ANALIZA COMPARATIVA A PROCESELOR DIN

INDUSTRIA CHIMICA ORGANICA

Conf. dr.ing. Petre CHIPURICI

Adresa de contact: CAMPUS “POLIZU”, corp A, cam A213

E-mail: petre.chipurici@gmail.com ;
Tel: 021 402 2706
CURS 1- ANALIZA COMPARATIVA_2019/2020

ANALIZA COMPARATIVA A PROCESELOR DIN

INDUSTRIA CHIMICA ORGANICA

CONTINUT CURS - OBIECTIVE

Analiza comparativa a proceselor de alchilare, dezalchilare, disproportionare,

transalchilare
Analiza comparativa a proceselor de oxidare a hidrocarburilor
Analiza comparativa a proceselor de halogenare
Analiza comparativa a proceselor in care se utilizeaza gazul de sinteza sau monoxidul de
carbon
Analiza comparativa a proceselor de hidrogenare-dehidrogenare

Analiza comparativa a proceselor de esterificare – hidroliza

Analiza comparativa a proceselor de hidratare - deshidratare
EVALUAREA
Activitățile evaluate și ponderea fiecăreia:
•Activitate aplicații (tema + sustinere) 40 % din nota finală
•Activitate la curs 10 % din nota finală
•Verificarea formativă (pe parcurs – 2 lucrari) 30 % din nota finală
•Verificarea sumativă (finală) 20 % din nota finală
Calculul notei finale: prin rotunjirea punctajului final

BIBLIOGRAFIE

1. Mohammad Farhat Ali, Bassam El Ali, James Speight, - ”Handbook of Industrial

Chemistry Organic - Chemicals”, Mc Graw-Hill, New York, 2005
2. Chipurici Petre, Papahagi Lambrache, Gavrila Adina Ionuta, - “Procese din industria
organica si petrochimica”, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2006;
3. R. E. Kirk, D.F. Othmer, - “Encyclopedia of chemical technology”, 4th Ed.
Interscience New York, 1996-1998
4. H. Witcoff, B. Reuben, - “Industrial Organic Chemicals”, J. Wiley and Sons, New
York, 1996;
5. G.C. Suciu (coord) –”Ingineria prelucrarii hidrocarburilor”, vol. 5, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1999
6. V. Macris – Ingineria derivatilor etilenei si propilenei, vol 1 si 2, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1984
Tema – conţinut cadru
• Scurt istoric.
• Utilizări.
• Producători principali pe plan mondial. Normative europene.
• Procedee tehnologice alternative. Prezentare comparativă bazată pe
criteriul sustenabilitatii (regenerabilitatea resurselor, eficienţa economica,
impactul ecologic). Selecţia justificată a unei variante tehnologice.
• Analiza punctelor sensibile din tehnologia de fabricație.
 
Observaţii:
Materialul se bazeazã pe manuale, monografii, enciclopedii, articole, brevete, site-uri relevante (disponibile
în Biblioteca UPB). Referatul va conține și informații din articole/brevete recente (din ultimii 3 ani).
Tabelele, figurile, relațiile matematice, formulele chimice se numeroteazã; tabelele şi figurile au titluri.
Bibliografia se citeazã in text (între paranteze drepte). Lista referințelor bibliografice se prezintă conform
instrucțiunilor IUPAC, în ordinea în care acestea au fost citate în text.
Capitolele si subcapitolele se numeroteazã. Cuprinsul acestui material este de 15-20 pagini
tehnoredactate (12 TNR, 1.5 lines).
Termen predare – sapt. 11 – sustinere sapt 12-13
Teme 2019/2020
Nr.crt. Tema Student
1 Acetaldehidă
2 Acetat de vinil
3 Acetilena
4 Acetona
5 Acid acetic
6 Acroleină
7 Alcool butilic
8 Alcool etilic
9 Alcool isopropilic
10 Anhidridă ftalică
11 Anhidridă maleică
12 Biodiesel
13 Bioetanol
14 Clorură de etil
15 Clorură de vinil
16 Cumen
17 Dicloretan
18 Etilbenzen
19 Etilena
20 Glicerină
21 Metanol
22 Fenol
23 Stiren
 I. ANALIZA COMPARATIVA A PROCESELOR DE ALCHILARE,
DEZALCHILARE, DISPROPORTIONARE, TRANSALCHILARE

1. Alchilarea la atomul de carbon : bazele fizico-chimice ale procesului; realizare

industriala - analiza comparativa a proceselor de fabricare a etilbenzenului,
cumenului, liniar-alchilbenzenilor, alchilfenolilor)

2. Hidrodezalchilare, disproportionare, transalchilare: bazele fizico-chimice ale

proceselor; realizare industriala - analiza comparativa a proceselor de
hidrodezalchilare şi disproporţionare a toluenului, transalchilare a
hidrocarburilor C9
 1. ALCHILAREA LA ATOMUL DE CARBON -
BAZELE FIZICO-CHIMICE ALE PROCESULUI
1.1. PROCESUL DE ALCHILARE. NOŢIUNI
GENERALE
Alchilarea poate fi definită ca reacţia de introducere a unei grupe alchil în
molecula unui compus organic prin reacţie de substituţie sau adiţie.
Procese de alchilare reprezentative ce implică formarea de noi legături carbon –
carbon:
Fabricarea etilbenzenului Fabricarea alchilfenolilor
CH2 CH3 OH OH

+ CH2 = CH2 + C9H18

C9H19

Fabricarea izo-propilbenzenului Alchilarea izo-butanului

CH3 CH CH3

+ CH2 = CH CH3

 Fabricarea liniar-alchilbenzenilor

+ CnH2n
CnH2n+1
 1.2. CATALIZATORI PENTRU PROCESUL DE ALCHILARE
Catalizatorii utilizaţi pot fi grupaţi:
acizi
baze
compuşi organometalici
Catalizatorii acţionează prin creşterea fie a nucleofilităţii substratului (cataliză
bazică), fie a caracterului electrofil al reactantului (cataliză acidă).
Catalizatorii acizi:
1.halogenuri acide – poseda un centru deficitar in electroni capabili sa accepte
electroni de la reactantul bazic: AlCl3, BF3, BCl3, BBr3, BeCl2, CdCl2, ZnCl2, GaCl3,
GaBr3, FeCl3, SbCl3, BiCl3, TiCl4, ZrCl4, SnCl4, UCl4, SbCl5 etc
2.acizi protonici:HF, H2SO4, H3PO4; superacizi protonici conjugati AlCl3-HCl,
GaCl3-HCl, BF3-HF, BF3-H2SO4 şi SbF5-HF
3.alcoxizi şi alchilmetale – acidul conjugat este catalizatorul activ:
C6H5OH + Al(OC6H5)3 HAl(OC6H5)4
3.oxizi acizi şi sulfuri acide: silicea, aluminosilicaţii, care pot conţine oxizi de
calciu, magneziu, molibden, wolfram, zirconiu sau ai altor metale, sau sulfuri (de
exemplu sulfură de molibden)
4.răşini schimbătoare de cationi şi acizi depuşi pe suporturi solide: Răşinile
schimbătoare de cationi, cum sunt Amberlit IR 112, Permutit Q, Lewalit şi Dowex
50. Catalizatori acizi depuşi pe suporturi solide sunt: BF 3/alumină şi superacizii
solizi (SbF5,TaF5 şi NbF5) depuşi pe alumină fluorurată sau pe grafit .
 Catalizatori bazici

sunt preferaţi pentru reacţiile de alchilare la atomul de carbon al compuşilor

acizi. În acest caz, catalizatorul bazic măreşte nucleofilitatea compusului acid.
tipul catalizatorului depinde de substratul ce trebuie alchilat.
catalizatorii bazici utilizaţi în mod curent includ de obicei alcoxizi ai azotului,
amidură de sodiu sau hidrură de sodiu. Uneori, se utilizează catalizatori
puternici ca trifenilmetilsodiu sau chiar metale alcaline (de exemplu sodiu în
amoniac lichid).
 metalele alcaline sunt folosite în special la alchilarea alcanilor cu olefine.

Catalizatori organometalici pe bază de compuşi ai metalelor tranziţionale

(RuCl2L2, NiL2, PdL4 unde L = (C6H5)3P).
Reacţiile în care se folosesc asemenea catalizatori nu sunt aplicate la scară
industrială.
1.3. AGENŢI DE ALCHILARE

Olefine - etena, propena, dodecena, şi olefinele liniare cu 10 – 20

atomi de carbon
Halogenuri de alchil - clorura şi iodura de metil, clorura de etil, de izo-
propil, de terţ-butil şi de benzil.
Alcooli
 Eteri
 Esteri,
 Epoxizi
Aldehide şi cetone
 Tioli
Alţi agenţi de alchilare sunt dimetilsulfatul, dietilsulfatul, acidul
trifluormetansulfonic şi esterii metilic şi etilic ai acestuia, compuşii
cuaternari de amoniu (de exemplu, clorura de feniltrimetilamoniu),
compuşii organometalici (halogenuri de zinc-alchil, tetraetil de plumb,
clorură de etil magneziu), trialchilfosfaţii etc.