Sunteți pe pagina 1din 63

ALCOOLISMUL

CUPRINS
Istoric....................................................................................................................................3 Capitolul I. Aspecte teoretice privind consumul de alcool.......6 1.1. Ce este alcoolismulul?........................................................................................6 1.2. Formele clinice ale alcoolismului.......................................................................7 1.3. Stadialitatea alcoolismului..................................................................................7 1.4 Clasificarea alcoolicilor...................................9 1.5. Teorii explicative i factorii predispozani ai alcoolismului.............................10 1.6 Motivaii n justificarea consumului de alcool...........................27 1.7 Efectele consumului de alcool asupra raporturilor sociale ale individului....28 1.8 Efectele consumului de alcool asupra personalitii..................................29 1.9. Practica asistentului social cu persoanele dependente de alcool...31 Capitolul II. Capitolul III. .....................................................................................63 Comunicare si preventie....................................................................................................69 Bibliografie..........................................................................................................................75

ISTORIC
n ultima vreme, interesul pentru abordarea problematicii consumului de alcool n rndul tinerilor a sporit considerabil, concretizndu-se n derularea a numeroase programe de prevenire a consumului de alcool, dezvoltarea serviciilor de asisten destinate consumatorilor, a politicilor antialcool, i nu n ultimul rnd dezvoltarea, modificarea sau completarea cadrului legislativ. Exist o multitudine de modele explicative ale adiciei, de patternuri de consum, de abordare a consumatorului, de modele de tratament mai eficiente sau mai puin eficiente, ns un singur lucru nu trebuie pierdut din vedere, i anume c, cel mai adesea consumul apare pe un teren vulnerabil, fie c este vorba de o comunitate dezorientat cultural, spiritual, fie c este vorba de o familie dezintegrat, fie c este vorba de nsi persoana care se afl n ipostaza de a-i cuta identitatea sau de a refuza o realitate n care nu se simte integrat. Acest lucru se explic prin faptul c avem de-a face cu o dinamic a patternurilor de consum i a factorilor biologici, psihologici i socioculturali, care genereaz noi modele de consum, comportamente i atitudini care deja nu mai pot fi explicate integral prin prisma teoriilor existente. Cu siguran iniierea consumului ine de o serie de factori predispozani, genetici, psihologici, socioculturali i de interaciunea dintre mediu, procesul de nvare, procesul de socializare i expectane. Aceti factori au fost abordai n teorii, fie individual, n teorii i modele pariale, fie integrat, n teorii i modele integrative, comprehensive. Cert este c toate aceste teorii i modele se refer la cauzalitate, ceea ce sugereaz c fenomenul este destul de complex ca s poat fi explicat prin puine teorii. Numeroase studii au identificat o varietate de factori care explic consumul de alcool, de la un nivel micro-psihologic, la un nivel sociopsihologic, sau macro-sociologic. Variabilele psihologice asociate cu consumul de alcool includ valori i expectane, controlul perceput, depresia, impulsivitatea, stima de sine, atitudinile, deviana, dependena, anxietatea i alte trsturi cognitiv-emoionale. La nivel socio-psihologic s-au identificat civa factori care coreleaz cu motivaia de a consuma alcool: compatibilitatea valorilor dintre prini-prieteni, relativa influen a persoanelor semnificative, suportul i controlul parental, aprobarea prietenilor, modele de devian, consumul n familie sau ntre egali. Ideal este un cadru teoretic care s ofere integrarea sistematic a mai multor teorii i rezultate privind motivaia de a consuma alcool.

Cercetarea fenomenului consumului de alcool n rndul tinerilor i a motivelor care stau la baza acestuia constituie o tem de cercetare prioritar n Romnia, din puin dou motive: n primul rnd creterea numrului de consumatori ntr-o perioad relativ scurt de timp, n al doilea rnd insuficiena cercetrilor realizate n acest domeniu la noi n ar, innd cont de complexitatea unui fenomen pentru care datele epidemiologice nu sunt suficiente pentru adoptarea unor politici adecvate contextului socio-cultural al rii noastre.

CAPITOLUL I
ALCOOLUL n chimie, alcool este orice compus organic hidroxilici cu grup

funcional hidroxil (-OH) care este legata de un atom de carbon saturat, in starea de hibridizare sp. Grupa hidroxil poate fi legata de o catena saturata, din partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei hidrocarburi aromatice. Formula general pentru un alcool simplu, aciclic, este CnH2n+2OH. n limbajul curent, termenul de alcool se refer aproape ntotdeauna la etanol, cunoscut i ca alcool de cereale, i deseori la orice butur care conine etanol (vezi butur alcoolic). Acest sens st la baza termenului de alcoolism (dependen de alcool). Reinerea de a nu consuma alccol (abstinen), iar legea din SUA din anii 1900 de interzicere a consumului de alcool (prohibiie). Ca medicament, etanolul este cunoscut ca avnd un efect depresiv, care scade acuitatea reflexelor sistemului nervos central. Alte forme de alcool sunt de obicei denumite cu un adjectiv de rigoare, precum alcool izopropilic sau prin sufixul -ol, ca n izopropanol. Cuprins
o o o o

1 Structur 1.1 Alcooli primari, secundari i teriari 1.2 Alcooli saturai, nesaturai i aromatici 1.3 Monoalcooli i polialcooli 1.4 Metanol i etanol 2 Utilizri 3 Surse

o o o o o o o o o

4 Nomenclatur 4.1 Nume sistematice 4.2 Etimologie 5 Proprieti fizice i chimice 6 Toxicitate 7 Prepararea alcoolilor 7.1 Laborator 7.2 Industrie 8 Reacii ale alcoolilor 8.1 Deprotonare 8.2 Substituie nucleofilic 8.3 Deshidratare 8.4 Esterificare 8.5 Oxidare 9 Vezi i 10 Bibliografie 11 Legturi externe

Structur

Grupa funcional a unui alcool este grupa hidroxil legat de un atom de carbon hibridizat sp3. Astfel se poate spune c alcoolii sunt derivai ai apei, cu o grupare alchil nlocuind un hidrogen. Dac o grupare arileste prezent n locul uneia alchil, compusul se numete fenol. De asemenea, dac grupa hidroxil este legat de un carbon hibridizat sp2 dintr-o grup alchenil, compusul de numete enol. Oxigenul dintr-un alcool face un unghi de aproximativ 109 (c.f. 104,5 n ap) i dou perechi de electroni libere. Legtura O-H din metanol (CH3OH) are o lungime de aproximativ 96 picometri. Alcooli primari, secundari si teriari Exist trei mari categorii de alcooli- 'primari' (1), 'secundari' (2) i 'teriari' (3), bazate pe numrul de carboni de care este legat carbonul C-OH (eviden iat cu rou). Metanolul este cel mai simplu alcool primar. Cel mai simplu alcool secundar este izopropanol(propan-2-ol) i cel mai simplu alcool teriar este ter-butanol (2metilpropan-2-ol).

Alcooli saturai, nesaturai i aromatici Dup natura radicalilor de care se leag grupa funcional hidroxil, alcooli pot fi saturai (provenii de la alcani), nesaturai (provenii de la alchene sau alchine) sau aromatici (provenii de la arene).

Alcool normal butilic

Alcool alilic

Alcool benzilic

Monoalcooli i polialcooli Alcoolii se mai pot clasifica i dup numrul de grupe hidroxil con inute n molecul. Astfel, exist monoalcooli, cu o singur grup hidroxil (toi cei prezentai mai sus sunt monoalcooli), i polialcooli, cu mai mult de o grup hidroxil.

Etandiol (1,2 dihidroxoetan) 1,2,3 Propantriol Metanol i etanol Cei mai simpli i cei mai folosii alcooli sunt metanolul i etanolul (numele comune sunt alcool metilic i alcool etilic), care au structurile de mai sus. Metanolul se obinea n trecut prin distilarea lemnului, de aceea se numea alcool de lemn". n prezent, este o substan chimic la ndemna oricui, care se produce prin reacia la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. n limbajul colocvial, termenul de alcool" denumete deseori etanolul sau alcool de cereale". Spirtul metilat, numit i "spirt medicinal", este o form de etanol devenit necomestibil prin adugarea de metanol i colorani de regul albastru de metil. Pe lng utilizarea principal n buturile alcoolice, etanolul este folosit (dei foarte bine controlat) drept solvent industrial i materie prim. Utilizri Alcoolii sunt folosii la scar larg n industrie i tiin, drept

reactani, solveni combustibili. Etanolul i metanolul pot arde crend mai puine substane nocive dect benzina sau motorina. Datorit toxicitii sczute i capacitii de a dizolva

substane nepolare, etanolul este folosit deseori ca solvent n medicamente, parfumuri i esene vegetale, precum vanilia. n sinteza organic, alcoolii apar deseori ca intermediari adaptabili. Etanolul este, de asemenea, folosit frecvent n buturi dup fermentaie pentru a evidenia aromele sau pentru a induce intoxicarea euforic numit "beie". Utilizarea etanolului pentru acest scop este interzis n unele jurisdic ii. n asemenea cazuri de consum, alcoolul este un drog psihoactiv, cu un potenial imediat de supradoz, otrvire i dependen fiziologic (tiut ca alcoolism). Alcoolismul a devenit una dintre cele mai comune cauze de dependen (poate dup cafein) din lume. Dependena fiziologic cauzat de alcoolism nseamn c persoana dependent trece prin sevraj (sub forma unei dureri de cap cunoscut ca "mahmureal," unei anxieti crescute, tiut ca "friguri" i oboseal sau probleme cu somnul) la ncetarea sau descreterea folosirii. Surse Muli alcooli pot fi creai prin fermentaie a fructelor sau cerealelor cu drojdie, dar doar etanolul este produs comercial n acest fel, n principal pentru combustibil i buturi. Ali alcooli sunt n general produi pe cale sintetic din gaze naturale, petrol sau crbune, de exemplu prin hidratarea acid a alchenelor. Nomenclatur Nume sistematice n sistemul IUPAC, numele alcanului primete ca sufix "ol", ca, de exemplu, "metanol" i "etanol". Cnd este necesar, poziia grupei hidroxil este indicat prin plasarea unui numr ntre numele catenei i sufixul "ol": propan-1-

ol pentru CH3CH2CH2OH, propan-2-olpentru CH3CH(OH)CH3. Uneori, numrul de poziie este scris n faa denumirii: 1-propanol i 2-propanol. Dac este prezent un grup de prioritate mai mare (precum o aldehid, ceton sau acid carboxilic), atunci este necesar s

se

specifice

poziia

acestora.

De

exemplu,

1-hidroxi-2-propanon

pentru CH3COCH2OH. Iat cteva exemple de alcooli simpli cu modele de denumire:

Numele comune ale alcoolilor apar de obicei prin preluarea numelui radicalului alchil de baz i adugarea cuvntului alcool", de exemplu metil alcohol, etil alcool sau ter-butil alcool. Propil alcoolul poate fi n-propil alcool sau isopropil alcool, depinznd de poziia la care este legat hidroxilul, respectiv carbonul 1 sau carbonul 2. Isopropil alcoolul este nuimt ocazional i sec-propil alcool. Dup cum s-a menionat mai sus, alcoolii sunt clasificai ca fiind primari (1), secundari (2) sau teriari (3), iar numele comune arat acest lucru prin preficul radicalului alchil. De exemplu, (CH3)3COH este un alcool teriar i este numit comun terbutil alcool. Acesta s-ar numi 2-metilpropan-2-ol conform regulilor UICPA, indicnd un lan de propan ce are grupele metil i hidroxil legate de carbonul din mijloc (al doilea). Un alcool cu dou grupri hidroxil este n general numit "glicol", de exemplu HOCH2-CH2-OH este etilen glicol. Numele UICPA este etan-1,2-diol, "diol" indicnd cele dou grupe hidroxil, iar 1,2 indicnd poziiile la care sunt legate ele. Glicolii geminali (care au hidroxilii legai la un acelai atom de carbon), precum etan-1,1-diol, sunt de obicei instabili. Pentru trei sau patru grupe, se folosesc sufixele "triol" i "tetraol".

10

Etimologie Cuvntul alcool" provine aproape sigur din limba arab (prefixul al-" fiind articolul hotrt arabic); n orice caz, originea precis este nesigur. A fost introdus n Europa, mpreun cu arta distilrii i cu substana nsi, n aproximativ secolul XII de ctre diferii autori europeni care traduceau i popularizau descoperirile alchimitilor islamici. O teorie popular, gsit n multe dicionare, este c provine din = ALKHL = al-kuhul, la nceput acesta fiind numele unei pudre foarte fine

de sulfur de stibiu Sb2S3 folosit ca antiseptic i machiaj pentru ochi. Pudra este preparat prin sublimarea unui mineral natural, stibnit, ntr-un vas nchis. Conform acestei teorii, nelesul cuvntului alkuhul ar fi fost extins mai nti pentru substanele distilate n general, iar apoi restrns doar pentru etanol. Aceast etimologie circul n Anglia cel puin din 1672 (DEO). Oricum, aceast derivare nu este ntru totul acceptat, deoarece cuvntul arabic curent pentru alcool, = ALKHWL = al???, nu deriv din al-kuhul. Coranul, n versetele 37:47, folosete cuvntul = ALGhWL = al-ghawl nsemnnd "spirit" ("fiin spiritual") sau "demon" cu sensul de "lucrul care d vinului tria". Cuvntul alghawl a dus la apariia cuvntului englez "ghoul" (creatur imaginar care mnnc persoane moarte; vampir), i numele stelei Algol. Conform unei a doua teorii, etimologia popular i scrierea cuvntului alcool" nu ar fi aprut datorit generalizrii cuvntului ALKHL, ci confuziei alchimitilor i autorilor occidentali a cuvintelor ALKHL i ALGhWL, care au fost ntr-adevr traduse n multe feluri greit. Proprieti fizice i chimice Gruparea hidroxil face ca, n general, alcoolul s fie molecul polar. Acele grupri pot forma legturi de hidrogen una cu alta i cu ali compui. La alcooli exist dou

11

posibiliti de dizolvare: tendina grupei polare -OH de a l face solubil n ap i cea a catenei laterale de a i se opune. De aceea, metanolul, etanolul i propanolul sunt solubile n ap deoarece influena gruprii hidroxil este mai puternic dect cea a catenei. Butanolul, cu patru carboni n caten, este moderat solubil datorit echilibrului dintre cele dou tendine. Alcoolii cu cinci sau mai muli carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili n ap datorit dominrii catenei laterale. Datorit legturii de hidrogen, alcoolii tind s aib puncte de fierbere mai ridicate fa de hidrocarburi i eteri. Toi alcoolii simpli sunt solubili n solveni organici. Legturile de hidrogen arat c alcoolii pot fi folosii ca solveni protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formeaz alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca i apa, pot avea fie proprieti acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pKa de n jur de 16-19, sunt uor mai puin acizi dect apa, dar sunt capabili s recioneze cu baze puternice precum hidrur de sodiu sau cu metale reactive precum sodiul. Srurile care rezult se numesc alcoxizi, avnd formula general RO- M+. Alcoolii legai de nuclee benzenice au o aciditate mai sczut (un pKa n jur de 10). Gruprile care iau electroni particip la creterea aciditii alcoolilor. De exemple, paranitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic n prezena unor acizi tari, preum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol:

Alcoolii

pot

fi

de

asemenea

supui

oxidrii

pentru

forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratai pentru a formaalchene. Pot

12

reaciona pentru formarea deesteri i pot fi supui (dac sunt mai nti activai) reaciilor de substituie nucleofilic. Pentru mai multe detalii, vezi seciunea #Reacii ale alcoolilor. Toxicitate Etanolul a fost consumat de oameni nc din preistorie sub forma buturilor alcoolice, pentru o varietate de motive: igienice, alimentare, medicinale, religioase, distractive. Dei consumul rar de etanol n cantiti mici nu are efecte negative, ci dimpotriv, dozele mai mari duc la starea numit "ebrietate" sau intoxicare i, depinznd de doz i de regularitatea consumului, poate cauza probleme respiratorii acute sau decesul, iar ingestia cronic are repercusiuni medicale grave. Ali alcooli sunt mult mai otrvitori dect etanolul, n mare parte pentru c dureaz mai mult pn s fie metabolizai, iar nu de puine ori metabolismul lor duce la apariia unor substane mai toxice. Metanolul, sau alcoolul de lemn, de exemplu, este oxidat de enzime nficat i duce la crearea formaldehidei, care poate cauza orbirea sau moartea. Un tratament eficient pentru prevenirea toxicitii cu formaldehid dup ingestia de metanol este administrarea de etanol. Aceasta va preveni transformarea metanolului n formaldehid, iar formaldehida existent va fi covertit n acid formic i eliminat prin excreienainte de a provoca vreun ru. Prepararea alcoolilor Laborator Exist mai multe metode pentru prepararea alcoolilor n laborator.

Compusii halogenati alifatici reacioneaz cu hidroxidul de sodiu sau hidroxid de potasiu, obinndu-se astfel alcooli

Aldehideele sau cetonele sunt reduse cu borohidrur de sodiu sau hidroborat de litiu la alcooli.

13

Alchenele aditioneaza apa, ntr-un mediu acid, folosind drept catalizator acid sulfuric concentrat.

Formarea unui alcool secundar prin reducere i hidratare:

Industrie Industrial, alcoolii se obin n mai multe feluri.

prin fermentaie folosind glucoz produs de zahr, obinand hidroliza amidonului, n prezena drojdiei i a unei temperaturi de sub 37 C pentru producerea etanolului.

Prin hidratare direct: folosind eten sau alte alchene, cu un catalizator de acid fosforic, la temperatur i presiune mari.

Metanolul este produs din vapori de ap: este creat din gaz sintetizat, unde monoxidul de carbon i doi echivaleni ai hidrogenului sunt combinai pentru producerea metanolului, folosind drept catalizatori cupru, oxid de zinc i oxid de aluminiu la 250 C i o presiune de 50-100 atm. Reacii ale alcoolilor Deprotonare Alcoolii se pot comporta ca acizi slabi, supui deprotonrii. Reacia de cedare a protonilor pentru a produce o sare alcoxidic este fcut fie cu o baz tare, precum hidrur de sodiu sau n-butillitiu, fie cu sodiu sau potasiu. 2 R-OH + 2 NaH 2 R-O-Na+ + H2 2 R-OH + 2Na 2R-ONa+ ex. 2 CH3CH2-OH + 2 Na 2 CH3-CH2-ONa+

14

Apa este similar n pKa cu muli alcooli, deci cu hidroxid de sodiu apare un echilibru de obicei deplasat spre stnga: R-OH + NaOH R-O-Na+ + H2O (echilibru la stnga)

Totui, trebuie observat c bazele folosite la deprotonarea alcoolilor sunt tari. Bazele folosite i alcoxizii obinui sunt reactani chimici foarte sensibili la umezeal. Substituie nucleofilic Gruparea OH nu este o grup care se desprinde uor n reaciile de substituie nucleofilic, aa c alcooli neutri nu iau parte la aceste reacii. Totui, dac oxigenul este nti protonat pentru a forma ROH2+, gruparea care pleac (ap) este mult mai stabil, iar substituia poate avea loc. De exemplu, alcoolii teriari reacioneaz cu acidul

clorhidric pentru a produce halogenuri alchilice teriare, unde gruparea hidroxil este nlocuit de un atom de clor. Dac se dorete ca un alcool primar sau secundar s reacioneze cu acidul clorhidric, este nevoie de un activator precum clorura de zinc. Alternativ, conversia poate fi fcut folosind clorur de tionil.

Alcoolii pot de asemenea fi convertii n bromuri alchilice folosind acid hidrobromic sau tribromur de fosfor, de exemplu: 3 R-OH + PBr3 3 RBr + H3PO3 n deoxigenarea Barton-McCombie, un alcool este deoxigenat ntr-un alcan cu complex hibrid tributiltin sau trimetimboran ntr-o reacie de substituie a radicalului.

15

Deshidratare Alcoolii sunt substane nucleofilice, seci ROH2+ poate reaciona cu ROH pentru a produce eteri i ap ntr-o reacie de deshidratare, dei aceasta este rareori folosit, cu excepia fabricrii dietil eterului. Mai folositoare este reacia de eliminare a alcoolilor pentru a produce alchene. Reacia urmeaz regula lui Zaitsev, care spune c cea mai stabil alchen se formeaz. Alcooli teriari se transform uor la temperatura camerei, dar cei primari au nevoie de temperaturi mai ridicate. Aceasta este o diagram a deshidratrii acide a etanolului pentru a produce eten:

Esterificare Pentru a forma esteri dintr-un alcool i un acid carboxilic, reacia,

numit esterificare Fischer, este de obicei realizat cu ajutorul unui catalizator de acid sulfuric concentrat: R-OH + R'-COOH R'-COOR + H2O

Pentru ca echilibrul s fie deplasat la dreapta i s se obin un randament mare de transformare n ester, apa este eliminat, fie printr-un exces de H2SO4, fie prin folosirea aparatului Dean-Stark. Esterii mai pot fi obinui i prin reacia unui alcool cu o clorur acid n prezena unei baze precum piridina. Alte tipuri de esteri sunt preparai similar - de exemplu, esterii tosil (tosilai) sunt obinui prin reacia unui alcool cu clorur de p-toluensulfonil n piridin. Oxidare Alcoolii primari se transform de obicei n aldehide sau acizi carboxilici prin oxidare organic, pe cnd alcoolii secundari se transform n cetone. n mod tradiional, se

16

folosesc oxidani puternici, precum ionul dicromat sau permanganatul de potasiu n mediu acid, de exemplu: 3 CH3-CH(-OH)-CH3 + K2Cr2O7 + 4 H2SO4 3 CH3-C(=O)-CH3 + Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 7 H2O De multe ori n prepararea aldehidelor aceti reactani reprezint o problem, deoarece supra-oxideaz acidul carboxilic. Pentru ca aceasta s se evite, ali reactani sunt preferai, cum ar fi clorocromat de piridin, periodinan Dess-Martin, acid 2-iodoxibenzoic sau metode precum oxidarea Swern. Alcoolii teriari rezist oxidrii, dar pot fi oxidai de reactani precum 2,3-dicloro5,6-diciano-1,4-benzoquinon.

Alcoolismul - complicatii somatice


Consecintele medicale ale uzului de alcool reprezinta una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica. Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si tesuturi. fiziologice la si Aproape La si consumatorii cronici importante modificari morfologice ce se un raspuns anormal medicamente, toxine nutrientii obisnuiti. tesuturile si organele la efectele alcoolului. de alcool apar manifesta printralcool, chiar la toate

sunt vulnerabile

17

Aproape toate consecintele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odata cu abstinenta.

Complicatiile neurologice ale consumului de alcool. Dementa alcoolica Este impropriu denumita ca atare dupa unii autori intrucat este datorata, pe langa efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiente nutritionale si vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca si unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers) dupa multi ani de degradare si marginalizare sociala. Accident vascular cerebral Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de natura hemoragica, embolica si trombotica si se datoreaza prezentei hipertensiunii, dislipidemiei, bolii aterosclerotice si/sau coagulopatiilor. Prezeta unei coagulopatii poate sa fie de asemenea responsabila pentru incidenta crescuta a hematoamelor subdurale la cei ce sufera un traumatism cranio-cerebral. Crizele epileptice simptomatice (rum fits) Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar fara aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dupa intreruperea uzului si pot aunta instalarea sevrajului. Uzul cronic de alcool si intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea pragului de aparitie al crizelor comitiale. Riscul crizelor comitiale este proportional cu cantitatea de alcool administrata. 18

Tulburari cerebeloase Intoxicatia alcoolica duce la tulburari de coordonare si modifica abilitatile motorii tulburari de echilibru. Neuropatia periferica alcoolica Cauza neuropatiei alcoolice este inca dezbatuta. Se presupune ca include atat actiunea directa asupra fibrei nervoase cat si actiunea indirecta prin nutritie deficitara. In cazuri severe pot fi afectati nervii care regleaza functiile interne ale corpului. Simptomatologia poate include : amorteli, durere la nivelul membrelor, slabiciune musculara, crampe musculare, intoleranta la caldura, mai ales dupa exercitii fizice, impotenta la barbati, incontinenta urinara, dificultati la urinat, constipatie, diaree, greata, varsaturi etc.

Ambliopia alcoolica Aceasta afectiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool. Simptomatologia include tulburari de vedere, inclusiv scotoame si scaderea acuitatii vizuale incepand cu portiunea centrala a campului vizual. Tulburarea este cauzata de efectul toxic al alcoolului la nivelul nervului optic, ducand la neuropatia optica. Deoarece alcoolul genereaza depletia intregului corp de nutrienti, ambliopia alcoolica este legata de deficitul de tiamina, ceea ce duce la lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolica este reversibila daca se trateaza cu dieta adecvata si multivitamine, in special tiamina (vitamina B1). Netratata duce la leziuni ireversibile ale nervului optic si pierderea vederii.

Complicatiile gastro - intestinale ale consumului de alcool.


Efectele alcoolului asupra ficatului Toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza utilizarii preferentiale a alcoolului de catre celulele hepatice ca si "combustibil preferat". Chiar si o cantitate mica de alcool perturba gluconeogeneza si duce la suntarea metabolizarii unor cantitati de carbohidrati in grasimi. Deteriorarea hepatica incepe cu transformarea steatozica a ficatului (ce are loc la prezenta unor nivele constante de alcool in sange de 80mg / dl), urmata de

19

hepatita alcoolica si de fibroza perivenulara si in ultima faza de catre ciroza. Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza hepatita infectioasa si interfera cu succesul tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C cauzeaza cresterea toxicitatii hepatice la nivele superioare celor asteptate simplului efect aditiv al celor doua.

Efectele alcoolului asupra stomacului Alcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac si favorizeaza astfel colonizarea bacteriana ce duce la gastrita si ulcer - in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare, desi alcoolul cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia bolii ulceroase. Alcoolul poate actiona concomitent cuHelicobacter Pilory la intarzierea vindecarii si la agravarea unui ulcer deja prezent. Alcoolul este responsabil de o incidenta crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de alcool in sange duc la o evacuare gastrica intarziata a bolului solid si la o accelerare a evacuarii bolul portiunii alimentar. lichide din

20

Efectele alcoolului asupra intestinului subtire Intestinul subtire este expus la concentratii ridicate de alcool in timpul uzului de alcool. Acest fapt duce la schimbari in structura celulara, metabolismul si circulatia intestinului subtire. Alcoolul predispune la eroziunea hemoragica a vililor intestinali si la duodenita. Acestea, in combinatie cu accelerarea motilitatii, cauzeaza deficienta absorbtiei unor importanti nutrienti ce pot duce la o varietate de afectiuni medicale. Efectele alcoolului asupra colonului

Hipertensiunea portala datorata disfunctiei hepatice, poate duce la aparitia hemoroizilor. Alcoolul de asemenea cauzeaza scaderea activitatii non-propulsive colonice si cresterea motilitatii propulsive, ceea poate exacerba boala hemoroidala. Efectele alcoolului asupra pancreasului Alcoolul poate cauza scaderea enzimelor pancreatice datorita fragilitatii structurilor de stocare celulare. Acest fenomen se traduce prin inflamatia peretelui ductal ce blocheaza ductul pancreatic si conduce astfel la stimularea productiei enzimatice. Combinatia acestor procese duce la aparitia pancreatitei cronice si acute. Prin episoade recurente de pancreatita ce se manifesta prin insuficienta exocrina si endocrina, se poate ajunge la diabet zaharat, absorbtia deficitara si deficienta de vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).

21

Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool. Modificarile cardiace datorate consumului de alcool 25 % dintre pacientii cu uz cronic de alcool prezinta o forma de boala cardiovasculara. Patogeneza este, in primul rand, datorata pe seama toxicitatii alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang. In afara efectului toxic direct, exista o afectare secundara rezultata din hipertensiunea indusa de alcool si din modificarile lipidelor sangvine ce contribuie semnificativ la morbiditatea cardiovasculara. De exemplu, arteriopatia coronariana este de sase ori mai frecventa la alcoolici si cauzeaza o exacerbare a mortalitatii cu 20 % mai mare. In timpul sevrajului alcoolic, toate problemele cardiace si anomaliile electrocardiografice se exacerbeaza si de asemenea pot aparea noi semne si simptome. Raspunsul cardiac la alcool reflecta fiziologia individuala, rata de consum si cantitatea de alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara stanga predomina efectele inhibitorii ale alcoolului ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie. Alcoolul de asemenea modifica

22

circulatia sangvina locala : el tinde sa creasca irigarea pielii, irigarea splanhnica si miocardica si reduce circulatia in teritoriul cerebral, muscular, pancreatic si la nivelul membrelor. Cardiomiopatia alcoolica Cardiomiopatia reprezinta afectarea miocardului (muschiului inimii). Dependenta alcoolica poate duce la doua tipuri de disfunctii cardiace : tiamin - dependenta (boala beriberi alcoolica) sau tiamin - independenta (cardiomiopatia alcoolica). Fiziopatologia cardiomiopatiei alcoolice este inca necunoscuta. La cei cu uz cronic de alcool (de obicei mai mult de 10 ani de consum) se intalneste frecvent hipertrofia miocardica si grade variate de fibroza miocardica si perivasculara. Cel mai frecvent simptom este dispneea urmata de tuse, in special nocturna.

Alte simptome comune frecvent intalnite sunt : oboseala (ce reflecta o fractie de ejectie scazuta si fixa), palpitatii asociate aritmiilor, anorexia, edemul si discomfortul

23

abdominal cauzat de congestia hepatica si intestinala. Pe masura ce boala progreseaza se instaleaza casexia cardiaca desi initial pierderea in greutate este mascata de edeme. Tensiunea arteriala este de multe ori in limite normale sau scazuta. Ecocardiografia va releva cardiomiopatia dilatativa iar modificarile electrocardiografice nu sunt specifice. Cardiomiopatia alcoolica este in general ireversibila cu toate ca o ameliorare a simptomelor poate fi obtinuta prin abstinenta. Boala Beriberi este o cauza rara de afectare cardiaca la alcoolici si este recunoscuta ca si cardiomiopatie tiamin - dependenta. Aceasta boala se caracterizeaza prin cardiomegalie, circulatie hiperdinamica, congestie circulatorie si reversibilitate la administrarea de tiamina.

Sindromul toxic cardiac datorat consumului de alcool Acest sindrom consta in perturbarea ritmului sau a conducerii cardiace (in special tahicardii supraventriculare), asociata cu un consum masiv de alcool la persoane fara alte tulburari (boli) cardiace preexistente. Cea mai frecventa aritmie este fibrilatia atriala ce se converteste spontan la ritm sinusal intr-o perioada de 24 de ore. Sindromul este recurent, dar evolutia sa este benigna iar tratamentul antiaritmic nu este de obicei necesar. Mecanismul de aparitie a sindromului toxic cardiac nu este pe deplin elucidat, dar ipotezele existente includ secretia excesiva de epinefrina si norepinefrina, cresterea nivelului sanguin de acizi grasi si actiunea indirecta a acetaldehidei (metabolitul primar al alcoolului). Hipertensiunea datorata consumului de alcool In urma uzului de alcool pot rezulta cresteri usoare ale nivelului tensiunii arteriale, in special daca tensiunea variaza de-a lungul timpului. O cantitate de 1g / kgc / zi alcool, timp de 5 zile, este suficienta pentru o crestere semnificativa a tensiunii arteriale, in special la persoanele deja hipertensive. Hipertensiunea apare frecvent in sevrajul alcoolic, chiar si la cei fara istoric de hipertensiune si poate constitui o complicatie serioasa a acestuia. Tipul de bautura alcoolica consumat, rasa si varsta pot influenta impactul consumului de alcool asupra tensiunii arteriale.

24

De exemplu, consumul de bere, vin, sake si whiskey sunt mai frecvent asociate cu cresterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu varste peste 50 de ani sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale. Efectele alcoolului asupra nivelului de colesterol Hiperlipidemia este rezultatul lipogenezei accentuate prin oxidarea alcoolului. Celula hepatica utilizeaza preferential alcoolul ca si combustibil in locul lipidelor, ceea ce duce la acumularea lipidelor in ficat si la secretia lor ulterioara in circulatie. Pe masura ce uzul de alcool conduce la alterare hepatica, disfunctia secretorie a ficatului poate conduce la efecul opus, respectiv la malnutritie si casexie (stare generala proasta a organismului, care se manifesta prin tulburarea functiilor organismului, prin slabire si anemie extrema, etc.).

Complicatiile metabolice datorate consumului de alcool


Glucoza Alcoolul duce la anomalii ale reglarii metabolismului carbohidratilor prin disfunctie hepatica si pancreatica. Scaderea sensibilitatii tesuturilor la insulina in timpul sevrajului alcoolic si scaderea raspunsului la insulina in timpul consumului alcoolic acut pot duce la nivele ale glucozei in sange fie foarte scazute, fie foarte ridicate. Acidoza lactica alcoolica sau cetoacidoza caracterizata prin greata, voma, dureri abdominale si niveluri anormale ale glucoziei sangvine poate sa apara ca urmare a perturbarii echilibrului hidroelectrolitic prin scaderea Na, K, Mg, Ca si P. Proteinele Alcoolul duce la atrofie cerebrala prin scaderea sintezei de proteine cerebrale. Desi efectele asupra sintezei proteinelor hepatice nu au fost elucidate, se stie ca alcoolul interfera cu secretia hepatica a proteinelor si acest fenomen sta la baza efectului de "balonizare" al hepatocitelor, observat in necroza celulara din disfunctia hepatica alcoolica. Complicatiile hematologice datorate consumului de alcool. Efectele hematologice ale alcoolului includ o varietate de anemii, leucopenii (scadere patologica a numarului globulelor albe din sange) si coagulopatii (tulburarilor de coagulare a sangelui).

25

Scaderea globulelor rosii din sange se poate datora deficitului de fier, deficitului de vitamina B12, pierderilor permanente de sange de la nivbelul tractului gastrointestinal superior (esofag, stomac) si a unei inflamatii cronice a alcoolului asupra celulelor. Alcoolul duce si la scaderea celulelor albe din sange cu cresterea riscului de infectii in tot organismul. De asemenea, alcoolul determina scaderea trombocitelor ceea ce duce la tulburari de coagulare - hemoragii. Complicatiile imunologice datorate consumului de alcool. Alcoolul este asociat cu disfunctia sistemului imun ce duce la cresterea riscului de infectii si neoplasm (tumora). Infectiile Uzul de alcool predispune la infectii prin malnutritie, disfunctie splenica, leucopenie, disfunctie granulocitara si afectarea reflexului faringian. Pneumonia de aspiratie, empiemul, HIV, bolile cu transmitere sexuala, abcesele cerebrale, meningita, peritonita bacteriana spontana si tuberculoza sunt frecvente la consumatorii cronici de alcool si au o rata crescuta a mortalitatii. Neoplasmul Persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero digestiv (buze, cavitate orala, limba, faringe, laringe, esofag, stomac si colon), cancer de san, ficat, ducte biliare si plaman. Acest risc este crescut chiar si atunci cand ceilalti factori precum dieta, fumatul si stilul de viata sunt exclusi. Rolul alcoolului in dezvoltarea cancerului este acela al unui co-carcinogen, adica potenteaza efectul carcinogenic al altor factori precum tutunul. Alte mecanisme posibile ale inductiei cancerului sunt iritatia locala in cazul plamanului si tractului digestiv sau deteriorarea functiei sistemului imun. Complicatiile renale datorate consumului de alcool Disfunctia renala la cei cu uz cronic de alcool este frecvent atribuita bolii hepatice. Aceasta insotita de efectele renale ale intoxicatiei alcoolice duce la ineficienta reglarii acidului uric, fluidelor si electrolitilor. De asemenea poate sa apara ischemia renala si sindromul hepatorenal. Hiponatremia dilutionala, hipokaliemia, hipofosfatemia si hipomagnezemia apar datorita retentiei de sodiu in urma bolii hepatice. Hiperuricemia 26

poate fi rezultatul insuficientei renale, dar se datoreaza mai frecvent gutei. Abuzul alcoolic duce la perturbarea echilibrului acido - bazic si la acidoza metabolica. Acidoza respiratorie poate sa apara in intoxicatii alcoolice insotita de depresia respiratorie. Alcaloza metabolica poate sa apara odata cu voma si diareea. Alcaloza respiratorie apare in sevrajul alcoolic sau in ciroza datorita toxinelor endogene. Deshidratarea este frecventa la persoanele cu uz cronic de alcool si este rezultatul vomei, diareei si diurezei crescute. Complicatiile pulmonare datorate consumului de alcool Intoxicatia alcoolica poate duce la depresie respiratorie complicata cu aspiratie si pneumonita chimica si / sau infectioasa. Tahipneea este rezultatul infectiei, alcalozei respiratorii data de disfunctia hepatica sau de sevrajul alcoolic. Complicatiile hormonale si sexuale datorate consumului de alcool Concentratia hormonilor : paratiroidian, insulina, adenocorticotropina, prolactina, cortizol si hormonului de crestere pot fi alterate de catre consumul de alcool. La barbati se observa, secundar scaderii productiei de testosteron, diminuarea numarului si motilitatii spermatozoizilor, disfunctie sexuala, infertilitate. In cazul disfunctiei hepatice avansate, cu secreie anormala de estrogen, pot apare atrofia testiculara si ginecomastia. La femei se poate instala menopauza prematura si poate sa apara ciclu neregulat, dismenoree si metroragie datorate malnutritiei si coagulopatiilor. Cantitati precum o singura unitate (12 gr de alcool pur) / saptamana pot duce la scaderea fertilitatii la femei. Complicatiile nutritionale datorate consumului de alcool Alcoolul este o sursa importanta de calorii lipsite de valoare nutritionala, fiind una din cauzele majore de deficit nutritional. Factori ce contribuie la deficitul nutritional sunt toxicitatea directa asupra tesuturilor, perturbarea absorbtiei nutrientilor si a metabolismului lor. Lipsa tiaminei (vitamina B1) duce la sindromul Wernike - Korsakoff, boala beriberi si polineuropatie. Deficienta vitaminei B6 produce disfunctii neurologice, hematologice si dermatologice. Diminuarea cantitatii de de acid folic si vitamina B12 se manifesta prin anemie megaloblastica si deficitele neurologice asociate acesteia. Scaderea zincului este asociata 27

cu piele uscata si aspra, letargie mentala, afectarea simtului gustativ si apetit scazut. Nivelele de vitamine A, B2, C, D, E, K, Mg, Ca, folat, fosfat si Fe sunt scazute la consumatorii cronici de alcool. Imbunatatirea nutritiei si abstinenta sunt necesare pentru a corecta aceste deficite precum si suplimente cu tiamina, acid folic si multivitamine pentru cel putin 3 luni. Cazurile severe de malnutritie trebuie tratate prin administrae intramusculara de tiamina, deoarece absorbtia deficitara a acesteia este frecvent prezenta. Influentele consumului de alcool asupra somnului Alcoolul este un excitant ce duce la insomnie de adormire si de mentinere precum si la oboseala, in primul rand la nivel psihic, in timpul zilei. Paradoxal, multe dintre persoanele cu uz cronic de alcool necesita alcool pentru a diminua activarea sistemului simpatic asociata cu sevrajul, pentru a putea adormi. Chiar si uzul moderat de alcool la cina, la o persoana ce nu consuma in mod cronic alcool, de varsta mijlocie, scade perioada REM (REM - Rapid Eye Movement - Miscarea Rapida a Ochiului) * a somnului. Dupa incetarea uzului de alcool apar simptome care se manifesta prin vise vii, ce de obicei trezesc individul, formand astfel un cerc vicios prin intreruperea fazei REM, ceea ce, in final, duce la deprivarea de somn. Aparitia apneei obstructive in timpul somnului poate fi cauzata sau agravata de alcool datorita efectului inhibitor al alcoolului asupra respiratiei si relaxarii tractului respirator superior.

* Somnul REM (Rapid Eye Movement) = aceasta este o etapa a somnului caracterizata prin miscari oculare rapide sub pleoapele inchise. Visele apar doar in aceasta faza. Fiecare persoana are pe parcursul unei nopti in care doarme, intre 3 - 5 perioade de somn REM. Ele apar la intervale de 1 - 2 ore si variaza ca durata. Un episod de somn REM poate dura intre 5 minute si o ora. Din durata totala a unui somn, aproximativ 20 % reprezinta stadiul REM de somn.

28

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONSUMUL DE ALCOOL


1.1. Ce este alcoolismul? Termenul alcohol e de origine arab, fiind compus din articolul al i cuvntul coholcare nseamn praf foarte fin. Cuvntul alcohol desemna substane sub forma celei mai fine pudre. La mijlocul secolului al XVII-lea a cptat semnificaia de lichid spirtos, pstrndu-i n acelai timp i sensul de materie extrem de fin pulverizat. Apoi n 1877, n cea de-a 6-a ediie a dicionarului Academiei Franceze, cuvntul alcohol capt forma pe care o cunoatem astzi (alcool) prin suprimarea literei h. (Vladimir Beli, 1988) Alcoolicii sunt butori excesivi, a cror dependen fa de alcool a atins un asemenea grad, nct antreneaz sau este pe cale de a antrena tulburri psihice i somatice, precum i alterarea relaiilor sociale.(Iolanda i Nicolae Mitrofan, 1991) Termenul de alcoolism e folosit pentru prima dat de Majmis Huss n 1859, pentru a desemna abuzul de buturi alcoolice. Cu toate acestea el nu are nici pn azi o definiie unanim admis. Definiia dat mai sus, a fost formulat n 1951, de ctre Organizaia Mondial a Sntii i tinde s fie acceptat tot mai mult. Alcoolismul este considerat de ctre Organizaia Mondial a Sntii a treia problem de sntate public, o dovad n

29

plus a interesului tiinific mondial manifestat fa de acest fenomen constndu-l organizarea unui numr important de congrese internaionale anuale. Pentru a putea defini alcoolismul trebuie avute n vedere urmtoarele fapte: sunt persoane care consum n mod repetat i succesiv alcool; persoane ce ajung la dependen fa de alcool; se instaleaz modificri psiho-somatice ce perturb relaiile individului cu mediul social; apare dezorganizarea individului att n plan biologic ct i n plan psihocomportamental. naltul Comitet de Studii i Informare despre Alcoolism (H.C.E.I.A.) a definit consumul de alcool ca fiind generat de anumite maladii sau perturbri psihice. Tolerana e proprietatea pe care un organism o posed, de a suporta absorbia de alcool fr s apar simptome patologice susceptibile, s-l afecteze pe el sau anturajul su. Dependena fizic sau tolerana sunt consecine i nu cauze ale alcoolismului. 1.2. Formele clinice ale alcoolismului Alcoolismul e o categorie greu de clasificat datorit parametrilor bio-psiho- sociali pe care i afecteaz n mod diferit. n cuprinsul generic al noiunii de alcoolism se difereniaz urmtoarele categorii clinice, cu implicaii medico-sociale diferite: 1. Beia alcoolic obinuit ebrietas vulgaris pe care i-o provoac voluntar n mod episodic unele persoane n scopul creerii unei stri agreabile, fr a se ajunge la dependena de alcool. 2. Alcoolofilia reunete aspectele psihopatologice caracterizate prin nclinarea deosebit pe care o resimt unele persoane fa de euforizarea prin consumul buturilor alcoolice, apeten care conduce n timp la instalarea dependenei i alcoolismului cronic, indiferent de cantitatea de alcool ingerat sau de ritmul cronologic al ingestiei. 3. Alcoolomania. Sub aceast denumire reunim totalitatea aspectelor psihotice caracterizate prin alterarea discernmntului asupra propriei persoane i interrelaiilor sociale, dezvoltate pe fondul consumului cronic de buturi alcoolice, strile periodice de apeten dipsomaniac inductibil, ct i fenomenele psihotice supraacute aprute n mod

30

excepional la consumul unor cantiti mici sau moderate de buturi alcoolice (criza de beie patologic). 1.3. Stadialitatea alcoolismului Stadialitatea beiei alcoolice obinuite decurge prin succesiunea fazelor de excitaie, depresiune i inhibiie supraliminar care se produc n cursul narcotizrii structurilor cerebrale. Stadiile ebrietii apar mai mult sau mai puin manifestate de la o persoan la alta, ct i la aceeai persoan n momente diferite. Diversitatea individual a unui adult sntos la intoxicaia alcoolic este n funcie de alcoolemie, toleran, tip de sistem nervos i starea iniial a organismului n momentul ingerrii respective. Primul stadiu de intoxicaie alcoolic acut se caracterizeaz n general, prin excitaie psihomotoric de tip hipomaniacal i corespunde unei alcoolemii care variaz, de la caz la caz, ntre 0.30-1.50 la mie. n funcie de personalitatea premorbid i starea ideo-afectiv premergtoare mbtrii, pe lng starea hipomaniacal pot apare i alte variante morbide cu predominan excitaii triste, delirante sau confuzionale. Al doilea stadiu de intoxicaie alcoolic acut (hipnoid-ebrietos sau medicojudiciar) se caracterizeaz prin depresiunea activitii neuro-psihice i corespunztoare unei alcoolemii care variaz ntre 1.5-3 la mie. n cursul acestui stadiu apar o suit de tulburri psihomotorii corespunztor deconectrii de la mozaicul funcional al structurilor neuronale corticale intrate n narcoz; ideaia i limbajul devin tot mai incoerente, tendina megalomaniac, reducerea manifest i progresiv a capacitii de percepie i creterea fazei latente ntre stimularea senzorial i reacia psihomotorie, reacii fazice paradoxale i tendina la somn, discernmntul situaiilor devine tot mai precar, ajungnd pn la un stadiu hipnoid, care-l expune pe subiect, n raport cu situaia n care se afl, la o diversitate de incidente i accidente. Al treilea stadiu de intoxicaie alcoolic acut (paralitic) se caracterizeaz prin narcotizarea scoarei cerebrale i corespunde unei alcoolemii de 3-4 g la mie. Reflexele condiionate sunt abolite, limbajul ininteligibil, coordonarea motorie profund perturbat, nu-i mai controleaz sfincterele, somn profund de cteva ore. Al patrulea stadiu de intoxicaie alcoolic acut (comatos), corespunde unei alcoolemii de 4-5 g la mie. n acest stadiu, alcoolicul se caracterizeaz prin abolirea reflexelor spinale, pupile imobile n midriazis, anestezie, hipotensiune, puls deprimat,

31

cianoz, hipotermie, transpiraie vscoas. Moartea se produce n general la o alcoolemie de 5-6 g la mie prin aspirarea respiraiei. Intoxicaie alcoolic supracut se produce prin consumarea rapid a unei mari cantiti de alcool sau la persoane foarte sensibile la alcool i ndeosebi copiii. n aceast situaie, faza de excitaie trece aproape neobservat, persoana n cauz intrnd repede n stadiul comatos. Criza de beie patologic acut constituie o stare excepional ca frecven n clinica alcoolismului, care se instaleaz repede dup consumarea unei cantiti reduse de alcool (alcoolemie pn la 1 g la mie) caracterizndu-se printr-o accentuat agitaie confuzional-halucinatorie cu agresivitate, automatism ambulator i nivel de contiin anulat, stare care se poate menine cteva ore i se termin de obicei prin somn. Dipsomania este setea nebun pentru consumul de buturi alcoolice i care apare n mod periodic (la cteva sptmni luni sau ani i dureaz un timp scurt ore sau zile. Alcoolismul cronic consumarea frecvent a unor cantiti variabile de buturi alcoolice timp mai ndelungat, poate determina dependena narcomaniac i dezvoltarea diferitelor tulburri neuropsihice. Prin consumul cronic de buturi alcoolice este determinat scderea funciilor superioare de analiz i a capacitii de stpnire asupra pornirilor instinctiv-emoionale, favoriznd astfel apariia comportamentului aberant. Alcoolicul nu sesizeaz diminuarea capacitii sale productive, devine iritabil, devine predispus la acte de violen. Ali autori clasific alcoolismul n cronic i acut. Alcoolismul acut este forma clinic n care tulburrile psihice se pot manifesta sub aspectul intoxicaiei alcoolice acute (beia alcoolic, beia patologic), sau al delirului alcoolic acut sau subacut. Alcoolismul cronic se caracterizeaz prin continuitate, intoxicaie sistematic, centrarea psihotic a vieii pe consumul de alcool. 1.4. Clasificarea alcoolicilor Clasificarea alcoolicilor este o problem care se lovete de dificulti, rezultnd din latena sau caracterul efemer al semnelor de intoxicaie. Dac privim lucrurile din punct de vedere medical, distingem bolnavi spitalizai n primul rnd pentru simptome caracteristice de alcoolism i bolnavi prezentnd un teren alcoolic, peste care se suprapun diverse afeciuni. Unele statistici disting: 32

alcoolismul latent caracterizat prin moderate tulburri de caracter i alte activiti; etilismul constituit, cu leziuni viscerale i absenteism la serviciu; etilismul grav, cu leziuni viscerale i lezarea profund a sistemului nervos, bolnavi incapabili de munc.

Dup o alt clasificare (Yellnick, 1952) se pot distinge: persoane care folosesc alcoolul pentru calmarea unor suferine fizice sau morale, la care dependena nu se dezvolt obligatoriu; alcoolismul constituit dup o lung perioad de abuz, la care se adaug complicaiile somatice comune; alcoolicii cu fenomene de toleran i dependen fizic la care se suprapun grave tulburri comportamentale, generatoare de acte antisociale. Aceast clasificare poate corespunde de fapt fazelor prin care trec alcoolicii, ncepnd de la consumul intermitent, apoi zilnic de alcool, pn la apariia gravelor fenomene de dependen i a afectrilor psihosomatice ce caracterizeaz ultima faz a alcoolismului cronic. Cunotinele actuale privind alcoolismul cronic se datoresc n mare msur progreselor realizate asupra consecinelor metabolice ale consumului de alcool. Tipuri de alcoolici Felul de a bea difera de la persoana la persoana. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori: 1. Bautorii de tip ALFA Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute. Acestia usura, incercand sa-si probleme. In aceasta asupra consumului de instala paharel dependenta. inainte de consuma alcool pentru a se rezolve prin aceasta deferite forma inca exista consumul control unui alcool dar progresiv se poate Exemple: dans, inaintea unei intalniri

33

importante,

seara

acasa

in

fata

televizorului,

etc.

2. Bautorii de tip BETA Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc. 3. Bautorii de tip GAMA Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil. 4. Bautorii de tip DELTA Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga

34

controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier. 5. Bautorii de tip EPSILON (periodici) Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice. Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate. Efectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului: Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea

35

progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice ulcere pancreatita diabet zaharat hepatita cronica ciroza hepatica polinevrita periferica convulsii accidente vasculare cerebrale si miocardice Efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect dispar stimulator inhibitiile, (creste creste debitul gradul verbal, de

iritabilitate nervoasa), 36

dar consumat in doze mai

mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: o neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate o tulburari de somn, cosmaruri, o lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile) o depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie

37

o lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea o izolarea si reducerea sferelor de interes o lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica. Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult. Fenomene de sevraj: Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn. Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

In imaginea alaturata se poate vedea cum se modifica creierul unui alcoolic in timp.

3. Evolutia dependentei de alcool - fazele bolii S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze: F1. Faza pre-alcoolica F2. Faza de debut F3. Faza critica F4. Faza cronica

38

F1. Faza Pre-alcoolica Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest punct. cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum

F2. Faza de Debut In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.

Consumatorul manifesta urmatoarele simptome: 1. Amnezie 2. Consum de alcool pentru efectul n sine 3. Ascunderea alcoolului 4. Preocupare fata de alcool 5. Sorbirea cu sete a primului pahar 6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul 7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului 8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum F3. Faza Critica Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta urmatoarele: 9. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica. 10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii 11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine 12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta 13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament 14. Intreruperea relatiilor sociale 15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati 16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati

39

17. Re-interpretarea relatiilor personale 18. Auto-compatimire marcata, stari depresive 19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa 20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic 21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum 22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta 33. Consum matinal de alcool F4. Faza cronica Este ultima faza a dependentei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin: 34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar 35. Deteriorare etica sistemul de valori s-a modificat 36. Deteriorare reversibila a gndirii 37. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor 38. nlocuirea oricarei bauturi cu alcool 39. Tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului 40. Refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica 41. Psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: 1. Betia patologica Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, n unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil n urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata n timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. 2. Delirium tremens Reprezinta o stare grava n care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. n trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ n ultimii ani multumita unor medicamente noi. 40

3. Halucinoza alcoolica Se aud voci vorbind ntre ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima! 4. Gelozia obsesiva a alcoolicului Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste n relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si n atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n ultimul rnd, frica de a-si pierde partenerul de viata. 5. Encefalopatia Wernicke Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor). 6. Sindromul Korsakov Tulburari Fenomene (la de grave sevraj ale memoriei, acestor anxietate, pacientul cauzate confabuleaza de consumul de mult. alcool: somn. asociate tulburari

Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul ntregului corp nivelul trunchiului), predelir, tulburari Un sindrom acut de sevraj reprezinta ntotdeuana o indicatie pentru internarea n spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

1.5. Teorii explicative i factori predispozani ai alcoolismului A. Teorii explicative ale alcoolismului Printre teoriile formulate ce caut s explice alcoolismul se afl i teoria puterii formulat de McClelland (1972), n sensul c acei brbai ce dovedesc o accentuat nevoie de a-i manifesta fora, beau excesiv.

41

Manifestrile antisociale i agresiunile constatate ca stri premorbide n alcoolism sunt argumente n sprijinul acestor concepii, aceste manifestri fiind svrite pentru a-i proba propria for, dorina de dominare. Lumea e conceput ca o competiie n care aceste personaliti morbide trebuie s ctige glorie s domine. Aceast structur psihic ar predispune la alcoolism. Dup opinia specialitilor, teoria este lipsit de consisten ntruct cazuistica avut la dispoziie i testele psihologice au demonstrat c devin alcoolici i personaliti refulate, slabe, lipsite de voin, chiar diametral opuse tipului propus ca fiind predispus spre alcoolism. Teoria dependenei se explic prin tendinele agresive i de afirmare a forei i sunt o reacie sub care se ascunde de fapt necesitatea de a fi dependent de cineva, iar consumul de alcool ar rspunde unei dorine de cldur, confort i siguran care nltur sentimentul de dependen. Indiferent de caracterul mai mult sau mai puin speculativ sau contradictoriu al acestor teorii, ele trebuie privite ca ncercri de lmurire a etiologiei i premiselor alcoolismului. Agresivitatea i impulsivitatea sunt frecvente printre alcoolici; impulsivitatea care corespunde conceptului de pierdere a activitii inhibitorii, a fost gsit prezent n numeroase studii i caracterizeaz personalitatea alcoolicului. Comportamentul antisocial, tendina de a depi limita apare ca principal caracteristic a personalitii alcoolicului, n numeroase studii. Alcoolicii apar de asemenea, ca avnd o comportare specific n relaiile cu persoanele din jur, observabil i n stadiile prealcoolice la tineri: tendinele de extravertire, sociabilitate de tip exhibiionist apar frecvent semnalate n aceste stadii, ca de altfel i pierderea sentimentelor de afeciune i preuire pentru cei din jur, n pofida unei sociabiliti aparente, pe care o manifest cei mai muli dintre alcoolici. Chiar dac apar schimbri ale personalitii n stadiul de alcoolism fa de stadiile de prealcoolic, semnificaia etiologic a dimensiunilor personalitii ce caracterizeaz pe alcoolic este nc neclar. Spre exemplu nu se poate conchide c aspectele de dependen implicate n alcoolism i au explicaia n constatrile c alcoolicii sunt independeni n copilrie i devin dependeni ca aduli. Alcoolicii au fost gsii n multe studii de psihologie ca fiind puternic atrai de mam, ceea ce dup unii ar constitui un argument pentru teoria dependenei, iar dup alii pentru teoria puterii, aceasta deoarece n ambele teorii alcoolicul ar avea o identitate masculin inadecvat. Teoria dependenei pare totui s explice mai bine de ce consum alcool un individ cu o personalitate caracterizat de aspecte de masculinitate exagerat. Alcoolul rezolv conflictul legat de dependen, reduce anxietatea, produce satisfacerea unor tendine infantile, sentimentul de confort, securitate i putere. Adepii teoriei puterii 42

se ntreab de ce tendinele agresive i comportamentul antisocial, trsturi de personalitate caracteristice n alcoolism i prealcoolism trebuie legate motivaional de fenomenul psihic al dependenei i nu ca expresie a punerii n valoare a unor tendine reale spre for, spre putere. O alt teorie care ncearc s explice alcoolismul, fiind i cea mai cunoscut i neleas, care este teoria reducerii tensiunilor psihice, care ns s-a constat adesea c nu i gsete aplicabilitate n toate cazurile de alcoolism, aspect verificat n diferite tipuri i moduri de via. Anxietatea pe care o are alcoolicul apare a fi mai degrab efect dect cauz. Studii asupra gemenilor uni- i bivitelini, asupra unor sugari, a unor copii adoptai au pus n eviden rolul factorilor genetici. Transmiterea ereditar ar fi evidenial pentru urmtorii parametri ai abuzului de alcool i ai alcoolismului cronic; apetena patologic pentru alcool, dependena fiziologic i alterarea contiinei n stare de beie. Numeroase teorii care ncearc s explice etiologia alcoolismului se refer n special la factorii fiziopatologici i mai ales la cei psiho-sociologici. Rolul carenelor alimentare, a subnutriiei a fost demonstrat experimental la obolani, care n condiii de post preferau soluii alcoolice, apei. Acelai rol poate s-l joace i carena n vitamina B 1. Existena unor familii de alcoolici, sau a gemenilor univitelini alcoolici, aduce n discuie posibila etiologie genetic. A fost demonstrat i existena unei tolerane nnscute la alcool, iar fenomenul de dependen a putut fi transmis la generaii succesive, experimental. n ceea ce privete factorul psihic, teoria reflexelor condiionate, dei explic repetarea consumului dup obinerea satisfaciei, nu lmurete de ce oricine care consum ocazional alcool pentru reducerea temporar a unei stri tensionale sau conflictuale, devine neaprat un alcoolic. n timpul curelor de dezintoxicare, alcoolomania ar trebui s dispar, dac am admite etiologia reflex-condiionat. Cercetri extinse au dovedit existena unei personaliti psihopatologice a butorilor, caracterizat prin deficit moral sau caracterial, fenomene de inadaptabilitate la mediul social sau familial, precum i tulburri n viaa sexual, toate determinnd un dezechilibru psiho-afectiv de intensitate diferit. Majoritatea alcoolicilior sunt persoane lipsite de voin, cu labilitate afectiv marcat. Un rol important n etiologia alcoolismului l au o serie de factori sociali care trebuie considerai cel puin favorizani; uurina cu care pot fi procurate buturile alcoolice, obiceiurile consumrii n grup i n diferite ocazii a buturilor alcoolice. Concepiile potrivit crora ar exista o legtur ntre nivelul de trai i alcoolism nu trebuie absolutizate, alcoolicul nefiind neaprat un individ cu posibiliti financiare reduse. Faptul c alcoolismul apare n majoritatea cazurilor la oameni de vrst medie afectai mai 43

mult de traume psihice i stri stresante, comparativ cu tinerii, este relevant pentru rolul jucat de factorii sociali n geneza alcoolismului dar i pentru nivelul ridicat pe care-l are orice dorin la aceast vrst. Cu ct consumul de alcool ncepe mai trziu cu att mai repede se instaleaz tolerana i dependena, indicnd rezistena mai mare a organismului tnr fa de alcool. Variatele reacii somato-psihice, care scad rezistena i faciliteaz apariia alcoolismului ca boal, trebuie avute n vedere, prin analogie cu orice afeciune posibil. I. Teoriile psihologice explic comportamentele adictive prin intermediul proceselor care au loc n mintea persoanei, n opoziie cu cele care au loc n structurile biologice cu ar fi creierul. Mc Murran (1994), subliniaz ase astfel de teorii care satisfac criteriile de tinificitate i care au relevan pentru dependena de alcool i droguri: Condiionarea clasic Condiionarea operant Teoria proceselor de opunere Teoria expectanei Teoria nvrii sociale Teoria problemelor comportamentale

a) Condiionarea clasic Teoria condiionrii clasice a fost dezvoltat de medicul rus Ivan Pavlov (18491936). Pavlov a descoperit c cinii salivau n momentul n care vedeau c li se pune farfuria pentru mncare n ateptarea hranei care urma s vin. Producerea salivei era un comportament care se producea n momentul n care animalul era capabil s asocieze un stimul (farfuria pentru hran) cu un altul (hrana). Aceast asociere poate fi nvat. Pavlov a repetat experimentul utiliznd ca stimul sunetul unui clopoel pentru a vedea dac asocierea se mai produce. Acest lucru s-a confirmat ns, chiar i n cazurile n care hrana nu a mai venit. Hrana a fost stimulul necondiionat iar salivarea iniial ca rspuns la hran este rspunsul necondiionat. Sunetul clopoelului este stimulul condiionat iar salivarea ca rspuns la sunetul clopoelului este rspunsul condiionat. Condiionarea clasic este relevant pentru iniierea rspunsului i anticiparea abuzului de alcool i droguri. 44

b) Codiionarea operant Multe din activitile pe care le realizm sunt nvate. Condiionarea operant, se concentreaz asupra modului cum se realizeaz aceast nvare. Probabilitatea ca un comportament s fie ntrit depinde de recompensele i pedepsele care sunt primite n relaie cu acesta. ntrirea poate fi pozitiv (obinerea strii de bine cutate ) sau negativ (evitarea senzaiilor neplcute produse de fenomenul de sevraj). Pedeapsa poate descuraja comportamentul. Rentrirea este subiectiv, ceea ce plcut pentru o persoan poate fi neplcut pentru alta. Frecvena, promptitudinea i regularitatea rentririlor acioneaz ca factori mediatori. c) Teoria proceselor antagoniste Teoria proceselor antagoniste (Solomon, 1980) pornete de la premisa c indivizii tempereaz n mod automat plcerile i neplcerile extreme. Mintea caut s restabileasc homeostazia (o stare stabil) prin producerea unor stri opuse, contrarii. n timp rspunsul la un stimul va diminua i n cele din urm starea de sevraj se va produce astfel nct efectul de echilibrare va devenii dominant i rspunsul persoanei va fi opus celui ntr-un bar poate experimentat n momentul n care a desfurat aciunea. Cineva

experimenta plcerea ca rspuns la ingestia de alcool dar creierul su, n ncercarea de a echilibra aceast tendin va produce o stare opus astfel nct acesta va nceta s mai simt plcerea i va resimi o stare disconfort sau de sevraj. n timp individul poate ajunge s recunoasc acesta i s mreasc consumul n ncercarea de a retrii plcerea sau pentru a evita neplcerea (i astfel ne ntoarcem la conceptul de ntrire negativ). Rezultatul va fi o i mai puternic reacie de echilibrare i o stare de sevraj mai puternic. d) Teoria expectanei Capacitatea de a prognoza rezultatele poteniale ale unui comportament este preocuparea major a teoriei expectanei (Tolman, 1932). Aceasta pornete de la premis c oricine posed ceva cunotine despre consecinele probabile ale unui comportament n baza observaiilor proprii i a experienei. Aceste rezultate ateptate nu trebuie neaprat s aib o legtur cu efectele reale ale consumului de alcool i droguri. De exemplu 45

observarea utilizrii consumului de alcool ca mijloc de relaxare va conduce la apariia convingerii c alcoolul induce calmul i combate stresul. Aceast convingere poate fi temperat de diferite circumstane, context i stimuli interni. Atunci cnd venim de la serviciu agitai i obosii, alcoolul poate fi utilizat ca mijloc de relaxare acas. Dimpotriv atunci cnd ni se ofer o butur la o petrecere ne ateptm s ne simim energici i binedispui i n general alcoolul este asociat cu o gam larg de ateptri legate de creterea ncrederii n sine i vioiciune. e) Teoria nvrii sociale Dezvoltat de Bandura (1977), teoria nvrii sociale prezint trei aspecte referitoare la consumul de alcool i droguri:

Comportamentul este modelat de acele

rezultatele pe care o persoan se ateapt

s fie produse de o anumit aciune. Efectele de gratificaie pe termen scurt ale unei substane include sentimentul de bundispoziie ori de ndeprtare a senzaiilor neplcute provocate de starea de sevraj. Beneficiile pe termen lung ale ncetrii consumului pot fi mai puin motivante dect recompensele pe termen scurt ale consumului.

Modelarea individul poate nva c un anumit comportament are anumite

rezultate particulare prin intermediul observrii comportamentului altora n mod direct i indirect. Aceasta poate include imagini media i comportamentul parental.

Auto-eficiena -capacitatea perceput a individului de a schimba un

comportament este important. Chiar i atunci cnd efectele negative ale consumului de alcool sunt recunoscute, dac persoana n cauz nu se simte ea nsi capabil s schimbe comportamentul este improbabil s ncerce. f) Teoria problemelor comportamentale Problemele comportamentale cum sunt consumul de droguri sunt vzute ca fiind legate n cazul indivizilor. Teoria se concentreaz asupra a trei domenii de interes: personalitatea, mediul i comportamentul. Fiecare din acestea dispune de declanatori i mecanisme de control n relaie cu diferite probleme de comportament din a cror aciune combinat rezult un anumit nivel de dispoziie. Aceast teorie argumenteaz c este

46

neobinuit s ntlnim indivizi cu probleme legate de consumul de alcool fr ca aceast problem s nu fie parte dintr-o problem comportamental mai ampl. Printre teoriile psihologice cu relevan pentru problematica dependenei de alcool i droguri mai putem include: g) Teoria aciunii ntemeiate (reasoned action) O alt teorie cu caracter integrativ, ntemeiat de Azjen i Fishbein (1980), sugereaz faptul c aciunea este rezultatul atitudinii cuiva fa de un comportament, convingerile sale vis a vis de acesta i de fora acestor convingeri. Convingerile personale ale unui individ pot fi influenate de percepia modului n care gndesc alte persoane semnificative pentru individul n cauz. h) Locus control Conceptul de locus control este teoria unei singure trsturi a personalitii. Ea se centreaz asupra credinei individului asupra controlului personal. Acesta poate fi perceput ca fiind extern, individul percepe circumstanele personale ca depinznd de aciuni ale altor oameni, altor factori ori destin; sau intern, individul le percepe ca fiind sub controlul su. Persoanele dependente au o mai mare probabilitate de a avea un locus control extern, simindu-se fr putere asupra circumstanelor vieii lor i fr puterea de a-i schimba comportamentul de consumatori de alcool i drog. Literatura din acest domeniu este contradictorie, n anumite cazuri dependenii de alcool i droguri apar ca avnd mai degrab un locus control intern. Martin i Otter (1996) au abordat implicaiile i potenialul conceptului de locus control n relaie cu dependenele de substane.

B. Factori predispozani ai alcoolismului Factorii predispozani presupui n a favoriza alcoolismul ar putea fi grupai n:

47

a) Factori ocazionali prin consum repetat sub influena unor factori i condiii de mediu se poate ajunge cu timpul la dependen de alcool. Adesea acest gen de alcoolism se produce prin imitaie. b) Factori legai de personalitatea alcoolicului alcoolismul poate aprea pe fondul unei personaliti normale dar i pe fondul unor tulburri de personalitate, balana nclinnd net n favoarea celei de-a doua categorii. n acest sens Deshaies descrie trei modele de alcoolici: alcoolici nepsihopai, alcoolici psihopai i alcoolici devenii psihopai prin alcoolism. c) Ereditatea n sensul c descendenii provenii din prini alcoolici prezint tare diverse, de tipul encefalopatiilor frustre, cu deficiene de intensitate variabil n sfera cognitiv i caracterial, cu intelect de limit i tendina la structurare disarmonic sau neurotic a personalitii. Importana factorului ereditar crete ns prin aceea c descendenii, trind n condiii similare cu prinii, preiau o parte din concepiile i modul lor de via. d) Factorii socio culturali joac un rol considerabil prin nivelul economic, pregtirea profesional, atitudinea de acceptare sau refuz a consumului de alcool, obiceiuri i tradiii proprii fiecrei comuniti.(Vladimir Beli, 1988) Alcoolicul apare ca o personalitate psihopatic, n general depresiv, stpnit de dorina creia nu i se poate opune de a consuma excesiv buturi alcoolice. Lipsa sa de voin, o anumit imaturitate afectiv, uneori un complex de inferioritate, instabilitate psihic i caracterial sunt trsturi ce pot explica tendina toxicoman. Chiar dac, iniial poate unele eecuri suferite n via pot crea un cadru favorabil pentru apariia alcoolismului, n final se va ajunge la o adevrat toxicomanie generatoare a unei personaliti morbide, degradante, dei contient de starea n care se afl. Anxietatea i depresia, lipsa simului critic sunt elemente care contureaz personalitatea labil a alcoolicului, condus uneori de instincte i impulsivitate dar sfrind n descurajare, care-l mpinge continuu pe calea absorbiei toxicului. Istoria, simptomele i semnele asociate alcoolismului sunt n mare msur cele ce definesc dependena fizic la orice substan cu efect sedativ: tulburrile de caracter, diminuarea potenialului lucrativ i al abilitii, scderea puterii de concentrare i a ateniei, tremurturi, insomnie, oboseal, tulburri digestive, spasme musculare, palpitaii i scderea capacitii de aprare a organismului.Toate aceste tulburri au rsunet n sfera relaiilor sociale, economice, familiale i interpersonale, stnd la baza majoritii actelor antisociale. Alcoolismul la femei 48

Cercetrile privind personalitatea alcoolicului trebuie corelate cu discuii privind frecvena mult mai mare a alcoolicilor printre brbai dect printre femei. Cercettorii sunt ns de acord cu prerea c femeile beau pentru aceleai motive ca i brbaii. Adepii teoriei forei sau a puterii, cred c devin alcoolice femeile care au tendine de dominare, n timp ce partizanii teoriei dependenei argumenteaz c femeile devin mai rar alcoolice dect brbaii, deoarece n viaa nu ncearc stri conflictuale legate de fenomenul de dependen (sunt condiional mai dependente). Explicaia alcoolismului la femei ar putea fi legat de existena unor tulburri obstretico-ginecologice, cum ar fi spre exemplu sterilitatea, precum i existena unor tulburri ale vieii conjugale sau divor. Conceperea copiilor sub influena alcoolului duce la apariia unor descendeni cu mari defecte de ordin fizic i mai ales mintal sau predispui la multe boli. Copiii nscui sunt diagnosticai cu sindrom alcoolic fetal, care este o afeciune din natere. Copiii nscui i crescui n familiile alcoolicilor pot avea la vrsta maturitii anumite tulburri psihice. Mai ales din prini alcoolici se recruteaz copiii cu tendina de vagabondaj i criminalitate. Asocierea celor dou cuvinte, femeia i alcoolul, pare ciudat i totui, alcoolismul nu mai este un privilegiu exclusiv al sexului tare. Statisticile din Frana, arat c din 100 de alcoolici cel puin 25 sunt femei. Ceea ce este mai grav const n aceea c femeile prefer buturi tari, 19 % fa de 1.3 % brbaii. Alcoolul consumat de ctre femei este un factor de dezechilibru psihic i fizic, el compromite sntatea femeii i distruge frumuseea nativ feminin. Consumul de alcool crete vertiginos pe tot globul: cauzele economice i sociale; fenomenele de insecuritate privind existena cotidian; omajul; criteriile valorice, arbitrare sau prea pretenioase n promovarea cadrelor; imposibilitatea economic de calificare prin studii superioare; alimentaia neraional i insuficient; abuzul de droguri, toate acestea fac ca ntr-o lume cu un sistem inechitabil, unde bogatul nu-i recunoate semenul, acesta ncearc s i caute prin alcool o evadare, un refugiu unde devine puternic i obine tot ce i-a dorit i visat, confundnd visul cu realitatea, singura speran ce i-a mai rmas. O anchet printre consumatori ne arat motivaiile exprimate procentual astfel: 42 % beau pentru a scdea tensiunea psihic; 21 % pentru a uita ceva neplcut; 12 % pentru a se distra cu amicii; 4 % din motive de boal i conflicte familiale; 10 % pentru a-i face curaj; 49

10 % pentru creterea apetitului alimentar sau sexual; 1 % din politee. Motivaiile ar putea fi grupate dup cum urmeaz: 1. Motivaii festive (cu ocazia unor evenimente ca: natere, botez, cstorie, anul nou, srbtori pe parcursul anului, zile onomastice); 2. Motivaii teologice (se bea la un deces i se continu cu aa zisele pomeni); 3. Motivaii psihologice (dup un eec neateptat, decepie sentimental, afaceri nereuite, etc.); 4. Motivaii filozofice (se bea pentru a fi mai inspirat sau pentru c viaa este grea iar individul nu este neles de nimeni); 5. Motivaii sociale (se bea din cauza conflictelor familiale, divor, n curs de divor, pierderea serviciului, etc.). 1.6. Motivaii n justificarea consumului de alcool Alcoolismul se poate rezuma la dou categorii: Prima - a butorilor nepasionai, ocazionali, mai puternici dect butura , uneori cznd victime ale intoxicaiei acute alcoolice, denumit stare de ebrietate; A doua categorie a butorilor pasionai, mai slabi ca butura, fa de care sunt dependeni psihic i fizic, ei consum frecvent i pe durat lung de timp, iar efortul de a renuna nu este posibil; acetia sunt alcoolicii iar problema pe care o ridic este alcoolismul. Alcoolicul este un bolnav ce prezint tulburri organice sau psihice permanente. Dei alcoolicul i d seama, n unele momente de luciditate, c este victima unei obinuine rele, n urma creia este agresionat, el angajeaz btlia n cealalt parte a tiranului, n aceea n care ncearc s motiveze consumul. Indiferent de ct de legitime sunt aceste motivaii, el susine c bea pentru a compensa, numai iluzoriu, unele complexe, frustraii pe fondul unor carene ale propriei sale personaliti. Dar nici unul din potenele cu care se caut s se justifice alcoolismul, la o analiz tiinific nu rezist. 1.7. Efectele consumului de alcool asupra raporturilor sociale ale individului

50

Efectele consumului de alcool, ca produs de consum periodic sau permanent se manifest negativ prin aceea c duce pn la dezagregarea personalitii individului, atingerea funcional i organic a unor sisteme sau aparate ale corpului omenesc, perturb relaiile dintre indivizi, el are deci o component social, degradeaz nucleul de baz al societii, familia, scade cota spiritual i material a eforturilor umane, fiind un aspect al subculturii i subcivilizaiei. Alcoolismul e un obicei degradant pentru individ, o infirmitate psiho-fizic i educaional, un gest de refuz la integrarea n aspectele civilizaiei i culturii contemporane, o privelite deprimant care las o amprent condamnabil att pe individ ct i pe societatea din care face parte. n ceea ce privete relaia alcool-capacitate de munc, aceasta este influenat negativ. S-a observat c alcoolul nu ine seama de vrst dar c atinge muncitorii ce execut munci grele i al cror nivel socio-cultural este mediocru. O alt categorie predispus la alcoolism este cea a indivizilor cu profesii ce reclam relaii cu publicul. Noiunea de personalitate, indiferent de domeniul de activitate, o exclude pe cea de alcoolism. Intoxicatia etilic, cu multiplele ei aspecte determin un comportament dezadaptat cu implicaii pe plan delicto-judiciar. Marea accesibilitate fa de buturile alcoolice i efectele acestora asupra comportamentului social i interpersonal explic variatatea, numrul i gravitatea actelor antinormative produse sub influena alcoolului. Orice form de violen, de la vtmri fizice pn la omucidere, atest relaii caracteristice alcoolismului i comportamentului antisocial. Chiar dac nu orice alcoolic nu este implicit i infractor, potenialul infractogen al alcoolicului apare evident, alcoolul intervenind ca factor agravant al structurilor disarmonice ale personalitii, fcnd astfel ca incidena delicto-judiciar prin alcoolism s aib o mare nsemntate pe plan social i juridic. 1.8. Efectele consumului de alcool asupra personalitii Dei este greu de apreciat ce caracteristici individuale sunt implicate n apariia i dezvoltarea alcoolismului ca boal, majoritatea autorilor sunt n general, de acord n a considera c o anumit structur psihic este necesar, dar nu i suficient pentru aceasta. Cercetrile efectuate n aceast direcie nu pot releva anumite caracteristici psihologice, alcoolicii avnd personaliti diferite, n timp ce, pe de alt parte, alcoolismul a fost gsit n numeroase afeciuni psihice. Exist numeroase diferene ntre alcoolici. O alt presupoziie este aceea c alcoolul exercit o anumit influen asupra celui ce devine alcoolic, cantitativ sau calitativ, diferit 51

fa de efectele asupra indivizilor normali, fiindc astfel nu se poate explica de ce acesta consum tot mai mult alcool, ignornd efectele negative ce se asociaz acestui consum. Pentru a observa ce trsturi ale personalitii se modific dup lungi perioade de sobrietate, cercetarea a fost fcut pe foti alcoolici, acestea putnd fi puse n legtur cu alcoolul. O alt tehnic de investigare ar putea fi compararea alcoolicilor tineri i vrstnici, la primii, consecinele alcoolismului putnd fi mai evidente; se mai pot investiga preferinele dinaintea perioadei de alcoolic. S-au efectuat studii asupra efectelor emoionale produse de alcool. Important este a ti ce fel de efecte i asupra cror persoane, pot duce la alcoolism. O tehnic simpl este aceea de a ntreba alcoolicul, cnd este sobru, de ce bea, la ce schimbare se ateapt s apar atunci cnd este sub influena alcoolului. Sau efectuat cercetri privind comportamentul diferiilor indivizi nainte ca acetia s devin alcoolici. Cercetrile au artat c n copilrie acetia erau nclinai spre comportament agresiv, sadism, neliniti sexuale, comportament antisocial, stri conflictuale, vagabondaj, delsare. S-au pus n eviden unele trsturi de caracter mai frecvent ntlnite ca: frustrare, labilitate afectiv, impulsivitate. Au fost cercetate comportri cum ar fi: consumul de buturi alcoolice de diminea, consumul de unul singur, consumul pe ascuns. Unele dintre trsturile relevante ale alcoolicilor sunt pierderea interesului pentru problemele celor din jur, predispoziia pentru conflictele conjugale i familiale i tendina spre o recompens imediat. Sub influena alcoolului apare adeseori o expansivitate i o vioiciune nestpnit, individul devine comunicativ, face confidene, este elocvent dar reaciile temperamentale sunt necontrolate, uneori violente. Individul se crede destul de puternic pentru a trnti mai muli oameni voinici, chiar atunci cnd are nevoie de toi acetia pentru a-l ine n picioare.(Goodman & Gilman) Curajul apare ca o imposibilitate de apreciere a pericolelor. Trei factori pot influiena comportamentul celui aflat sub influena alcoolului: propria personalitate, anturajul i tolerana la alcool. "Cauzele consumului de alcool nu sunt predefinite sau pre-existente n psihologia individului. Dimpotriv, motivele de acest tip sunt construite prin nsi experiena individual a consumului. Mai mult, nu motivaiile deviante (cum ar fi nevoia de evaziune din faa unor situaii stresante sau oprimante) determin comportamentul deviant (consumul de alcool n cazul nostru), ci comportamentul deviant nsui produce treptat, de-a lungul timpului, motivaii deviante. Psihozele dezvoltate n cursul evoluiei alcoolismului cronic

52

n cadrul alcoolismului cronic se dezvolt diferite aspecte psihotice, nuanarea acestora aflndu-se n interdependena att cu starea general a organismului alcoolizat, ct i cu structura psihic premorbid. Psihozele ce se dezvolt n cursul evoluiei alcoolismului cronic sunt incluse n primul rnd de neurodistrofia toxemic carenial, al crei model principal l constituie psihopolinevrita descris de Korsakov n 1889. 1. Psihoza Korsakov alcoolic se difereniaz prin urmtoarele simptome fundamentale: amnezie sau dismnezie de fixare i confabulare compensatorie; dezorientare temporo-spaial i euforie; sugestibilitate crescut i reacii oniroide cu tematic delirant. n situaii favorabile, remisiunea bolii se produce n 3-6 luni, rmnnd adeseori sechele neurologice i deficit mnezic. n caz nefavorabil, evoluie lent progresiv spre demena global ireversibil prin atrofie cerebral evolutiv. 2. Delirum tremens (delirul alcoolic tremurtor, Sutton 1813) Simptome fundamentale: stare hipnoid-confuzional cu zoopsii terifiante; tremurturi generalizate i dureri manifestate la compresiunea nervilor; agitaie psihomotorie care se accentueaz n cursul nopii, bolnavul comportndu-se ca un somnambul ce-i triete starea fantasmic predominat de stereotipii profesionale; evoluia scurt, 2-12 zile, cu remisiune complet sau exitus prin complicaii viscerale. n prezent mortalitatea prin delirum tremens a sczut foarte mult prin aplicarea unei terapii foarte eficiente. 3. Psihozele delirante alcoolice denumite impropriu halucinoze alcoolice se caracterizeaz n primul rnd, prin delir de persecuie, de gelozie i de prejudiciu, ru sistematizat datorit elementelor oniroid-confuzionale. Alcoolicii cu delir de gelozie ajung s fie convini c sunt nelai deoarece vd i aud scene obscene, extraordinare prin absurditatea lor. Delirul alcoolic se structureaz uneori prin halucinaii nspimnttoare i n consecin bolnavii se lupt cu vedeniile n aa msur nct pot s ajung n situaii de auto- sau heteropericulozitate. Coninutul i desfurarea delirului alcoolic este indus de bagajul de cunotine, structura premorbid i mprejurrile n care se afl persoana n cauz. Remisiunea psihozelor delirante alcoolice subacute i cronice se produce n sptmni sau luni i poate fi mult scurtat prin tratament corespunztor. 4. Sindromul datorat ntreruperii administrrii de alcool Alcoolicii au nevoie dup dezintoxicare de un tratament care s le sting apetitul etanolic. Datorit doctrinei pavloviene despre reflexele condiionate, ncepnd cu deceniul al treilea s-a deschis perspectiva psihofiziologic a condiionrii repulsive la alcool.

53

Reflexul repulsiv la alcool se stinge de regul, ca orice reflex condiionat, n decurs de 3-6 luni. Din cifrele de mai sus reiese faptul c alcoolismul nu are granie sociale. Prognoza pare a fi grav: absenteism, pagube imense n economia rilor din cauza cheltuielilor imense cu asistena medical i social a bolnavilor. Alcoolul ca factor de risc i favorizant n acelai timp, se reflect i n alte boli ca: bolile pancreatice cu indice de morbiditate 11,2 la 100.000 de locuitori; boli digestive cu indicele de 181,7 la 100.000 pentru gastrite i duodenite; ulcer gastric 50,9 % i pentru ulcerul duodenal 265 la 100.000 . 1.9. Practica asistenei sociale cu persoanele dependente de alcool Potrivit Asociaiei Naionale a Asistenilor Sociali din Statele Unite (NASW), practica asistenei sociale reprezint: Aplicarea profesional a valorilor , principiilor i tehnicilor asistenei sociale pentru unul sau mai multe din scopurile urmtoare: Asistarea clienilor pentru obinerea unor servicii sociale, Oferirea de consiliere i psihoterapie indivizilor, familiilor i grupurilor, Ajutarea comunitilor sau grupurilor de a obine servicii de ngrijire a Participarea la procese legislative semnificative

sntii sau de mbuntire a acestora, n raport cu aceast abordare general, practica asistenei sociale cu persoanele dependente de alcool reprezint o aplicare selectiv a unor cunotine, metode i tehnici n concordan cu cerinele specifice ale acestei categorii de clieni. Munca social cu persoanele dependente de alcool necesit posedarea de ctre asistentul social a unor cunotine specifice. Cunotinele la care asistentul social poate face apel n munca sa cu persoanele dependente poate varia n funcie de rolul pe care acesta l poate juca, formarea sa profesional, experiena de care dispune. n general se consider c un asistent social care lucreaz n domeniu trebuie s dispun de cunotine de sntate, inclusiv sntate mental, modaliti de tratament, legislaia i politicile n domeniu. n munca de asistare social a persoanelor dependente de alcool, asistentul social trebuie s fac dovada unor competene i abiliti specifice. El trebuie s fie capabil s furnizeze o gam larg de servicii pentru persoanele dependente. Asistentul social va lucra att direct cu indivizii dar i cu grupurile i comunitile n anumite situaii. El va trebuii s cunoasc i s neleag

54

cultura comunitii n care i desfoar activitatea background-ul cultural al clienilor si pentru a putea intervenii la nivelul mediului social al clienilor si. n funcie de specificul mucii n care este angajat , de tipul ageniei, capacitile clientului, problemele cu care se confrunt clientul i resursele disponibile, asistentul social trebuie s dispun de o serie de competene i abiliti specifice. Competenele i abilitile de care dispune un asistent social generalist (liceniat n asistena social) i permit s realizeze o serie de sarcini specifice dar specializarea n practica profesional cu o anumit categorie de clieni face necesar existena unor competene i abiliti suplimentare. Astfel potrivit Asociaiei Naionale a Asistenilor Sociali din Statele Unite (NASW) practica asistenei sociale cu persoanele dependente necesit urmtoarele competene : cunotine despre teoriile personalitii, comunicare interpersonal, relaiile de grup i dezvoltare comunitar, cunoaterea unor metode de lucru specifice asistenei sociale, cunoaterea cel puin a unei tehnici psihoterapeutice, cunotine specializate despre cel puin una din domeniile de cunoatere de mai sus, cunotine teoretice i abiliti practice de realizare a supervizrii profesionale i a muncii administrative, cunotine de baz despre administrarea serviciilor sociale, cunotine despre metode i tehnici de cercetare i abiliti de lucru.

CAPITOLUL II

55

CONSUMUL DE ALCOOL DIMENSIUNE, CONSECINE I FACTORI.


2.1. Consideraii de baz Importana recurgerii la diferitele metode de cercetare a socialului n diversele faze ale unei cercetri este un fapt bine stabilit, sublinindu-se oportunitatea unor metode cantitative i calitative, dat fiind complementaritatea lor, pentru a obine un cadru mai fidel a situaiei ce trebuie examinate pentru a evita limitrile pe care le presupune utilizarea unei simple metode. O caracteristic distinctiv a celor dou tipuri de metode rezist n faptul c metodele cantitative au fost dezvoltate mai ales pentru verificarea sau confirmarea unor teorii, n timp ce metodele calitative au fost elaborate special pentru descoperirea i lansarea unor noi ipoteze. Orice cercetare social are trei faze: planificarea (designul), execuia i raportul; n unele tipuri de cercetare aceste faze sunt distincte i secveniale; n alte tipuri cele trei faze se pot amesteca. Planificarea este vital, eecul acesteia implicnd riscul de a pierde controlul proiectului i, evident, eecul mplinirii cu succes al acestuia; designul cercetrii se refer la procesul care leag ntrebrile cercetrii, datele empirice i concluziile cercetrii i reprezint procesul de a lua decizii legate de proiectul cercetrii nainte ca acesta s fie dus la bun sfrit implicnd anticiparea tuturor aspectelor, iar apoi planificarea lor pentru ale executa ntr-o manier integrat (Agabrian, 2004). Metodologia cercetrii pentru lucrarea de fa a inclus o component cantitativ. n cadrul acestei componente am folosit ca metod de cercetare ancheta, cu tehnica anchetei orale fa n fa. Definim designul cercetrii ca lan logic ce leag datele care vor fi colectate i concluziile care vor fi trase n raport cu ntrebrile iniiale ale studiului: este esenialmente un plan de parcurgere a drumului de la nceputul la sfritul studiului; reprezint modul prin care se realizeaz controlul n cursul procesului de cercetare (Agabrian, 2004). nsuirile obiectelor suport care constituie indivizi statistici pot fi exprimate (evaluate) n forme extrem de diferite, forme n care se evideniaz cum, n vederea empiric, aceste uniti apar percepute ca fiind diferite unele de altele, n raport cu o aceeai caracteristic. ntr-adevr numai diversitatea formelor de manifestare a unei nsuiri i confer acesteia un interes din partea cercettorului. Dac toate obiectele ar fi

56

identice, dup o nsuire, aceasta n-ar mai reclama, practic nici un fel de investigaie, nemaifiind nevoie s se analizeze cum se manifest unii sau alii n alt fel. Cu alte cuvinte, nici descrierea, nici explicaia nu ridic probleme, mai exact, nu se pun; cu ct o caracteristic mbrac forme mai diverse, cu attea capt o valoare de cunoatere mai ridicat. Consumul de alcool este perceput ca un fenomen duntor sntii de 67% dintre respondeni, fapt care poate fi valorificat pozitiv n campaniile de informare-educarecontientizare cel puin din dou motive: n primul rnd, boala este asimilat de cele mai multe ori cu suferina i de aici rezult i o posibil reinere/team a elevilor fa de consumul de alcool i consecinele pe care acesta le-ar putea avea asupra propriei lor stri de sntate; n al doilea rnd, consumul de alcool asimilat ca o boal sugereaz o oarecare toleran sau compasiune din partea respondenilor fa de persoanele care sunt dependete de alcool. Acest indicator poate fi valorificat n campaniile de care au ca scop reintegrarea socio-profesional a consumatorilor de alcool. 25% dintre elevi consider consumul de alcool un fenomen social negativ, prin urmare o abatere de la normele sociale ale crei consecine pot fi marginalizarea i excluderea social. Faptul c 8% dintre respondeni declar c alcoolul reprezint un refugiu din faa problemelor personale constituie un factor de risc care trebuie avut n vedere de prini, educatori i ali factori responsabili de educaia i confortul psiho-afectiv el elevilor, a se vedea Diagrama 5. De menionat aici, este, faptul c nici un tnr nu consider consumul de alcool ca un oarecare mod de a-i petrece timpul liber i nici o modalitate de distracie cu prietenii.

57

Semnificatia consumului de alcool Ce reprezint pentru tine consumul de alcool?


Un refugiu din faa problemelor personale 8%

Un fenomen social negativ 25%

Un fenomen duntor sntii 67%

b) Recomandri: Derularea de campanii de prevenire a consumului de alcool, insistndu-se asupra crerii abilitilor oamenilor de a contientiza efectele negative ale acestuia. Dezvoltarea de parteneriate viabile, pe termen lung, ntre instituiile de nvmnt i alte instituii publice sau ONG-urilor active n vederea derulrii campaniilor de informare pentru elevi. Organizarea de cursuri de instruire, seminarii i mese rotunde pentru cadrele didactice pe tematica integrrii tinerilor dependeni de alcool n coal i n comunitate; Alocarea n continuare n planul de nvmnt a orelor de educaie pentru sntate. Elaborarea unor materiale informative (pliante, brouri, ghiduri etc.) pentru desfurarea orelor de dirigenie.

58

Organizarea unui curs opional pe aceast tem care s poate fi predat la orice clas, indiferent de profilul liceului. Extinderea aplicrii acestui chestionar n toate colile i liceele pentru a colecta ct mai multe opinii n legtur cu problematica discutat.

Tratament/remediu naturist

ceai de pedicuta, 150 ml baut dimineata cu 30 minute inainte de micul dejun si 100 ml cu 1 ora inainte de masa de pranz. Cura dureaza 14-21 zile. Dezintoxicarea rapida cu miere de albine: este necesara o cantitate de 900 gr, luata

astfel: la ora 18 se iau 6 lingurite cu miere; din 20 in 20 de minute se iau 6 lingurite cu miere (in total 36). Cu alte cuvinte: la ora 18 se administreaza 6 lingurite, apoi la 18.20 se iau 6 lingurite, la 18.40 alte 6 lingurite, la 19.40 se consuma 6 lingurite cu miere si se poate lua masa de seara. Dimineata se iau de 3 ori cate 6 lingurite din 20 in 20 de minute, servindu-se apoi micul dejun. La 10 minute dupa micul dejun se iau 6 lingurite cu miere. Inainte de masa de pranz se iau 4 lingurite ca aperitiv, se serveste pranzul si imediat se iau 4 lingurite cu miere. La ora 18 organismul va fi complet dezalcoolizat. Daca se incearca consumarea de alcool, se produce o stare de rau si voma. Dupa 5-10 zile poate aparea din nou gustul pentru bautura, dar este mult diminuat. Cura nu se aplica diabeticilor.

Se mai poate folosi un leac vechi: se pilesc 2 cm dintr-un corn de vaca, iar pilitura

se amesteca cu 1 l tuica. Repulsia fata de alcool se instaleaza repede dupa ingerarea unei cantitati din amestec.

Pentru dezintoxicare se foloseste drojdia de bere, 70 gr, sau infuzia de cimbru. Este

recomandata metoda presopuncturii, prin masarea punctului 10 (tonifiere), de pe meridianul plamanului, situat la baza degetului mare, pe partea palmara.

59

CAPITOLUL III COMUNICARE SI PREVENTIE


Dezvoltarea unor atitudini i practici la nivelul tuturor elevilor, prin intermediul programelor colare i de petrecere a timpului liber, n vederea adoptrii unui stil de via sntos; Sensibilizarea i educarea elevilor n scopul evitrii consumului experimental/ recreaional de alcool i trecerii de la acesta la cel regulat; Sensibilizarea, contientizarea i motivarea prinilor n vederea implicrii active, obiective i corelate a acestora cu celelalte arii de intervenie preventiv; 60% din elevii cu vrsta cuprins intre 14-19 ani din liceele pilot vor fi informai i educai despre efectele i consecinele consumului de alcool. Organizarea de evenimente speciale cu tinerii beneficiari ai proiectului. evita oamenii si locurile care te indeamna la bautura si inlocuieste-i cu inscrie-te intr-un grup de auto-ajutor; asigura-te de sprijinul familiei si al prietenilor; inlocuieste dependenta negativa de alcool cu dependente pozitive cum ar fi: nebautori de alcool; civice. linistitoare. terapie permanenta; motivatie pozitiva. incepe sa faci exercitii fizice. Efortul fizic elibereaza in creier substante chimice care asigura o "buna dispozitie naturala". Chiar si o plimbare dupa cina poate fi

o activitate facuta din placere sau o munca voluntara la biserica sau in cadrul unor grupuri

ACTIVITILE DE PREVENIRE I COMBATERE A CONSUMULUI I ABUZULUI DE ALCOOL

60

Moralia- ample activiti privind prevenirea i combaterea delincvenei

juvenile, a consumului i abuzului de alcool , aciuni de cunoatere i respectare a legilor rii, a Regulamentului colar i a celui de Ordine interioar. Alcoolul- stimulent sau inhibator?- mas rotund cu invitai. Dezbatere pe tema: Droguri licite i ilicite n cadrul Consiliului Elevilor, Care sunt efectele alcoolului?- aplicare de chestionare. Sntatea noastr depinde de deciziile noastre concurs pe tema Seminar pe tema Alcoolul i efectele lui cu ocazia Zilei Mondiale a Discuii pe marginea consumului de alcool: Obiceiuri nesntoase Consumul de cafea, alcool i de tutun vicii periculoase discuii. Crearea i distribuirea materialelor informative (pliante, postere i).

cu invitai din partea Poliiei locale i din rndul elevilor colii.

combaterii consumului de alcool. Sntii.

Distribuirea materialelor informative i prezentarea romanului tematic "Lebda cu ochii verzi"de Elisaveta Bunescu au ca scop cunoaterea mai exact a fenomenului consumului de alcool. Realizarea unei expoziii de art plastic cu tema "Iat ce aleg". Lucrrile care vor fi expuse n cadrul expoziiei vor fi efectuate att de ctre tinerii beneficiari ai proiectului ct i de ctre ali tineri care doresc s participe cu lucrri. Scopul acestei expoziii este contientizarea tinerilor n ceea ce privete asumarea deciziilor "sntoase". Rezultate ateptate: Activitile de prevenire a consumului ilicit de droguri din cadrul proiectului vor duce la alegerea unor alternative sntoase de via n detrimentul consumului de droguri. coala se va implica mai mult n activitile de prevenire. Personalul care particip la acest program pilot vor putea constitui grupuri

de discuii care s vizeze prevenirea consumului de alcool. Efecte multiplicatoare: Replicarea proiectului ar putea fi implementat i de ctre alte coli sau ONG-uri de la nivel local.

61

BLIOGRAFIE
1. Agabrian, M. (2004), Cercetarea calitativ a socialului, Iai, Institutul European 2. Alexandru, O., (1990), Introducere n psihiatria practic, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova, pag 417-434. 3. Cheng L.S., Swan G.E., Carmelli D., A genetic analysis of smoking behavior in family members of older adult males, Addiction, 95, 427-435, 2000. 4. Claridge G., Drugs and human behavior, Pelican Books, 1970. 5. Comisu M., Luchian M., Boisteanu P., Exista o personalitate premorbida la pacientii cu dependenta fata de droguri?, Psihofarmacologie Clinica, Ed. Psihomnia, Iasi, 1998. 6. Crabbe J.C., Genetic contributions to addiction, Annual Revue of Psychology, 53: 435-462, 2002. 7. DSM Diagnostic and Statistical Manual of Mintal Disorder n Petersen, T., 2002 8. Egleton R.D., Abbruscato T.J., Thomas S.A., Davis T.P., Transport of opioid peptides into the central nervous system, Journal of Pharmaceutical Science , 87, 14331439, 1998. 9. Engel J., Oreland L., Brain Reward System and Abuse, Raven Press, New York, 1987. 10. Ferreol G., Adolescentii si toxicomania, Ed. Polirom, Colectia Collegium, Iasi, 2000. 11. Gelder M., Gath D.,(1994), Mayou R., Tratat de Psihiatrie, Oxford, ed. a II-a; 12. Grove W.M. si colab, Heritability of substance abuse and antisocial behavior: a study of monozygotic twins reared apart, Biological Psychiatry 27: 1273, 1990. 13. Hall G.W. si colab., Pathological gambling among cocaine-dependent outpatients, The American Journal of Psychiatry, 157:7, 1127-1132, 2000.

62

14. J. Molto, C. Radel (1995) Drogues, n Impact Internat. Sante Publique. Nr 21, p. 115 n I. Lupu, I Zanc, Sociologie medical Editura Polirom, 1999, p. 185. 15. Jacobsen L.K. si colab., (2001), Substance use disorders in patients with posttraumatic stress disorder: a review of the literature, The American Journal of Psychiatry, 158:8, 1184-1189; 16. Kaplan and Sadock?s, Synopsis of Psychiatry - Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry, 8th edition, Ed. Williams & Williams, Baltimore, USA, 1998. 17. Klostermann P., Rotschild M.A., Schneider V., (1996), Aspecte morfologice, sociologice si criminologice la consumatorii de cocaina si heroina , Revista de Medicina Legala, vol.4, nr.2; 18. Mathias R., (1995), Daughters of mothers who smoked during pregnancy are more likely to smoke, NIDA Notes; 19. Mathias R., Rate and duration of drug activity play major roles in drug abuse, addiction and treatment, NIDA Notes, 1997. 20. Marina, L. (2003), Investigaia socialului, Deva, Editura Emia 21. Mrginean, I. (2000), Proiectarea cercetrii sociologice, Iai Editura Polirom 22. National Institute of Drug Abuse, Narcotics, 1998. 23. Nesse R.M., Berridge K.C., (1997), Psychoactive drug use in evolutionary perspective, Science, 278:5335; 24. Nestler R.M., Aghajanian G.K., (1997), Molecular and cellular basis of addiction, Science, 278:5335; 25. Petre, B (1979), Itinerar psihiatric, Ed. Junimea, Iai, pag 371-383. 26. Porot A., Porot M., (1999), Toxicomaniile, Ed. tiintifica, Bucuresti; 27. Radulescu R.M., (1999), Devianta, criminalitate si patologie social, Ed. Lumina Lex; 28. Ruthe, R., (1999), Alcoolul i familia, Ed. Hora, Sibiu, pag 12-35 29. Stoker S., (1997), Studies link stress and drug addiction, NIDA Notes; 30. Stolerman I., (1992), Drugs of abuse: behavioral principles, methods and therms, Trends of Pharmacological Science, 13:170; 31. Selaru M., (1998), Drogurile, Ed. Semne, Iasi; 32. Turlea S., (1991), Bomba drogurilor, Ed. Humanitas, Bucuresti; 33. Vladimir, B., (1999), Riscurile consumului de alcool, Ed. tiin pentru toi, Bucureti, pag 7-83. 34. http://www.rostonline.org/alcoolismul.html. 63