Specializare: IMAN

Proiect de semestru la disciplina

“Tehnologiiorganice de sinteză”

Îndrumător de proiect: Student:

Specializare: IMAN

OBȚINEREA ALCOOLULUI ANISIC

Îndrumător de proiect: Student: Paris Beatrice

Conf. dr. Ing. Cobzaru Claudia Anul: IV
Grupa:2409
An universitar:2019-2020
Cuprins

1.Tema de proiectare.....................................................................................................2
2. 3
Cuprins...................................................................................................................
3. Memoriu tehnic.........................................................................................................4
4 Capitolul I. Tehnologia de fabricație..................................................................
.
I.1. Importanțaprodusului din punct de vederetehnicși economic.......... 5
I.2. Proprietățilefiziceșichimice ale produsului...................................... 6
I.3. Tehnologiiaplicate industrial pentrufabricareaprodusului......................10
I.4. Analizacritică a tehnologiei de fabricațieșijustificareatehnologiei
alese...............................................................................................................11
I.5. Materii prime șiauxiliarepentrurealizareatehnologieialese............ 12
I.6. Mecanismul de reacțiepentruprodusul ales.............................................13
I.7. Cineticașifactorii care influențeazătehnologia................................. 13
I.8. Calculultermodinamicpentrureacțiaprodusului............................... 14
I.9. Întocmireabilanțului de materialepentruoperațiaprincipală............. 16
I.10. Tipuri de utilități folosite..................................................................
I.11. Întocmireabilanțuluitermicpentruprodusul ales............................ 18
5 Capitolul II. Controlulșiautomatizareaprocesuluitehnologic..........................
.
II.1.Aparate de măsurăși control utilizatepentruparametriiprocesului .. 20
6. Capitolul III. Protecția muncii.................................................................................25
7. Capitolul IV. Bibliografie.......................................................................................29
Memoriu tehnic

Încadrul acestui proiect s-a prezenta tobținerea și fabricarea alcoolului anisic.

Proiectulcuprinde 4 capitole.
Primul capitol prezintă informații cu privire la produsul din punct de vedere tehnic și
economic, după care s-au descris proprietățile chimice și fizice. Apoi s-au specificat
tehnologiile aplicate industrial pentru fabricarea produsului și s-a analizat tehnologia de
fabricație prin justificarea aleasă. S-au descrismateriile prime și auxiliare pentru realizarea
tehnologiei alese și mecanismul de reacție, cinetica și factorii care influențează tehnologia..
S-a constatat calculul termodinamic pentru reacția produsului și întocmirea bilanțului de
materiale pentru operația principal, la final s-a întocmit bilanțul termic pentru produsul ales.
Al doilea capitol prezintă informații despre automatizarea procesului, s-au descris aparatele
de măsurăși de control utilizate pentru parametrii procesului,iar în capitolul trei este
reprezentat de protecția muncii.
Capitolul 4 s-a încheiat cu bibliografia care stă la baza elaborării acestuia.
 CAPITOLUL 1

TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE A ALCOOLULUI ANISIC

Importanțaprodusului din punct de vederetehnicși economic

Alcoolul anisic este o substanță lichidă, insolubilă în apă solubilă în alcool și eter, folosită în
industria de parfumerie. Produsul este din punctul de vedere chimic alcoolul p-metoxi-
benzilic si corespunde formulei:

CH3O - - CH2 - OH

Sinteza produsului pornește de la p-toluidina și cuprinde patru faze:diazotarea p-toluidinei și

hidroliza sării de diazoniu, metoxilarea p-crezolului rezultat, sinteza agitatului de anisil și
transformarea acestuia în alcool anisic conform urmatoarei schemei de reacție:

CH3 CH3 CH3 CH3

Dizolare Descompunere (CH3)2SO4

-N2
NH2 OH
OCH3 CH2-O-CO-CH3 CH3OH

OCH3 [1].

Alcoolul anisic se găsește în unele uleiuri volatile, de exemplu, de anason și în extractul de

vanilie. Este solubil în etanol apos în raport de 1:1 (etanol50%) si 1:13 (etanol 30%), solubil
în solvenți organici obișnuiți, puțin solubil în propilenglicol și glicerină. Relativ stabil chimic,
se autoooxidează la aldehidă, se esterifică cu ușurință. Are un miros fructat-floral, o nuanță
delicată balsamica si o tenacitate bună, iar gustul este dulce. Prin hidrogenare catalitică (oxid
de platină) a adehidei anisice se obtine alcoolul anisic la puritatea ceruta de aplicațiile de
organoleptice. Se utilizeaza in parfumerie în compozitii florale (liliac gardenie ) în
amestecurile aromatizante dulciuri (2-12 pmm,dar si mai multe),produse de
patiserie,lichioruri. [2]
Uleiurile esentiale au fost definite ca produse obtinute din materialul de baza prin distilare cu
apa sau abur,sau in cazul citricelor prin procese mecanice.In studiul realizat de Mouin
Rouatbi,s-a observat ca distilarea cu abur si hidrodistilarea extrag doar componente
volatile,nu si pe cele aromatice.Aburul supraincalzit este un abur a carui temperatura este mai
mare decat temperatura de saturare de la o presiune data. In domeniul uleiurilor esentiale este
mentionat faptul ca la temperaturi mai mari de 230 grade produc piroliza partiala a biomasei
si descompunerea uleiurilor volatile si ca temperatura ideala de lucru este cuprinsa in
intervalul 205-220grade In vederea exemplificarii acestui lucru s-a folosit aburul fierbinte
pentru a extrage uleiurile volatile din fructe de piper negru.Aburul si extractul volatil sunt
colectate intr-un condensator,si uleiurile eterice sunt separtate din amestec cu solvent si
analizate. Rezultatele obtinute in urma analizei prin cromatografie de gaz au dus la
identificarea a 21 componente volatile si 20componente aromatice reprezentand 80%si
92%din totalul uleiurilui esential de piper.Alte componente neidentificate sunt prezente in ulei
in cantitati mai mult sau mai putin imortante

1.1.2. PROPRIETATI FIZICE

Alcooli inferiori sunt lichizi, cei superiori sunt solizi. Au densitatea mai mica decat a apei ,
dar superioara hidrocarburilor corespunzatoare .Punctede topire și de fierbere anormal de
ridicate comparativ cu alte functiuni organice ( punct de fierbere : ex. : etanol : 65 oC ,
monoclormetan : -24 oC, metilamina : -6 oC , ). Acest fapt se explica prin coexistenta
legaturilor de hidrogen intre moleculele de alcool care se asociaza ca și in cazul apei, formand
agregate de diferite marimi . Formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de alcool si
moleculele de apa explica dizolvarea alcoolilor inferiori in apa , solubilitatea scazand cu
marirea radicalului hidrocarbonat si crescand cu inmultirea numarului de grupari hidroxil [3].

Alcoolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un
atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp3 . In alcooli gruparea -OH poate fi legata de
o catena saturata, de partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei
hidrocaburi aromatice. Alcooli au formula generala : R-OH [4].

Numele alcoolilor se formeaza adaugand sufixul ol la denumirea hidrocarburii cu acelasi

numar de atomi de carbon : CH 3-OH (metanol); CH3-CH2-OH (etanol); etc. O nomenclatura
mai veche denumeste radicalul cu sufixul ic , precedat de cuvantul alcool : CH3-OH (alcool
metilic); CH3-CH2-OH (alcool etilic); etc [4].
 Deoarece gruparea hidroxil poate ocupa, intr-o catena cu trei sau mai multi atomi de carbon
pozitii diferite, generand astfel izomeri de pozitie, este necesar ca in numele alcoolilor sa se
arate si indicii de pozitie :

- CH3-CH2-CH2-CH2-OH (1-butanol);

- CH3-CH2-CH-CH3 (2-butanol);etc[5].

Reactii specifice alcoolului:

 Formula general: R-OH

 Clasificare[6]

1.In functie de numarul gruparilor hidroxil[6]

 Monoalcooli
 Dialcooli (dioli)
 Polialcooli (polioli)

etanol
OH OH OH OH OH
1,2 etanol 1,2,3-propantriol
glicerina

2. In functie de natura radicalului hidrocarbonat[6]

 Saturati
 Nesaturati
 Ciclici
H
-metanol OH

Alcool benzilic

3. In functie de natura carbonului la care este legată gruparea OH[6]

  Primari
 Secundari
 Tertiari

OH OH
Alcool n-butilic 1-butanol acloolul sec-butilic alcool tert-butilic
2-butonol 2-metil-2-propanol

Eliminarea apei din alcooli are loc in doua moduri in functie de conditiile de lucru :[7]

a) in prezenta H2SO4 la cald, alcoolii eliminand apa intramolecular, formand alchene : CH3-
CH-CH3 ---------> CH3-CH=CH2 + H2O

OH

b) daca H2SO4 estein cantitate mica, eliminarea apei se face intermolecular, rezultand eteri
:[7].

C2H5-OH +HO-C2H5 ----------> C2H5-O-C2H5 + H2O

( eterii sunt substante lichide, volatile, cu mirosuri caracteristice, au proprietatea de adizolva

multe substante si sunt utilizate ca solventi ) .

- Reactia de esterificare,este reactia alcoolilor cu acizii, cu acizii minerali formeaza esteri

anorganici, ( CH3-OH + HOSO3H -----> CH3-OSO3H + H2O ) , iar cu acizii organici (acizii
carboxilici ) rezulta esteri organici, ( CH3-COOH + C2H5-OH ó CH3-COOC2H5 + H2O ),

- Reactia de oxidare a alcoolilor decurge diferit, in functie de natura alcoolului si de agentul

folosit. Daca agentul folosit este dicromat de potasiu (K2Cr2O7) si acid sulfuric (H2SO4)
reactia de oxidare este blanda, daca agentul folosit este permanganatul de potasiu (KMnO 4) si
acidul sulfuric (H2SO4), reactia de oxidare se desfasoara energic. Alcooli tertiari sunt r
Alcoolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un
atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp3 . In alcooli gruparea -OH poate fi legata de
o catena saturata, de partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei
hidrocaburi aromatice. Alcooli au formula generala : R-OH [7]

Numele alcoolilor se formeaza adaugand sufixul ol la denumirea hidrocarburii cu acelasi

numar de atomi de carbon : CH 3-OH (metanol); CH3-CH2-OH (etanol); etc. O nomenclatura
mai veche denumeste radicalul cu sufixul ic , precedat de cuvantul alcool : CH3-OH (alcool
metilic); CH3-CH2-OH (alcool etilic); etc [8].
Deoarece gruparea hidroxil poate ocupa, intr-o catena cu trei sau mai multi atomi de carbon
pozitii diferite, generand astfel izomeri de pozitie, este necesar ca in numele alcoolilor sa se
arate si indicii de pozitie : [8].

- CH3-CH2-CH2-CH2-OH (1-butanol);

- CH3-CH2-CH-CH3 (2-butanol);etc.

existenti la actiunea agentilor oxidanti, in conditii energice dau mai multi acizi [8].

3. Tehnologii aplicate industrial

3.1.Descrierea tehnologiei de obținere

Obținerea p-crezonului.Sulfatul de p-toluidină se botine in vasul (1) unde se introduc p-

toluină, apă si apoi , sub agitare, acidul sulfuric in exces.În timpul agitarii temperatura crește
la 40-50 . Dupa terminarea reacței se raceste masa de reacție la 0-2 când sulfatul de p-
toluidină cristalizează parțial, ceea ce nu deranjează însa mersul reacției. La această
temperatură se adaugă, treptat, soluția de azotit de sodiu, astfel încat temperatura să se
mențină in crsul adunării la 0-5 . Perfectarea reacției se face la 10-15, prin agitarea masei de
reacție timp de 30 min. Soluția obtinută ce contine diazoderivatul p-toluidinei se introduce,
apoi sub agitare in vasul (2) care conține o soluție de acid sulfuric la temperaturade 80-85 Are
loc descompunerea dizoderivatului cu spumare datorită azotului si formarea p-crezolului.Se
menține in continuare agitarea la această temperatură timp de 20 min, pentru perfectarea
reactiei, apoi masa de reacție se raceste la temperatura ambiantă. Se separa doua straturi, cel
superior, uleios, de culoare neagră, conține p-crezolul .Din stratul inferior apos, urmele de p-
crezol se izolează prin extracție cu benzen in vasul (3). Extractul benzenic se reunește cu
stratul superior rezultând o sulutie benzenică de p-crezol. Randamentul pe această faza este de
70%. Stratul inferior, apos se aruncă dupa extracție[9].
 Figura 1. Schema de fabricatie a alcoolului anisic

Obținerea p-mentoxitoluenului.Mentoxilarea p-crezolului, se face in vasul de reacție (5),

prin adăugarea,sub agitare la temperatura de 40-45 dimetilsulfatului agentul de mentoxilare,
peste soluția apoasa de crezolat de sodiu. Aceasta se prepara prin extracția p-crezolului din
soluția benzenică cu soluție 15%de hidroxid de sodiu in vasul (4).
Introducerea dimetilsulfatului durează aproximativ o ora, apoi masa de reacție se încalzește la
reflux și se menține la aceste condiții doua ore. Dupa perfectarea metoxilării, masa de reacție
este răcită la temperatura ambiantă, când separă doua straturi.Stratul superior (ce conține p-
metoxitoluenul) se spala cu apă acidulată in vasul (6) pentru îndepartarea urmelor de hidroxid
de sodiu și dimetilsulfat, apoi se usuca pe sulfat de sodiu anhidru, se filtrează pe filtrul(7) si se
distilă la presiune redusă(8). P-Metoxi toluenul,distilă la 100-102/80-85 mm Hg.
Randament:80% [9]

Obținerea acetatului de anisil se face se face sub influența oxidantăa tetraacetatului de

plumb.Aceasta se prepara la vsul (9) în care se introduc acid acetic glacial, anhidrida acetică
și treptat, la temperatura de 55, miniu de plumb. Dupa introducerea întregii cantitați deminiu
de plumb se ridică temperatura la 80 și se menține la această valoare pâna la completa
decolorare a soluției.

Din masa de reacție racităla 20, se îndepartează pe filtrul (10), tetraacetatul de plumb si se
usucăla vid in uscătorul (11). Acesta se pastreaza in lipsa umidității pentru a se evita
descompunerea sa cu formarea de bioxid de plumb

Acetatul de p-anisil se prepara in vasul(12) unde se introduce tretaacetatul de plumb, acidul

acetic glacialsi sub agitare, la temperatura de 80, p-metoxitoluenul pâna la reacție negativă
pentru oxidant.Timp de reacție: circa 4 h.

Se îndepartează apio, acidul acetic la vid, prin concentrare, iar la rezidul ramas se mai adaugă
apa pentru dizolvare diacetatului de plumb, se separă doua straturi.Acetatul de anisil separă de
stratul superior.Randament:60%

Acidul acetic folosit in sinteză tetraacetului de plumb și la oxidare, se recuperează prin

distilare și se recirculă.

Obținerea acidului anisic. În vasu de reacției (13) se introduc o soluție de hidroxid de sodiu
30% alcoolul etilic și sub agitarea acetatului de anisil.Amestecul se menține doua ore la
reflux. Din soluția rezultată de la hidrolizăse îndepartează prin distilarea acloolului etilic, apoi
rezidul rămas se reia ccu apă (se dizolvă acetatul de sodiu). În aceste condiții separăalcoolul
anisic insolubil in apă. Aceasta dupa separare se usucăpe sulfat de sodiu anhidru in vasul (14),
upa cre se îndepartează sulfatul de sodiu umed pe filtrul (15), apoi se distilăla presiune scazută
pe o coloană cu talare sau umplutură (15). Se colecteaza mai întai cu cap de disilare, apoi
alcoolul anisic la temperatură 128-130/8 mm Hg. Rezidiul de la distilare se
aruncă.Randamentul: 25%.Apele mume alcoolice, se pot recircula dupa ce s-au îmbogățit in
hidroxid până la concentrația necesarăla hidroliză[9].
3.2 Fluxul tehnologic la obtinerea alcoolului anisic [10]

4. Materii prime și auxiliare folosite la obținereaprodusului

 P-toluidă
 Apă
 Soluție acid sulfuric
 Soluție NaN

P-toluida: orto- și meta-toluidinele sunt lichide vâscoase, dar paratoluidina este un solid cu
fulgii. Această diferență este legată de faptul că moleculele p-toluidină sunt mai simetrice. p-
Toluidina poate fi obținută prin reducerea p-nitrotoluenului [11].

Acidul sulfuric este un compus chimic al sulfului cu formula chimică H2SO4. Acesta este
un lichid incolor, uleios, foarte vâscos și higroscopic. Acidul sulfuric este unul dintre cei mai
puternici acizi și foarte coroziv. Acidul mineral formează două serii de săruri, sulfații acizi și
sulfații, în care în comparație cu radicalul liber, unul sau doi protoni sunt înlocuiți de
unii cationi [12].

Azotatul de sodiu (nitrat de sodiu, azotat de natriu sau salpetru de Chile) este o sare
a acidului azotic (nitric) cu formula: NaNO3. În soluție se găsește sub starea disociată: Na+ și
NO3- [13].

5. Mecanismul de reacție

În timpul fermentației alcoolice se observă următoarele fenomene: „fierberea” lichidului în

fermentație, formarea „pălăriei” formată din materiile solide insolubile care urcă sub acțiunea
CO2, augmentarea temperaturii, ce trebuie mereu controlată, augmentarea gradației alcoolice
proporțional cu diminuarea zahărului, diminuarea densității, schimbarea culorii și degajare de
arome noi. Fermentația este sensibilă la temperatură (cald sau frig) și la alcool. Este un proces
care a fost observat din cele mai vechi timpuri, dar a trebuit să apară lucrările lui Pasteur din
secolul al XIX-lea pentru a i se explica mecanismul. El este cel care a demonstrat ca
fermentația nu se produce prin efectul aerului asupra zaharurilor, ci în prezența levurilor [14].
6. Calculul termodinamic pentru reacția procesului

C10 H12O3 +2 +

C10 H12O3  11,5 O2  10 CO2  6 H2 0

DHC  H
f 10 H12O3  26, 0511, 5  299, 575KJ / mol
c

= 0 KJ/mol

= H fc8H10O2  26, 05 9, 5  247, 475KJ / mol

C8 H10o2  9,5 O2  8 CO2  H2O

H fC2 H6 O  234, 6KJ / mol

DH298   H fprod   H freact

DH298  234, 6KJ  (247, 475KJ / mol)  482, 075KJ / mol

Ds298   sprod   sreact

s298  5, 9 

CP J/mol grad
CP
10 12 3
CHO   CI  ni  11, 72 10 17, 90 12  25,10  3  407, 3J / mol
CPC H O
8 10 2
  CI  ni  11, 72  8 17, 90 10  25,10  2  322, 96J / mol

CPC2 6H O   CI  ni  11, 72  2 17, 90  6  25,10  155, 94J / mol

CPH  17, 90  2  35,8

2

T
DRHT  DH 298   DCP
298 dt
DCP =(322,96+155,94)-(407,3+35,8)=478,9-443,1=35,8 J/mol grad

401

DRHT  482, 075   DCP

298 dt= -482,075 KJ/mol+35,8 J/mol (401-298)

DR HT =-482075 J/mol+3687,4 J/mol=-478387,6 J/mol

DR ST  DS298  401
D dt  67, 46 103 0, 0892  76, 6476

CP
 298
T

DS298  (SC H O  SC H O )  (SC H O

 2 )  605, 36  537, 9  67, 46
SH
2 6 8 10 2 10 12 3 2

Reacția este spontana în sensul procesului deoarece DRST 0

Energia liberă Gibbs
DGT=DHT-T x DST
DGT=-478387,6- 401x 76,6476
DGT=-509123,2876

7. BILANT DE MATERIALE

C10 H12O3 +2 +

Tint
 128∘c
Tiesi
 250 ∘c
t
Conversia -90
Selectivitatea-93%
=89%

Temeratura:128 -130
Raport-1:2,5
=3000t/an

Poro
3000 1000 3.000.000
r
 330  24  7920  378, 78kg / h

3000 3.000.000
1000
P    425, 604kg / h
teoretic
330  24  0,89 7048,8

MCHO
10 12 3
 10 12 12 116  3  180Kg

M H  2 1  2Kg
2

M
8 10 2
CHO  12  8 10 116  2  138kg

M C2 H 6O  12  2 1 6 16  46Kg

M C10 H12O3 ................................ M H 2 .......................... M C8 H10O2 ...................................................... M C2 H 6O

180kg C10 H12O3 .....................4Kg ........................138Kg..........................46kg

X.....................................................Y...........................425,604.........................Z
180  425, 604
 555,135kgC H O
10 12 3
X= 138
425, 604  4
 12, H2
3363Kg
Y= 138

425, 604  46 C HO
Z= 138  141,868Kg 2 6
100
555,135  C10
616,816kg H12O3 reactant
90
100
616,816   663, 243
C10
H12O3
93 kg total
663,234-616=46,427

1 kg C10 H12O3 ...................................2,5kg H2

663,234......................................................X

663, 243 2, 5
X= 1  1658,1075kg H 2
introdus

1658,1075-12,3363=1645,7712 kg
H2 nereactionat

Materiale intrate Materiale iesite

663,243kg C10 H12O3 425,604 kg/h Pteoretic
1658,1075 kg H2 141,868 kg C8 H10O2
46,427 C10 H12O3 nereactionat
1645,7712 H2 nereactionat
Total:2321,3505 Total:2321,351
8. BILANȚ TERMIC

Q1 =m CPti

Q1 =(663,234407,3)+(1658,1075=24073625,05212kj/mol

Q2 = ni DHR
Q2 663, 234 1658,1075
(478387, 6)  (478387,
6) =-67864212,43879 KJ/mol
= 180 12
Q3 =m ag termicCP

Q3 =m ag termic

Q3

Q4 =mi
Q4 141,868
 322, 96 
523 =173642,402 J/K
= 138
Q5 =ag termic

Q5 =m ag termic

Q5 =15166,998J/K

QP =1% din Q1

QP =24073625,05212J/K

 Qi   Qe

Q1  Q2  Q3  Q4  Q5  QP

24073625,05212+(-67864212,43879)+1678385,5=173642,402+15166,998+240736,2505
-42112201,88667=429545,6505

Capitolul II. Controlul și automatizarea procesului tehnologic

2.1. Aparate de măsurăși control utilizatepentruparametriiprocesului
 Reglareaautomată a presiunii
1. Reglareapresiuniiîn vase cu circulație;
2. Reglarea presiunii în vase închise(reactoare discontinue, coloane de distilare)
Înprimul caz, reglarea presiunii se realizează manipulând fiedebitul de intrare în rezervor,
ventilul fiind plasat în amontelevaslului fie debitul de ieșire din rezervor, ventilul fiind montat
înaval de rezervor. Soluția adoptată depinde de procesul tehnologic în care integrat vasul și de
funcția lui în acest proces.
În schema cu ventilul în amontele vasului, ventilul joacă rol de reducător de presiune; schema
este utilizabilă numai atunci când fluxul de alimentare are, înpermanență, presiunemai mare
decât valoarea de referință și rezervă de debit suficient de mare pentru a satisface cererea.
În schema cu ventilulînaval de rezervor(figura 2),presiunea este stabilizată prin eliminarea
excesului de gaz. Domeniile de utilizarecurentă sunt: reglare asupra presiunii în unele
coloane de fracționare, în separatoare de faze, în tipuri de reactoare.

Figura 2.Schemaventiluluiînaval de rezervor

În ambele cazuri se folosesc regulatoare P sau, dacă se impun condiții severe de calitate a
reglării, regulatoare Pi.
Reglarea presiunii în vase închise se face, de regulă, prin modificarea fluxurilor de energie
termică care intră sau ies din istalație. Variabilele manipulate sau debitele de agent termic care
alimentează mantaua sau serpentina de încălzire sau răcire.
Înfigura 3 dăm schema stabilizării presiunii în vârful unei coloane de distilare prin
manipularea debitului de agent de răcire la condensator. La creșterea presiunii în coloană
peste valoarea de referință, regulatorul de presiune comandă creșterea debitului de agent de
răcire cealimenteză condensatorul. Prin această acțiune se intensifică procesul de condensare a
vaporilor și drept consecință, se reduce presiunea dorită [ 18, pg.186-187].
 Figura 3. Schema stabilizării presiunii în vârful unei coloane de distilare.
 Reglareaautomată a temperaturii
Înprocesele din industria chimică, căldura este transferată prin radiație, prin amestecarea
fluidelor reci și calde sau, cel mai frecvent, prin conducție prin pereții utilajelor.
În cele ceurmează, vom prezenta schemele de reglare automată a temperaturii pentru utilaje
(schimbătoare de căldură, reactoareș.a)în care transferul de căldură se realizează prin
conducție.
Variabil amani pulată este, de regulă, debitul de agent termic.
Pentru schimbătorele de căldură montate orizontal se recomandă plasarea vetilului de reglare
pe conducta de alimentare cu abur, iar pentru cele montate vertical, pe conducta de evacuare a
condensului(figura 4).
În primulcaz la o micșorare a temperaturii lichidului încălzit, sub valoarea de referință,
regulatorul comandă creșterea debitului de abur. Această creștere conduce la ridicarea rapidă
a presiunii în spațiul de abur și, ca urmare, la o mărire a temperaturii de condensareși la un
transfer de căldură mai intens către lichdiul tehnologic.

Figura 4. Schema de reglare automată a temperaturii

În al doilea caz dacă temperatura lichidului încălzit depășește referința, regulatorul comandă
închiderea parțială a ventilului de reglare de pe conducta de condens. În consecință, crește
nivelul condensului, aceasta acoperind o suprafață mai mare a tuburilor încălzitoare.
Deoarece timpul de retenție a condensului este apreciabil, răspunsul sistemului de reglare este
mai lent decât al celui din primul caz.

Figura 5.Schemele de reglare automată a temperaturii pentru utilaje

Dacă reglarea automată a temperaturii trebuie realizată rapid și schimbătorul de căldură este
supra dimensionat, se recomandă utilizarea schemei din figura 5. Aici, 10% până la 30% din
fluxul de lichid tehnologic este trimis pe o cale ocolitoare și amestecat, la ieșire cu lichidul
încălzit.
Pentru stabilirea temperaturii în vaporizare se folosește o schemă de reglare în cascadă:
temperatura (bucla supraordonată) debit (bucla subordonată) ca în figură.Buclade debit
stabilizează debitul de abur (la valoarea de referință dată de regulatorul de temperatură înainte
ca abatarea acestui debit să influențeze temperatura care este parametrul reglat principal
[18,pg.191].

Reglarea automata a temperaturii

Parametrul ce trebuie reglateste temperatura de ieşire a fluidului tehnologic răcit sau
încălzit într-un schimbător. La schimbătoarele de căldură multitubulare se foloseşte ca
variantă manipulată debitul de agent termic. Ventilul se plasează pe reglarea la intrarea
agentului termic la schimbătoarele de căldură orizontale sau la ieşirea debitului de agent
termic la schimbătoarele de căldură verticale.
Capitolul.lII. Protecția muncii

Protecția muncii este o problemă de stat și cuprinde ansamblul normelor si regulilor de

tehnică a securității și de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurare a celor maibune
condiții de muncă, prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului
fizic, precum și asigurarea unor condiții speciale pentru persoanele care muncesc în condiții
deosebite.
Asigurarea măsurilor privind protecția muncii se răsfrângea supra întregului proces de
muncă, începând de la faza de cercetare-proiectare până la executare și exploatare. Acțiunea
de protecție a muncii se desfășoară între idirecți principale: juridică, tehnică și igienico-
sanitară.
Prin protecția tehnică se impun regulile și mijloacele tehnice necesare pentru asigurarea
integrității sănătății și vieții angajaților în timpul efectuării diverselor procese de producție,
precum și metodele de reducerea efortului fizic în timpul desfășurării activității de muncă.
Măsurile igienico-sanitare urmăresc scopul creării unor condiții de muncă sănătoase și
confortabile, precum și protecția angajaților de influența factorilor nocivi, capabili să producă
boli profesionale, otrăviri, intoxicații profesionale acute etc.
Prin lege este stabilit ca protecția muncii face parte integranta din procesul de muncă și ca
obligația și răspunderea pentru realizarea deplina a măsurilor de protecție a muncii o au
potrivit atribuțiilor ce le revin celor care organizează, controlează și conduc procesul de
muncă, adică la locul de muncă, sectoarelor, atelierelor, depozitelor etc.

Usensilele de laborator trebuie sa fie curate la inceperea lucrului.

Se efectueaza lucrarile practice numai dupa ce ai citit instructiunile prevazute de fisa de lucru
pe care o primesi cu cel putin o zi inainte de a efectua lucrarea propriu-zisa.
Folosesti numai substante si ustensile permise de fisa de lucru.
Substantele si ustensilele de pe masa de lucru a profesorului nu se ating.
Manifesta o permanenta atentie la transvazarea substantelor dintr-o sticla in alta.Spala imediat
cu apa portiunile de piele care au venit in contact cu substante chimice.
Incalzirea unei eprubete se face cu multa atentie asa incat sa nu privesti direct in vasul cu
reactivi.
Incalzeste un reactiv in eprubeta de la partea superioara in jos, pentru ca vaporii din partea
superioara sa nu se reverse.
Verifica mirosul gazelor degajate fluturind mina dinspre proba spre tine si mirosind cu
atentie.
Inainte de folodsirea substantelor inflamabile orice sursa de caldura trebuie indepartata.
Diluarea acizilor concentrati se face adaugind acidul in picaturi in apa (agitind continuu) si nu
apa in acid (acidul sare in afara vasului si poate ajunge in ochi si pe tesaturi).
Solutiile corosive (acizi, baze, brom, iod, etc)se manuiesc cu mare atentie.
Reactivii nu se toarna niciodata inapoi in sticla cu reactiv, si nu se schimba dopurile sticlelor.
Dopul nu se lasa pe masa in timpul activitatii experimentale.
Nu se atinge direct cu mana sticlaria care a fost in contact direct cu focul, ci se lasa sa se
raceasca.
Cosurile sunt numai pentru hirtie. Probele, deseurile solide si sticlaria se strang in recipiente
speciale.
Dupa terminarea lucrului masa de laborator va fi curatata.
Substantele nu se gusta.
Cand lucrezi: poarta halat, strange-ti parul, indeparteaza bijuteriile care te pot deranja in
timpul activitatii, poarta ochelari de protectie sau foloseste ecran de protectie in cazul
experimentelor cu substante agresive.
Pregateste substantele, aparatele si ustensilele necesare activitatii si apoi incepe lucrul.
Pentru substantele solide foloseste spatule si pensete, iar pentru cele lichide: eprubete, pipete,
pahare, flacoane.
Substantele chimice se pastreaza in recipienti speciali pe care se aplica etichete cu: formula
chimica, denumirea substantei in limba romana si D.C.I., masa moleculara, cantitatea, data
transvazari, lotul din care provine, data ambalarii, data expirarii, indicatii speciale: otrava,
toxic,inflamabil, etc.
Orice activitate de laborator se v-a efectrua pe baza unei fise de lucru individuale sau de grup.
Sursele de caldura nu se vor lasa aprinse la plecarea din laborator.

1.1 Descrierea măsurilor de prim ajutor ·

Indicaţiigenerale: Nu sunt necesare măsuri speciale.
 După inhalare: Pacientul trebuie transportat într-un loc bine aerisit şi în caz de efecte
secundare consultat medicul.
 După contactul cu pielea: In general acest produs nu irită pielea.
 După contactul cu ochii: Este necesară spălarea ochilor cu apă curentă timp de cîteva
minute, ţinînd pleoapele complet deschise.
 După înghiţire: Trebuie clătită bine gura si băută cît mai multă apă. Dacă durerea
persistă, trebuie consultat medicul.
Cele mai importante simptome şi efecte, atât acute, cât şi întârziate

2. Măsuri de combatere a incendiilor

2.1 Mijloace de stingere a incendiilor
 Extinctorul potrivit: Trebuie adoptate măsurianti incendiu învecinătate.
 Mijloace extinctive neadecvate din motive de siguranţă: Jet de apă
 2.2 Pericole speciale cauzate de substanţa sau amestecul în cauză Nu există alte
informaţii relevante.
  2.3 Recomandări destinate pompierilor
 Mijloace de protecţie specifice: Nu sînt necesare măsuri speciale

3. Măsuri de luat în caz de dispersiea ccidental

3.1 Precauţii personale, echipament de protecţie şi proceduri de urgenţă: Nu este

necesar.
3.2 Precauţii pentru mediul înconjurător: Este necesară diluarea cu multă apă.

 Trebuie evitată infiltrarea în canalizare/ape de suprafaţă/ape freatice.

 Trebuie împiedicată infiltrarea în subsol/teren. ·

3.3 Metode şi material pentru izolarea incendiilor şi pentru curăţenie: Lichidul trebuie
restrîns cu ajutorul materialelor absorbante (nisip,făină fosilică, legătură universală, legătură
de acizi).

 Trebuie asigurată o aerisire suficientă.

3.4 Trimiteri către alte secţiun ipentru informaţii cu privire la o manipulare sigură

 Pentru informaţii cu privire la echipamentul de protecţie de uz personal vezi

capitolul 8.
 Pentru informaţii cu privire la reziduuri vezi capitolul 13.

4. Manipularea şi depozitarea

4.1 Precauţii pentru manipularea în condiţii de securitate

 Nu sînt necesare măsuri speciale.
 Trebuiea sigurată o bună aerisire/aspirare la locul de muncă.
 Trebuie evitată formarea de aerosol.
 Indicaţii în caz de incendiu sau explozie: Nu sînt necesare măsuri speciale.
4.2 Condiţii de depozitare încondiţii de securitate, inclusiv eventuale incompatibilităţi
 Mod de păstrare:
 Condiţii pentru depozite şi rezervoare: Nu sînt necesare condiţii speciale.
 Indicaţii cu privire la stocarea mixtă: Nu este necesar.
 Alte indicaţii cu privire la condiţiile de depozitare: niciuna

5. Controale ale expunerii/protecţiapersonală

Indicaţii suplimentare privind instalaţiile tehnice: Fără date suplimentare, a se vedea punctul 4
5.1 Parametri de control
Ingredienţii ale căror valori limită trebuie ţinute sub control la locurile de muncă: Produsul nu
conţine cantităţirele vante de substanţe ale căror valori limită trebuie ţinute sub control la
locurile de muncă.
5.2 Controale ale expunerii
Echipament de protecţie personală:
 Norme generale de protecţieşi de igienă în timpul lucrului: A nu se inhala
gaze/vapori/aerosoli.
 Mască de protecţie: In cazul expunerilor scurte şi minime se va utiliza masca; în cazul
celor mai intense şi de durată se va utiliza aparatul autorespirator. Nu este necesară în
spaţii bine ventilate.
 Protecţiamîinilor: Nu este necesară ·
Material pentru mănuşi
 Alegerea unei mănuşi potrivite nu depinde numai de material, ci şi de alte
caracteristici de calitate şi diferă de la producător la producător.
 Dacă produsul reprezintă un preparat din mai multe substanţe, durabilitatea
materialului pentru mănuşi nu poate fi probată înprealabilşi de aceea trebuie
controlată înainte de folosire.
 Timp de penetraţie al materialului pentru mănuşiTimpul exact de penetrare trebuie
aflat şi respectat de către fabricantul mănuşilor de protecţie.
 Protecţiaochilor: Se recomandă ochelarii de protecţie în timpul manipulării [19]
Bibliografie:
[1] I. Pogany, V. Bănulescu, R. Bozga, Carteaoperatorului din industriamedicamentelorși a
substanțelorchimice pure, Ed. Tehnică, București, 1982.
[2] I. Pogany, V. Bănulescu, R. Bozga, Carteaoperatorului din industriamedicamentelorși a
substanțelorchimice pure, Ed. Tehnică, București, 1982.
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcool
[4] https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/chimie/1467-chimie-organica-alcoolii.html
[5] https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/chimie/1467-chimie-organica-alcoolii.html
[6] https://ro.scribd.com/doc/138087035/alcooli-propriet%C4%83%C8%9Bi-chimice
[7] https://www.colegiu.info/alcoolii-denumirea-alcoolilor-proprietati-fizice-ale-alcoolilor
[8] [8]
https://www.academia.edu/10632420/Chimie_Analitic%C4%83_%C5%9Fi_Organic%C4%8
3
[9] Pogany, V. Bănulescu, R. Bozga, Carteaoperatorului din industriamedicamentelorși a
substanțelorchimice pure, Ed. Tehnică, București, 1982
[10] Pogany, V. Bănulescu, R. Bozga, Carteaoperatorului din industriamedicamentelorși a
substanțelorchimice pure, Ed. Tehnică, București, 1982
[11] https://it.wikipedia.org/wiki/P-toluidina
[12] https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_sulfuric
[13] https://ro.wikipedia.org/wiki/Azotat_de_sodiu
[14] https://ro.wikipedia.org/wiki/Benzaldehid%C4%83
[15] http://www.creeaza.com/referate/chimie/Norme-de-protectie-a-muncii-in827.php