MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”

BAIA MARE JUDEŢUL MARAMUREŞ

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

PROFESIONALE

Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: ZI

COORDONATOR:
Prof. Dr. IOSIP CARLA
Prof. Nursing As. VIȘOVAN IULIANA
ABSOLVENT
CREȚU SIMONA

BAIA MARE
2019
 ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„CAROL DAVILA” BAIA MARE

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

PROFESIONALE

Domeniul: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: ZI

Titlul lucrării:

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU CONSUM EXCESIV DE

ALCOOL

COORDONATOR:
Prof. Dr. IOSIP CARLA
Prof. Nursing As. VIȘOVAN IULIANA
ABSOLVENT:
CREȚU SIMONA

BAIA MARE
2
2019
Cuprins
INTRODUCERE
Lista de abrevieri

PARTEA GENERALA- DATE DIN LITERATURĂ

CAP.1. Denumirea bolii-date generale

1.1.Definiție. Scurt istoric.
1.2.Incidența și prevalența pe plan mondial și național.
1.3. Aspecte anatomice și fiziologice.
1.4.Etiopatodenie
1.5.Clasificarea

CAP.2.Diagnosticul clinic și paraclinic

2.1.Aspecte clinice.
2.2.Aspecte paraclinice
2.3.Diagnostic pozitiv
2.4.Diagnosticul diferențial.

CAP.3.Complicații și evolutie.
3.1.Complicații.
3.2.Evoluție.

CAP.4.4 Tratamentul.
4.1.Principi generale de tratament.

1
 4.2.Tratamentul igienico-dietetic
4.3.Tratamentul medicamentos
4.4.Tratament psihoterapeutic
4.5.Profilaxie

REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE

CAP.5.Obiectul și motivația cercetărilor personale

5.1. Motivația cercetărilor personale
5.2. Material și metodă de lucru

CAP.6. Rezultatele cercetărilor personale

CAP.7.Profilaxia
7.1.Profilaxie primară
7.2.Profilaxie secundară
7.3.Profilaxie terțiară

CAP.8.Planuri de îngrijire
Cazul 1
Cazul 2
Cazul 3

CONCLUZI
BIBLIOGRAFIE

2
 Lista de abreviei

˚C = grade Celsius
ALAT (GPT) = Alaninaminotransferaza sau transaminaza glutampiruvica (TGP)
ASAT(GOT) = Aspartataminotransferaza
Cca =Circa
Dl = Decilitru
Fig. = Figura
G = Greutate
G= Gram
H = Ora
HTA = Hipertensiune arteriala
ICD 10 = Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale
Î = Înălțime
Kg = Kilogram
L = Litru
Mg. = Miligram
Ml = Mililitru
Mm=Milimetru
Nr. = Numarul
OMS = Organizatia Mondiala a Sanatatii
P = Puls
R = Respirație
T = Temperatura
TA = Tensiunea arteriala
Tab. =Tabel
TBC = Tuberculoză
VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor

3
 INTRODUCERE

Consumul de alcool însoţeşte viaţa societăţii omeneşti, din cele mai vechi timpuri,
substanţa fiind apreciată pentru efectele sale euforizante şi anxiolitice.
Consecinţele negative ale abuzului de alcool, episodic sau cronic, atât pe plan colectiv,
socio-familial şi profesional, sunt cunoscute de asemenea de multă vreme, problema constituind
obiectivul a numeroase cercetări odată cu „mediatizarea” noţiunii, prin introducerea termenului
de „ alcoolism” de către medicul suedez Magnus Huss (1849).
Alcoolismul reprezintă o importantă problemă de sănătate mentală prin implicaţiile sale
de ordin biologic şi social atestată de preocupările intense din ultimele decade ale organismelor
internaţionale. Gravitatea consumului abuziv de alcool este confirmată de incidenţa crescută la
vârstele tinere, de sporirea numărului de internări şi creşterea frecvenţei implicaţiilor negative de
ordin medico-legal, cu deteriorarea personalităţii şi a riscurilor de eşec adaptiv socio- profesional
şi instructiv educativ.
Încă din 1967, O.M.S a iniţiat programe speciale de combaterea a abuzului de alcool,
obiectivul fiind prioritar în ultimii ani în preocupările experţilor acestei organizaţii, întrucât se
consideră alcoolismul ca a treia problemă de sănătate publică în lume.
Termenul de alcoolism provine din arabă şi înseamnă „salpetru”, o subsanţă cu care se
vopseau actorii în antichitate, arabii intuind bine că alcoolul schimbă „masca” individului adică
personalitatea. Şi în lumea psihiatrică alcoolismul şi-a schimbat sensul, azi este în general
acceptat că alcoolismul constituie o boală psihică ce face parte din grupa „tulburărilor induse de
substanţe psihoactive” în trecut fiind considerat doar un viciu.
Constelaţia de factori biologici, istorico-social şi cultural ce concură la instituirea
obişnuinţei de a bea, implicaţiile acestei obişnuinţe asupra sănătăţii psihice, fizice, etice şi morale
a individului şi colectivităţii, precum şi numeroase alte implicaţii impun alcoolismul ca o
problemă actuală, complexă şi complicată a sănătăţii publice. Motivaţiile alcoolicului ar putea fi
grupate astfel: motivaţii festive: (cu ocazia unor evenimente ca: naştere, botez, căsătorie,
onomastice, sărbători pe parcursul anului); motivaţii teologice: se bea la un deces şi se continuă
cu aşa zisele „pomenirii”; motivaţii psihologice: după un eşec neaşteptat, afaceri nereuşite,
4
decepţii sentimentale; motivaţii fiziologice: se bea pentru a fi mai inspirat sau pentru că viaţa
este grea iar individul nu este înţeles de nimeni, pentru pofta de mâncare, pentru a evita frigul;
motivaţii sociale: se bea din cauza conflictelor familiale, divorţ, în curs de divorţ, pierderea
locului de muncă.
Alcoolul dă încredere laşului, eliberează de amintirea de gânduri negre, provoacă veselie
şi te face să uiţi necazurile. (HORAŢIU)
Alcoolismul este des citat ca fiind a treia problemă de sănătate publică de azi.
Complexitate problemei fiind deosebită devine uşor de înţeles ca orice pas în cunoaşterea
patologiei este un pas în plus spre rezolvarea uneia din problemele majore ale sănătăţii publice.
Alcoolismul este în relaţie de cauzalitate şi cu boli ca: T.B.C., neoplasmul, ciroza,
polineuropatii dar şi cu infracţionalitatea şi accidentele (rutiere sau la locul de muncă), ceea ce
plasează astfel alcoolismul pe podiumul problemelor de sănătate.

5
PARTEA GENERALĂ-DATE DIN LITERATURĂ

CAP. 1 ALCOOLISMUL -date generale-

1.1Definiție.Scurt istoric.

Conţinutul noţiunii de „alcoolism” diferă de la un autor la altul, în prezent acceptndu-se

delimitarea între consumatorul de alcool şi alcoolismul propriu-zis.
Conceptul de „consum excesiv” se referă la „orice formă de absorbţie de alcool care
depăşeşte consumul alimentar tradiţional şi curent” (O.M.S. 1951).
Conceptul de „alcoolism” cuprinde numai o parte dintre consumatorii excesivi şi anume
pe aceia care prezintă „manifestări care afectează sănătatea lor fizică şi mentală, relaţiile lor cu
alte persoane şi comportamentul lor social şi economic” (O.M.S. 1952).
Alcoolismul după Chafetz este „o tulburare cronică de comportament, manifestată prin
preocuparea continuă pentru alcool şi uzul său în detrimentul sănătăţii fizice şi mintale, prin
pierderea controlului când consumatorul a început şi printr-o atitudine de autodistrugere în
relaţiile personale şi în faţa situaţiilor vitale”.
Societatea Americană de Sociologie Şi Alcoologie (1990) consideră alcoolismul ca o
„boală primară, cronică caracterizată printr-o pierdere a controlului ingerării de alcool, o
preocupare constantă faţă de alcool, un consum de alcool persistent în pofida apariţiei
consecinţelor negative, o distorsiune a percepţiei alcoolului şi o negare a alcoolismului”.Fig.1.
În dosarul O.M.S. este definit ca starea prezentată de un subiect care „consumă alcool în
detrimentul sănătăţii sau activităţii sociale pe timpul unei perioade determinate” şi se referă la
trei tipuri principale:consum excesiv periodic (cu cel puţin patru episoade de intoxicaţie relative
scurte în decurs de un an ); consum excesiv continuu (cu mai mult de 12 intoxicaţii pe an, sau
evident sub influenţa alcoolului cel puţin odată pe săptămână); dependenţa alcolică (cu nevoia
compulsivă de a bea zilnic şi cu simptome de sevraj, când ingestia de alcool este întreruptă sau
redusă).
După ICD 10 dependenţa este certificată atunci când în ultimele 12 luni individul are mai mult
de trei din următoarele: stare de sevraj; folosirea alcoolului pentru evitare sevrajului şi pentru

6
eficienţa lui matinală; slăbirea capacităţii de a controla consum ; tendinţa de a bea în acelaşi fel
zi de zi prin constrângeri sociale; neglijarea progresivă a alternativei altor plăceri în favoare
alcoolului.

Fig.1. Consecințele alcoolului

1.2.Incidența și prevalența pe plan mondial și națonal

Alcoolismul este considerat de către O.M.S. ca fiind a treia problemă de sănătate publică,
o dovadă în plus a interesului ştiinţific mondial manifestat faţă de acest fenomen constituindu-l
organizarea unui număr important de congrese internaţionale anuale. Problemele medicale,
sociale, familiale şi economice cauzate de consumul de alcool sunt în continuă creştere în
majoritatea ţărilor lumii.
Abuzul de alcool creşte odată cu vârsta, atinge un maximum între 36-45 de ani, pentru ca
apoi să se diminueze. Prevalenţa alcoolismului este mai mare la bărbaţi în comparaţie cu femeile.
Cercetările epidemiologice şi statistice medicale ca şi preocupările de psihiatrie socială
semnalează în prezent o creştere progresivă a consecinţelor biologice, psihologice şi economico-
sociale, datorate consumului de alcool, care justifică şi activează preocupările pentru sanogeneza
colectivităţii prin tratamentul şi recuperarea alcoolicilor. Raportul dintre intoxicaţia etilică şi
diverse forme de delicvenţă, hetero şi autoagresiune amplifică la valoarea reală problema actuală
de sociogeneză a alcoolismului.

7
 Statisticile arată că alcoolismul însoţeşte marile prefaceri sociale, când creşte tensiunea
legată de urbanizare, industrializare, automatizare. S-a constatat însă că el predomină la dezaxaţii
sociali, vagabonzi, oameni fără cămin, imigranţi şi potentează majoritatea bolilor somatice şi
psihice.
Asociate cu delicvenţă, favorizează o bună parte din actele medico-legale, dacă nu
majoritatea ; se apreciază că 30-50% din deţinuţi au implicaţii legate de alcool, iar 75% din
delicvenţii juvenili provin din familii unde cel puţin un părinte este alcoolic. În numeroase ţări
până la 40% din decese prin accidente de circulaţie (automobilişti şi pietoni) sunt atribuite
alcoolului.
Studii epidemiologice indică o prevalenţă a alcoolismului de la 1% până la 9% în funcţie
de eşantioanele de populaţie, ţara în care s-a efectuat studiul, dar conceptul de alcoolism fiind
foarte diferit formulat şi marja de eroare fiind foarte mare, cifrele nu pot fi absolutizate.
Helgason (1964) depista în Islanda 9,91% bărbaţi alcoolici şi 0,97% femei. După Pastor
se apreciază că rata alcoolismului este între 2% şi 10% în populaţia generală. Predescu şi
colaboratorii opiniază că şi în ţara noastră incidenţa abuzului de alcool este de circa 10% din
populaţia generală.

Mortalitatea
Alcoolul intervine ca factor de risc şi ca factor direct cauzal, într-un sfert din ansamblul
tuturor cauzelor de deces.
Frecvenţa deceselor datorate alcoolului este în funcţie de vârstă, decesul prin alcoolism
reprezintă a treia cauză în topul mortalităţii generale. Se apreciază că o femeie din zece şi mai
mult de un bărbat din zece sunt băutori excesivi, pragul patologic de băutură alcoolică fiind fixat
de patru pahare pe zi pentru bărbaţi şi trei pahare pe zi pentru femei, de alcool concentrat.

1.3. Aspecte anatomice și fiziologice

Anatomia ficatului: ficatul este situat in cavitatea abdominala etajul supramezocolic în partea
superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng se intinde pana in epigastru. Locul
ocupat de ficat se numeste loja hepatica.

8
Ficatul are forma unui semiovoid, asezat transversal in abdomen, cu lungimea de aproximativ 28
cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, inaltimea de 8 cm si greutateade aproximativ 1400
grame, are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o conţine.
Ficatul prezinta trei fete: faţa superioară (diafragmatica) este convexă în sus şi vine în raport cu
diafragmul şicu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero-superioară, pe
ea seobservă lobul drept şi lobul stâng, delimitaţi de ligamentul falciform, lobul drept
prezintăimpresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă; faţa inferioară (viscerala)
este concavă şi vine în raport cu : stomacul, duodenul,colonul, mezocolonul transvers, rinichiul
drept şi glanda suprarenala dreaptă, pe această faţa se află treişanţuri: sanţul antero-posterior
(sagital) drept, adăposteşte în porţiunea anterioarăvezicula biliară, iar în cea posterioară vena
cavă inferioară. Fig.2.

Fig.2. Anatomia ficatului

1.4. Etiopatogenie
Se consideră că există o varietate de factori ce pot fi împărţiţi în individuali şi sociali.
Fig.3.

9
 Fig.3. Afectarea organelor

Factorii socio-culturali
Se referă nu numai la ocaziile familiale, profesionale, la toleranţa socială dar şi la
interesele economice ce impun producerea şi comercializarea alcoolului.
Alcoolul îl regăsim mai frecvent în profesiile care impun o muncă mai dificilă, puţin
calificată, în profesiile ce implică un contact cu publicul (chelner).
Există foarte multe prejudecăţi sociale privind alcoolul. Alcoolul fortifică, favorizează
integrarea socială, joacă un rol iniţiatic şi intră în rezonanţă cu unele dificultăţi proprii ale
individului, suferind deja de o inhibiţie relaţională, de incertitudine asupra propriei valori sau a
virilităţii sale.

Factorii psihologici
Personalitatea alcoolicului se prezintă printr-o constelaţie de trăsături: imaturitatea
afectivă (incapacitatea de a stabili relaţii inter personale satisfăcătoare, nevoia de a fi mereu
asigurat) ; oralitatea, avaritatea, exigenţa, căutarea independenţei; masochism, eşec, vinovăţie.
Teoria condiţionării şi învăţării susţine că dacă o tendinţă este urmată de satisfacere,
apare condiţionarea (prin reducerea temporară a fricii şi anxietăţii).
Personalitatea specifică băutorilor : fragilitate morală şi caracterială, inadaptabilitate
socială, probleme sexuale, structura psihasteniformă, labilitate afectiv-volaţională (această
structură ar fi responsabilă de insuccesele frecvente ale curei de dezintoxicare).
Dependenţa de factorii psihologici ar fi factorii de natură socială, familială, care pot
funcţiona ca factori favorizanţi. Amintim cei mai importanţi: obiceiuri sociale legate de consum

10
 ( ceremonii, întâlniri de grup) ;conflictualitatea socială şi familială (soţia işi îndreaptă atenţia
mai mult spre copii, neglijând soţul, lipsa aprecierii la locul de muncă); alcoolul ca factor ce
uşurează munca în muncile grele cu eforturi mari, alcoolul ca efect narcotic, suprimând pe
moment starea de oboseală.

Factorii genetici
Alcoolismul este un comportament cu o componentă familială. Peste o sută de studii au
arătat o agregare familială, deşi nu există o demonstraţie ştiinţifică care să incrimineze o anumită
genă.
În unele cazuri pare să existe în etiologie o importantă componenţă genetică, cu un
alcoolism sever care trece de la tată la fiu. În alte cazuri componenta genetică pare să fie mai
redusă cu problemele mai uşoare legate de băutură şi care afectează atât bărbaţii cât şi femeile.

Mecanismele biologice incriminate în etanolo-dependenţă

S-a constatat o perturbare a metabolismului diferiţilor neurotransmiţători: acetilcolina,
serotonina, noradrenalina. Se pare că în sindromul de sevraj catecolaminele joacă un rol
important, evidenţiindu-se o eliberare presimpatică excesivă de noradrenalină şi o
hipersensibilitate a receptorilor acestor neurotransmiţători.
Medicamentele stimulante ale sistemului adrenergic exacerbează simptomatologia, dar se
reface în cazul administrării de alcool care ar putea frâna eliberarea de catecolamine.
Interacţiunea alcoolului cu membrane neuronale ar putea fi un factor direct responsabil al
fenomenului de dependenţă. S-a constatat că în intoxicaţia alcoolică acută creşte permeabilitatea
membranelor, iar favorizările prelungite produc o modificarea compoziţiei lipidelor din
membranele neuronale. Studii asupra gemenilor uni şi bivitelini, asupra unor copii adoptaţi şi a
unor familii au pus în evidenţă rolul factorilor genetici, modelul fiind acela a unei gene
dominante autosomale cu penetranţă parţială.
Transmiterea ereditară ar fi evidenţiată pentru următorii parametrii ai abuzului de alcool
şi ai alcoolismului cronic: apetenţă patologică pentru alcool, dependenţa fiziologică şi alterare a
conştiinţei în stare de beţie.

11
 Factorii biochimici
S-a sugerat implicarea mai multor factori biochimici posibili, precum anomalia la nivelul
alcool-dihidrogenazei al mecanismelor de neurotransmitere sau probleme în metabolizare a
alcoolului.
Factori de învăţare
S-a raportat la copii, existând tendinţa imitării modului de a bea al părinţilor, precum şi
tendinţa ca de la o vârstă timpurie, băieţii să fie încurajaţi să bea mai mult decât fetele. Cu toate
acestea, persoanele abstinente ai căror părinţi au băut excesiv nu reprezintă un fapt neobişnuit. S-
a sugerat că procesele de învăţare ar putea contribui într-un mod specific la dezvoltarea
dependenţei de alcool prin experienţa repetată a simptomelor de întrerupere. Efectul anxiolitic al
alcoolului este răspunzător pentru dependeţa persoanelor anxioase, timide, retrase, nesigure sau
cu stima de sine scazută.
Factori de personalitate în practica clinică se constată frecvent că problemele legate de
alcool se asociază cu anxietatea cronică, cu un sentiment general de inferioritate şi cu tendinţa la
îngăduire prea mare faţă de sine. Totuşi, multe persoane cu astfel de trăsături de personalitate nu
recurg la consumul excesiv de alcool. Se pare că importanţa personalităţii, dacă există, constă în
creşterea vulnerabilităţii la ceilalţi factori cauzali.

Factori fiziologici carenţe alimentare: în general alcoolicul este malnutrit.

Teoria genetică susţine existenţa unui deficit enzimatic care perturbă metabolismul
hidrocarbonat (glucidele neputând fi utilizate ca sursă rapidă de energie alcoolul fiind suplinitor).
Hipofuncţia cortico-suprarenală datorită unui defect genetic metabolic al produşilor
cortizonici.
Modificări cerebrale structurale: existenţa unor celule cerebrale ce ar funcţiona mai bine
în prezenţa alcoolului ( Himwick).

12
 1.5.Clasificarea tulburărilor cauzate de alcool

Clasificarea lui Jellinek în 1960 subliniază că „familia” alcoolismului cuprinde

numeroase „specii” Jellinek identifică cinci tipuri desemnate cu primele cinci litere ale
alfabetului grecesc:
Alcoolismul de tip alfa (faza prealcoolică) se mai numeşte şi alcoolism psihologic.
Cazurile de dependenţă pur psihologică manifestată prin încrederea în efectele alcoolului.
Individul îl foloseşte înainte,în timpul sau după unele evenimente stresante. Este un consum
solitar şi nu ajunge la dependenţa fizică ci doar psihologică, şi e secundar unei patologii
psihiatrice care e ignorată. Uneori nu se ştie că e depresie sau nevroză ci doar o supărare care
trebuie să se liniştească, atunci se bea puţin, durerea se mai potoleşte. Este foarte răspândită şi
deseori este introducere către alcoolismul grav, e un alcoolism solitar intim, frecvent
feminin.Fig.4.

Fig.4. Alcoolism solitar intalnit la femei

Alcoolismul de tip beta , cazuri fără dependenţă psihologică sau fizică, dar cu consum
excesiv de băuturi alcoolice, încadrabile în obiceiurile colectivităţii respective. Indivizii prezintă
diferite complicaţii secundare : polinevrită, gastrită, ciroză, hepatita C. Datorită abuzurilor pot
apărea complicaţii somatice diferite.
Alcoolismul de tip gama (Etilismul cronic) cazuri de dependenţă fizică faţă de alcool ( cu
frecvente fenomene de sevraj) şi cu pierderea controlului asupra consumului de băuturi ( când

13
începe să bea cel în cauză nu se mai opreşte până nu se îmbată, dar după aceea se poate abţine
complet un timp).
Alcoolismul gama sau etilismul cronic produce atât obişnuinţa psihologică cât şi fizică, în
cadrul căreia se pot produce accidente grave.
Alcoolismul de tip delta se caracterizează prin beţii prelungite ce favorizează degradarea
treptată a personalităţii, nu mai există altceva important pentru individ decât să bea, alcoolul
fiind unicul scop al existenţei.
Poate duce până la dependenţă şi este posibilă apariţia psihozelor alcoolice. Dependenţa
fizică este foarte intensă, nepermiţând suprimarea consumului nici pentru una, două zile.
Alcoolismul de tip epsilon (Dipsomania) se manifestă printr-un consum de alcool periodic
în cantităţi exagerate timp de câteva zile. Debutează şi se sfârşeşte brusc. Poate apărea în
contextul unei stări afective bipolare, al unei psihopatii sau in epilepsie.
Modelul lui Cloninger este bidimensional, clasificând alcoolismul în tip I şi tip II.Tipul I
are un debut tardiv, după 20 de ani, evoluţie lentă, observâdu-se la ambele sexe. Factorii de risc
sunt reprezentaţi de tulburările de mediu din copilărie – carenţe afective, separări precoce,
dezorganizare familială şi mai puţin de factori genetici. Personalitatea de bază este marcată de
slăbiciunea Eului şi ar fi mai puţin patologic.
Tipul II este exclusiv masculin, prezintă un debut precoce înainte de 20 de ani, cu o evoluţie
rapidă, telescopată spre dependenţă, ceea ce duce la perturbări somatice şi sociale grave. Factorii
de risc sunt de ordin genetic ( alcooldependenţa taţilor) şi neuropsihologici (sindrom de
hiperactivitate, tulburări deficitare ale atenţiei în copilărie).Rolul factorilor de mediu este limitat.
Prezenţa unei personalităţi antisociale ar reprezenta un factor de risc intermediar.
Forme clinice : intoxicaţia alcoolică acută apare după ingestia recentă a băuturilor alcoolice
şi este strâns corelată cu cantitatea de etanol ingerată. La pacienţii la care toleranţa şi dependenţa
sunt instalate, cantităţile de alcool necesare pentru apariţia semnelor de intoxicaţie sunt mari
(variaţiile de la individ la individ sunt mari).
Se caracterizează printr-o stare de excitaţie de intensitate hipomaniacală: euforie,
expansivitate, locvacitate, logoree, lipsa controlului de sine şi a convenienţelor, dezinhibiţie
marcată. Poate urma o dispoziţie depresivă cu o oarecare agresivitate. Este tabloul clinic al
ebrietăţii. Urmează o fază de tulburare psihosenzorială, cu incoerenţă verbală, accentuarea
tulburărilor de ebrietate, însoţite de hipoanalgezie, scăderea acuităţii senzoriale, tulburării

14
motorii şi cerebeloase, constituind starea de beţie, ce poate anunţa faza următoare, aceea a beţiei
comatoase cu anestezie, stertor respirator, tulburări vegetative, ce pot duce la colaps, la moarte
sau se pot termina cu trezirea şi revenirea la normal. Semnele clinice ale intoxicaţiei alcoolice
acute sunt: semne neurologice (ataxia, dizartria, nistagmus, modificării ale coordonării motorii ,
vertij) , semne psihice (în funciţie de gradul de intoxicare poate fi: dezinhibiţie, iritabilitate,
agresivitate, stare confuzională dezorientare temporospaţială, tulburări de atenţie, tulburări de
memorie, somnolenţă), semne somatice (vărsături, tahicardie, hipertensiune arterială, hipotermie,
vasodilataţie , paloare excesivă).

Beţia simplă
Determină tulburări psihice mai mult sau mai puţin evidente, care se pot grupa în trei
faze: faza de excitaţie intelectuală şi psihică generală, cu logoree, euforie, tendinţă la violenţă,
facies congestiv, apare la o alcoolemie de 0,5-1,5g% ; faza de ebrietate, cu încordare motorie, cu
simptomatologie cerebeloasă (mers ataxic, tulburări de echilibru), obnubilare intelectuală, apare
la o alcolemie de 1,5-2,5g% ; faza de paralizie sau anestezie, care corespunde unui somn mai
mult sau mai puţin profund, putând merge până la comă alcolică (coma etilică) cu hipotensiune
arterială şi relaxarea sfincterelor, apare la o alcoolemie de 2,5-5g%.
La o alcoolemie mai mare de 5g% există risc letal, în absenţa îngrijirilor medicale.
Măsuri de prim ajutor: spălătură gastrică cu apă bicarbonată, cărbune medicinal,
intravenos ser glucozat în perfuzie, în care se introduce vitamina B1 şi B6, tiamină şi piridoxină
având rol important în metabolizarea alcoolului la nivel hepatic.

Beţia patologică
Este rar întâlnită şi are o importanţă mare în medicina legală. Se distinge printr-un grad
de periculozitate accentuată.
Clinic ea constituie o stare de confuzie, de obicei crepusculară, care apare la indivizii cu
anumite predispoziţii psihopatogene după ingerarea unor cantităţi relativ mici de alcool (100-150
ml).
Tabloul clinic se caracterizează prin instalarea unei tulburări de conştiinţă de tip
crepuscular, în care se produc stări de agitaţie psihomotorie, cu păstrarea automatismelor şi a
capacităţii de coordonare a mişcărilor.

15
 În beţiile patologice este frecvent necesară administrarea de sedative dintre care
benzodiazepinele (Diazepan 10-20 mg) şi neuroleptice cu acţiune rapidă din grupul
butirofenolelor (Holoperidol 5-10 mg per os).
Izolarea şi imobilizarea mecanică a pacientului sunt necesare dar în acelaşi timp, pot avea
ca efect creşterea anxietăţii şi agresivităţii.

Intoxicaţia alcoolică cronică

Consumul cronic de băuturi alcoolice determină apariţia de tulburări psihice şi somatice
ca urmare a efectelor toxice sau directe ale substanţei, la nivelul diferitelor ţesuturi sau organe.
Se notează în primul rând tulburări de dispoziţie, pe fondul unei bune dispoziţii
superficiale nejustificate, apărând iritabilitatea, irascibilitatea. Matinal predomină anxietatea,
morozitatea, care sunt atenuate de ingerarea de alcool. Relativ precoce apar tendinţe impulsive,
care determină pacientul să acţioneze în acord cu instinctele sale primare, dispoziţia de moment.
Delirul etilic, începe să se manifeste prin minciună, furt, înşelătorie, invocând
circumstanţe care îl defavorizează. Superficialitatea este o trăsătură importantă a
comportamentului acestor bolnavi.
Faciesul alcoolicului este vultuos, cu edeme moderate ale feţei şi pleoapelor, cu ochii
înlăcrimaţi, cu o halenă alcoolică. Este prezentă o lipsă de coordonare motorie precum şi
vertijuri, tulburări de echilibru, transpiraţii, tremurături. Consumul cronic este atestat şi prin
prezenţa flegmelor sau a vărsăturilor matinale a crampelor musculare care exacerbează nocturn,
a tusei cronice, a tahicardiei, a complicaţiilor dispeptice, hepatice, neurologice şi
cardiovasculare.
Simptomele de sevraj apar în general, după 12 ore de la oprirea sau după reducerea
consumului de alcool.
Apar tulburări de somn (vise terifiante, coşmarurii cu zoopsii şi delir profesional),
tulburări sexuale (impotenţă, scăderea libidoului). Formele severe de sevraj cum sunt delirium
tremens şi epilepsia de sevraj nu se observă decât la 5% din bolnavii dependenţi.

Psihozele alcoolice
Reprezintă o stare psihotică acută sau cronică datorată consumului cronic de alcool. De-a
lungul timpului au fost împărţite astfel : stare de întrerupere, stare psihotică, demenţă şi sindrom

16
amnezic.Starea de întrerupere cuprinde sindromul de abstinenţă (predelirium tremens), delirul
alcoolic acut (delirium tremens), tulburări ce apar la reducerea sau întreruperea consumului de
alcool, simptomatologia fiind în special hiperemie, agitaţie, anxietate, somn redus, vise terifiante,
dezorientare temporo-spaţială, confuzie delirantă sau delirant-onirică cu perioade de luciditate,
incoerentă, stare generală alterată, temperatură crescută (subfebrilitate).
Starea psihotică cuprinde halucinoză alcoolică (Wernicke), delirul halucinator cronic
(paranoia halucinatorie a băuturilor), psihoza Korsakoff şi encefalopatia Gayer-Wernicke.
Demenţa alcoolică cuprinde demenţa alcoolică simplă, pseudoparalizia generală alcoolică,
sindromul Marchiafava-Bignami, scleroza corticală laminară, epilepsia alcoolică. Caracteristică
comună este deteriorarea cognitivă marcată şi de durată cu slăbirea simţului etico-moral,
dezinhibiţie, dezorientare şi diferite simptome neurologice care se asociază frecvent.
Demenţa alcoolică este afecţiunea finală în care ca într-o cuvă se revarsă toate celelalte
forme de alcoolism. În această situaţie se bea orice, fără alegere. Se produce o pierdere globală
ireversibilă a funcţiilor intelectuale, cu exacerbarea instinctualităţii, a impulsivităţii. De fapt
avem de a face cu sindromul psihoorganic propriu-zis, celelalte de mai sus fiind numai
deteriorări.
Pe lângă complicaţiile descrise, mai trebuie menţionat şi suicidul. Peste 80% dintre
indivizii care se sinucid sunt depresivi, alcoolici sau cu ambele probleme.
Sindromul amnezic sindromul asociat cu prezenţa tulburărilor cronice ale memoriei. Memoria
imediată este păstrată, iar cea recentă este mai puţin perturbată decât cea a faptelor vechi. Se
perturbă sever cronologia şi apar confabulaţiile (mecanism de compensare a golurilor mnestice).
Ar cuprinde orice amnezie indusă de alcoolism, dar în special Sindromul Korsakoff.
Complicaţiile mai pot include: cardiopatia dismetabolică, hipertensiunea, afectarea musculaturii
scheletice cu semnificaţie clinică neclară, gastrită, ulcer peptic, constipaţie, pancreatită, ciroză,
impotenţă sexuală la bărbaţi, frigiditate la femei.
Nu trebuie uitat efectul teratogen. Alcoolismul mamei şi abuzul de alcool în timpul
sarcinii poate produce la făt retardare mintală, microcefalie, creştere întârziată, anomalii faciale.
Acest sindrom apare chiar dacă sunt consumate cantităţi moderate de alcool în timpul sarcinii.

CAP. 2. DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC

17
2.1. Aspecte clinice.
În primul rând se observă faciesul care la alcoolicul cronic este vultuos,cu venectazi la nas
şi pomeţi sau facies palid cu conjunctive injectate, subicterice, halenă tipică, dizartrie, aspect de
îmbătrânire precoce.
Examenul clinic al unui alcoolic evidenţiază un grad de hipertonie poziţională la
mobilizarea pasivă a segmentelor membrelor, necontrolate de pacient.
Se notează prezenţa unor manifestări simpatotone: uşoară nelinişte psihomotorie,
transpiraţii, diaree, tahicardie, uneori valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice. Se remarcă
anxietate, insomnii, coşmaruri, frecvent există o simptomatologie depresivă cu inapetenţă, uneori
idei de suicid.
Alteori tabloul clinic este de tip euforic, cu tendinţa la minimalizare a tulburărilor sau se
întâlneşte iritabilitate accentuată, generatoare de conflicte, agresivitate, toleranţă scăzută la
frustrare, vulgaritate etc.
Anamneza poate releva în antecedente tulburări de comportament evocatoare pentru
tulburarea de conştiinţă ( episod confuzional), tulburări de percepţie ( de la percepţii imprecise a
unor obiecte familiare până la iluzii şi halucinaţii propriu-zise auditive şi/sau vizuale fără
dezorientare ) sau o criză convulsivă generalizată la un individ fără antecedente comiţiale.
Aspectele clinice diferă în funcţie de apariţia intoxicaţiei acute la un individ sănătos, în mod
accidental sau la un individ care are „probleme legate de alcool”, la un consumator abuziv sau la
un dependent de alcool. Sexul şi vârsta influenţează de asemenea tabloul clinic.Fig.5.
2.2. Aspecte paraclinice
Examenele paraclinice evidenţiază:hipoglicemie,dezechilibre hidroelectrolitice secundare
vărsăturilor şi deshidratări (hipokaliemie), modificări ale testelor hepatice.
Evaluarea biologică a presupus: modificările hemoleucogramei (hemoglobina, numărul
de leucocite sau de trombocite), valorile glicemiei, ureei, creatininei, ALAT (GPT), ASAT
(GOT), bilirubinei, fosfatazei alcaline, gamma-glutamil-transpeptidazei, indicele de protrombină,
colesterolul total, lipemia. Examinarea ecografică a urmărit: dimensiunile, structura şi
ecogenitatea hepatică, calibrul venei porte la nivelul hilului, a venei splenice, dimensiunile
splinei, prezența ascitei. Evaluarea endoscopică a urmărit prezența varicelor esofagiene sau
gastrice, precum şi a gastropatiei portal hipertensive. În numeroase cazuri de boală hepatică

18
alcoolică, leziunile majore (steatoza, hepatita şi ciroza hepatică) sunt asociate, iar diagnosticul
cert ar necesita examen anatomopatologic pentru a define prezența lor.

Fig.5. Aspecte clinice in dependența de alcool

2.3. Diagnosticul pozitiv.

Diagnosticul pozitiv se bazează pe :existenţa unei stări de agitaţie psihomotorie, însoţită de
confuzie mentală, cu sau fără halucinaţii; existenţa stigmatelor alcoolismului cronic : facies
vultuos hiperemiat, venectazii, tremurături, semne cutanate ( sindromul pelagroid, modificări
hepatice ); date anamnestice de la aparţinători despre abuzul habitual de alcool şi eventuale
tulburări comportamentale.Fig.6.

2.4. Diagnosticul diferențial.

Se pune pe baza unei existenţe a unei stări de agitaţie psihomotorie, însoţită de confuzie
mentală, cu sau fără halucinaţii;existenţa stigmatelor alcoolismului cronic : facies vultuos
hiperemiat, venectazii, tremurături, semne cutanate ( sindromul pelagroid, modificări hepatice)

19
date anamnestice de la aparţinători despre abuzul habitual de alcool şi eventuale tulburări
comportamentale.
Diagnosticul diferenţial trebuie să excludă: afecţiuni nelegate de alcoolism şi de un
eventual sevraj; sindroame confuzionale acute febrile de alte origini; hemoragie meningială;
meningită acută bacteriană sau virală; hematomul subdural; intoxicaţia cronică cu metale grele
(Plumb, Arsen).
În baza alcoolismului cronic confirmat trebuie să excludem: beţiile acute patologice,
encefalopatia hepato-portală ,encefalopatia Gayer-Wernicke.
Criteriile de diagnostic după ICD 10 de dependenţă sunt cel puţin trei dintre următoarele
manifestării: dorinţa puternică şi compulsivă de a utiliza o substanţă psihoactivă; dificultatea de a
controla utilizarea substanţei; apariţia sindromului de sevraj fizic, când subiectul reduce sau
opreşte consumul unei substanţe psihoactive; punere în evidenţă a unei toleranţe la efectele
substanţei psihoactive, subiectul are nevoie de o cantitate mai mare de substanţă pentru a obţine
efectul dorit; abandonul progresiv a altor surse de plăcere sau de interes, în favoarea utilizării
substanţei psihoactive şi creşterea timpului petrecut pentru a procura substanţa, a o consuma sau
pentru a-şi reveni după consumul acesteia; continuarea de a consuma substanţa în ciuda
consecinţelor nocive (ex.:atingeri hepatice datorate excesului de alcool, episoade depresive după
o perioadă importantă de consumare sau alterări ale funcţiilor cognitive legate de consumarea
unei substanţe).
Alcoolicul continuă să bea, deşi realizează faptul că dezastrul somatic şi social în care se
află este consecinţa comportamentului său toxicofil.

Fig.6.Facies vultuos in alcoolism

20
 CAP. 3. COMPLICAȚII ȘI EVOLUȚIE
3.1. Complicații
Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si tesuturi. La
consumatorii cronici de alcool apar importante modificari fiziologice si morfologice ce se
manifesta printr-un raspuns anormal la alcool, medicamente, toxine si chiar la nutrientii
obisnuiti. Aproape toate tesuturile si organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape
toate consecintele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odata cu abstinenta.

Complicatiile neurologice ale consumului de alcool sunt: dementa alcoolica care este
impropriu denumita ca atare dupa unii autori intrucat este datorata, pe langa efectul toxic direct
al alcoolului, unor multiple deficiente nutritionale si vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca
si unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers)
dupa multi ani de degradare si marginalizare sociala.

Accident vascular cerebral ,cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de
natura hemoragica, embolica si trombotica si se datoreaza prezentei hipertensiunii, dislipidemiei,
bolii aterosclerotice si/sau coagulopatiilor. Prezeta unei coagulopatii poate sa fie de asemenea
responsabila pentru incidenta crescuta a hematoamelor subdurale la cei ce sufera un traumatism
cranio-cerebral.

Crizele epileptice simptomatice (rum fits), crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de
obicei generalizate, apar fara aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dupa intreruperea uzului si pot aunta
instalarea sevrajului. Uzul cronic de alcool si intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea
pragului de aparitie al crizelor comitiale. Riscul crizelor comitiale este proportional cu cantitatea
de alcool administrata.

Tulburari cerebeloase, intoxicatia alcoolica duce la tulburari de coordonare si modifica

abilitatile motorii (tulburari de echilibru.) Neuropatia periferica alcoolica, cauza neuropatiei
alcoolice este inca dezbatuta. Se presupune ca include atat actiunea directa asupra fibrei nervoase
cat si actiunea indirecta prin nutritie deficitara. In cazuri severe pot fi afectati nervii care regleaza
functiile interne ale corpului. Simptomatologia poate include : amorteli, durere la nivelul
membrelor, slabiciune musculara, crampe musculare, intoleranta la caldura, mai ales dupa

21
exercitii fizice, impotenta la barbati, incontinenta urinara, dificultati la urinat, constipatie, diaree,
greata, varsaturi etc.

Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool sunt modificarile cardiace datorate

consumului de alcool ,25 % dintre pacientii cu uz cronic de alcool prezinta o forma de boala
cardio-vasculara. Patogeneza este, in primul rand, datorata pe seama toxicitatii alcoolului asupra
fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii si
anomalii ale ventricului stang.
In afara efectului toxic direct, exista o afectare secundara rezultata din hipertensiunea indusa
de alcool si din modificarile lipidelor sangvine ce contribuie semnificativ la morbiditatea
cardiovasculara. De exemplu, arteriopatia coronariana este de sase ori mai frecventa la alcoolici
si cauzeaza o exacerbare a mortalitatii cu 20 % mai mare. In timpul sevrajului alcoolic, toate
problemele cardiace si anomaliile electrocardiografice se exacerbeaza si de asemenea pot aparea
noi semne si simptome.
Raspunsul cardiac la alcool reflecta fiziologia individuala, rata de consum si cantitatea de
alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara stanga predomina efectele inhibitorii ale
alcoolului ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie. Alcoolul de asemenea modifica circulatia
sangvina locala : el tinde sa creasca irigarea pielii, irigarea splanhnica si miocardica si reduce
circulatia in teritoriul cerebral, muscular, pancreatic si la nivelul membrelor.

Complicatiile gastro-intestinale ale consumului de alcool, efectele alcoolului asupra ficatului,

toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza utilizarii preferentiale a alcoolului de catre
celulele hepatice ca si "combustibil preferat". Chiar si o cantitate mica de alcool perturba
gluconeogeneza si duce la suntarea metabolizarii unor cantitati de carbohidrati in grasimi.
Deteriorarea hepatica incepe cu transformarea steatozica a ficatului (ce are loc la prezenta unor
nivele constante de alcool in sange de 80mg / dl), urmata de hepatita alcoolica si de fibroza
perivenulara si in ultima faza de catre ciroza hepatica.
Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza hepatita infectioasa si interfera cu succesul
tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C cauzeaza cresterea toxicitatii hepatice la
nivele superioare celor asteptate simplului efect aditiv al celor doua.

22
3.2. Evoluție

În prezent eficienţa terapeutică este remarcabilă, chiar pentru formele grave, subacute,
simptomatologia remiţându-se în condiţii de spitalizare în cca. trei-şapte zile.
Frecvenţa recăderilor în cazul tuturor toxicomanilor este foarte mare. Şi proporţia este
descendentă, în sensul că cel mai mare procent de recăderi este în prima lună după externare.
Prognosticul deliriumului tremens rămâne grav, decesul fiind frecvent 7 decese din 10
cazuri în timpul crizei, în lipsa tratamentului psihotrop şi somatotrop. Dacă se intervine la timp
decesul este rar.
Dacă tratamentul de abstinenţă este relativ uşor şi se realizează în câteva zile de
spitalizare, menţinerea abstinenţei este o problemă foarte complexă necesitând terapii
nonmedicale (nursing, alcoolicii anonimi, psihoterapii behavioriste de lungă durată – în Şura
Sibiului se încearcă o terapie de tip ergoterapie comunitară cu o durată de peste 6 luni cu
rezultate destul de bune).
Dar nici o terapie nu este suficientă în lipsa conlucrării a celor interesaţi (soţ-soţie, copii,
personal medical, sociologi, asistenţi sociali, preot, etc.) sau orice altă persoană semnificativă
care doreşte să se implice pe termen lung în recuperarea unei persoane care suferă de alcoolism.

23
 CAP. 4. TRATAMENTUL

4.1. Principii generale de tratament

Planul terapeutic va fi realizat împreună cu pacientul ( soţul, soţia când se poate).
Obiectivele vor fi prescrise, iar pacientului i se va cere să-şi asume răspunderea pentru realizarea
lor. Aceste obiective trebuie să privească nu numai băutura ci, de asemenea şi orice altă problemă
corelată de sănătate, de căsnicie, de muncă sau de adaptare socială. Obiectivul pe termen scurt
trebuie să fie uşor de realizat, de exemplu, abstineţa completă timp de două săptămâni. În acest
fel, pacientul se poate simţi gratificat de succesul obţinut rapid.
Obiectivele pe termen lung vor încerca modificarea factorilor care participă sau menţin
consumul excesiv de alcool. Informaţiile despre efectele consumului masiv de alcool constituie
un factor important în tratament.

4.2. Tratamentul igieno-dietetic

Aport crescut de lichide până la 3,5 l/24 h administrat per os sau pe cale
parentală(perfuzii cu glucoză 5%-10%, ser Ringer).
Alimentaţie bogată în vitamine, hiperproteică şi hipercalorică, cu mese administrate în
cantităţi reduse şi dese. Repaus la pat cu supraveghere pe durata stărilor de sevraj.

4.3. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este oportun în orice stadiu şi se realizează cu o paletă largă

de medicamente (psihotrope, tonice-roborante, hepatotrope, anticomiţiale, vasotrope).
O primă etapă a tratamentului medicamentos începe printr-o cură de dezintoxicare, adică
combaterea sevrajului şi limitarea eventualelor tulburări date de sevraj, prin administarea de
tranchilizante: Diazepan, Bromazepam, Meprobamat, Xanax; vitaminoterapie cu vitamine din
grupul B, PP, neuroleptice sedative şi incisive; Plegomazin, Haloperidol care se administrează şi
în cazul fenomenelor confuziv–onirice şi delirante.
Predelirium tremens şi delirium tremens reprezintă urgenţe psihiatrice ce necesită
internarea în spital cu supraveghere permanentă şi tratament pentru complicaţiile somatice.

24
 A doua etapă a tratamentului medicamentos e reprezentată de tratamentul dependenţei
pentru alcool sau cure de dezgust care se începe în spital şi se continuă acasă, fiind susţinută şi
de psihoterapie individuală sau de grup.
În arsenalul terapeutic medicamentos un loc aparte îl au medicamentele tip antabuse,
substanţa cea mai răspândită este Disulfiramul cunoscută şi sub denumirea comercială de
Antalcool.
Disulfiramul (Antabuse) este uneori prescris pentru descurajarea impulsului de a bea.
Acţionează prin blocarea oxidării alcoolului, aşa încât acetaldehida se acumulează. Dacă
pacientul consumă alcool, se produce o congestie neplăcută a feţei, apar senzaţii de sufocare,
cefalee, tahicardie, anxietate, vărsături incoercibile. Medicamentul nu este lipsit de riscuri,
provocând uneori aritmii cardiace şi rar colaps cardiovascular. Tratamentul acestor reacţii
adverse: oxigenoterapie, sulfat de efedrină, glucoză. Pot apărea de asemenea efecte secundare
neplăcute în absenţa alcoolului: gust metalic în gură, simptome gastrointestinale, dermatită,
neuropatie periferică, polakiurie, impotenţă, stări confuzionale toxice. Tratamentul cu disulfiram
nu va fi început decât dacă au trecut cel puţin 12 ore de la ultima ingestie de alcool. În prima zi i
se dau pacientului patru tablete de câte 200 mg şi se interzice consumul oricărei băuturi alcoolice
în timpul tratamentului. Această doză se reduce câte o tabletă pe zi, până la doza de întreţinere de
o jumătate sau o tabletă pe zi.În ultimul timp se foloseşte cu succes implantul de disulfiram.
Carbamida citratului de calciu se foloseşte în acelaşi fel, este absorbită şi excretată mai
rapid, induce o reacţie mai uşoară la alcool şi are mai puţine efecte secundare.
Aceste tratamente au o aplicare limitată la câţiva pacienţi şi numai împreună cu alte
medicamente. Aceste medicamente se potrivesc cel mai bine pacienţilor care nu se abat de la
tratament, sunt disciplinaţi şi care speră mult în vindecare şi au o bună cooperare la planul
terapeutic.

4.4. Tratamentul în cazul agravării bolii

Pentru acești pacienți tratamentul este unul mai special ,acesta constând într-un tratament
psihoterapeutic , acesta poate fi individuală sau de grup şi constă în susţinerea psihică a pacientului
care are probleme cu consumul de alcool.

Acest tratament are trei tipuri de terapie: terapia de grup care este o metodă terapeutică
des folosită, având rezultate bune. Aproximativ 10 pacienţi se întâlnesc regulat, împreună cu unul
25
sau mai mulţi membrii ai personalului. Scopul este de a i face să-şi observe propriile probleme
oglindite în alţii şi să găsească modalităţi mai eficiente de a le rezolva. Ei câştigă încredere pe
măsură ce membrii grupului se străduiesc împreună să-şi reorganizeze viaţa fără alcool. Este o
metodă de terapie a alcoolicilor anonimi.

Terapia de susţinere dacă nu există disponibilităţi pentru terapia de grup, sau dacă
pacientul nu o acceptă, un terapeut sau un psiholog pot oferi sprijin psihologic individual. Scopul
este de a-l ajuta pe pacient să facă faţă problemelor din viaţă fără a apela la alcool.

Terapia comportamentală în cadrul acestei terapii, pacienţilor li se pot arăta casete video în
care sunt filmaţi ei înşişi în stare de ebrietate, pot fi învăţaţi să bea fără să dea paharul peste cap
şi i se poate arăta cum să identifice impulsurile de a bea şi cum să găsească alte căi prin care să le
răspundă. Terapia aceasta funcţionează când nu s-a instalat încă dependenţa (la băutorii
problemă).

4.5. Profilaxia

Are două obiective respectiv primul fiind format din obiective pe termen scurt care sunt
menite să corijeze simptomatologia prezentă la un moment dat (insomnii, nelinişte, tremurături,
deshidratare, tulburări de comportament). Se pun diagnostice nursing precise, cu intervenţii la
obiect şi ţinte realiste pentru un interval de cca. o săptămână.
Al doilea obiectiv, respectiv pe termen lung, este de a păstra abstinenţa pe timp cât mai
îndelungat, de preferinţă ani, intervenţiile sunt de genul psihoterapiei şi eventual de corectare a
tulburărilor de personalitate şi de caracter al pacienţilor.
Pentru reuşita obiectivului pe termen lung este impetuos necesară colaborarea cu
persoanele semnificative pentru pacient (soţ, soţie, părinte, copii, colegi, etc.) datorită faptului că
alcoolismul nu este numai o boală a individului ci a familiei sau microgrupului. Copilul,
părintele sau partenerul unui alcoolic este constant „ignorat” nevrotic, anxios, neîncrezător, de
aceea tratamentul vizeză şi anturajul pacientului prin: educaţie, programe Alanon şi Alatin,
tratament medicamentos în crize, terapie de cuplu sau psihoterapii de grup.

REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE

26
 CAP. 5. OBIECTUL ȘI MOTIVAȚIA CERCETĂRILOR PERSONALE

5.1. Motivația cercetărilor personale

Scopul lucrării este acela de a sublinia îngrijrile acordate bolnavului indiferent de boala acestuia.

Realitatea din jurul nostru ne pune in fața unei drame ingrijoratoare, consumul de alcool a
crescur îngrijorător în ultimul timp ca volum și frecventă, iar vârsta la care se începe consumul
alcoolului a scăzut. Consumul excesiv de alcool dăuneaza grav sănătății fiind corelat cu 50%
dintre cazurile de sinucidere ,2% din crime, 30 % alte accident.

5.2.Material și metoda de lucru

Lucrarea de față se bazează pe un studiu realizat pe un numar de 20 de pacienți internati in

secția de pshiiatrie la spitalul din Cavnic, în perioada de 1 februarie 2019 pana in 31 mai 2019
diagnosticați cu dependență alcoolică cronică. Cei 20 de pacienți au fost selectați în funcție de
ordinea cronologică a date internării. Datele au fost obtinute prin dialogul direct cu
pacienții dar și din foile de observație în care se gasesc toate datele pacientului.

CAP. 6. REZULTATELE CERCETĂRIILOR PERSONALE

În corelație cu datele expuse in literatura de specialitate dintre cei 20 de pacienți observați,

majoritatea este reprezentată de bărbați , respectiv 15 cazuri , în timp ce femeile au fost
reprezentate in numar de 5, situație reprezentată grafic in Tabel 1, iar procentul in figura 7.

Tab.1. Reprezentarea cazurilor pe sex

SEX NR. CAZURI

Femei 5
Bărbați 15

27
 Fig.7.Reprezentarea procentuală pe categori de sexe

În ceea ce privește vârsta paciențiilor , aceștia au fost împărțiți in 3 categorii, după cum
urmează: 25-40 , 40-60, respective peste 60 de ani. S-a observant că prima categorie de vârstă
include cei mai putini pacienti, iar cea de a doua categorie de varsta este cea mai numeroasă, un
număr de 12 pacienți, iar ultima categorie de vârstă se încadrează între cele amintite mai sus.
Datele statistice referitoare la vârstă sunt reprezentate graphic în Tabelul 2, respectiv Fig, 8

Tab.2. Repartizarea pacienților pe categorii de vârstă

Categorie de vârstă Nr, de pacienți

25-40 3
40-60 12
60+ 5

28
 Fig.8. Reprezentarea pacienților pe categorii de vârstă

Mediul pacienților din ca aceștia provin, respectic dintre cei 20 de pacienți 14 locuiesc în
mediu rural și 6 în mediul urban, așa cum reiese din Tabelul 3, Fig.9.

Mediul de proveniență Nr. de pacienți

Rural 14
Urban 6

Tab.3. Repartizarea pacienților după mediul de proveniență

29
 Fig.9.Reprezentarea grafică dupa mediul de proveniență

Formele clinic ale alcoolismului; din cei 20 de pacienți studiați, 8 prezintă alcoolism tip Gamma,
7 reprezintă alcoolism de tip Beta, iar 5 reprezinta alcoolism de tip Delta, date ilustrate în Tabelul
4, Fig. 10.

Tab.4. Repartizarea pacienților dupa forma clinică a bolii

Forma clinică a alcoolismului Număr de

pacienți
Alcoolism de tip Beta 7
Alcoolism de tip Gamma 8
Alcoolism de tip Delta 5

Fig. 10. Reprezentarea grafică a pacienților după forma clinică a alcoolismului

CAP. 7. PROFILAXIA
30
 7.1. Prevenție primară
Persoanele care au un istoric familial de consum excesiv de alcool sau de dependnță de alcool,
trebuie să evite pe cât posibil consumul de alcool, chiar și ocazional.Multe persoane consumă
alcool pentru a atenua diferite sintome legate de unele afecțiuni, pentru depresie sau tulburarile
anxios depresive.
Prevenirea consumului excesiv de alcool consta in : îmbunătpțirea ajutorului și indrumării
acordate individului, creșterea prețului alcoolului v-a duce la reducerea consumulu; controlul sau
abolirea publicității la băuturile alcoolice vor avea același efect, educatia pentru sanatate
incepand din perioada gimnazială si practicarea unor obiceiuri de relaxare (sport).

7.2.Prevenția secundară
Presupune stoparea consumului de alcool când acesta a devenit dependență și tratarea corecta a
tuturor consecințelor somatice (Hepatite, Pancreatite acute si cronice, Gastrite si ulcere
,Polineuropatie ,HTA, tulburari psihice date de alcoolism).

7.3.Prevenție terțiară
Presupune tratarea tutror cazurilor de alcoolism cronic pentru a preveni: cazurile de dependență
alcoolică, depistarea precoce a problemelor grave hepatice, tratarea corecta a leziunlor
neurologice (epilepsie, neuropatie care frecvent se soldează cu sechele pe termen lung),
prevenirea neoplaziilor dar si a depresilor ce frecvent duc la suicid.

CAP. 8. Planuri de îngrijire

31
 CAZUL 1

Pacientul I.M. în vârstă de 49 de ani este internat în data de 05.02.2019 ora 7:00 în
Secţia de Psihiatrie cu diagnosticul medical: Stare psihopatoidă depresivă cu decompensări
frecvente, tulburare psihoorganică deteriorativă pe fond organic, cerebral şi etanolo-dependent,
cu interferenţe psihotice, mal perforat plantar bilateral, nefropatie diabetica.
Domnul I.M. locuiește în Cavnic Str. Violetelor nr.17, într-o casă cu trei camere împreună
cu soția lui, care este pensionară, are doi copii care sunt căsatoriți și locuiesc în altă parte.
La internare pacientul se prezintă cu următoarele simptome: este anxios, apatic, prezintă
insomnii, transpirații abundente ~100ml, tremurături ale membrelor superioare, are
temperatura corporală de T=38,2˚C, vorbește greu.
Domnul I.M. este murdar, neîngrijit, degete hipocratice, mers nesigur cu bază largă de
susţinere. La internare pacientul este confuz, dezorientat temporo-spaţial, nu doarme noaptea,
prezintă inapetenţă, greţuri, vărsături, dizartrie, tahicardie tahipnee, diaforeză, scădere în greutate
de la greutatea de 70 kg a ajuns la 60 kg,pacientul mai prezintă deshidratare, anxietate și prezinta
ceanoză la nivelul unghilor.
Pacientul I.M. a mai fost internat la secţia de Psihiatrie, iar în urmă cu două zile a fost
internat la secţia Dermatologie a Spitalului de Boli Infecţioase cu diagnosticul medical: Mal
perforat plantar bilateral, iar noaptea prezintă o stare psihotică confuzivă şi este transferat la
secţia de Psihiatrie. Din spusele soţiei aflăm că I.M. bea zilnic câte un litru de vin şi 200-300 ml
de vodcă.
Antecedente heredocolaterale – tatăl decedat – fost alcoolic.
Antecedente personale: colici renale, bronşită cronică, mal perforant, nefro-patie
diabetică.
Domnul I.M. stă închis în salon, nu comunică cu ceilalţi pacienţi, nu efectuează activităţi
recreative, nu comunică cu echipa de îngrijire. Nu recunoaşte că a consumat alcool. Prezintă o
labilitate emoţională semnificativă.

32
 Simptomele menționate mai sus au apărut în urmă cu două săptămâni accentuându-se în
ultimul timp, motiv pentru care este nevoie de internare. La internare s-au măsurat funcțiile vitale
cu următoarele valori:
 TA=130/80mm
 P = 98 bătăi /minut
 R = 20 respiraţii/minut
 G = 70 kg
 I = 1,78m
 T = 38,2°C
Analizele medicale indicate de medic la internare:
Analize de laborator Teste de laborator Valori normale
Hemoglobina 15,2g/dl 14-16gr% ; 8,5-10,5 mmol/l
Hematocrit 42,8% 40-45+5% ; 0,40-0,45 r/l
Trombocite 355.000/mm³ 150.000-400.000/mm³
Leucocite 6000/mm³ 4000-8000/mm³
V.S.H. 13/20 5-15 la oră; 10-20 la două ore
Glicemia 99mg% 80-120mg%
Creatinina 0,67mg% 0,6-1,3mg%
Amilaza (Diastaza) 30 U.W. 16-32 U.W.
Urea 18 mg/dl 15-45mg/dl
Sodiu Na 144mmol/l 135-150mmol/l
Potasiu K 4.6mmol/l 3,5-5,0mmol/l
Clor Cl 99mmol/l 97-105mmol/l
În urma consultului medical și a analizelor de laborator, pacientului i s-a prescris următorul
tratament:
 Antialgic: Algocalmin tab. 2x1/zi – oral
 Antipiretic: Paracetamol tab. 4x1/ zi -oral pana la scaderea febrei
 Sedative: Diazepam f 1x2 ml i.m seara
 Vitamine :- B 100mg 2x1/zi
- B6 250 mg 2x1/zi
 Hepatotrope : Silimarina tab 3x1/zi
 Hipnotice: Nitrazepam 5mg 2x1/zi
 Bronhodilatatoare Miofilin tb
 Beta blocante Metroprool tb
 Vasodilatatoare Pentoxifilin tb
Pacientul I.M. prezintă urmatoarele probleme de dependență și manifestări de dependență:
Manifestări de dependenţă Probleme de dependență

33
Nelinişte, insomnii, transpiraţii, agitație Anxietate severă
psihomotorie, irascibilitate, iritabilitate
Lipsa încrederii în sine, lipsă de interes, Pierderea stimei de sine
sentiment de demoralizare
Neliniște, dizartrie, episoade confuzionale, Comunicare ineficientă la nivel afectiv,
mers greoi, tremurături, dezorientare în timp si senzorial şi motor
spațiu
Respirație anevoiasă, tahipnee 20 respirații/min Dificultate de a respira
Tahicardie P=98 batăi/min, TA=130/80mm, Circulaţie inadecvată
neliniște
Inapetenţă, scădere în greutate 60 kg, semne de Alimentaţie și hidratare inadecvată prin deficit
dezechilibru, greață, vărsături
Cerere verbală de informaţii, nerecunoașterea, Cunoştinţe insuficiente
lipsa interesului de a învăța
Dificultate de a dormi, somn perturbat, Insomnie
iritabilitate, confuzie
Mers nesigur, slăbiciune, lipsa interesului Refuzul de a face activităţi
Febra moderata T= 38,2℃, transpirație, Hipertermie
tegumente calde
Greţuri, vărsături, transpitații abundente, Deshidratare
tegumente ......
Pacientul transpiră axial, frunte, abdomen Diaforeză
~700 ml
Păr murdar , unghii netăiate, dinți cariați, Carență de igienă
halenă alcoolică
Ţinută neîngrijită, tremurături ale membrelor Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca
superioare, incapacitate de a se imbrăca singur
Sentimentul de inutilitate și respinger, Dificultate de a se realiza
agresivitate
Izolare, starea de dependență alcoolică în care Dezinteres faţă de activităţile recreative
se află nu-i permite participarea la activități,
agresivitate
Nu participă la slujbe religioase, incapacitatea Dezinteres faţă de activităţile religioase
de a citi cărți religioase

Nivel de dependenţă III. Pacientul prezintă o dependenţă majoră.

34
 Nevoia Diagnostinc de
Obiective
fundamentală nursing
1.Nevoia de a 1.Anxietate severa din 05.02.2019, ora 08:00
evita pericolele. cauza situației de criză și 1.Ca pacientul să îşi
a durerii manifestată prin exprime gradul de
nelinişte,insomnii, diminuare a anxietăţii la -stabilesc o relaţie terapeutică bazată pe încredere şi
agitaţie, neâncredere. nivel mediu în decurs
de 2 zile.
2.Ca pacientul sa
exprime absenta
anxietatii in decurs de 3
zile.
2.Pierderea stimei de sine 05.02.2019, ora 08:00
din cauza anxietații, 1. Ca pacientul sa isi
manifestată prin lipsa de recapete stima de sine
interes, agitație. in decurs de 2 zile.
2. Ca pacientul sa
confirme recapatarea
increderii de sine în
decurs de 3 zile.
Intervenţii Evaluare
- Instalez pacietul într-un salon liniştit, asigur un 07.02.2019
climat calm şi de securitate Pacientul exprimă
-Evaluez gradul de anxietate al pacientului diminuarea gradului
de anxietate.
acceptare fără reproşuri şi critici
-Il ajut pe I.M. să-şi exprime deschis sentimentele de 08.02.2019
frică, nelinişte, anxietate şi-i voi asigura metode Pacientul exprima
alternative de-a le canaliza fără recurgere la alcool absenta anxietatii.
- Administrez tratament anxiolitic la indicaţia
medicului.
-Susțin pacientul din punct de vedere psihic 07.02.2019
-Ajut pacientul să își recapete stima de sine prin Pacientul începe să își
conversatii lungi recapete stima de
-Creez un mediu favorabil pentru pacient sine.
-Invăț pacientul să se iubească pe sine exact asa cum
este, explicându-i importanța iubirii de sine. 08.02.2019
Pacientul confirmă
recăpătarea stimei de
sine.
35
 2. Nevoia de a 1. Comunicare
comunica ineficientă la nivel
afectiv, senzorial şi motor
din cauza alcoolismului
manifestat prin:
neliniste, dezartrie,
episode confuzionale.
Mers greoi, tremurături,
dezorientare în timp și
spațiu.
3. Nevoia de a 1. Dificultate de a respira
respira și a avea din cauza agitaţiei
o buna circulație psihomotorii manifestată
prin respirație anevoiasă
tahipnee R=20 r/min,
cianoză.
2.Circulaţiei inadecvata
din cauza agitaţiei,
plamânului perforat,
psihomotorii manifestată
05.02.2019, ora 08:00 -Favorizez adaptarea lui I.M în noul mediu 10.02.2019
-Creez-un-climat-de-înţelegere empatică Pacientul prezintă
1.Ca pacientul să
-Aloc zilnic domnului I.M. o periodă de timp pentru capacitatea de
prezinte capacitatea de
a-i permite să-şi exprime nelinişte înţelegere şi
înţelegere şi să
-Evaluez cunoştinţele lui I.M. în ceea ce priveşte comunicare eficientă.
comunice eficient în
consumul de alcool şi problemele de sănătate pe care
următoarele 5 zile.
le cauzează abuzul
- Ofer pacientului diferite pliante care explică
2. Capacitatea să fie consecinţele consumului exagerat de alcool
echilibrat psihic în - Dau exemple de persoane care au trecut prin situaţii
decurs de-o săptămână.
05.02.2019, ora 08:00 - Aerisesc timp de 10 minute salonul de 3 ori pe zi 09.02.2019
- Aşez pacientul în poziţie semişezândă pentru a Pacientul prezintă o
1.Ca pacientul să
favoriza expansiunea cutiei toracice frecvenţă respiratorie
prezinte o frecvenţă
- Il învăţ pe I.M. să practice exerciţii de respiraţie regulată R=16-18
respiratorie regulată şi
-Urmăresc coloraţia tegumentelor şi a mucoaselor r/min.
normal în decurs de 3
zile.
05.02.2019 - Monitorizez funcţiile vitale de 3 ori pe zi R, P, TA şi 08.02.2019
le notez în timp. Pacientul prezintă o
1.Ca pacientul să
- Administrez la indicaţia medicului tratament pentru bună circulaţie
prezinte o bună
TA=130/80mmHg,
36
 prin tahicardie P=98 circulaţie în decurs de 3 corectarea deficienţelor respiratorii şi ale tensiunii P=70 p/min.
p/min. TA=130/80 zile. arteriale (miofilin tb, metoprool tb, pentoxifilin tb.)
mmHg, neliniște,
tegumente calde, cianotic
la nivelul unghiilor,
degete hipocratice.
4.Nevoia de a 1.Alimentaţie si hidratare 05.02.2019, ora 08:00 - Supraveghez pacientul pentru a urmări 09.02.2019
bea şi a mânca. prin deficit din cauza simptomatologia de sevraj şi eventualele simptome Pacientul prezintă o
1.Ca pacientul să
abuzului de alcool ce anunţă apariţia unor complicaţii echilibrare
prezinte o echilibrare
manifestantă prin - Ajut pacientul să consume licide (apă minerală, ceai hidroelectrolitică
hidroelectroliti că
inapetenţă şi scădere în de plante, sucuri) în cantităţi de 100-200 ml de 8 ori optimă.
optimă în decurs de 3
greutate și semne de pe zi astfel ca să consume cel puţin 2500 ml lichide
zile.
dezechilibru hidro- pe zi. 10.02.2019
2. Ca pacientul să aibă
electrolitic, varsaturi, - La indicaţia medicului, administrez regim protector Pacientul I.M. are o
o alimentaţie
transpiratii abundente cca corespunzătoa-re hepatic alimentaţie
700ml. - Mesele, iniţial în cantităţi mici, vor fi fracţionate în corespunzătoare
cantitativ şi calitativ în
5-6 mese pe zi cantitativ şi calitativ.
decurs de o săptămână
- evaluez împreună cu pacientul calitatea şi cantitatea
alimentelor ingerate (ex. mic dejun 200gr. pâine cu
unt şi parizer şi o cană cu ceai, prâz 200gr. carne cu
300gr cartofi, cină 250gr orez cu lapte) pentru a mă

37
 asigura că acoperă necesarul zilnic de 1500-2000
cal/24 ore, ofer lichide acrişoare pentru a stimula
pofta de mâncare
- îi explic lui I.M. importanţa de a mânca şi hidrata
adecvat
- explorez gustul pacientului şi o sfătuiesc pe soţie
să-i aducă fructele şi alimentele preferate
5.Nevoia de a 1. Cunoştinţe 05.02.2019, ora 08:00 -furnizez informaţii privind abuzul de alcool şi 08.02.2019
învăţa cum să-ţi insuficiente din cauza efectele toxice ale acestuia asupra organismului, îl
1.Ca pacientul să Pacientul cunoaşte
păstrezi tulburarilor de gandire, fac pe I.M. să recunoască legătura dintre abuzul de
cunoască efectele efectele nocive ale
sănătatea. lipsa interesului de a alcool şi problemele familiale şi sociale cât şi
nocive ale alcoolului alcoolului asupra
învăța, manifestat prin problemele de sănătate datorate alcoolismului
asupra sănătăţii sale şi a organismului său.
necunoaștere, cererea - sprijin pacientul să adopte o atitudine de seriozitate
relaţiilor interpersonale
verbală de informaţii. şi consecvenţă ce sunt indispensabile în vederea
în decurs de 3 zile.
reabilitări
- îi sugerez să participe la terapia de grup unde sunt
şi alte persoane care s-au confruntat cu problemele
lui şi care s-au vindecat.
-încurajez pacientul să accepte că are o problemă de
sănătate legată de alcool, care nu poate fi rezolvată
numai cu ajutorul său, negarea fiind un mecanism de
apărare comun
38
 6.Nevoia de a 1.Insomnie din cauza 05.02.2019, ora 08:00 -asigur un climat calm şi de securitate: salon cald, 12.02.2019,
dormii si a se afecțiunilor organice și lumină obscură, pat, lenjerie foarte confortabilă
1.Ca pacientul să aibă Pacientul are un somn
odihni cerebrale manifestată - planific îngrijirile astfel încât să-i permită 8 ore de
un somn odihnitor de 8 odihnitor de 8 ore pe
prin dificultatea de a somn neîntrerupt în fiecare noapte
ore pe noapte în decurs noapte.
dormi, somn perturbat, - sugerez lui I.M. activităţi fizice dupa un program
de 7 zile.
iritabilitate, confuzie. cotidian stabilit
în primele zile de spitalizare
-administrez la indicaţia medicului hipnotice, care
ulterior vor fi evitate deorece pot da dependenţă

7.Nevoia de a Hipertermie din cauza 05.02.2019, ora 08:00 - menţin în salon temperatura constantă între 18-20° 15.02.2019
menţine procesului inflamator la C şi umiditate de 60%
1.Ca pacientul să Pacientul prezintă
temperatura nivelul membrelor - aerisesc salonul de 3 ori pe zi timp de 10 minute
prezinte temperatura temperatura corpului
corpului în inferioare, manifestata - menţin pielea pacientului curată şi uscată
corpului în limite în limite normale
limitele normale prin febra moderata T= - asigur îmbrăcăminte adecvată, lejeră
normale pe întrega TD=36,8˚ C.
38,2℃, transpirație, - învelesc cu pătura pacientul
periodă de spitalizare.
tegumente calde, - asigur hidratare optimă de 1500-2000 ml pe zi
cianotice. - măsor temperatura corporală a pacientul de 2 ori pe
zi sub axilar
- administrez medicaţia indicată de medic:
Algocalmin 3 ori 1 pe zi
- voi pansa plăgile cu pansament steril şi rivanol

39
8.Nevoia de a se Refuzul de a face 05.02.2019 îl învăţ pe să practice exerciţii pentru întărirea 18.02.2019
misca si a avea activităţi fizice din cauza musculaturii câte 15 minute cât mai des posibil
o buna postura 1. Ca pacientul să Pacientul prezintă
alterarii integritatii -la nevoie asist la executarea exerciţiilor
prezinte siguranţă în siguranţă în mişcare şi
membrelor inferioare, - planific pe I.M. cu activităţi recretive la alegere: are o bună postură .
mişcări şi diminuarea
manifestată a mersului lectură, şah, joc de cărţi
tremurăturilor
nesigur, slăbiciune, - recomand pacientului exerciţi fizice medicale sub
în decurs de o
tremurăturilor, manifestat săptămâni. supravegherea unui profesor de la serviciul
prin neefectuarea fizioterapie
niciunei activități. 2.Ca pacientul să nu
mai prezinte
tremurături, agitație în
decurs de două
săptămâni.

40
9.Nevoia de a 1. Deshidratare din cauza 05.02.2019, ora 08:00 -asigur un climat de calm şi securitate T-20°C, 09.02.2019
elimina dezechilibrului umiditate 60%
1.Ca pacientul să nu Pacientul nu mai
hidroelectrolitic, -asigur hidratarea optimă: apă minerală, sucuri,
mai prezinte semne de prezintă semne de
grețurilor, vărsăturilor şi ceaiuri şi dacă nu e posibil, hidratarea parenterală la
deshidratare în decurs deshidratare.
transpiraţiilor abundente, indicaţia medicului, perfuzie cu săruri minerale,
de 4 zile.
manifestate prin: ochii glucoză, sol. Ringer 1500ml pe zi
adânciți în orbite, facies - aerisesc salonul de 3 ori pe zi
crispat, scăderea în - schimb lenjeria de pat şi de corp de 3-4 ori pe zi
greutate. dacă pacientul transpiră abundent
2. Diaforeză din cauza -fac bilanţul hidric zilnic
05.02.2019, ora 08:00 09.02.2019
abstinenţei de alcool - monitorizez T.A.
1.Ca pacientul să nu Pacientul nu mai
manifestată prin
mai prezinte diaforeză prezintă diaforeză.
traspiraţii generalizate
în decurs de 4 zile.
~700ml/24h.
10.Nevoia 1. Carenta de igienă din 05.02.2019, ora 08:00 - evaluez împreună cu pacientul cunoştinţele acestuia 08.02.2019
de a fi curat, cauza consumului de 1.Ca pacientul să în ceea ce priveşte igiena corporală Pacientul prezintă
îngrijit, de a alcool manifestat prin păr prezinte interes pentru - asigur tot materialul necesar pentru îngrijirile interes pentru igienă.
proteja murdar, unghii netăiate, îngrijirile de igienă în igienice (săpun, prosoape, pastă de dinţi, perie de
tegumentele şi dinți cariați, halenă decurs de 3 zile. dinţi, piaptăn, unghieră) lenjerie de corp şi pijamale
mucoasele. alcoolică. curate, papuci de casă
- ajut pacientul să se deplaseze la baie şi să-şi

41
 satisfacă îngrijirile igienice

11.Nevoia de a Dificultate de a se 05.02.2019 - asigur un climat de siguranţă şi intimitate când 19.02.2019

se îmbrăca şi îmbrăca şi dezbrăca din pacientul se schimbă
1.Ca pacientul să se Pacientul se îmbracă
dezbrăca. cauza agitaţiei psiho- - ajut pacientul să se îmbrace şi dezbrace
îmbrace şi dezbrace şi se dezbracă singur
motorii induse de sevraj - acord suficient timp pentru a se îmbrăca şi dezbrăca
fără dificultate în fără dificultate
manifestată prin - procur lui I.M. haine calde, comode, uscate,uşor de
decurs de o săptămână.
tremurături deficit de îmbrăcat şi încheiat, încălţămine fără şiret
coordonare a mişcărilor, - fac zilnic exerciţii de motricitate fină descriindu-i
2.Ca pacientul să nu
incapacitatea de a se mai prezinte tremurături gestica necesară îmbrăcării
îmbrăca singur. în decurs de două
săptămâni.
12.Nevoia de a 1.Dificultate de a se 05.02.2019 -evaluez împreună cu pacientul sentimentul de 19.02.2019
fi preocupat în realiza din cauza inutilitate pe care îl simte acesta
1.Ca pacientul să-şi Pacientul îşi exprimă
vederea neadaptării la boală şi - dau lui I.M. exemple de persoane care au avut o
exprime diminuarea diminuarea
realizării mediul spitalicesc situaţie asemănătoare şi evoluţia lor a fost favorabilă
sentimentului de sentimentului de
manifestat prin sentiment - utilizez întrebări deschise pentru a face pacientul
inutilitate în decurs de inutilitate şi are
de inutilitate, respingere să-şi exprime sentimentul inutilităţii
două săptămâni. încredere în forţele
și agresivitate. -păstrez o atitudine de „a nu judeca” şi îi explic
proprii.
42
 schimbările în bine pe care le aduce abstinenţa

2. Pierderea stimei 05.02.2019 -informez pacientul privind desfăşurările 12.02.2019

de sine din cauza 1.Ca pacientul să fie intervenţiilor Pacientul prezintă
dependenţei de abstinent de alcool şi să -dau aprecieri pozitive dacă participă la îngrijirile abstinenţă de alcool şi
alcool manifestată prin sale şi dacă controlează situaţia
fie interesat de prezintă interes faţă
dezinteres -îl sfătuiesc să ia legătura cu grupuri de alcoolici de propria persoană.
propria persoană în
faţă de propria anonimi după externare
decurs de o
persoană, sentiment de -îndepărtez toate elementele ameninţătoare pentru
săptămână.
devalorizare, agitație. pacient,
2. Ca pacientul să aibă -îi explic necesitatea preocupărilor relaxante (citit,
încredere în el în decurs plimbări, exerciţii fizice, discuţii cu alţi bolnavi,
de o săptămână. jocuri, etc.) care distrag atenţia şi scad anxietatea
-îl învăţ . tehnici de relazare şi de reducere a
anxietăţii, stau în preajma lui pentru a-i vorbi cât de
des

43
13. Nevoia de a 1.Dezinteres față de
se recrea activitățile recreative din
cauza anxietății,
manifestată prin izolare,
neliniște, inactivitate.
14.Nevoia de a 1.Dezinteres faţă de
acționa conform religie din cauza
proprilor
consumului de alcool
convingeri și
valori, de a manifestată prin
practica religia neparticipare la slujbe,
incapacitate de a citi carți
religioase.
05.02.2019 - ajut pacientul să se integreze în mediul spitalicesc şi 19.02.2019
1.Ca pacientul să îşi să se implice în programul de îngrijire Pacientul işi exprimă
exprime interesul - identific cu pacientul o sursă de relaxare şi interesul pentru
pentru îndeplinirea mecanisme adaptative profitabile: conversaţii, îndeplinirea
activităţii recreative pe televizor, etc. activităţilor recreative
toată perioada - propun alternative de petrecere a timpului liber şi participă la
internării. care să evite contactul cu grupuri unde se consumă şedinţele de
alcool psihoterapie.
- întocmesc un plan al şedinţelor de psihoterapie
individuală şi de grup(Asociaţia Alcoolicilor
Anonimi)
- evaluez progresul în îndeplinirea activităţilor
05.02.2019 - respect intimitatea în timpul rugăciunii 19.02.2019
1.Ca pacientul să - pun la indemână o Biblie Pacientul participă la
participe la slujbe slujba religioasă şi
- îndemn pacientul să participe la slujbe religioase
religioase pe perioda este interesat de
internării. valoarea sa morală.
44
 CAZUL 2

Pacientul E.R. în vârstă de 60 de ani este internat în secția de Psihiatrie a spitalului

din Cavnic în data de 23.03.2019 cu diagnosticul de Etanolodependenta prezentand la
internare urmatoarele simptome: tremuraturi ale membrelor superioare, tahicardie=95
p/min, T.A.=160/10 mmHg, tahipnee R= 22 r/min, mișcări rapide frecvente cu baza largă
de susținere nefiind sigur la pașit, vorbește foarte mult, o stare generală alterată.
Pacientul mai prezinta insomnie, hiperactivitate, transpirații abundente, având
temperature corporala T= 38,5℃ , mai prezin tă stare de agitație, cianoza extremităților,
halucinații vizuale și olfactive, mai prezinta tulburari de micțiune: oligurie sub 500 ml/24 h
din cauza consumului insuficient de lichide, urina colectata având pH=7,5.
Pacientul afirmă că bea de aproximativ de 9 ani, consumând zilnic 300 ml de țuică
pe zi, uneori consumând alcool în loc de apă, domnul E.R afirmă că necazurile l-au împins
sa bea așa de mult.
Din spusele soției aflăm că în ultimele zile a băut 1,5 l de țuică de prune , având ca
motiv decesul fratelui său. După excesul acesta de alcool și în urma simpomelor apărute
pacientul decide să facă o pauza , dar din cauza dependenței nu reușește să stea o zi fără să
nu consume nici macar un pahar de alcool.
Pacientul mînâncă foarte puțin de la greutatea de 80 Kg a ajuns să cântărească 65
Kg, nu se hidratează, refuză să se îngrijească și nu îi pasă de persoana sa.
Domnul E.R. face crize comițiale de aproximativ 5 ani iar ultima criza de epilepsie
a facut-o în urma cu 3 zile.
Soția pacientului ne mai mărturisește că acesta are insomnie, se trezește frecvent,
are coșmaruri dar tot odată cu acestea și tulburari de comportament.
Pacientul locuiește în Cavnic într-o casă cu 2 camere, fără grup sanitar împreuna cu
soția, nu are copii, acesta are 8 clase, fost miner și actoalmente pensionar, întreținându-se
din pensie.
Pacientul face baie generală o daăa pe saptămână și se bărberește de 2 ori pe
săptămână, este îmbracat cu o ținută neângrijit, tegumente uscate, unghi neângrijite.
Din cauza dependenței de alcool nu se integrează în societate, dar tot odata nu
practică activități religioase și nu îl interesează persoana sa.
După internare pacientul refuză să comunice cu echipa medicală , aceasta lovindu-
se de bariere din partea pacientului.

45
Echipa specializată încercând prin toate metodele cunoscute reușește să îl facă pe pacient
să aibă încredere în echipa medicală.
Antecedente personale :
 hepatită cronică
 fractură de coaste
 crize comițiale in 2014
Antecedente heredo-colaterale: -mama decedată, tata decedat, fost alcoolic, frații
sănătoși.
Funțiile vitale:
o T.A.= 160/100 mmHg
o P= 95 p/min
o R=22 r/min
o G= 80 Kg din care a slabit ajungând la 65 Kg
o T=38,5℃
Rezultat analize indicale de medic
Analize medicale Teste de laborator Valori normale

Hemoglobina 12,2g/dl 14-16gr% ; 8,5-10,5 mmol/l

Hematocrit 35,8% 40-45+5%

Trombocite 344.000/mm³ 150.000-400.000/mm³

Leucocite 5000/mm³ 4000-8000/mm³

V.S.H. 13/28 5-15 la oră; 10-20 la două ore

Glicemia 99mg% 80-120mg%

Creatinina 0,57mg% 0,6-1,3mg%

Amilaza (Diastaza) 34 U.W. 16-32 U.W.

Urea 18 mg/dl 15-45mg/dl

Sodiu Na 114mmol/l 135-150mmol/l

Potasiu K 4.6mmol/l 3,5-5,0mmol/l

Clor Cl 101mmol/l 97-105mmol/l

Tratamentul medicamentos :

- Anxiolitice: Meprobamat 3x2/zi tab

46
 - Hepatoprotector: Silimarină 3x1

- Antiepileptic: Carbavim 1tb./zi

- Anxiolitic: Diazepam f2 seara

- Neuroleptic: Haloperidol sol. 3x20 picături

- MiorelaxantRomparkin 3tb.x1

Manifestări de dependență Probleme de dependență

Agitație, necoordonarea mișcărilor, Vulnerabilitate față de pericole
halucinații olfactive și vizuale, tulburări de
comportament
Lipsa informației Cunoștințe insuficiente
Agitație, insomnie, tremuratul membrelor Anxietate severă
Halucinații olfactive și vizuale si agitație Comunicare ineficace la nivel senzorial
psihomotorie
Deprinderi alimentare, semne de Alimentație inadecvată prin deficit
dezechilibru, anorexie, pierderea obișnuinței
de a se alimenta
Ore insuficiente de somn, treziri frecvente, Insomnia
coșmaruri, oboseală, neliniște
Respirați frecvente tahipnee R=22 r/min Dispnee
Tahicardie T.A.=160/100 mmHg, puls Circulație inadecvată cantitativ și calitativ
accelerat, cianoză
Oligurie sub 500 ml/zi, uriri concentrate Eliminare inadecvată cantitativ
calitativ
Mers cu baza largă de susținere, inprecizie Hiperactivitate
la pașit, mers rapid frecvent
Tulburari comportamentale, stare generală Dificultate de a-și asuma rolul social
alterată, sentiment de inutilitate și
respingere
Tremurături, necoordonarea mișcărilor Dificultate de a se îmbrăca și dezbrăca

47
Febra moderata T=38,5℃, transpirație, Hipertermie
urini concentrate, olegurie
Tegumente transpirate, murdare, ținută Dezinteres fată de mîsurile de igiena
neingrijită, unghile murdare

48
 Nevoia Diagnostinc de
Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentală nursing
1.De a evita 1.Vulnerabilitate față de 23.03.2019 - asigur un microclimat optim 18-20ºC, 26.03.2019
pericolele. ppericole din cauza 1.Ca pacientul să umiditate 60%, linişte Pacientul este
consumului de alcool prezinte o stare de calm, - asigur un climat de securitate (apărători la pat, liniştit, nu
manifestată prin de relaxare în cămaşă de forţă sau chingi) dacă este nevoie necesită măsuri
necooncordarea următoarele 2-3 zile. - supraveghez comportamentul la fiecare 15 de securitate
mişcărilor, agitaţiei, 2.Ca pacientul să nu mai minute foarte stricte.
halucinaţii olfactive și prezinte halucinații - îndepărtez toate obiectele cu care s-ar putea
vizuale, tulburări de olfactive si vizuale, în accidenta sau provoca accidentarea altor
comportament. decurs de cinci zile. persoane (oglindă, obiecte de sticlă, cuţite,
23.03.2019 furculiţe, chibrituri)
2.Anxietate severă din 1.Ca pacientul să - ajut pacientul să descopere comportamente
cauza sevrajului prezinte reducerea socialmente acceptabile
manifestat prin agitație, anxietați în decurs de - la indicacţia medicului administrez
insomnie, tremurături ale două zile tratamentul prescris: Meprobamat 3x2,
membrelor. 2.Dispariția anxietății în Silimarină 3x1, Carbavim 1tb./zi, Diazepam f2
decurs de o săptămâna. seara
2. De a învăţa Cunoștințe insuficiente 23.03.2019 - informez pacientul privind importanţa 26.03.2019
cum să-ţi privind consecinţele Pacientul să-şi exprime medicaţiei şi a tratamentelor ulterioare Pacientul
păstrezi consumului de alcool interesul pentru - planific însuşirea de cunoştinţe în funcţie de prezintă dorinţa
sănătatea. manifestată prin lipsa adoptarea unui nou nevoile şi capacităţile pacientului de a renunţa la
49
 informațiilor, lipsa comportament privind
interesului de a învâța modul de viață și
consumul de alcool, iar
la sfârșitul spitalizării să-
și exprime dorința de a
înceta comsumul de
alcool.
3. De a Comunicare ineficace la 23.03.2019
comunica nivel senzorial datorită Pacinentul să prezinte o
afectării SNC de alcool diminuare a
manifestată prin halucinaţiilor în
halucinaţii olfactive şi următoarele 3 zile, iar la
vizuale zoopsihice, sfârşitul săptămânii
bolboroseli, pacientul să fie liniştit,
agitaţie psihomotorie. fără tulburări de
percepţie.
50
-explic pacientului pericolul consumului de alcool şi acceptă
alcool având în vedere că prezintă crize internarea.
comiţiale
- informez familia de necesitatea internării într-
o clinică de dezalcoolizare, de necesitatea
respectării tratamentului de către pacient
- educ pacientul să evite locurile unde se
consumă în exces alcool, de asemenea să evite
suprasolicitările psihice (stări conflictuale )
care pot să declaşeze reluarea consumului de
alcool
- asigur un climat de securitate şi protecţie 26.03.2019
- de cel puţin 5 ori/zi reorientez pacientul În primele 3 zile
explicându-i cu calm unde se află, caracterul pacientul
patologic al tulburărilor de percepţie prezintă
- în primele 3 zile supravegez în permanenţă halucinaţii numai
pacientul, verific dacă mai prezintă activităţi vesperal.
halucinatorii intense 27.09.2009
- dacă pacientul prezintă stare de agitaţie apelez Din a patra zi
la mijloace de imobilizare (chingi, cămaşă de pacientul nu

4. De a bea şi a Alimentaţia și hidratarea 23.03.2019
mânca. inadecvată prin deficit 1.Ca pacientul să
din cauza consumului de consume alimente din
alcool, manifestă cele 4 grupe alimentare,
deprinderi alimentare și începând din ziua
semne de dezechilibru, spitalizării în cantitate
anorexie, nerespectarea suficientă.
orarului de masă.
2.Ca pacientul să aibă un
orar de masă regulart 3
mese/zi și gustări în
decurs de trei zile.
51
forţă, sedative) prezintă
- alcătuiesc un regim dietetic bogat în vitamine halucinaţii.
şi hidrocarbonaţi pentru ameliorarea funcţiilor Pacientul este
cerebrale, reducând astfel confuzia şi apariţia orientat în timp şi
halucinaţiilor spaţiu, este
-alcătuiesc tratament neuroleptic sedativ la liniştit şi fără
indicaţia medicului: Haloperidol sol. 3x20 tulburări de
picături, Romparkin 3x1 cp percepţie.
- supraveghez pacientul în timpul meselor să nu 26.03.2019
arunce mâncarea, să nu se accidenteze cu Pacientul
lingura sau furculiţa, îl ajut să mănânce mânâncă de 5 ori
(pacientul nu poate din cauza tremuratului) pe zi cantităţi din
- în primele zile cantitatea de zaharide şi ce în ce mai mari
alimente care conţin vitamine vor fi în cantitate din alimentele
crescută indicate, nu
- se vor evita mâncărurile grele, în special prezintă
prăjeli, având în vedere problemele de hepatoză vărsături.
- explic pacientului efectul alcoolului asupra
metabolismului: reducerea capacităţii gastrice
de absorbţie a glucidelor, proteinelor,
vitaminelor şi prin creşterea absorbţiei lipidelor

5.De a dormi şi Insomnii din cauza stării 23.03.2019
a se odihni. de agitaţie manifestată 1.Ca pacientul să aibă un
prin ore insuficiente de somn odihitor timp de 7-
somn, treziri frecvente, 8 ore pe noapte în
coşmaruri. următoarele 2 - 3 zile.
2. Ca pacientul să
prezinte un somn
odihnitor lipsit de
coşmaruri pe perioada
slitalizării.
52
ducând la grave tulburări a tuturor organelor.
- educ pacientul să evite somnul diurn 26.03.2019
- educ pacientul să evite mesele copioase seara Pacientul doarme
înainte de culcare care pot duce la insomnii şi 7 ore pe noapte.
somn fragmentat Pacientul are un
- se va indica consumul minim de lichide seara, somn odihitor, nu
de preferinţă ceai cald se trezeşte în
- alcătuiesc un program zilnic de exerciţii fizice toiul nopţii.
care favorizează somnul
- contraindic categoric consumul de cafea şi
cola care au un efect stimulent asupra SNC
- aerisesc salonul înainte de culcare timp de 10
minute, care favorizează somnul odihnitor
-îndepărtez sursele de excitanţi senzoriali
intenşi (radioul, lumina puternică ) care nu
permit un somn relaxant, odihnitor şi duc la
treziri frecvente
- la indicaţia medicului administrez tratamentul
sedativ şi hipnotic: - Meprobamat tb. 2x3/zi
- Diazepam f2 seara
- pentru a favoriza somnul sedativele se vor
 administra la ora 20, iar hipnoticul la ora 22.
6.A respira şi a 1.Dispnee din cauza 23.03.2019 -asigur un microclimat optim 18-20ºC, 27.03.2019
avea o bună stării de agitaţie 1.Ca pacientul să umiditate 60% salon aerisit Pacientul
circulaţie. psihomotorie manifestată prezinte o circulaţie şi o - liniştesc pacientul pentru a-i reduce starea de prezintă: puls
prin respiraţii frecvente ventilaţie adecvată, în agitaţie 75bătăi/minut,
22 r/minut, puls accelerat limte normale -monitorizez zilnic pulsul, respiraţia, T.A. de Respiraţie
95 bătăi/minut. în decurs de 4 zile. două ori pe zi şi le notez în foaia de 19/minut T.A.
2.Circulația inadecvata temperatură 120/70 mmHg
din cauza situației de - la indicaţia medicului administrez sedative.
criză manifestată prin
tahicardie
TA=160/100mmHg,
P=95p/min, cianoza
extremităților
7.De a elimina. Eliminare urinară 23.03.2019 - administrez lichide fracţionat în 8-10 reprize 26.03.2019
inadecvată din cauza Pacientul să prezinte o zilnice, în funcţie de bilanţul hidric Pacientul
aportului insuficient de diureză de 1200-1300 - măsor zilnic cantitatea de urină, culoare şi prezintă o
lichide comparativ cu ml pe zi în următoarele densitatea urinii şi le notez în foaia de eliminare
nevoile zilnice manifestat două zile. temperatură adecvată de 1200
prin oligurie sub - indic un regim alimentar bogat în fibre ml./zi, scaun
500ml/24/h , urini vegetale (fructe, rădăcinoase, legume) zilnic de
concentrate şi Ph=7,5 - indic efectuarea unor exerciţii fizice sau chiar consitenţă
53
 plimbări care favorizează eliminarea normală.
- în caz de nevoie, la indicaţie se administrează
tratament laxativ oral sau supozitoare
(Glicerină)
8.De a se mişca Hiperactivitatea 23.03.2019 - în timpul crizelor pacientul va sta în pat ( la 30.03.2019
şi a avea o bună din cauza abuzului de Pacientul să prezinte o nevoie imobilizat) Pacientul
postură. alcool manifestată prin mobilitate a membrelor - dacă pacientul este imobilizat se mobilizează prezintă o bună
mers rapid și frecvent cu normală şi să prezinte pe segmente membrele 5x/zi 10 minute: postură.
bază largă de susţinere, siguranţă la mers în abducţie, adducţie, supinaţie, pronaţie.
imprecizie la păşit. decurs de 7 zile. -supraveghez pacientul pentru a nu se răni
- efectuez masaj în sensul întoarcerii venoase
de 3x/zi 5 minute
- explic pacientului să nu se ridice din pat dacă
crede că nu-şi va putea menţine echilibrul
- plimb pacientul în salon zilnic de 3x/zi câte
10 minute.
9.De a fi Dificultate de a-şi asuma 23.03.2019 - asigur un climat de încredere şi linişte 25.03.2019
preocupat în rolul social din cauza Pacientul să-şi exprime - identific şi discut cu pacientul Pacientul are
vederea situației de criză convingerea că-şi va comportamentele care demonstrează încredere în sine
realizării. manifestată prin tulburări putea asuma rolul social neacceptarea rolului de bolnav (neparticiparea şi devine util.
comportamentale, stare în decurs de două la îngrijiri, nu cere ajutor, comportament
generală somatică săptămâni. agresiv, nu-şi face planuri privind

54
 alterată, sentiment de însănătoşirea)
inutilitate. - utilizez întrebări deschise pentru a permite
pacientului
să-şi exprime sentimentele, temerile
- identific împreună cu pacientul punctele forte
şi potenţialul său de a face faţă rolului
- discut cu pacientul privitor la progresele sale,
şi-l felicit pentru ele
- notez reacţiile şi manifestările pacientului
după fiecare activitate efectuată
- educ anturajul pentru a putea avea un
comportament adecvat faţă de pacient.
10.De a se Dificultatea de a se 23.03.2019 - evaluez capacitatea motorie a pacientului 26.03.2019
îmbrăca şi îmbrăca, dezbrăca din 1.Ca pacientul să se - schimb lenjeria de corp ori de câte ori este Pacientul
dezbrăca. cauza diminuării poată îmbrăca şi nevoie prezintă mişcări
mobilităţii a dezbrăca singur în decurs - asigur lenjerie de bumbac usor de îmbrăcat, coordonate, se
tremurăturilor, de 3 zile. papuci de casă uşor de încălţat, fără şireturi. poate îmbrăca şi
necoordonaria mişcărilor. 2.Ca pacientul să se - ajut pacientul să se mobilizeze, să umble prin dezbrăca singur
Necesitând ajutor pentru poată îmbrăca și salon pentru a îmbunătăţi mobilitatea fără dificultate.
a se îmbrăca și dezbrăca. dezbrăca cu ajutor în membrelor
decurs de o zi.
11. De a Diagnostic potenţial: 23.03.2019 - asigur un climat optim 18-20 ºC, umiditate 25.03.2019

55
 menţine posibilă hipertermie din 1.Ca pacientul să 60% Pacientul
temperatura cauza sevrajului. prezinte valori ale - asigur lenjeria de corp adecvată pentru a evita prezintă valori
corpului în temperaturii în limite supraîncălzirea. ale temperaturii
limitele normale 37ºC pe - educ pacientul să evite lenjeria din material în limite normale
normale. parcursul spitalizării. sintetic TD=36,8 ºC.
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte
ori este nevoie
- asigur un surplus de lichide de 3l/24h
- monitorizez temperatura de 2x/zi şi o notez în
foaia de temperatură
- liniştesc pacientul
- la indicaţia medicului administrez tratament
sedativ.
12. De a fi curat, Dezinteresfață de 23.03.2019 - în primele 3 zile asigur igiena pacientului 26.03.2019
îngrijit, de a măsurile de igienă din 1.Ca pacientul să fie făcându-i zilnic toaleta pe regiuni Pacientul
proteja cauza lipsei de îngrijit şi curat în - schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte prezintă
tegumentele şi preocupare pentru igienă următoarele 3 zile. ori este nevoie tegumentele şi
mucoasele. manifestată prin 2.Ca pacientul să aibă o - dacă starea pacientului o permite în fiecare mucoasele
tegumente și haine ţinută vestimentară curată, dimineaţă, ajut pacientul să se ducă la duş şi va curate.
transpirate, murdare, îngrijită să cunoscă fi ajutat să se spele 31.03.2019
ţinută neîngrijită. importanţa auto-îngrijiri - pun la îndemâna pacientului materialele Pacientul
pentru menţinerea să- necesare pentru toaletă: săpun, prosop, pastă de prezintă igienă
56
nătăţii până la externare. dinţi. adecvată şi
- explic pacientului importanţa igienei şi modul cunoaşte
de practicare a îngrijirilor de igienă. importanţa
igienei pentru
sănătate.

57
 CAZ 3

Pacientul A.C. în vârstă de 50 de ani este internat în secţia Psihiatrie a spitalului din
Cavnic în data de 17.02.2019 cu Etanolodependenţă. Din examenul clinic reţinem că
pacientul prezintă: agitaţie, stare de nervozitate, irascibilitate, ititabilitate, mers continuu,
facies congestiv, pliu cutanat, transpiraţii și anxietate.
Pacientul A.C. se află la prima internare într-o secţie de Psihiatrie. din relatările soţiei
aflăm că pacientul bea mai mult de aproximativ 10 ani, nu consumă zilnic alcool, făcând
pauze de 2-3 zile sau chiar o săptămână.
Pacientul consumă alcool în cantităţi mari 1,5 l votkă sau 3-4 l bere fiind foarte
agresiv când bea. Pacientul recunoaşte că consumă alcool ocazional fiind încurajat de
anturaj, dar nu recunoaşte că ar fi dependent de alcool, neacceptând ideea că trebuie
internat într-o secţie de psihiatrie. Pacientul mai prezintă insomnie, nu mănâncă regulat, nu
se implică în activități familiale și sociale, este ortodox dar nu frecventează biserica.
Pacientul A.C. locuieşte împreună cu soţia şi cele două fice într-o casă cu 4 camere în
Șurdești . Pacientul este profesor de fizică, actualmente nu lucrează. Se întreţine din pensia
soţiei şi şomaj.
Pacientul mânâncă foarte mult având o greutate de 108 kg şi bea 1-2 cafele pe zi,
fumează un pachet de ţigări pe zi.
Antecedente personale: - operat de hernie inghinală
- meningită în copilărie
Antecedente heredo-colaterale: - tata decedat – ciroză hepatică
- mama sănătoasă
- are 6 fraţi din care unul alcoolic
La examenul clinic s-a constatat:
- tegumente şi mucoase palide
- sistem osteo-articular integru
- sistem muscular normal reprezentat
- sistem ganglionar nepalpabil
- Aparat respirator: - torace simetric normal conformat
- sonoritate pulmonară
- murmur vezicular
- Aparat cardio-vascular: -cord în limite normale

58
 -puls ritmic
- Aparat digestiv: - abdomen suplu
- tranzit normal
- Aparat urogenital - loji renale libere
- micţiuni regulate
- urina hipercroma.
- Sistem nervos: - prezintă anxietate
- confortul este diminuat
- acceptă metodele şi tehnicile de îngrijire.
- Nu recunoaşte că ar fi dependent de alcool.
- Nu are conştienţa bolii.
Date fizice : - T.A. = 120/70 mmHg
- Puls = 80 bătăi/minut
- Respiraţia = 20 respiraţii/minut
- Greutate = 108Kg
-T=36,5C
-Î=1,82 cm

Teste de laborator Valori normale

Hemoglobina 15,2g/dl 14-16gr% ; 8,5-10,5 mmol/l
Hematocrit 42,8% 40-45+5%
Trombocite 244.000/mm³ 150.000-400.000/mm³
Leucocite 4000/mm³ 4000-8000/mm³
V.S.H. 13/19 5-15 la oră; 10-20 la două ore
Glicemia 89mg% 80-120mg%
Creatinina 0,7mg% 0,6-1,3mg%
Amilaza (Diastaza) 22 U.W. 16-32 U.W.
Urea 20 mg/dl 15-45mg/dl
Sodiu Na 112mmol/l 135-150mmol/l
Potasiu K 3.6mmol/l 3,5-5,0mmol/l
Clor Cl 97mmol/l 97-105mmol/l
Manifestări Probleme
Agitaţie, lipsa autocontrolului, Comunicare ineficace la nivel senzorial
perturbarea comunicării familiale
Nerespectarea regimului alimentar şi Regim alimentar inadecvat
orarul meselor
Agitaţie,mers continuu, iritabilitate și Anxietate moderată
irascibilitate
59
Respirație anevoiasă cu Tahipnee=20r/min
Pliu cutanat, tegumente uscate, consum
redus de lichide
Lipsa voinţei, cunoștințe insuficiente
privind cauzele consumului de alcool
Tulburări de comportament, incapacitatea
de a-și îndeplini funcțiile de părinte pentru
întreținerea familiei
Treziri frecvente, ore insuficiente de somn
Tremurături
Imprecizia mişcărilor
Neparticiparea la slujbe religioase
Dificultate de a respira
Hidratare insuficientă
Lipsa cunoştinţelor privind efectul
consumului de alcool
Dificultatea de a-şi asuma rolul social
Insomnie
Dificultate în coordonarea mişcărilor
Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca
Dezinteres faţă de practici religioase

Tratament:- Psiholeptic - Meprobamat 3x2

-Antiepileptic - Carbavim 1 tb/zi
-Anxiolitic - Diazepam fi/ seara

Nivelul de dependenţă II – pacientul prezintă o dependenţă moderată, are nevoie de

ajutor ţintit.

60
 Nevoia Diagnostinc de
Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentală nursing
1. De a comunica. Comunicare 17.02.2019, - asigur un climat de linişte, salon aerisit 17.02.2019,
ineficace la nivel ora 10:00 - vorbesc calm cu pacientul şi nu discutând contradictoriu cu el ora 14:00
senzorial cauzată 1.Ca pcientul să se - explic pacientului cea ce trebuie să facă, de o manieră simplă, Pacientul prezintă
de consumul liniştească în dar fermă diminuarea stării
exagerat de alcool decurs de 3-4 ore. - explic pacientului că îl accept ca persoană dar comportamentul de agitaţie.
manifestată prin 2.Ca pacientul să-şi său nu ar fi acceptat Se continuă
agresivitate, reducă starea de - protejez anturajul de eventuala agresiune din partea pacientului tratamentul sedativ.
agitaţie, lipsa agitaţie progresiv - explic pacientului să-şi exprime sentimentele de frustrare şi 20.02.2019
autocontrolului şi în următoarele ore. agresivitate într-o maineră socialmente acceptabilă Pacientul este
perturbarea - la indicaţia medicului administrez medicaţia sedativă: calm, nu este
comunicării Meprobamat 3x2cp, Carbavim 1 tb/zi, Diazepam fi/seara agresiv.
familiale.
2.De a evita Anxietate din cauza 17.02.2019 - asigur un climat optim 18-20ºC, umiditate de 60%, linişte, 19.02.2019
pericolele. spitalizării 1.Ca pacientul să salon aerisit, luminos Pacientul prezintă
manifestată prin prezinte - explic pacientului motivul internării şi necesitatea urmării anxietate
agitaţie, mers diminuarea tratamentului diminuată.
continuu, anxietăţii în decurs - ajut pacientul să interpreteze realist semnificaţia evenimentelor Pacientul A.C. este
nervozitate, de 1-2 ameninţătoare: investigaţii, tratamente mai liniştit.
iritabilitate, zile. - verific dacă pacientul a înţeles informaţiile date
agitaţie, - supraveghez comportamentul pacientului la fiecare oră
61
 irascibilitate. 2.Ca pacientul să - învăţ pacientul tehnici de relaxare: inspir profund, expir prelung
nu mai prezinte - la indicaţia medicului administrez tratamentul prescris:
anxietate în decurs Meprobamat 3x2, Diazepam 10 mg f1 seara
de o saptămână.
3. De a bea şi a 1. Regim alimentar 17.02.2019 - asigur un microclimat optim 18-20ºC, umiditate 60%, salon 20.02.2019
mânca. indadecvat din 1.Ca pacientul să aerisit Pacientul are un
cauza obiceiurilor aibă un regim - planific un regim echilibrat conţinâd 5 mese, cuprinzând regim alimentar
alimentare alimentar sănătos, alimente din cele 4 grupe alimentare. sănătos şi respectă
nesănătoase să respecte orarul - indic alimente bogate în vitamine şi zaharuri (fructe, orarul meselor din
manifestat prin meselor începând zarzavaturi) ziua spitalizării.
consum exagerat de din ziua spitalizării. - se vor evita alimentele grele în special prăjeli având în vedere 19.02.2019
alimente grase, 2.Ca pacientul să problemele de hepatoză în special la nivelul ficatului Pacientul bea 2 l
nerespectarea aibă un orar - explic pacientului şi aparţinătorilor că sunt preferabile lichide lichide pe zi, nu
orarului meselor, adecvat de mese în nutritive (lapte, suc proaspăt de fructe) precum şi ceai şi apă prezintă semne de
abuz de alimente decurs 1 săptămână minerală, explicând că este absolut necesar un aport de lichide de deshidratare.
atunci când bea. (3 mese și 2 aproximativ 2 l/24h
2. Hidratare gustări) - explic pacientului că alcoolul nu este un lichid care asigură
insuficientă în 17.02.2019 necesarul de apă al organismului, putându-i produce reacţii fatale
raport cu nevoile 1.Ca pacientul să
zilnice, din cauza consume lichide
alcoolismului minim 2 l/24h

62
 manifestată prin pentru a permite o
pliu cutanat hidratare optimă şi
persistent, o diureză bună în
tegumente uscate, termen de 2 zile.
consum redus de
lichide.
4. De a învăţa Lipsa cunoştinţelor 17.02.2019 - planific instruirea în funcţie de nevoile şi capacităţile 23.02.2019
cum să-ţi păstrezi privind consumul 1.Ca pacientul să pacientului Pacientul
sănătatea. de alcool asupra conştientizeze că - explic pacientului necesitatea şi importanţa respectării stricte a conştientizează
sănătăţii fizice şi este consumator tratamentului necesitatea urmării
psihice manifestată excesiv de alcool. - educ pacientul să evite locurile unde se consumă alcool, de tratamentului,
prin lipsa de voinţă, 2. Ca pacientul să- asemenea persoanele cu care obişnuia să consume alcool doreşte să scape de
cunoștințe şi exprime interesul - educ pacientul să evite supra solicitările psihice care pot să această
insuficiente privind pentru adoptarea declanşeze reluarea consumului de alcool dependenţă.
cauzele consumului unui nou comporta- - explic pacientului etapele şi durata tratamentului conştientizând
de alcool. ment privind modul - educ pacientul să-şi organizeze şi planifice activităţile zilnice, faptul că alcoolul
de viaţă şi eventual să-şi alcătuiască un plan zilnic pentru a reduce este cauza eşecului
consumul de alcool momentele de tensiune care pot să declanşeze reluarea său în viaţă.
în decurs de o consumului de alcool 24.02.2019
săptămână. - informez pacientul privind existenţa unor grupuri de foşti Pacientul are
3.Ca pacientul să alcoolici care împreună cu specialişti încercă să-şi reorganizeze cunoştinţe despre
poată exprima viaţa fără alcool (Alcolicii Anonimi) nocivitatea
63
 cunoştinţe legate de - pun pacientul în legătură cu persoanele din acest grup alcoolului asupra
efectul alcoolului - explic familiei să evite criticarea pacientului pentru că aceasta sănătăţii.
asupra ficatului, are efect contrar şi duce la reluarea consumului.
S.N, sistemului
vascular până la
sfârșitul spitalizării.
5. De a fi 1.Dificultate de a 17.02.2019 - asigur un climat de încredere şi de linişte 30.02.2019
preocupat în se realiza din cauza 1.Ca pacientul să-şi - dau posibilitatea pacientului să-şi exprime sentimentele privind Pacientul îşi
vederea realizării. consumului de exprime interesul dificultatea de a se realiza exprimă
alcool manifestată pentru a îndeplini - ajut persoana să înţeleagă că dacă doreşte poate să-şi schimbe convingerea că va
prin incapacitatea activităţi la alegere şi viaţa şi să-şi reia activitatea profesională putea renunţa la
de a-şi îndeplini ulterior să-şi - ajut pacientul să-şi fixeze scopurile, să decidă mijloacele de alcool şi va putea
activităţile exprime convin- folosit pentru a se realiza relua serviciul.
semnificative şi gerea că-şi va putea - discut cu pacientul privitor la progresele sale şi-l felicit pentru
îndeplinirea îndeplini sarcinile. progrese
sarcinilor de - explic anturajului necesitatea susţinerii pacientului pe toată
serviciu. durata tratamentului şi a terapiilor ulterioare
2.Dificultate de a- 2.Ca pacientul să - ajut pacientul să reflecte asupra sentimentului de devalorizare
şi asuma rolul conştientizeze că pe care o conştientizează
social din cauza alcoolul este cauza - conştientizez pacientul că singurul vinovat pentru pierderea
consumului de insuccesului. serviciului şi a celorlalte probleme pe care le are este consumul
alcool manifestată de alcool
64
 prin tulburări de - identific şi discut cu pacientul comportamentele care
comportament, demonstrează neacceptarea rolului de bolnav
incapacitatea de a- - stabilesc o relaţie de încredere cu pacientul asigurându-l că-i
și îndeplini funcțile voi înţelege sentimentele şi temerile şi-l voi ajuta să
de părinte pentru depăşească momentul
întreținerea - utilizez întrebări deschise pentru a permite pacientului să-şi
familiei. exprime sentimentele şi temerile
- identific cu pacientul punctele sale forte şi potenţialul său de a
face faţă rolurilor pe care le are
- notez reacţiile şi manifestările pacientului după fiecare
activitate efectuată
- identific cu pacientul comportamentele care îl fac să nu-şi poată
îndeplini rolul social şi integrarea socială.
6.De a dormi şi a Insomnie din cauza 17.02.2019 - educ pacientul să evite somnul diurn 20.02.2019
se odihni. stării de agitaţie Pacientul să aibă - educ pacientul să evite consumul de cafea Pacientul doarme
manifestată prin un somn odihnitor - educ pacientul să evite mesele copioase seara înainte de culcare 7h pe noapte. Se
ore insuficiente de timp de 7-8h pe care pot duce la insomnii şi somn fragmentat odihneşte şi nu se
somn şi treziri noapte în - indic pacientului să consume cantităţi reduse de lichide după trezeşte în timpul
frecvente. următoarele zile. orele 18, de preferinţă lapte cald sau ceai somnului.
- alcătuiesc un program zilnic de exerciţii fizice care favorizează
somnul

65
 - aerisesc salonul cu o jumătate de oră înainte de culcare timp de
10 minute
- îndepărtez sursele de excitanţi senzoriali intenşi (radio, lumină
puternică) care nu permit un somn relaxant, odihnitor şi duc la
treziri frecvente
- la indicaţia medicului administrez tratamentul sedativ şi
hipnotic (Meprobamat tb. 2 şi Diazepam tb.1)
- pentru a favoriza somnul sedativele se vor administra la ora 20,
iar hipnoticul la ora 22.
7.De a respira și a Dificultate de a 17.02.2019 -așez pacientul într-o poziție care favorizează respirația 19.02.2019
avea o bună respira din cauza 1.Ca pacientul să -îl indrum spre a face cat mai multe exerciti fizice Pacientul prezinta
circulație obezității prezinte un ritm -îi recomand un stil de viață echilibrat o respirație
manifestată prin normal de a respira -planific împreuna cu pacientul un regim alimentar în funcție de înbuntățită și o
tahipnee R=16-18 r/min în nevoia lui stare de bine R=17
R=20r/min, cianoza decurs de 2 zile. r/min.
extremităților.
8.De a practica Dezinteres față de 17.02.2019 -ajut pacientul să meargă la sluje religioase 22.02.2019
religia practicile religioase 1.Ca pacientul să -îi ofer carți de rugăciuni Pacientul
din cauza situației prezinte în limita -rog apartinatorii sa ii aduca cartile preferate de pacient pentru a le îndeplinește
de criză posibilității putea citi pe perioada spitalizării activități
manifestată prin activităși religioase -îi ofer condiții de relaxare și de integrare cu ușurință. religioase.

66
neparticiparea la pe parcursul
slujbe religioase. spitalizării.

67
 CONCLUZI
Ponderea mare a patologiei alcoolice, atâtîin cadrul patologiei psihiatrice cât și a
patologiei umane în general, fac din aceasta una din problemele importante de sănătate
publică.
Patologia psihiatrica a alcoolulu este pe departe cea mai frecventă, mai zgomotoasă și
mai paguboasă, din punct de vedere social, din gama largă a patologiei alcoolice.
De-a lungul timpului alcoolul a fost prezent în cultura umană și cred că este cea mai
polivalentă substanță folsită de om, de la funcția de medicament (anxiolitic, antiseptic,
antialgic, vasodilatator) și până la funcția de aliment, precum și rolul social.
În lucrarea de față v-au fost prezentate problemele psihiatrice pe care le ridică
alcoolismul și îngrijirea pacientului care într-un fel sau altul abuzează de alcool , urmărind
cele trei cazuri prezentate anterior.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Olar, Introducere în psihiatria practică. 1990.

C. Borundel, Manual de medicină internă, Editura All, 2008.
Carol Mozeş, Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, 2006.
Dr. Marie Georgescu, Psihiatrie. Ghid practic, Editura Naţional, 1998.
G. Glen, Tratat de psihiatrie psihodinamică, Editura Trei, 2007.
L. Nica-Udangiu, Ghid de urgenţe în psihiatrie, Editura Scripta, 2000.
Lucreţia Titircă, Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Medicală, 2007.
Lucreţia Titircă, Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, 2006.
Lucreţia Titircă, Nursing-tehnici de evaluare şi de îngrijire acordate de asisteţi medicali,
Editura Viaţa.
Richard J. Goldberg, Ghid clinic de psihiatrie, Editura All, 2001.
R. Jeican, Psihiatrie pentru medici de familie, Editura Dacia Medicală Românească, 2006.
Z. Ander, Adevărul despre alcool , Editura Medicală, 1977.

https://www.google.com/search?
q=poze+alcoolism+cronic&rlz=1C1CHBF_enRO842RO842&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0a
hUKEwik0Ya71JjiAhULAxAIHclkDMoQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#imgrc=wGqa-30t1IjyNM:

68
https://www.google.com/search?
q=poze+alcoolism+cronic&rlz=1C1CHBF_enRO842RO842&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0a
hUKEwik0Ya71JjiAhULAxAIHclkDMoQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#imgrc=rTMa8nrw9zA7AM:
https://www.google.com/search?
q=anatomia+ficatului&rlz=1C1CHBF_enRO842RO842&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUK
EwinnYOY1ZjiAhWt-yoKHZGaBeEQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#imgrc=L5SK_ggLqrkG2M:
https://www.google.com/search?
q=aspecte+clinice+in+alcool&rlz=1C1CHBF_enRO842RO842&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=
0ahUKEwiI0ujI1ZjiAhWMposKHUslCPYQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#imgrc=LWHqIZ_pj0PW6M:

69