎ𝑗
∑𝑛𝑗=1 𝐾𝑗
𝑗

V1 V2 V3 V4
V1 0,25 0,5 0,5
V2 0,75 0,25 0,25
V3 0,75 0,75 1
V4 0,5 0,75 0

CAlCULUL INDICATORILOR DE DISCORDANTA

𝑑𝑎𝑐𝑎
𝐷𝑉𝑔 𝑉ℎ =

∗
𝑎𝑔𝑗 ≤
{∗
𝑎ℎ𝑗 𝑑=1
∗
0 daca 𝑎𝑔𝑗

1
𝑑
∗
> 𝑎ℎ𝑗

∗
max? | 𝑎𝑦𝑗
∗
− 𝑎ℎ𝑗 |

V1 V2 V3 V4

V1 0,45 1 0,8

V2 1 0,8 0,6

V3 1 0,8 1

V4 0,5 1 0,5
 CALCULUL DIFERENTEI DINTRE INDICATORII DE CORCONDANTA SI CEI DE
DISCORDANTA

𝐷𝑉𝑔 ℎ= 𝐷𝑉𝑔𝑉ℎ − 𝐶𝑉𝑔𝑉ℎ

V1 V2 V3 V4 Sum Dvgh
V1 -0,2 -0,5 -0,3 -1
V2 -0,25 -0,55 -0,35 -1,15
V3 -0,25 -0,05 0 -0,3
V4 0 -0,25 -0,5 -0,75

Concluzie: in urma aplicarii metodei electre, se observa ca prima obtiune prioritara este
V3- informarea personalului cu privire la politica de mediu, urmata de V4-dezvoltarea durabila,
V1- Perfecţionarea tuturor activităţilor pentru a se desfăşura în deplină conformitate cu legislaţia
în vigoare, cu reglementările de mediu şi cu alte cerinţe de mediu aplicabile si ultima dar nu cea
din urma V2- Perfecţionarea si optimizarea instalatiilor
 CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE
MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

Parte a Grupului SCR , cel mai puternic grup industrial din România, CHIMCOMPLEX
S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România.
Mergind pe aceasi etica puternica a Grupului S.C.R. , CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI
ofera un mediu de lucru sigur si curat atât pentru angajatii sai cât si pentru mediu
CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI membra a grupui S.C.R, cel mai puternic grup
industrial din romania, se bazeza pe doua mari fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice
si derivate si fluxul produselor organice de sinteza din care produc pe fiecare flux cate 3 respecti
1 flux secundar, avand la baza compusi de tipul: clorosodice, solventi organici, cloruri anorganice,
alchilamine.
In urma chestionarului organizat in ceea ce priveste constientizarea personalului in ceea
ce priveste importanta protectiei mediului a fost de peste 50 % din personal , avand un nivel ridicat
de constientizare a importantei si a impactului de mediu
Politica de mediu a firmei isi propune ca obiective principale:
 Evaluarea continua si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate
activitatilor, produselor si serviciilor proprii, in scopul asigurarii controlului
integrat al poluarii factorilor de rnediu si protectia factorului uman; .
 Exploatarea optima a resurselor disponibile, punand accentul pe consolidarea,
stabilizarea si dezvoltarea proceselor de baza, optimizarea consumurilor specifice
de materii prime, materiale si utilitati si cresterea eficientei energetice prin
diminuarea ponderii costurilor aferente energiei in costurile de productie; .
 lmplicarea si angajamentul deplin al intregului personal, la toate nivelurile, pentru
cresterea eficienta a activitatii economice, care sa permita obtinerea de calitate si
profit, in conditii de imbunatatire continua a performantei de mediu; .
 Comunicarea performantei de mediu catre partile interesate,
 Respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase
pentru mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale, astfel incat sa
putem oferi produse de calitate, la preturi competitive
In urma evaluarea politicii de mediu a organizatiei se observa ca firma isi doreste scaderea
si minimizarea impactului activităţilor locale asupra mediului prin urmatoarele

 este adecvată activităţilor, produselor şi serviciilor sale, S,C.CHIMCOMPLEX S.A.

Bozesti
 politica reflectă corect valorile şi principiile fundamentale, SC CHIMCOMPLEX SA
Borzesti indeplinesc intotdeauna cerintele de calitate
 politica este acceptată de conducerea organizaţiei la nivelul cel mai înalt de catre Director
Genera ing Dumitru Coman
 Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). S-a putu observa in urma
graficelor de functionare normala in paralel cu cea anormala ca media se poate obserca un impact
semnificativ aspura mediului (18 < P < 38), acest lucruu fiind dat si de tipul de activitate al firmei
care afecteaza factorii de mediu in proporti semnificative.
Pentru a mininimza impactul acestora, asupra mediului in ceea ce priveste scaderea
impactului semnificativ produs de procesele din cadrul instalatiilor, se pot instala filtre pentru
purificarea aerului, optimizarea si retehnologizarea statiile de epurare, pentru ca apa iesita din
statie sa fie sub pragul de control in ceea ce priveste concentratiile compusilor din apa
Deseurile, pot fi reutilizate in statie ca materie prima, utilizarea unor ambalaje cu o durata
de viata mai indelungata, iar in privinta transportului sa se faca in proportie mai mare de 80% pe
cale feroviara.
 Bibliografie
http://www.chimcomplex.ro/produse/
http://www.chimcomplex.ro/despre-noi/
http://www.chimcomplex.ro/politica-in-domeniul-calitatii/
http://www.chimcomplex.ro/informatii-financiare/
http://www.anpm.ro/
Curs management ecologic 2016