Manual 1 - Proceduri SMM

Manual de proceduri de mediu şi de
Implementare a unui
Sistem de Management de Mediu
în sectorul minier
PARTEA 1 – Sistem de Management de

Mediu în sectorul minier
implementare a unui SMM în sectorul minier
Partea 1
Pagina 1
CUPRINS
1. Sistemul de Management de Mediu …………………………………………..….. 2

1.1. Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier ……………………… 2
1.2. Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier ……………….. 3
1.3. Integrare în planificarea strategică ……………………………………... 4
1.4. SMM în sectorul minier din România ………………………………...… 5
2. Implementarea unui SMM în sectorul minier ……………………………………. 8
2.1. Paşi generici ………………………………………………………………….. 8

Angajamentul Companiei …………………………………………...……11
Politica de Mediu ………………………………………………………… 14
Elemente de Planificare ………………………………………………… 17

- Aspecte de Mediu …………………………………………………… 17
- Cerinţe legale şi alte cerinţe ………………………………..………. 26
- Consultarea comunităţii …………………………………………….. 29
- Obiective şi Ţinte …………………………………...……...….……. 30
- Program(e) de Management de Mediu …………………………… 35
Implementare şi funcţionare ………………………………………….. 39

- Structură şi responsabilităţi ……………………………………… 39
- Instruire, conştientizare şi competenţă ………………………….. 42
- Comunicare ………………………………………………………….. 48
- Documentaţia SMM …………………………………………………. 51
- Controlul documentelor ……………………………………………. 54
- Control operaţional ………………………………………………… 56
- Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns .. 59
Verificare şi Acţiuni corrective ………………………………………… 64

- Monitorizare şi măsurare ………………………………………….. 64
- Neconformitate, acţiuni corective şi preventive …………………. 69
- Controlul înregistrărilor …………………………………………….. 72
- Audit intern …………………………………………………………… 75
Analiza efectuată de management ………………………………….. 80
2.2. Proceduri Operaţionale ……………………………………………………. 84
Anexa 1 – Răspunsurile la chestionarele trimise companiilor miniere
Anexa 2 – Exemplu de Registru legislativ

Partea 1
Pagina 2
1. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
1.1 Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier
Toate exploatările miniere, atât cele la scară mare cât şi mai mică, sunt asociate cu un
impact asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor, pe parcursul întregului ciclu de viaţă,
de la etapa de explorare la cea de închidere şi de post-închidere. Ca urmare a creşterii
conştientizării şi a presiunii publice cu privire la impactul de mediu cauzat, companiile miniere
au început să ia tot mai mult în considerare problemele de mediu.
Progresele recente înregistrate în managementul de mediu, inclusiv dezvoltarea unor noi

instrumente de management, planificare şi operare, au demonstrat că este posibil să fie aduse
îmbunătăţiri consistente performanţelor de mediu ale companiilor industriale, inclusiv ale celor
miniere, şi că impactul acestora asupra mediului poate fi semnificativ redus.
În prezent, se acceptă în general că prin planificare eficientă, tehnologie modernă şi

management atent, mare parte din degradarea mediului înconjurător, asociată în trecut cu
activitatea minieră, poate fi evitată şi mineritul poate fi continuat cu un cost de mediu
acceptabil.
În acest fel, managementul de mediu este o abordare sistematică şi holisitcă a aspectelor de

mediu ale unei activităţi, care aduce companiei avantaje sporite, atât în ceea ce priveşte
operarea, cât şi imaginea sa publică. Companiile miniere precum şi alte companii industriale
evaluează din ce în ce mai mult beneficiile adoptării unui sistem de management de mediu,
precum şi riscurile asociate cu netratarea corespunzătoare a aspectelor de mediu. Aceste
riscuri pot include producerea de accidente, incapacitatea de a obţine credite bancare şi alte
fonduri de investiţii, pierderea de teren pe pieţele de profil etc. Conceptul de Sistem de
Management de Mediu (SMM) este acum bine stabilit în Europa şi primeşte din ce în ce mai
multă atenţie în alte părţi ale lumii.
Un Sistem de Management de Mediu este un instrument folosit pe scară tot mai largă care
permite companiilor să-şi implementeze propria politică de mediu şi să-şi atingă obiectivele
într-o abordare structurată, menită să conducă la îmbunătăţirea continuă a performanţei de
mediu.
Pe plan internaţional există în principiu două scheme de certificare a unui SMM : ISO 14001
şi EMAS – EU Eco-Management and Audit Scheme (Schema UE de Eco- Management şi
Audit), care sunt folosite de tot mai multe companii ca recunoaştere a faptului că sistemul de
management de mediu pe care l-au implementat întruneşte cerinţele general acceptate ale
acestor scheme de certificare.
Deşi Sistemul de Management de Mediu este un instrument folositor pentru orice companie,
permiţându-i acesteia să abordeze aspectele de mediu cu care se confruntă într-un mod
Partea 1
Pagina 3
sistematic, implementare unui SMM se dovedeşte deosebit de importantă şi folositoare

pentru companiile din sectorul minier, dată fiind importanţa provocărilor de mediu cu care
acestea se confruntă. Un număr mare de exploatări miniere din întreaga lume au deja
implementat un SMM, multe dintre acestea fiind certificate ISO, ceea ce presupune şi
existenţa unor proceduri specifice pentru monitorizarea, evaluarea şi măsurarea performanţei
de mediu.
Trebuie menţionat că schemele de SMM nu este un standard privind responsabilităţile de

certificrae internaţională existente, ISO mediu sau sociale ale unei companii. Este un instrument
14001 şi EMAS, au rolul de a ghida de management.. SMM nu oferă îndrumare cu privire la
politicile sau obiectivele de mediu care trebuie stabilite.
companiile pe drumul către atingerea SMM este un instrument care ajută o companie să-şi
scopurilor şi obiectivelor propuse, şi stabilească, atingă şi să îmbunătăţească continuu
sunt proiectate astfel încât să ofere obiectivele de mediu pe care şi le-a stabilit, dar nu oferă
suficientă flexibilitate la implementare nici un indiciu cu privire la care ar trebui să fie aceste
pentru companii de orice mărime. obiective.
1.2 Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier
Există trei beneficii de bază ale implementării unui SMM în sectorul minier (adaptare după
Schiffman şi al., 1997 [1]) :
În primul rând, într-un SMM, angajaţii minei pot examina mai bine toate procesele şi
activităţile industriale cu privire la impactul potenţial al acestor activităţi asupra mediului, să
identifice cerinţele legale aplicabile şi să evalueze alternativele şi costurile asociate. Altfel
spus, atunci când o companie introduce un SMM, se stabileşte politica de mediu a companiei
care reflectă angajamentul managementului la cel mai înalt nivel privind conformarea cu
legislaţia de mediu în vigoare şi îmbunătăţirea de mediu continuă. Acest angajament solicită
conducerii companiei să identifice toate cerinţele legislative aplicabile şi să asigure
actualizarea permanentă a acestora –
solicitare care forţează conducerea De exemplu, dacă un obiectiv minier face obiectul unei
companiei să aibă cunoştinţă în limite pentru substanţele chimice la evacuarea apelor,
SMM ar ajuta în primul rând la identificarea cerinţelor
permanenţă de legislaţia aplicabilă legale şi conducerea ar putea apoi să-şi elaboreze
activităţilor sale. Odată ce conducerea obiectivele, ţintele şi planurile de acţiune pentru a
minei a recunoscut cerinţele legislative, asigura conformarea. Pe scurt, SMM oferă personalului
SMM poate fi folosit ca un ghid pentru o mai bună înţelegere a impactelor de mediu,
elaborarea ţintelor şi obiectivelor de cunoaştere în detaliu a legislaţiei pertinente, şu un plan
de acţiune proactiv pentru a asigura atingerea ţintelor
mediu, pentru a asigura îndeplinirea
necesare. .
continuă a acestor cerinţe legale.
Al doilea beneficiu major constă în faptul că un SMM în sectorul minier are sens
practic pentru afacere, şi în ciuda faptului că poate fi costisitor la început, de obicei se
amortizează pe termen lung prin reducerea costurilor de operare şi îmbunătăţirea eficienţei
Partea 1
Pagina 4
companiei. Pe scurt, prin integrarea tuturor instrumentelor de management într-un SMM, o

mină se va găsi într-o poziţie mai bună pentru a anticipa problemele privind deşeurile, a evita
costurile de refacere a terenului şi a amenzilor de la autorităţile de mediu, a reduce
evacuările de efluenţi toxici, a evita scurgerile, pierderile prin scurgere din iazurile de
decantare şi a reduce consumul de materii prime.
Al treilea beneficiu major constă în faptul că implementarea unui SMM în sectorul

minier permite unei companii să planifice măsuri de reducere a impactului de mediu şi să
treacă de la un mod de abordare reactiv faţă de mediu, prin care răspunde continuu la
amenzile aplicate de autorităţile de mediu, la un mod proactiv. Pentru companiile miniere, o
asemenea trecere, care adesea necesită un angajament puternic din partea companiei faţă
de rezolvarea problemelor de mediu, poate avea un rol decisiv în îmbunătăţirea relaţiilor cu
autorităţile, comunitatea locală şi alţi factori externi interesaţi. Mai simplu, dacă o companie
minieră demonstrează că este conştientă de cerinţele legislaţiei de mediu şi că are stabilite
obiective, ţinte şi planuri de acţiune pentru a asigura conformarea de mediu, există şanse
mai puţine de a fi percepută ca o companie poluatoare. Poate şi mai important este faptul că
astfel pot fi îmbunătăţite relaţiile cu comunitatea locală, o provocare majoră pentru orice mină
activă.
1.3 Integrarea în planificarea strategică
Un SMM ar trebui să fie integrat în activităţile de planificare strategică. Deschiderea unei

mine sau o extindere majoră necesită un plan în care să fie detaliate aspecte precum zona
care va fi exploatată, locaţiile de depozitare a sterilului din stratul de acoperire, echipamentul
şi strategia de remediere. Consideraţiile de mediu, precum cele cuprinse în SMM, ar trebui
de asemenea incluse în acest plan. Cea mai bună cale de a asigura acest lucru este de a
include în grupul de planificare şi persoanele responsabile în companie cu managementul de
mediu şi cu asigurarea legăturii cu cominitatea locală.
Aceste persoane vor revizui propunerea din perspectiva protecţiei mediului şi a comunităţii
locale, identificând probleme potenţiale care ar trebuie soluţionate din etapa de planificare.
Integrarea consideraţiilor de mediu în planificarea strategică este vitală deoarece orice

omisiune / neglijenţă poate conduce la un impact de mediu extins şi implicit la o reacţie
adversă din partea comunităţii locale, ce poate fi foarte costisitor de remediat după ce s-a
produs.
Se ştie că managementul unei companii miniere face ca lucrurile să se petreacă conform

programului zilnic. Deoarece gama activităţilor care sunt efectuate într-o mină este largă şi
complexă, planurile, procedurile şi toate activităţile asociate trebuie introduse ca parte a
sistemului de management general. Un sistem de management strategic, un sistem de
management pentru siguranţă şi protecţie sau un sistem de management de mediu sunt
toate părţi ale unui sistem de management integrat.
Partea 1
Pagina 5
1.4 Sistemul de Management de Mediu în sectorul minier din România
Şi în ţara noastră, aspectele de mediu din sectorul minier par a fi înţelese şi gestionate în
mod diferit în diferite sectoare. Astfel, există unele companii miniere care au implementat şi
certificat deja un Sistem de Management de Mediu (precum filiala din Râmnicu Vâlcea a
SALROM, Compania Naţională a Sării, unde există un sistem integrat de management a
calităţii – mediului – siguranţei produsului, certificat conform ISO 14001:2004 de către
SRAC), în timp ce alte companii, precum REMIN Baia Mare, au doar nucleul şi structura unui
sistem de management de mediu.
În faza de începere a acestui proiect, a fost trimis un chestionar la un număr de 13 companii

miniere, pentru a permite consultantului să capete o mai bună înţelegere a interesului şi
nevoilor practice percepute de fiecare companie minieră. Chestionarul a cuprins 4 întrebări,
după cum urmează:
Î1. Care dintre obiectivele principale ale proiectului, enumerate mai jos, consideraţi că sunt
relevante pentru compania dvs. ?:
Obiectivul nr. 1: Identificarea celor mai bune practici în domeniu;
Obiectivul nr. 2: Realizarea procedurilor de mediu pentru toate fazele unei exploatări
miniere, de la explorare până la activităţi post-închidere;
Obiectivul nr. 3: Elaborarea de recomandări privind componentele Sistemului de

Management de Mediu; identificarea aspectelor de mediu relevante; identificarea cerinţelor
de monitorizare; metode pentru îmbunătăţirea sistemelor de management de mediu.
Î2. Care sunt aspectele de mediu considerate prioritare în activitatea dvs. pentru a fi incluse în
Manual şi pentru care aţi dori să aflaţi cele mai bune practici (ex: gestiunea deşeurilor, subsidenţă,
etc.) ?
Î3. Care consideraţi că sunt aspectele esenţiale asupra cărora ar trebui să se concentreze
Manualul, în situaţia în care aveţi deja implementat un sistem de management de mediu sau
intenţionaţi să implementaţi unul, dată fiind experienţa şi modul de organizare a companiei dvs.?
Î4. Vă rugăm menţionaţi alte aspecte care ar trebui incluse în cadrul acestui Manual.
Un număr de 12 companii miniere au trimis răspunsuri la chestionare, rezultatele sondajului

fiind rezumate mai jos. Răspunsurile complete primite sunt prezentate în Anexa 1 a acestui
Manual.
Î1 – În general, companiile care au răspuns consideră că toate cele trei obiective sunt
relevante, priorităţile fiind următoarele:
- Obiectivul nr. 1 – considerat relevant de 7 companii, din care 6 l-au clasificat ca primă
prioritate;
Partea 1
Pagina 6
- Obiectivul nr. 2 – considerat relevant de 10 companii, din care 5 l-au clasificat ca primă
prioritate;
- Obiectivul nr. 3 – considerat relevant de 9 companii, din care o companie l-a clasificat ca
primă prioritate.
Î2 – La această întrebare au răspuns 11 companii. Aspectele de mediu prioritare au fost

considerate a fi următoarele:
- Managementul deşeurilor – toate cele 11 companii (din care 7 le-au clasificat ca primă
prioritate);
- Epurarea apei uzate - 7;
- Subsidenţa / stabilitate - 5;
- Remedierea terenului - 4;
- Poluarea aerului - 4;
- Gestionarea terenurilor ocupate - 2
- Zgomot - 2.
- Planuri pentru situaţii de urgenţă - 1;
- Monitorizare - 1;
- Managementul azbestului - 1.
Aspecte de mediu prioritare
12
10
Apă uzată
Număr companii
8 Subsidenţă/stabilitate
Remediere
6 Poluare aer
Gestionare terenuri
4
Zgomot
2 Planuri de urgenţă
Monitorizare
0
Azbest
Aspect de mediu
Figura 1. Aspectele de mediu prioritare pentru companiile miniere
Aşadar, managementul deşeurilor pare a fi principalul aspect de mediu pe care îl au în

comun toate companiile miniere care au răspuns la chestionar.
Î3 – La această întrebare au răspuns 9 companii dintre cele chestionate. Unele dintre ele şi-
au exprimat interesul de a avea un Manual care să se concentreze pe stadiile de
implementare ale SMM, în timp ce altele s-au arătat mai interesate de soluţiile tehnice pentru
managementul deşeurilor şi gospodărirea apelor, remedierea solurilor, sau de aspecte
precum conformarea cu cerinţele legale, accesarea surselor de finanţare pentru rezolvarea
aspectelor lor de mediu, managementul riscului, monitorizare.
Partea 1
Pagina 7
Î4 – Doar 4 companii au răspuns la această întrebare, şi alte aspecte de care ar fi interesate

să le vadă incluse în Manual sunt: exemple de planuri de prevenire a accidentelor, planuri
interne pentru situaţii de urgenţă, proceduri de monitorizare şi control, măsuri de prevenire şi
reducere a poluării, managementul substanţelor periculoase, aspecte legate de personal
privind managementul iazurilor de decantare şi a instalaţiilor de epurare a apei uzate.
Partea 1
Pagina 8
2. IMPLEMENTAREA UNUI SMM ÎN SECTORUL MINIER
Acest Manual îşi propune să prezinte modul în care poate fi integrat un sistem de
management de mediu (SMM) în activităţile miniere şi activităţile asociate, modul în care
poate contribui la Cele mai Bune Practici din domeniu, şi oferă linii directoare pentru a facilita
implementarea. Un SMM, ca parte a sistemului general de management care include
proceduri, responsabilităţi de mediu şi procese, poate ajuta o companie minieră să se
conformeze cu cerinţele legale de mediu, să prevină riscurile potenţiale, să identifice
beneficiile tehnice şi economice, şi să asigure că politica de mediu este adoptată şi urmată.
Manualul este menit doar ca un ghid şi nu poate acoperi fiecare aspect specific asociat cu
fiecare obiectiv minier în parte, care trebuie tratat în timpul implementării unui SMM. Un
sistem viabil este acela care este proiectat şi dezvoltat pentru fiecare amplasament, luând în
considerare particularităţile acestuia.
Elaborarea acestui Manual a avut ca punct de plecare răspunsurile primite de la

reprezentanţii companiilor miniere la chestionarele preliminare. În acest fel, echipa noastră a
luat în considerare încă de la început o serie de aspecte relevante care permit elaborarea
unui Manual cuprinzător, potrivit nevoilor sectorului minier din România.
Această parte a Manualului ar trebui citită împreună cu standardul ISO 14001:2004, Cele
mai Bune Practici prezentate în Partea a 2-a a Manualului, alte referinţe în domeniu, pentru a
asigura implementarea adecvată şi corespunzătoare a unui SMM, precum şi elaborarea unor
practici de lucru potrivite.
2.1 Paşi generici
Implementarea unui SMM nu este un pas uşor. Necesită multă pregătire şi efort pentru
motivarea şi implicarea conducerii şi a angajaţilor companiei. Un SMM ar trebui construit pe
modelul “Plan, Do Check, Act – Planifică, Execută, Verifică,
Acţionează” introdus de Shewart şi Deming şi care asigură
analiza, măsurarea şi îmbunătăţirea continuă, ciclică, a Execută
Planifică
performanţei de mediu. O companie poate intra în acest ciclu în
orice punct, fie planificând îmbunătăţirea, verificând un proces
existent, acţionând pentru a implementa performanţa sau pur şi Acţionează Verifică
simplu făcând lucrurile diferit. Elementul esenţial constă în
îmbunătăţirea “fără sfârşit” a performanţei de mediu de-a lungul
timpului.
Componentele unui Sistem de Management de Mediu complet proiectat pentru industria

minieră ar trebui să includă următoarele elemente [2]:
Partea 1
Pagina 9
Ø Angajamentul companiei la cel mai înalt nivel

Ø Politica de mediu a companiei
Ø Evaluarea impactului asupra mediului (nu este întotdeauna o cerinţă standard pentru
SMM, dar de obicei inclusă într-un SMM pentru sectorul minier)
Ø Consultarea şi implicarea comunităţii
Ø Indicatorii de performanţă ai companiei
Ø Programul de management de mediu
Ø Documentaţia şi înregistrările de sistem
Ø Proceduri operaţionale şi pentru situaţii de urgenţă
Ø Structura responsabilităţilor şi modul de raportare
Ø Instruire, conştientizare şi competenţă
Ø Impactul asupra mediului, conformarea cu cerinţele legale şi auditurile de analiză a
performanţei de mediu
Ø Monitorizarea şi măsurarea emisiilor şi a performanţei de mediu.
Pentru a fi pe deplin eficace, un SMM trebuie integrat în activităţile zilnice ale unei exploatări
miniere. Un SMM necesită revizuire periodică din interior şi exterior pentru a îmbunătăţi şi
optimiza funcţionarea sa. Auditurile de sistem de management şi analiza efectuată de
managementul companiei sunt părţi intrinsece, dar separate ale sistemului. Auditurile
evaluează atât sistemele de management de mediu cât şi îndeplinirea obiectivelor de mediu.
Auditul intern şi analiza efectuată de management verifică continuitatea relevanţei politicii de

mediu, actualizează evaluarea aspectelor de mediu şi verifică eficacitatea auditurilor şi a
acţiunilor de urmărire din precedentele analize.
Componentele reprezentative ale Sistemului de Management de Mediu sunt prezentate în

Figura 2 şi detaliate în cele ce urmează.
Partea 1
Pagina 10
I. Politica de mediu
1. Politica de Mediu a
companiei
II. Planificare
2. Aspecte de Mediu
3. Cerinţe legale/alte cerinţe
4. Obiective / Ţinte
5. Programe de
Management de Mediu
III. Implementare
Execută 6. Structură & Responsabilit.
Planifică
V. Analiza efectuată de 7. Instruire, conştientizare &
management Competenţă
17. Analiza managementului 8. Comunicare
Verifică 9. Documentaţia SMM
10. Controlul Documentelor
11. Control Operaţional
12. Pregătire pentru situaţii
de urgenţă / Cap.de răspuns
IV. Verificare şi Acţiune

Corectivă
13. Monitorizare
14. Neconformitate şi acţiune
Corectivă & Preventivă
15. Înregistrări
16. Auditul SMM
Figura 2. Modelul Sistemului de Management de Mediu

Partea 1
Pagina 11
Angajamentul Companiei
Aceasta este ce mai importantă componentă a unui SMM. Pentru a proiecta şi implementa
cu succes un SMM la o companie minieră va trebui implicat întreg personalul. Această
implicare este importantă de la directorul general până la angajaţii cu responsabilităţi
ierarhice.
Acest angajament adesea se referă la o

schimbare în cultura companiei cu privire la Cea mai importantă componentă a unui SMM
este invizibilă şi nu apare pe nici o listă de
mediul înconjurător. Această schimbare este
control sau audit.. Se numeşte angajament..
probabil cea mai grea sarcină de înfruntat pentru
implementarea cu succes a unui SMM. În lipsa
unui astfel de angajament, beneficiile potenţiale ale unui SMM pentru companie nu vor putea
fi obţinute.
Un SMM necesită angajament pentru a aloca sume de bani pentru instruire, materiale,
servicii şi proceduri de raportare şi răspuns. Angajamentul trebuie să vină din partea tuturor
angajaţilor, care trebuie să cunoască ce se urmăreşte prin implementarea unui SMM şi să
înţeleagă motivele. Dacă angajaţii sunt implicaţi de la început, vor fi identificate mai multe
aspecte de mediu şi sistemul de mediu va fi ajustat pentru compania respectivă. Multe
îmbunătăţiri ale performanţei de mediu pot fi realizate prin soluţii fără nici un cost sau cu
costuri scăzute bazate doar pe creşterea conştientizării în rândul personalului şi pe
angajamentul obţinut.
Sugestii:
· Este foarte important ca managementul companiei nu doar să ia angajamente, dar să şi fie văzut
că îşi respectă angajamentele luate.
Partea 1
Pagina 12
Politica de Mediu
Alegerea unui Coordonator SMM

Realizarea analizei elementelor lipsă ale SMM
Planificarea unui buget şi obţinerea resurselor corespunzătoare
Selectarea unei echipe de lucru SMM
Elaborarea unei politici de mediu
Alegerea unui Coordonator al SMM este crucială pentru succesul SMM. Această persoană
va fi responsabilă cu elaborarea şi implementarea politicii de mediu şi a SMM. Trebuie avută
multă grijă pentru a asigura că persoana aleasă este calificată pentru a face faţă
responsabilităţilor asociate implementării SMM. Astfel, Coordonatorul SMM ar trebui să aibă
autoritatea necesară, o bună cunoaştere a activităţilor companiei şi aptitudini de gestionare a
unui proiect. Totuşi, responsabilitatea finală revine managementului la cel mai înalt nivel al
companiei.
Este posibil ca într-o companie să existe deja un sistem de management de mediu sau
elemente ale unui sistem. În acest caz, este necesar să se determine cât de mult se
conformează sistemul existent cerinţelor standardului ISO 14001. O analiză a elementelor
lipsă va identifica nu numai elementele lipsă din sistemul/elementele existente comparativ cu
cerinţele unui SMM, dar ar trebui să determine şi mărimea diferenţelor identificate. Aceste
rezultate vor duce la recomandări şi la identificarea resurselor necesare pentru completarea
elementelor lipsă.
După efectuarea analizei elementelor lipsă ale SMM, Coordonatorul SMM va elabora un
buget care să acopere resursele financiare necesare pentru finalizarea sistemului de
management de mediu. Pentru unele companii, aceasta poate însemna stabilirea unui buget
pentru întreg procesul de implementare, în timp ce altele ar putea avea nevoie doar de un
buget pentru actualizarea unor elemente anume ale sistemului de management existent.
Managementul la cel mai înalt nivel şi Coordonatorul SMM vor selecta o echipă de lucru
SMM care să ajute la elaborarea şi implementarea sistemului. Mărimea echipei de lucru ar
trebui să ţină cont de mărimea şi complexitatea companiei care implementează sistemul de
management. Această echipă ar trebui să fie formată din persoane-cheie din diferite
departamente, precum şi din zonele de lucru funcţionale ale companiei, persoane care sunt
familiarizate cu procesele tehnologice şi cu cerinţele de mediu asociate. Diversitatea
membrilor echipei va aduce laolaltă un fond comun de experienţă şi idei din care se poate
elabora şi implementa SMM. Echipa de lucru SMM este principala resursă pentru a transmite
mesajul către oamenii din teren [3].
Sugestii:
· După ce Coordonatorului SMM şi a membrii echipei de lucru SMM au fost selectaţi, completaţi
FIŞA 1 - Membrii echipei SMM care sunt implicaţi în elaborarea SMM. Mai încolo în acest
Manual, vi se va solicita să nominalizaţi responsabilităţile pentru menţinerea SMM.
Partea 1
Pagina 13
FIŞA 1 – Lista membrilor echipei de lucru SMM
Coordonator SMM: __Ioan Tabacu_______
Responsabilităţi: Implementează, gestionează şi menţine SMM, reportează conducerii cu privire

la performanţele SMM, face orice modificări necesare în SMM.
Membrii echipei de lucru SMM:
(1) ___George Lavrente ____________________ Titlu: ____Inginer şef producţie_______
Responsabilităţi: Furnizează necesarul de resurse pentru SMM, urmăreşte şi revizuieşte

performanţa SMM, gestionează instruirea necesară cu privire la SMM.
(2) __Stela Nastase __________________ Titlu: _______Şef sector depozitare__________
Responsabilităţi: Ajută reprezentatul SMM cu implementarea şi menţinerea SMM, în special în

sectoarele de depozitare a combustibilului şi anvelopelor pentru activităţi.
(3) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
4) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
5) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
6) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
Partea 1
Pagina 14
Politica de mediu este o parte esenţială a sistemului de management de mediu al unei

companii. Politica de mediu este o declaraţie publică concisă cu privire la intenţiile companiei
în ceea ce priveşte mediul. Politica trebuie să stabilească direcţia generală a companiei în
ceea ce priveşte angajamentul său pentru protejarea mediului. Aceasta include orice lucru
care are un impact asupra mediului înconjurător, precum zgomotul, calitatea apei de
suprafaţă, solul, aerul, calitatea condiţiilor de muncă, emisiile, deşeurile, depozitarea
produselor, influenţa asupra comunităţii, etc. Ca urmare politica de mediu va trebui să fie
relevantă pentru mărimea şi natura companiei şi a impacturile pe care activităţile sale le are
asupra mediului.
Declaraţia de politică nu reprezintă doar o bucată de hârtie, ci o referinţă valoroasă pentru

companie, angajaţii acesteia şi comunitate, şi poate fi un instrument puternic în relaţia cu
comunitatea locală. Toţi angajaţii companiei ar trebui să înţeleagă politica de mediu şi ceea
ce se aşteaptă de la ei pentru a atinge obiectivele şi ţintele de mediu stabilite de companie.
O companie minieră ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte în stabilrea politicii de

mediu [2]:
- Ce vrea să obţină compania
- Ţintele şi obiectivele de mediu pe termen lung şi scurt
- Consultarea comunităţii locale
- Monitorizarea de mediu
- Resursele pe care compania este dispusă să le dedice performanţei sale de mediu
- Angajamentul cu privire la remedierea amplasamentului.
Politica ar trebui să nu fie doar o declaraţie generală, precum “noi vom îmbunătăţi mediul”,
nici un angajament de performanţă, de ex: “vom reduce anul acesta emisiile de CH4 cu 30%”
ci ar trebui să fie o declaraţie mai largă a direcţiilor urmărite de companie pentru
îmbunătăţirea mediului şi astfel să permită tuturor departamentelor funcţionale să-şi
elaboreze propriile obiective şi ţinte de mediu.
Politica ar trebui să conţină referinţe cu privire la câteva aspecte, care sunt prezentate
generic mai jos :
Activităţile companiei se vor desfăşura într-un mod care vor reduce riscul pentru
sănătatea şi siguranţa publică. Mai mult, compania consideră că resursele naturale
pot fi explorate şi exploatate într-un mod consistent cu gestionarea corespunzătoare
a mediului înconjurător.
Ca urmarea, recunoaşterea faptului că toate activităţile asociate cu exploatarea
resurselor naturale produc un impact asupra mediului, activităţile vor fi proiectate şi
gestionate pentru a reduce rezonabil riscul şi impacturile negative asupra mediului.
Compania va încerca să asigure că activităţile sale sunt desfăşurate în conformitate
cu cerinţele legale şi de reglementare în vigoare.
Partea 1
Pagina 15
Principii:
Utilizarea resurselor naturale este fundamentală pentru supravieţuirea şi
prosperitatea oricărui organism sau societăţi, inclusiv omul şi activităţile sale.
Îndepărtarea resurselor naturale din mediul acestora şi utilizarea într-un altul va avea
un impact asupra ambelor medii într-o anumită măsură
Angajaţii precum şi companiile, ar trebui să aibă respect şi grijă faţă de mediu
Ştiinţa ar trebui să formeze baza evaluării şi reducerii impactului asupra mediului
Implementare:
Conformarea cu legile şi reglementările de mediu şi reducerea impactului de mediu

este responsabilitatea companiei. Pentru a implementa Politica companiei în
domeniul mediului, fiecare entitate organizatorică va furniza instruire de
conştientizare pentru angajaţi, va menţine personalul adecvat pentru a răspunde
cerinţelor de mediu şi va evalua periodic eficienţa programului lor de mediu.
Sugestii:
· Angajamentele de mediu asumate deja de compania dvs., precum angajamentul pentru

conformarea cu cerinţele legale şi evitarea incidentelor de mediu semnificative, sintetizate sau nu
sub forma unei declaraţii de politică de mediu, ar trebui documentate oficial ca punct de pornire
pentru implementarea SMM.
· Politica dvs. ar trebui că conţină trei angajamente: îmbunătăţire continuă, prevenirea poluării şi
conformarea cu cerinţele legale şi reglementările în vigoare
· Politica de mediu ar trebui să fie simplă şi uşor de înţeles. Ar trebuie elaborată luând în
considerare câteva aspecte principale precum: ţintele preconizate a fi atinse; cele mai
corespunzătoare tehnici pentru a asigura comunicarea cu restul organizaţiei; modalitatea de a
asigura atingerea ţintelor
· Examinarea politicilor de mediu elaborate de alte companii, ar putea să vă furnizeze idei privind
conţinutul, formatul, stilul, formularea etc. Politicile elaborate de companiile din sectorul dvs.
industrial vor fi de un interes special (vezi FIŞA 2 – Exemplu de declaraţie de politică de mediu).
.
Partea 1
Pagina 16
FIŞA 2 – Exemplu de Declaraţie de Politică în domeniul mediului
Activităţile Companiei noastre se vor desfăşura într-un mod prin care riscurile pentru sănătatea şi
siguranţa populaţiei sunt reduse. Mai mult, Compania moastră consideră că resursele naturale pot
fi exploatate şi utilizate în concordanţă cu gestionarea corespunzătoare a mediului.
Ca urmare, recunoaşterea faptului că toate activităţile asociate cu exploatarea resurselor noastre

naturale produc un impact asupra mediului, activităţilr noastre vor fi proiectate şi gestionate pentru
a reduce rezonabil riscul şi impactul negativ asupra mediului. Compania noastră va încerca să se
asigure în permanenţă că activităţile sale sunt desfăşurate în conformitate cu cerinţele legale de
mediu în vigoare.
Principii:
- Utilizarea raţională a resurselor naturale ale solului este fundamentală pentru
supravieţuirea şi prosperitatea oricărui organism sau societăţi, inclusiv omul şi activităţile
sale.
- Îndepărtarea resurselor naturale din mediul acestora şi utilizarea într-un altul va avea un
impact asupra ambelor medii într-o anumită măsură şi vom depune toate eforturile pentru
minimizarea acestui impact.
Implementare:
Compania noastră va implementa, menţine şi aplica un Sistem de Management de Mediu conform
ISO 14001:2004.
Conformarea cu legile şi reglementările de mediu în vigoare şi reducerea impacturilor de mediu

este responsabilitatea companiei noastre. Pentru a implementa Politica companiei în domeniul
mediului , fiecare entitate organizatorică va furniza instruire de conştientizare pentru angajaţi, va
menţine personalul adecvat pentru a răspunde cerinţelor de mediu şi va evalua periodic eficienţa
programului lor de mediu.
Pentru a reduce riscul pentru mediu, dată fiind nevoia de a folosi substanţe chimice şi produse
petroliere în activităţile noastre miniere, va fi elaborat un plan de răspuns pentru situaţii de urgenţă
şi implementat în fiecare zonă unde acestea sunt utilizate.
Toate departamentele operaţionale vor folosi practicile de management care reduc impactul de
mediu al activităţilor lor.
Compania va reduce riscurile pentru siguranţa publică în perimetrele sale active şi inactive.
Director,
Semnătura
Data,
Sursa : = EUROMINES – The ultimate SME implementation guide for ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004
management systems, Section 3, Version 2005 [3]
Partea 1
Pagina 17
Elemente de Planificare
Execută
Planifică
Aspecte de Mediu
Cerinţe legale şi alte cerinţe
Consultarea comunităţii Verifică
Obiective şi Ţinte
Program(e) de Management de Mediu
1. Aspecte de Mediu
Aspectele de mediu sunt acele elemente ale activităţii unei companii, produse sau servicii,
care pot avea efecte potenţial benefice sau dăunătoare asupra mediului. Acestea pot include
evacuările şi emisiile, utilizarea materiilor prime şi a energiei, reciclarea deşeurilor, etc.
Impactul asupra mediului reprezintă modificarea care rezultă prin apariţia unui anumit
aspect de mediu. Se vor lua în considerare toate efectele ecologice, efectele asupra sănătăţii
oamenilor, efectele catastrofice, epuizarea resurselor, precum şi probabilitatea de apariţie şi
costurile asociate acestei modificări. Identificarea impactului potenţial pe care îl va avea o
companie minieră prin activităţile ei asupra mediului, pe parcursul duratei sale de viaţă, este
un element esenţial pentru elaborarea strategiilor de control a acestui impact.
SMM va ajuta prin procesul de auditare la identificarea, controlul şi reducerea impacturilor

semnificative asupra mediului existente şi potenţiale care ar trebui luate în considerare atunci
când sunt stabilite obiectivele de mediu şi sunt definite controalele operaţionale.
Identificarea aspectelor de mediu semnificative reprezintă unul dintre elementele cheie ale
unui SMM – şi poate fi unul dintre cele mai solicitante. Metodele care pot fi folosite pentru
identificarea şi evaluarea importanţei aspectelor şi impactelor de mediu sunt variate.
Companiile ar trebui să aleagă metoda sau metodele care se potriveşte / potrivesc cel mai
bine cu problemele şi specificul activităţilor desfăşurate. În FIŞA nr. 4 este prezentată ca
exemplu o metodă de prioritizare a aspectelor de mediu, bazată pe metodologia clasică de
evaluare a riscului.
Schema acestei metodologii de Evaluare a Riscului este prezentată în Figura 3.

Partea 1
Pagina 18
Identificarea
aspectelor de mediu
şi a impacturilor
asociate
Evaluarea Riscului
NU DA
Risc
acceptabil ?
Implementare
Monitori zare Nici o modificare
Program de acţiune
DA NU Implentează &
Acceptabil ? Efectuează Control
Figura 3. Schema metodologiei de Evaluare a Riscului
Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative ar trebui să ia în considerare

următoarele:
· Emisiile atmosferice
· Evacuările de ape uzate în ape de suprafaţă
· Managementul deşeurilor
· Managementul energetic
· Poluarea / contaminarea solului
· Restaurarea solului şi remedierea zonelor afectate de activitatea minieră
· Subsidenţe / teren scufundat
· Stabilitatea barajelor iazurilor de decantare
Partea 1
Pagina 19
· Materiile prime
· Resursele naturale folosite
· Alte aspecte de mediu şi comunitare locale
Foarte important este ca să se implementeze o procedură pentru identificarea continuă a

aspectelor de mediu şi evaluarea continuă a impacturilor pe care la au activităţile, produsele
şi serviciile unei companii. Procedura trebuie să ia în considerare atât activităţile, produsele
şi serviciile existente cât şi cele care urmează să fie aplicate, şi trebuie acordată o grijă
deosebită operaţiunilor normale dar şi anormale, condiţiilor de scoatere din funcţiune şi
punere în funcţiune, precum şi situaţiilor de urgenţă. De asemenea este necesară alegerea
unei metodologii pentru determinarea acelor aspecte care au un impact semnificativ asupra
mediului.
În FIŞA nr. 3 este prezentat un exemplu de Procedură pentru identificarea aspectelor şi

impactelor de mediu şi în FIŞA nr. 4 este prezentat un exemplu de Procedură pentru
clasificarea tuturor aspectelor şi impactelor de mediu identificate, pe baza metodologiei de
Evaluarea a Riscului de Mediu.
Sugestii:
· Realizarea unei analize iniţiale de mediu va sta la baza identificării aspectelor, dar trebuie
adoptată o metodologie care permite o re-evaluare periodică a activităţilor, produselor şi
serviciilor companiei dumneavoastră.
· Aspectele de mediu ale unei activităţi sunt strâns legate de procesele de producţie aferente, astfel
încât o descriere şi o schemă a acestor procese, inclusiv bilanţul materialelor, pot oferi un sprijin
folositor pentru înţelegerea aspectelor de mediu asociate
· Domeniul de aplicare a legislaţiei relevante în vigoare este un bun punct de plecare pentru
identificarea aspectelor şi impactului de mediu asociat, dar ar trebui de asemenea să aveţi în
vedere şi activităţile care nu sunt sub controlul cerinţelor legale şi reglementărilor aplicabile
· Definirea corespunzătoare a aspectelor de mediu încă din stadiile incipiente de implementare a

unui SMM este un aspect important, deoarece acestea vor influenţa în continuare în cascadă alte
elemente ale sistemului (stabilirea obiectivelor şi ţintelor, controlul operaţional, monitorizarea)
· Nu există nici o cerinţă specifică pentru a alcătui un Registru cu toate aspectele şi impacturile de
mediu, dar este considerat ca fiind esenţial pentru a demonstra terţilor că evaluarea a fost făcută
riguros. Este esenţial ca impacturile de mediu pe care le-a identificat compania dumeavoastră să
poată fi evaluate prin prisma îmbunătăţirilor realizate.
Partea 1
Pagina 20
FIŞA nr. 3
Procedura SMM nr. Revizie:

Copie necontrolată dacă este printată Data revizuirii:
Pagina X din Y Aprobat de:
Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu
Scop: Această procedură acoperă metodele de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu.

Identificarea sistematică a aspectelor de mediu (cauza) şi impacturilor (efectul) va permite
companiei să abordeze şi să controleze acele aspecte care au cele mai semnficative impacturi
asupra mediului.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică activităţilor, serviciilor şi produselor pe care

compania le poate controla şi asupra cărora este de aşteptat să aibă o influenţă şi, prin evaluarea
riscului de mediu, să determine acele aspecte care au un impact semnificativ asupra mediului.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM este responsabil de supravegherea aplicării acestei

proceduri şi implicarea celorlalţi angajaţi, în mod corespunzător.
Responsabilul de mediu – planifică identificarea sistematică a aspectelor şi impacturilor de mediu,
împreună cu şefii de departamente şi conducerea. Colaţionează sistematic toate aspectele şi
impacturile de mediu identificate pentru a permite actualizarea cu uşurinţă a informaţiilor. Asigură
revizuirea anuală a acestor informaţii sau atunci când au loc schimbări semnificative ale
proceselor, etc.
Şefii de departamente ajută la identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu pentru
departamentele respective.
Definiţii:
Aspect de mediu - element al activităţilor, produselor şi serviciilor unei companii care poate
interacţiona cu mediul.
Impact asupra mediului – orice modificare a mediului, fie dăunătoare sau benefică, care rezultă
total sau parţial din activităţile, produsele şi serviciile companiei.
Procedură:
Toate unităţile miniere trebuie să identifice şi să documenteze oficial toate aspectele de mediu
(cauzele) şi impacturile (efectele) legate de activitatea desfăşurată. Aceste informaţii pot fi
furnizate din surse precum cunoştinţele existente despre amplasament, auditurile de mediu
anterioare, Programele de Management de Mediu, Evaluările Impactului de Mediu etc.
Unităţile miniere ar trebui să ia în considerare folosirea seminariilor-dezbatere sau a sesiunilor de

“brain-storming” împreună cu echipa de management sau şefii de departamente ca modalităţi de
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu din toate departamentele unităţii.
Compania poate lua în considerare colaţionarea tuturor aspectelor şi impacturilor pe baza

proceselor şi activităţilor pentru fiecare problemă de mediu identificată. Acest lucru va îmbunătăţi
procesul de identificarea a acestor aspecte de către personalul responsabil cu managementul şi
controlul lor.
Toate aspectele şi impacturile de mediu - majore şi minore - vor fi în primul rând identificate şi
documentate. Atunci când sunt identificate aspectele, ar trebui făcut tot posibilul pentru a
determina care este modificarea concretă a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, pe care acel
aspect l-ar putea cauza. Acest lucru va facilita evaluarea riscului pentru toate aspectele şi
impacturile de mediu existente şi posibile.
Partea 1
Pagina 21
FIŞA 3 (continuare)

Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu
Aspectele şi impacturile trebuie să le includă pe toate cele legate de activităţile, produsele şi

serviciile companiei pe care aceasta le poate controla şi influenţa. Acolo unde este cazul, este
necesară includerea contractorilor, a activităţilor şi serviciilor contractorilor, relevante pentru
activitatea companiei.
Aspectele vor fi identificate pentru toate condiţiile: normale, anormale (închidere şi punere în
funcţiune) şi cele previzibile.
Compania trebuie să revizuiască toate aspectele şi impacturile de mediu anual, în condiţiile unor
schimbări în procesele de pe amplasament, legislaţie, condiţii de licenţiere şi schimbări ale
personalului relevant.
Toate aspectele şi impacturile identificate trebuie clasificate oficial după gradul de risc, conform
metodologiei de Evaluare a riscului de mediu.
Informaţiile legate de aspectele şi impacturile de mediu trebuie actualizate anual.
Orice modificare majoră a proceselor tehnologice, sau alte schimbări importante suferite de
companie, va conduce la actualizarea listei aspectelor şi impacturilor de mediu. Actualizarea se va
face utilizând aceeaşi metodologie de evaluare a riscului de mediu pentru aspectele şi impacturile
nou identificate.
Referinţe:
Sumarul legislaţiei româneşti şi alte cerinţe de reglementare
Legături :
Declaraţia de Politică în domeniul mediului
Lista aspectelor de mediu
Metodologia de evaluare a riscului de mediu
Lista cerinţelor legale şi alte cerinţe
Partea 1
Pagina 22
FIŞA nr. 4

Evaluarea riscului de mediu
Scop: Scopul acestei proceduri este de a furniza companiei un proces de evaluare a riscului
pentru a permite clasificarea eficace a tuturor aspectelor şi impacturilor de mediu identificate.
Domeniu de aplicare: Această procedură stabileşte felul în care organizaţia va face evaluările
riscurilor de mediu la nivel operaţional. Această procedură va asigura că toate aspectele,
impacturile şi riscurile de mediu ale companiei sunt evaluate într-un mod oficial şi sistematic pe
toate amplasamentele operaţionale.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM – ajută Responsabilul cu mediu să facă analiza riscului.

Responsabilul de mediu – Face analiza riscului cu directorii de departamente relevante.
Directorii de departament ajută la identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu pentru
departamentele respective.
Directorul tehnic – ajută la determinarea importanţei aspectelor de mediu şi impacturilor de mediu
pe baza nivelului de resurse umane şi financiare ale companiei.
Definiţii:
Nici una
Procedură:
Evaluarea riscurilor de mediu
Toate unităţile trebuie să evalueze oficial riscul de mediu al tuturor aspectelor şi impacturilor lor de
mediu.
Toate unităţile trebuie să folosească această procedură pentru procesul lor de evaluarea a
riscului. Acest proces se bazează pe trei măsuri de risc de mediu şi includ:
· Probabilitatea ca aspectul / impactul de mediu să aibă loc
· Severitatea impactului de mediu, rezultat din aspectele de mediu
· Reacţia negativă / sensibilitatea / percepţia publicului la apariţia aspectului de mediu
Unităţile trebuie să asigure că procesul de evaluare a riscului este efectuat într-un mod
consecvent de către personal cu cunoştinţe temeinice ale activităţilor şi proceselor tehnologice
analizate. Este critic ca procesul de evaluarea a riscului adoptat de companie să fie reproductibil
pe parcursul unei perioade lungi de timp.
Rezultatele evaluării riscului vor fi documentate clar şi într-un mod care permite stocarea
informaţiei într-un format uşor de actualizat.
Determinarea probabilităţii ca un aspect sau impact să aibă loc

Toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost determinate folosind Procedura de
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina
probabilitatea ca respectivul aspect sau impact să aibă loc.
Evaluarea probabilităţii trebuie efectuată în conformitate cu criteriile specificate în Tabelul 1 al

acestei proceduri.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de probabilitate este foarte ridicat pentru acest aspect.
Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut .
Partea 1
Pagina 23
FIŞA nr. 4 (continuare)

Tabelul nr. 1 Probabilitatea ca un aspect / impact să se întâmple

Clasificare Frecvenţă Explicaţie Scor
Foarte ridicat Continuu şi /sau incert Impactul are loc continuu 20
Ridicat O dată pe zi sau de mai Impactul are loc cel puţin o dată pe zi 10
multe ori
Mediu O dată pe săptămână / Impactul are loc cel puţin o dată la 30 de zile 5
lună
Scăzut O dată pe an Impactul are loc o dată pe an 2
Foarte scăzut Odată în 20 de ani sau Impactul are loc foarte rar dar a avut loc sau ar 1
mai mult putea să aibă loc în condiţii şi circumstanţe greşite
Determinarea severităţii, intensităţii şi duratei unui aspect sau impact

identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina
severitatea, intensitatea şi durata aspecului sau impactului care are loc.
Evaluarea severităţii, intensităţii şi duratei trebuie efectuate în conformitate cu criteriile specificate
în tabelul 2 din această procedură.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de severitate, intensitate şi durată este foarte ridicat
pentru acest aspect. Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut.
Tabelul nr. 2 Severitatea, intensitatea şi durata impactului

Clasificare Explicaţie Exemplu Scor
Foarte ridicate Impact major Avarie a barajului iazului de
La scară regională decantare, rezultând
Necesită refacere pe arii extinse (resurse externe) revărsarea şlamului de 20
Recuperare de lungă durată procesare în cursurile de apă
Distrugerea speciilor locale locale.
Ridicat Impact asupra mediului moderat Incendiu major la haldă care

Dincolo de limitele perimetrului minier concesionat se extinde dincolo de limitele
Eforturi considerabile pentur curăţare, cu resurse haldei şi arde 20 ha de arbuşti 10
interne şi externe şi tufişuri native
Distrugerea habitatelor locale
Mediu Impact moderat Linie de cuplare avariată

Limitat la graniţele perimetrului concesiunii rezultând revărsarea şi
Necesită resurse de personal (sau contractori) băltirea şlamului de procesare 5
necesare pentru refacerea zonei în afara iazului de decantare
Impact după care mediul se recuperează pe cale dar în perimetrul minier
naturală concesionat
Scăzut Impact scăzut Conductă de petrol ruptă de

Limitat la o anumită zonă din perimetrul minier un excavator rezultând 2
Necesită curăţarea rapidă de către echipa scurgerea a 20 litri de petrol
companiei sau contractori într-o rigolă de pe margine
Impact foarte scăzut Eroare accidentală de

Foarte scăzut Limitat la o zonă foarte mică manipulare a schipului cu 1
Curăţare rapidă de către o singură persoană deşeuri în timpul colectării ,
rezultând vărsarea conţinutului
pe sol
Determinarea reacţiei negative a publicului la apariţia unui aspect sau impact de mediu
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina nivelul
reacţiei negative potenţiale sau existente din partea publicului şi care poate fi asociată cu un
anumit aspect sau impact de mediu care are loc.
Partea 1
Pagina 24

Evaluarea reacţiei negative a publicului pentru fiecare aspect sau impact de mediu va trebui
efectuată în conformitate cu criteriile prezentate în Tabelul nr. 3 din această procedură.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de determinare a reacţiei negative a publicului este foarte
ridicat pentru acest aspect. Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut.
Tabelul nr. 3 Reacţia negativă a publicului la aspectul / impactul respectiv

Clasificare Explicaţie Scor
Foarte ridicat Reacţie extrem de negativă din partea marii majorităţi a comunităţii rezultând o 20
expunere largă în mass media, atât în judeţul în care a avut loc, cât şi în alte judeţe
Ridicat Reacţie negativă şi reclamaţii frecvente din partea rezidenţilor locali şi/sau acoperire
mass media în ziarele locale 10
Mediu
Reacţie negativă şi reclamanţii din partea rezidenţilor din vecinătatea exploatării 5
Scăzut Reclamaţii ocazionale, dar repetitive din partea unui număr de proprietari de terenuri 2
sau rezidenţi locali
Foarte scăzut Reclamaţii sporadice 1
Calcularea riscului de mediu

Pentru toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost evaluate folosind cele trei criterii de
probabilitate, severitate şi reacţie negativă din partea publicului, trebuie calculat riscul final
folosind următoarea ecuaţie:
Clasa de risc = Probabilitate x (Severitate + Reacţie)
Un rezumat al scorurilor disponibile pentru toate cele trei criterii sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabelul nr. 4 Rezumatul clasificării scorurilor
Clasificare Probabilitate Severitate Reacţie Scor
Foarte ridicat 20 20 20
Ridicat 10 10 10
Mediu 5 5 5
Scăzut 2 2 2
Foarte scăzut 1 1 1
Clasificarea finală a riscului de mediu

Toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost evaluate folosind cele trei criterii de
probabilitate, severitate şi reacţie negativă din partea publicului, trebuie clasificate după clasa de
risc / ierarhizate numeric pentru fiecare aspect şi impact de mediu. Ierarhizarea numerică trebuie
să fie între 1 şi 800.
Clasificarea finală pentru fiecare aspect şi impact de mediu identificat se va face în conformitate
cu criteriile specificate în tabelul nr. 5 al acestei proceduri.
Tabelul nr. 5 Nivelul final de risc
Scor Clasificarea finală a

riscului
>=600 Extrem
>=400 Foarte ridicat
>=100 Ridicat
>=40 Mediu
>15 Scăzut
<=15 Foarte scăzut
Partea 1
Pagina 25

Determinarea importanţei
Odată ce procesul de Evaluarea a riscului de mediu este finalizat, compania trebuie să determine
acele aspecte şi impacturi de mediu care sunt considerate semnificative. Nivelul de importanţă la
o exploatare anume trebuie determinat de unitatea respectivă şi aprobat de Directorul Tehnic.
Nivelul de importanţă va avea la bază orice neconformitate faţă de cerinţele legale, resursele
umane şi financiare disponibile, gradul de risc de mediu şi comercial şi aşteptările părţilor
interesate.
Pentru toate aspectele şi impacturile de mediu considerate ca fiind semnificative va fi schiţat un

Plan de Îmbunătăţire a Mediului.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Programul de Management de Mediu
Procedura de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu
Partea 1
Pagina 26
2. Cerinţe legale şi alte cerinţe
Un prim pas pentru a asigura conformarea unei companii cu cerinţele legale constă în
identificarea întregului set de legi, reglementări şi standarde aplicabile. Conformarea cu
cerinţele legale este unul dintre elementele principale ale politicii de mediu (împreună cu
îmbunătăţirea şi prevenirea), şi este esenţială pentru evitarea costurilor viitoare legate de
neconformare (inclusiv amenzile, deteriorarea imaginii publice, etc.).
Identificarea şi înţelegerea cerinţelor legale aplicabile, precum şi luarea în consideraţie a
acestor cerinţe în activităţile zilnice ale companiei, ar trebui să fie o parte integrantă a unui
SMM eficace.
Procesul prin care cerinţele legale şi alte cerinţe sun identificate şi accesate este dezvoltat în
etapa de planificare a SMM, apoi implementat, analizat periodic, revizuit şi implementat din
nou, după caz.
Termenul de “cerinţe legale” include toate cerinţele legislative şi de reglementare legate de

mediu sau care sunt aplicabile unei companii miniere. Această definiţie include de asemenea
cerinţele administrative, precum avizele şi autorizaţiile, registrele, rapoartele şi planurile de
mediu.
De asemenea, „cerinţe legale” trebuie să acopere nu numai cerinţele naţionale, ci şi

convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este semnatară, iar în perspectiva
aderării la Uniunea Europeană, toate directivele şi reglementările Aquis-ului Comunitar.
“Alte cerinţe” cuprinde cerinţele pe care o companie minieră se angajează voluntar să le

îndeplinească şi pot include coduri de practică din industria minieră, cerinţe interne ale
companiei (ex: cerinţele standardului ISO 9000, specificaţiile furnizorilor şi clienţilor, etc.) sau
cerinţe similare la care compania ar putea subscrie.
Cerinţele legale aplicabile unei companii pot fi în mare parte stabilite prin trecerea în revistă a
tuturor impacturilor şi aspectelor de mediu identificate. Scopul acestei treceri în revistă este
de a asigura că se vor lua în considerare nu numai cerinţele legale, dar şi practicile auto-
impuse de către companie şi cele ne-reglementate. Multe încălcări ale cerinţelor legale şi
contractuale sunt rezultatul direct al necunoaşterii acestora.
SMM ar trebui să stabilească şi să menţină o procedură de identificare a cerinţelor legale

aplicabile pentru companie. Procedura pentru cerinţele legale şi alte cerinţe ar trebui să
răspundă la următoarele întrebări:
- Cum accesează şi identifică compania cerinţele legale şi alte cerinţe? (descrierea
procesului existent, cine anume trebuie să fi implicat în acest proces şi ce surse de
informaţii sunt folosite)
- Cum urmăreşte compania apariţia cerinţelor legale şi altor cerinţe?
Partea 1
Pagina 27
- Cum urmăreşte compania modificările cerinţelor legale şi altor cerinţe? Cine este
responsabil cu analizarea noilor cerinţe legale sau a celor modificate şi cât de des
este acest lucru făcut?
- Cum comunică compania informaţiile relevante privind cerinţele legale şi alte cerinţe
angajaţilor săi?
Un exemplu de procedură pentru cerinţele legale şi alte cerinţe este prezentat în FIŞA nr. 5.
Nu există nici o cerinţă specifică pentru companie privind păstrarea unui Registru oficial cu
legi de mediu aplicabile. Cu toate acestea, în lipsa unui astfel de registru, este foarte greu de
demonstrat că angajaţii companiei au cunoştinţă de cerinţele legislaţiei aplicabile şi că
acestea au fost implementate. Un exemplu de Registru cu cerinţele legale şi alte cerinţe cu
care trebuie să se conformeze o companie minieră, este prezentat în Anexa 2 a acestui
Manual.
Sugestii:
· Procesul de actualizare legislativă ar trebui să asigure şi anticiparea viitoarelor cerinţe legale,

pentru a evita costurile viitoare de conformare
· Este important să se asigure că toate cerinţele legale aplicabile nu numai că sunt identificate şi
impactul lor asupra companiei este înţeles corespunzător, dar şi că personalul competent din
companie, precum şi sub-contractorii, dacă este cazul, sunt conştienţi de acestea şi în special de
cele aplicabile anumitor operaţii în care personalul este implicat
· Procesul de comunicare şi informare a personalului cu privire la informaţia legată de cerinţele

legislative ar trebui să fie unul continuu, asigurând că această informaţie este mereu la zi
· Identificaţi din Registrul de cerinţe legale şi alte cerinţe şi întocmiţi o listă (un formular) cu
reglementările legislative care ţin de activităţile, produsele sau serviciile companiei dvs. şi cu
aspectele de mediu corespunzătoare acestora; un exemplu de astfel de listă ar putea fi :
Act normativ / Aspect de Loc de Sancţiuni Mod de respectare Monitorizări Stadiul
Articol mediu munca necesare conformării
unde se
aplica
L 265/2006 Emisii de Uzina de 75.000- Introducerea unui Măsurători
OUG 195/2005, praf preparare 80.000 RON sistem de filtrare lunare pulberi
art.98, para (3), amenda performant
pt.13
Ordin 462/1993
…………………
Partea 1
Pagina 28
FIŞA nr. 5

Cerinţe legale şi alte cerinţe
Scop: Pentru a asigura modul în care Compania identifică, are acces la şi evaluează cerinţele
legale şi cerinţele interne care se aplică aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi
serviciilor sale.
Domeniul de aplicare: Această procedură va ajuta la asigurarea că toate cerinţele legale de
mediu aplicabile activităţilor companiei sunt cunoscute şi comunicate managementului cu
răspundere ierarhică, angajaţilor şi contractorilor.
Responsabilităţi:
Directorul General va furniza resursele adecvate Departamentului Juridic pentru a permite
identificarea, comunicarea, implementarea şi menţinerea cerinţelor legale şi a altor cerinţe
aplicabile companiei şi pentru a sigura că neconformităţile sunt rezolvate şi toate obligaţiile
externe de mediu sunt identificate şi îndeplinite.
Departamentul Juridic răspunde de identificarea cerinţelor legale si ale reglementărilor aplicabile
in cadrul companiei. Pune la dispoziţia solicitanţilor un exemplar din documentele legale si de
reglementare.
Responsabilul cu mediul va asigura că există mijloacele de comunicare a detaliilor legate de
cerinţele legale şi alte cerinţe managementului organizaţiei, angajaţilor şi tuturor persoanelor
relevante ex: contractorii, sau celor ale căror acţiuni pot afecta conformarea companiei cu
cerinţele de mediu.
Definitii: Nici una
Procedura:
Registrul cu cerinţe legale va fi revizuit şi actualizat anual de către Coordonatorul SMM.
Responsabilul cu mediul va asigura că are loc revizuirea lunară a cerinţelor legale şi a altor
cerinţe aplicabile organizaţiei. În timpul unor astfel de revizuiri, se vor lua în considerare orice legi
existente şi propuse şi cele mai bune practici.
În baza informaţiilor obţinute, Responsabilul de mediu întocmeşte Lista cerinţelor legale şi alte
cerinţe aplicabile, referitoare la aspectele de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor
companiei.
Un exemplar din Lista cerinţelor legale şi alte cerinţe este transmis în mod controlat de către
Respondsabilul de mediu la toţi şefii de departamente.
Cerinţele legale şi alte cerinţeconstituie criteriul de bază pentru identificarea aspectelor de medie,
îndeosebi a celor care produc un impact de mediu semnificativ.
Responsabilul de mediu va furniza actualizarea situaţiei de mediu către managementul

organizaţiei şi va include detalii cu privire la:
· Toate cerinţele legale şi alte cerinţe aplicabile noi sau în curs de apariţie
· O interpretare a răspunsului / acţiunii necesar din partea companiei
· Detalii ale cerinţelor legale aplicabile şi măsurile necesare pentru a le îndeplini
Toate unităţile trebuie să identifice celelalte cerinţe cu putere de lege şi voluntare care sunt
aplicabile pentru unitatea respectivă. Aceste angajamente trebuie ţinute colectiv şi sistematic şi
într-un mod care permite accesul cu uşurinţă şi monitorizarea eficace a tuturor angajamentelor.
Managementul companiei împreună cu implicarea departamentelor posibil a fi afectate, vor evalua
impactul oricărei schimbări legislative şi vor asigura revizuirea şi actualizarea corespunzătoare a
SMM.
Referinţe: Nici una
Legături:
Lista cerinţelor legale şi a altor cerinţe
Partea 1
Pagina 29
3. Consultarea comunităţii
Consultarea comunităţii ar trebui să aibă loc înainte, în timpul şi după încetarea activităţii
unei mine, pentru a asigura că preocupările şi grijile comunităţii sunt tratate corespunzător.
Contactul continuu dintre comunitate şi compania minieră este esenţial dacă un nivel de
încredere este de asemenea construit între cele două părţi. O consultare de succes poate
duce la scăderea numărului de critici din partea publicului şi a publicităţii negative, aprobarea
mai uşoară a cererilor pentru autorizaţia / acordul de mediu şi certificatul de urbanism,
controale mai puţin prescriptive şi o încredere mai
mare în programul de mediu al companiei.
Consultarea comunităţii este vitală înainte, în
timpul şi după încetarea desfăşurării activităţii
Orice program de consultare ar trebui să aibă [2]:
unei mine şi nu doar în etapele de înfiinţare,
extindere sau conflict.
- Un responsabil cu relaţiile publice care
poate stabili relaţii pe termen lung cu comunitatea şi care are autoritate considerabilă
în companie;
- Informări periodice privind activităţile organizaţiei; deşeuri; efectele emisiilor asupra

sănătăţii oamenilor şi asupra mediului; politica, sistemele, programele, ţintele şi
obiectivele de mediu şi performanţa de mediu obţinută de compania minieră;
- Accesul repezentanţilor comunităţii pe amplasament – organizarea “zilelor deschise”;
- Răspunsuri prompte la toate reclamaţiile şi întrebările comunităţii, prin furnizarea

informaţiilor disponibile şi a detaliilor cu privire la modul în care problemele
comunităţii sunt sau vor fi tratate, sau de ce aspectul menţionat nu ar trebui să
reprezinte motiv de îngrijorare.
Sugestii:
· O gamă largă de mijloace de informare sunt disponibile pentru un program de consultare:

persoane de contact din partea comunităţii, scrisori informative din partea companiei, ziarele şi
posturile de radio locale sau un grup de consultare. Metoda ar trebui determinată în funcţie de
gradul de îngrijorare al comunităţii locale.
· Rolul responsabilului cu relaţia cu comunitatea este vital. Toate companiile miniere ar trebui să
atribuie acest rol unei persoane care are autoritatea să acţioneze şi să vorbească, care va păstra
acest rol o perioadă cât mai lungă cu putinţă şi care, de preferat, locuieşte în zonă. Această
persoană ar trebui să înţeleagă foarte bine activităţile miniere, să fie foarte familiarizat cu emisiile
de pe amplasament şi efectul acestora, şi, ideal, să aibă experinţă anterioară în lucrul cu grupurile
de interes.
Partea 1
Pagina 30
4. Obiective şi Ţinte
Evaluarea Impactului asupra Mediului, consultarea comunităţii, recomandările auditului de

mediu şi cerinţele legale vor avea ca rezultat o
serie de acţiuni pe care compania va trebui să le Ţintind spre cela mai bune practici va
întreprindă. Aceasta ar trebui să elaboreze o însemna stabilirea progresivă a unor ţinte mai
serie de ţinte şi obiective pe termen lung pentru a stricte pentru a îmbunătăţi performanţa de
mediu, sau anticiparea schimbărilor
răspunde acestor cerinţe. Ţintele pot fi văzute ca potenţiale ale cerinţelor legale şi de
paşi pentru atingerea obiectivelor. reglementare.
O companie minieră ar trebui să întocmească o listă cu obiectivele pe termen lung sau

continue care sunt consecvente cu politica sa de mediu şi dedicate prevenirii poluării.
Acestea ar trebui să includă [2]:
- Nivelurile de performanţă sau cerinţele de control specificate în studiul de evaluare a
impactului asupra mediului
- Conformarea cu limitele de emisie stipulate prin legislaţia în vigoare
- Reducerea impacturilor asupra mediului
- Conformarea cu nivelurile interne stabilite pentru generarea deşeurilor
- Reciclarea deşeurilor
- Accesul uşor al publicului la toate informaţiile relevante ale companiei
- Satisfacţia publicului cu privire la răspunsul companiei la preocupările şi întrebările
publicului
Aceste obiective vor avea ca rezultat ţinte de Nu există obiective de mediu “standard” care
acţiune specifice, cu responsabilităţi desemnate şi să se potrivească tuturor companiilor miniere.
date de finalizare stabilite. Ţintele de mediu sunt o Obiectivele şi ţintele dvs. ar trebui să reflecte
secvenţă de paşi măsurabili prin care sunt atinse ceea ce face compania dvs. şi ceea ce vrea
să realizeze.
obiectivele de mediu. Ţintele pot să includă:
- Îndeplinirea recomandărilor făcute într-un raport de audit complet al amplasamentului
sau dintr-o listă de control lunară
- Elaborarea şi implementarea diferitelor componente ale SMM
- Ţinte interne, specifice – de exemplu reducerea cantităţii de deşeuri
- Ţinte pentru economii interne, precum reducerea consumului de apă.
Ţintele stabilte de o companie ar trebui să îndeplinească urătoarele caracteristici:
- să fie solicitante, dar realizabile;
- să poată fi înţelese şi măsurabile;
- să se adreseze unui domeniu clar şi relevant;
- să fie acceptabile pentru departamentele care trebuie să le implemeteze.
Pe scurt, Ţintele de mediu ar trebui să fie:
SMART – Specific (Specifice), Measurable (Măsurabile), Achievable (Realizabile), Realistic

(Realiste), Trackable (să poată fi Urmărite).
Partea 1
Pagina 31
La stabilirea Obiectivelor şi Ţintelor ar trebui luate în considerare următoarele elemente:
POLITICA de mediu
Aspectele de mediu
Cerinţe legale / alte cerinţe

Obiectivele & Programul de
Punctele de vedere ale părţilor Ţintele mediu
interesate
Opţiunile tehnologice
Cerinţele financiare,
operaţionale şi alte cerinţe
comerciale
Odată stabilite obiectivele şi ţintele, o companie minieră ar trebui să ia în considerare

stabilirea unor indicatori de performanţă (KPIs – key performance indicators) de mediu,
măsurabili. Ca exemplu, următoarele ar putea fi luate în considerare:
Nr Obiective Ţinte KPIs Responsabil

1. Gospodărirea şi · Asigurarea calităţii apei · Rezultatele probelor de apă Responsabilul de
evacuarea mai evacuate conform cerinţelor şi monitorizării debitului mediu, Directorul
eficientă a apei (iazuri legislative în vigoare · Menţinerea unei zone tampon minei, Şeful de
de decantare şi iazuri de 20 m şantier la
de colectare a apei) · Maximizarea evacuărilor · Înălţimea de gradă a barajului construcţia
directe din iazurile de de minim 2.2 m terasamentelor
decantare a aluviunilor · Managementul datelor
· Conformarea cu toate
cerinţele de evacuare
prevăzute în autorizaţia de
gospodărire a apelor
2. Încercarea de · Implementarea măsurilor · Rezultatele monitorizării Responsabilii cu

îmbunătăţire continuă de reducere a zgomotului zgomotului mediu de la
prin reducerea pe amplasament · Citirea indicatorilor de zgomot unităţile
zgomotului 3 nopţi pe lună respective,
· Tendinţa descrescătoare a Inginerul de mediu
nivelului zgomotului în
locaţiile de control
3. Reabilitarea zonelor · Reabilitarea a încă unei · 4 ha de teren reabilitate până Responsabilul de
afectate de activitate suprafeţe de 4 ha afectate la sfârşitul trimestrului 4 din mediu
minieră cât de curând de activitatea minieră în 2006
posibil din punct de anul 2006 · Construcţia a 20% din terasa
vedere practic · Finalizarea construcţiei a circulară finalizată până la
20% din terasa circulară a sfârşitul trimestrului 4 din
minei 2006
4. Asigurarea progresului · Elaborarea planurilor de · Elaborarea unui plan anual Directorul general,
închiderii obiecivului închidere. de închidere şi reabilitare Responsabilul de
minier nr.# mediu
5. Reducerea · Urmărirea tendinţelor şi · Energia consumată Responsabilii de
consumului energetic îmbunătăţirea înregistrărilor mediu
şi a emisiilor asociate cu privire la consumul
de gaze cu efect de energetic până la sfârşitul
seră trimestrului 4 din 2006
· Investigare posibilităţii de a
încheia unui acord voluntar
de reducere a emisiilor de
CH4
Partea 1
Pagina 32
Nr Obiective Ţinte KPIs Responsabil

de reducere a emisiilor de
CH4
6. Îmbunătăţirea · Îmbunătăţirea performanţei Întreg personalul
performanţei de mediu de mediu de la 79% la cel
puţin 82% până la sfârşitul
trimestrului 4 din 2006
…. ……………………..
Sugestii:
· Obiectivele şi Ţintele sunt mijloacele prin care angajamentele asumate în Politica de Mediu sunt
de fapt transpuse în acţiuni. Ar trebui să meargeţi dincolo de conformarea cu cerinţele legale şi ale
reglementărilor legislative deoarece scopul fundamental este acela de a obţine îmbunătăţirea
continuă a performanţei d-voastră de mediu
· Selectaţi personalul cel mai corespunzător din companie pentru stabilirea obiectivelor şi ţintelor;
aceştia vor deveni astfel motivaţi şi vor monitoriza în continuare şi vor fi implicaţi activ în atingerea
ţintelor
· Obiectivele SMM pot fi stabilite fie pentru a menţine, fie pentru a îmbunătăţi performanţa de mediu
a companiei în legătură cu un anumit aspect de mediu identificat
· Obiectivele stabilite ar trebui să fie suficient de flexibile, prin stabilirea doar a rezultatului final dorit,
şi nu neapărat şi calea pas cu pas pentru obţinerea acestuia, care ar trebui să fie la latitudinea
personalului implicat activ în obţinerea acestor rezultate
· Comunicaţi periodic tuturor angajaţilor progresul obţinut în atingerea obiectivelor şi ţintelor SMM,
pentru a vă asigura că aceştia cunosc situaţia la zi şi sunt motivaţi astfel pentru a merge mai
departe
· Numărul de obiective şi ţinte stabilite de o companie ar trebui să fie mai mic la început, pentru a
evita o sarcină prea mare de a le atinge, şi apoi numărul poate creşte în timp, construind pe
succesul obţinut anterior
· Obiectivele şi ţintele ar trebui să fie realiste, şi progresul făcut pentru atingerea acestora ar trebui
să fie uşor de măsurat
· Ţintele trebuie să poată fi înţelese şi măsurabile, altfel va fi greu de evaluat progresul, deoarece
ţintele sunt alocate unui personal specific şi pot fi de natură tehnică: nu trebuie să fie înţelese de
întreaga companie
· În multe cazuri, ţintele vor fi o serie de acţiuni mai degrabă de natură tehnică, decât de mediu.
Aceste acţiuni pot fi gestionate de structurile existente deoarece nu sunt diferite de alte ţinte de
management ale companiei miniere.
Un exemplu de procedură complet documentată pentru a explica felul în care sunt stabilite
obiectivele şi ţintele, este prezentat în FIŞA nr. 6.
Partea 1
Pagina 33
FIŞA nr. 6

Obiective şi ţinte
Scop: Scopul acestei proceduri este de a asigura că o companie stabileşte şi menţine obiective şi
ţinte de mediu documentate.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor activităţilor, produselor şi serviciilor

companiei care sunt controlate de legislaţia în vigoare şi au potenţialul de a produce un impact
asupra mediului.
Responsabilităţi
Managementul la cel mai înalt nivel al companiei răspunde de elaborarea obiectivelor şi ţintelor
relevante pentru impacturile de mediu ale companiei în fiecare an. Pentru a iniţia procesul,
Directorul general organizează o întâlnire cu tot personalul pentru a discuta elaborarea
obiectivelor de mediu.
Fiecare director de departament răspunde de furnizarea contribuţiei sale cu privire la
departamentul de care răspunde (informaţii financiare, tehnice, etc.)
Responsabilul de mediu răspunde de furnizarea de informaţii cu privire la cerinţele legale şi de
reglementare aplicabile, la impacturile de mediu semnificative de pe amplasament şi la punctele
de vedere ale părţilor interesate.
Definiţii:
Obiectiv de mediu – un ţel general de mediu în concordanţă cu politica de mediu şi care ia în
considerare impacturile semnificative de mediu şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile.
Obiectivele sunt cuantificate acolo unde este posibil.
Ţintă de mediu – cerinţă detaliată de performanţă (cuantificată acolo unde este posibil) bazată pe
un obiectiv de mediu. O ţintă trebuie atinsă pentru a atinge obiectivul pe care se bazează.
Procedură:
Obiectivele şi ţintele de mediu sunt ţeluri importante care abordează priorităţile de mediu ale
companiei. Obiectivele şi ţintele de mediu stabilite de companie ar trebui să:
· Ducă la îmbunătăţirea performanţei de mediu a companiei
· Aibă ca rezultat menţinerea conformării cu cerinţele legale
· Abordeze aspectele cu ce mai mare prioritate, precum şi impacturile de mediu
· Se alinieze cu resursele financiare şi umane şi obiectivele de afaceri ale companiei
La stabilirea obiectivelor şi ţintelor compania minieră trebuie să se asigure că acestea sunt:

Specifice – Departamentele funcţionale ale companiei trebuie să stabilească obiective de mediu la
niveluri corespunzătoare care nu sunt considerate prea largi şi nici prea detaliate.
Măsurabile – departamentele funcţionale trebuie să poată evalua progresul în comparaţie cu
obiectivele şi ţintele de mediu.
Realizabile – trebuie stabilite în funcţie de timpul şi resursele financiare şi umane disponibile ale
companiei.
Relevante – trebuie să se încadreze în capacitatea de realizare a companiei
Să poată fi urmărite.
Este critic ca obiectivele şi ţintele să fie consecvente, să se alinieze cu şi să fie un mijloc de

implementare a Politicii de Mediu a Companiei.
În mod ideal, numărul de obiective şi ţinte stabilite compania noastră nu ar trebui să depăşească
10-12 şi acestea ar trebui să acopere toate aspectele principale care trebuie abordate de
companie.
Partea 1
Pagina 34

Obiective şi ţinte
Odată ce obiectivele şi ţintele de mediu au fost stabilite, compania va trebui să identifice Indicatori
Cheie ai Performanţei (Key Perormance Indicators – KPIs) de Mediu corespunzători care permit
atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor individuale măsurabile, precum:
· Cantitatea de materii prime sau a energie consumate
· Cantitatea de emisii precum cele de CO2
· Cantitatea de deşeuri care rezultă per cantitatea de produs finit
· Eficienţa materialelor şi energiei consumate
· Numărul de incidente de mediu (ex: evacuări neplanificate)
· Numărul de reclamaţii de mediu
· Procentul de deşeuri reciclate
· Procentul de materiale reciclate folosite la ambalare
· Numărul de kilometri parcurşi de autovehiculele de serviciu per unitatea de producţie
· Cantitatea de poluanţi specifici emisă, ex: NOx, SO2, CO, VOCs, CO2
· Investiţii pentru protecţia mediul
· Suprafaţa de teren rezervată pentru habitatele pentru flora şi fauna sălbatică.
Compania trebuie să ia în considerare folosirea KPIs corespunzători existenţi care sunt folosiţi
eficace pentru raportarea cu privire la îmbunătăţirile de mediu. Aceşti KPIs ar trebui să aibă un
obiectiv şi o ţintă de mediu asociate cu fiecare în parte, pentru a oferi îndrumare cu privire la ceea
ce trebuie realizat.
Măsurarea faţă de toţi KPIs se va face lunar şi datele vor fi furnizate managementului
amplasamentului în rapoartele lunare.
Referinţe:
Indicatorii Cheie ai Performanţei de Mediu de pe amplasament
Legături:
Politica de Mediu
Lista cu aspectele şi impacturile de mediu semnificative
Cerinţele legale şi alte cerinţe
Partea 1
Pagina 35
5. Program(e) de Management de Mediu
Programul de management de mediu (PMM) stabileşte modul şi termenele la care

obiectivele şi ţintele stipulate vor fi atinse.
Un program eficient de management de mediu ar trebuie proiectat astfel încât să asigure

atingerea obiectivelor şi ţintelor, şi ca urmare ar trebui să includă cel puţin următoarele
elemente:
Programul de mediu nu trebuie să fie foarte
- alocarea responsabilităţilor în rândul detaliat, dar ar trebui să cuprindă suficientă
angajaţilor; informaţie ca angajaţii companiei să
înţeleagă îndatoririle şi responsabilităţile pe
- alocarea resurselor şi mijloacelor pentru care le au.
atingerea acestor obiective şi ţinte;
- programul general şi termenele limită pentru atingerea scopurilor propuse.
Programul de management de mediu ar trebui proiectat în mod dinamic pentru a putea fi

modificat uşor şi atunci când este necesar, de exemplu atunci când:
- sunt stabilite obiective şi ţinte noi, sau sunt modificate cele existente;
- obiectivele şi ţintele iniţiale au fost deja atinse în mare măsură;
- au loc modificări ale cerinţelor legale aplicabile;
- au loc modificări ale operaţiilor, proceselor de producţie, produselor, condiţiilor de pe

amplasament, etc. ale companiei.
Actualizările pot include noi ţinte sau responsabilităţi, modificări şi completări ale cerinţelor
legale şi de reglementare. Chiar şi în cele mai bune circumstanţe, condiţiile se vor schimba şi
exploatarea minieră va fi deviată de la planurile iniţiale. În aceste situaţii, managementul
minei trebuie să facă planuri strategice pentru a face faţă situaţiilor transformatoare.
SMM trebuie să se ocupe de schimbările în planificarea pe termen lung a companiei.

Managementul trebuie să revadă periodic fiecare stadiu al minei, de la deschidere la
închidere, şi să modifice SMM în mod corespunzător.
Programul de Management de Mediu ar trebui proiectat astfel încât să fie o parte integrantă
a altor planuri şi strategii de management la nivelul companiei, inclusiv cele financiare, şi nu
un program izolat în managementul companiei. De exemplu, orice schimbare a procesului de
producţie (ex: materialele folosite, produse noi) ar trebui luată în considerare prin prisma
sistemului de management de mediu (adică impacturile asupra mediului pe care le pot
genera).
Programul ar trebui să fie cât mai uşor cu putinţă de folosit pentru utilizatori. Pentru o
companie mai mare aceasta s-ar putea să necesite o subdivizare cu o prezentare generală.
Partea 1
Pagina 36
Compania ar trebui să stabilească şi să menţină o procedură pentru stabilirea şi revizuirea

programelor de management de mediu şi a planurilor de acţiune asociate. Această
procedură va fi revizuită periodic şi reimplementată dacă este necesar. În FIŞA 7 –
Procedura pentru Programele de management de mediu este prezentată o procedură care
descrie modul în care o companie minieră va stabili şi revizui programele sale de
management de mediu şi planurile de acţiune asociate.
Sugestii:
· Programul de management de mediu care va fi introdus nu ar trebui să fie un sistem cu totul nou,
separat de instrumentele de management existente (managementul calităţii, procedurile pentru
sănătate şi siguranţă sau pentru conformarea cu cerinţele legale), ci ar trebui să fie o parte
integrantă a acestora şi să se construiască pe succesul obţinut cu aceste instrumente
· Programul de management de mediu ar trebui adus la cunoştinţa angajaţilor pentru a se

familiariza cu acesta încă din fazele timpurii de implementare, şi ar trebui căutată implicarea
personalului nu numai în implementarea acţiunilor propuse, dar de asemenea în proiectarea
acestuia, pe baza cunoştinţelor practice ale personalului cu privire la procesele operaţionale din
companie
· Odată ce programul a fost proiectat, sarcinile şi responsabilităţile ar trebui communicate clar

personalului relevant
· Programul ar trebui să fie clar şi simplu, şi ar trebui să fie revizuit periodic pentru a permite
îmbunătăţirea continuă
· Completaţi un formular complet pentru fiecare obiectiv şi ţintă de mediu. Un exemplu de astfel de
formular este prezenta în FIŞA nr. 8.
Partea 1
Pagina 37
FIŞA nr. 7

Programul(ele) de management de mediu – PMM
Scop: Această procedură stipulează cerinţele pentru elaborarea de către companie a unor
Programe de management de mediu corespunzătoare, pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a
performanţei de mediu.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică tuturor activităţilor companiilor miniere care
trebuie să elaboreze, implementeze, menţină şi să actualizeze programele pentru îmbunătăţirea
mediului pentru a implementa Politica companiei, a atinge obiectivele şi ţintele de mediu şi a
îmbunătăţi performanţa de mediu.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu – elaborează, implementează şi menţine PMM
Directorii de departamente– ajută la elaborarea PMM şi alocă resursele necesare pentru
realizarea programelor relevante
Directorul General – aprobă PMM pentru fiecare amplasament în conformitate cu resursele
umane şi financiare.
Definiţii:
Programul de management de mediu – program individual pentru atingerea unui obiectiv sau a
unei ţinte de mediu. Trebuie să specifice sarcinile pentru finalizarea personalului, personalul
responsabil, resursele necesare, şi termenele de finalizare a sarcinilor individuale şi a
programului.
Procedură
Toate unităţile miniere trebuie să elaboreze programe de management de mediu pentru a
implementa şi întruni următoarele cerinţe:
· Cerinţele relevante ale Politicii de mediu
· Obiectivele şi ţintele de mediu ale corporaţiei / organizaţiei şi ale amplasamentului
· Remedierea oricăror neconformităţi ale activităţilor desfăşurate
· Abordarea aspectelor şi impacturilor de mediu semnificative
Fiecare departament trebuie să folosească acelaşi modelul pentru PMM. Toate PMM trebuie să
specifice următoarele:
· Persoana responsabilă cu activităţile incluse în PMM.
· Semnătura managerului care a aprobat PMM
· Sarcinile care trebuie finalizate pentru a îndeplini cerinţele PMM
· Resursele umane, financiare şi alte resurse necesare pentru finalizarea sarcinilor
individuale
· Personalul necesar pentru realizarea şi finalizarea sarcinilor individuale
· Termenele până la care sarcinile individuale trebuie finalizate
Compania trebuie să se asigure că are competenţa şi resursele de a implementa eficient toate
PMM documentate. Planurile de îmbunătăţire trebuie de asemenea discutate cu şi susţinute cu
managerii departamentelor respective. Toate PMM trebuie aprobate de management (prin
semnare).
Compania trebuie de asemenea să se asigure că termenele pot fi îndeplinite şi au fost discutate
cu personalul responsabil pentru sarcinile specificate în PMM.
Pe măsură ce programele individuale sunt finalizate, vor trebui conturate programe suplimentare
pentru a asigura progresul PMM general al companiei şi îmbunătăţirea performanţei de mediu.
Referinţe:
Modelul de program de management de mediu
Legături:
· Politica de mediu
· Obiectivele şi ţintele de mediu pentru amplasament
· Auditul de mediu
· Neconformităţi şi incidente
Partea 1
Pagina 38
FIŞA nr. 8
PROGRAMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU – Model
Departament : Manager :
Locaţie : Perioadă (de/la) :
Impacturi Obiective şi ţinte Acţiunea necesară pentru a atinge Responsabilitate Termenul de Comentarii
semnificative obiectivele şi ţintele pentru acţiune finalizare
asupra mediului
Partea 1
Pagina 39
Implementare şi funcţionare
Structură şi responsabilităţi Execută

Instruire, conştientizare şi competenţă Planifică
Comunicare
Documentaţie
Verifică
Controlul documentelor
Control operaţional
Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
1. Structură şi responsabilităţi
Pentru a asigura eficacitatea Sistemului de Management de Mediu, atribuţiile şi

responsabilităţile trebuie să fie clar definite şi comunicate. Companiile miniere trebuie să
stabilească o structură care să aibă eficacitate şi să asigure că angajaţii îşi cunosc
responsabilităţile şi raportează progresul înregistrat faţă de ţintele şi obiectivele SMM.
Managementul la cel mai înalt nivel are un rol cheie prin asigurarea resurselor necesare
pentru implementarea SMM. Astfel, managementul la cel mai înalt nivel al companiei ar
trebui să numească un Coordonator al
sistemului de management de mediu Caracteristicile unui bun Coordonator SMM
(Coordonator SMM) cu responsabilităţi în: (1) · Bine informat
· Convingător
asigurarea implementării şi menţinerii SMM; (2)
· Independent
raportarea performanţei SMM către conducere; şi
(3) colaborarea cu alţi angajaţi pentru modificarea
SMM după necesităţi. Coordonatorul SMM are responsabilităţi generale pentru
implementarea cu succes şi obţinerea performanţei SMM.
Numirea Coordonatorului SMM şi a echipei de lucru SMM ar trebui să fie confirmată în scris
de Directorul General.
Este necesar ca responsabilităţile să fie stabilite în mod oficial pentru a asigura îndeplinirea
procedurilor cheie [2]:
1. Identificarea proceselor şi procedurilor care pot afecta mediul, care sunt legate de
monitorizarea mediului sau generează emisii în mediu. Această etapă poate fi
încorporată în elaborarea procedurilor pentru amplasament.
2. Identificarea poziţiilor de conducere şi operaţionale cu responsabilităţi pentru

activităţile care pot afecta mediul. Aceste zone pot consta în echipamente de control
al poluării şi întreţinerea acestora, haldarea materialului din stratul de copertă, analiza
datelor de monitorizare, sau responsabilităţi legate de managementul de mediu
general pentru amplasament. Ar trebui să fie implicat şi directorul de amplasament,
care are responsabilitatea finală
Partea 1
Pagina 40
3. Detalierea responsabilităţilor pentru fiecare din poziţiile identificate. Fiecare poziţie ar

trebui să aibă asociată o declaraţie scurtă, dar clară privind responsabilităţile
aferente.
4. Atribuirea oficială a responsabilităţilor către

Implementarea unui SMM nu este o
persoanele relevante, pe baza locului de activitate pentru a singură persoană. O
muncă, tipul de activitate şi abilităţile echipă poate asigura cunoştinţe şi sprijin,
necesare. Fiecare persoană ar trebui să şi în acelaşi timp asigură implicarea şi
deţină o copie a declaraţiei de angajarea. .
responsabilitate aferente, care ar trebui să
fie inclusă şi în fişa postului.
5. Toţi angajaţii de pe amplasament ar trebui să fie responsabili pentru performanţa de

mediu la locurile lor de muncă, şi să îşi înţeleagă responsabilităţile.
Paşii 1 şi 2 ar trebui să identifice şi să prezinte în mod oficial orice atribuţii de mediu care ar
trebui realizate dar care nu sunt încă, sau care sunt desfăşurate doar în mod neoficial.
Sugestii:
· Structura organizaţională a unei companii ar trebui să rămână flexibilă, pentru a permite

introducerea de modificări pe parcurs, în funcţie de necesităţi
· Trebuie avut în vedere faptul că Coordonatorul SMM şi/sau Responsabilul de mediu au rolul de a
implementa şi de a gestiona sistemul; totuşi responsabilitatea finală pentru SMM rămâne a
managementului la cel mai înalt nivel al companiei
· Alţi angajaţi care sunt interesaţi şi motivaţi pot fi foarte dinamici şi eficienţi în stimularea
implementării SMM, chiar dacă se află la un nivel comparativ inferior în cadrul companiei. Trebuie
utilizat la maxim orice entuziasm pentru mediu observat în rândul angajaţilor
· Angajaţii ar trebui să fie conştientizaţi de atribuţiile şi responsabilităţile lor şi ale colegilor lor în
cadrul SMM, posibil prin intermediul unei matrice de responsabilităţi. Vezi FIŞA nr. 9 pentru un
exemplu de astfel de matrice
· Documentele necesare sunt:
- Structura organizaţională a SMM

- Schema structurii organizaţionale a companiei
- Dovezi privind comunicarea către toţi angajaţii a structurii organizaţionale şi a SMM
- Definiţia responsabilităţilor aferente poziţiilor din cadrul SMM.

Manual de peroceduri de mediu şi de
Partea 1
Pagina 41
FIŞA nr. 9
Matricea responsabilităţilor
Directorul administrativ Directorul pentru întreţinere Directorul instalaţiei de preparare Directorul exploatării miniere
· · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile /
de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor Condiţiile de utilizare a resurselor/
· Zonele de depozitare – Gestionarea · Gestionarea deşeurilor industriale · Gestionarea reziduurilor de la Planurile de Management
substanţelor chimice · Întreţinerea pompelor procesare · Gestionarea contractorilor
· Transportul substanţelor chimice · Programe de îmbunătăţire de mediu · Utilizarea apei (brute şi de proces) · Depozitarea materialelor explozive
· Managementul deşeurilor · Proiecte de management al energiei · Depozitarea substanţelor chimice · Depozitarea produselor petroliere
· Programe de îmbunătăţire de mediu · Legi / Reglementări · Programe de îmbunătăţire de mediu · Controlul pulberilor şi zgomotului la
· Legi / Reglementări · Implementarea politicilor şi procedurilor · Legi / Reglementări mină
· Implementarea politicilor şi procedurilor · Implementarea politicilor şi procedurilor · Scurgeri de la mină
· Programe de management de
mediu
· Legi / Reglementări
· Implementarea politicilor şi
procedurilor
Directorul pentru siguranţa muncii Directorul de mediu Geologul şef / Directorul de explorare Responsabilul cu amenajările pentru
depozitarea deşeurilor
· · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile Explorare: · Conformarea cu Autorizaţiile /
de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile Condiţiile de utilizare a resurselor
· Inventarul substanţelor chimice · Legătura cu autorităţile relevante de utilizare a resurselor · Construcţia haldelor de steril şi a
periculoase şi depozitarea şi controlul · Creşterea gradului de conştientizare · Refacerea amplasamentelor unde au iazurilor de decantare
acestora privind problemele de mediu şi culturale fost realizate foraje de explorare · Depozitarea sterilului
· Alertarea privind substanţele chimice pe amplasament · Legi / Reglementări · Controlul emisiilor de praf şi al
· Programe de îmbunătăţire de mediu · Gestionarea apei pe amplasament · Programe de îmbunătăţire de mediu zgomotului
· Legi / Reglementări · Consultare · Implementarea politicilor şi · Construcţia unui sistem de drenaje
· Implementarea politicilor şi procedurilor · Relaţii cu comunitatea/ publicul procedurilor. · Programe de management de
· Probleme legate de sănătate · Monitorizare Geologie: mediu
· Refacerea mediului · Identificarea / realizarea hărţilor cu · Legi / Reglementări
· Programe de reciclare amplasamentele · Implementarea politicilor şi
· Programe de îmbunătăţire de mediu procedurilor.
· Legi / Reglementări
· Implementarea politicilor şi procedurilor
Partea 1
Pagina 42
2. Instruire, conştientizare şi competenţă
Angajaţii unei companii miniere ar trebui să urmeze un curs de conştientizare privind

problemele de mediu şi orice alte cursuri specifice de mediu de care ar putea să aibă nevoie
pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin. Instruirea reprezintă un domeniu cheie în cadrul
unui SMM.
Principalul motiv pentru care instruirea angajaţilor Toţi angajaţii trebuie să fie implicaţi în
în legătură cu managementul de mediu şi cu SMM implementarea şi menţinerea unui SMM.
reprezintă o componentă esenţială a sistemului
este acela că orice angajat poate influenţa performanţa de mediu a companiei, fie pozitiv, fie
negativ.
Conducerea trebuie să asigure că toţi angajaţii (care lucrează cu normă întreagă, cu timp
parţial sau temporar) din cadrul organizaţiei sunt conştienţi de politica de mediu, de
programul de management de mediu şi de impactul real sau potenţial asupra mediului al
activităţilor pe care le desfăşoară ei.
Toţi angajaţii care au o contribuţie semnificativă la performanţa de mediu trebuie să fie

instruiţi în mod corespunzător pentru gestionarea aspectelor de mediu din activităţile pe care
le desfăşoară. Compania trebuie să asigure ca aceşti angajaţi să aibă competenţele
necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, prin studii, instruire şi/sau experienţă. Instruirea
ar trebui să fie suficient de temeinică pentru a le permite angajaţilor să integreze aspectele
de mediu relevante în informaţiile de lucru de zi cu zi.
Angajaţii care trebuie instruiţi se află la toate nivelurile din cadrul companiei. Sunt necesare
cursuri de instruire diferite pentru diferite grupuri. În acest sens, se poate distinge [2]:
Instruire generală
Companiile ar trebui să asigure instruirea generală pentru conştientizarea problemelor de

mediu şi instruire specifică bazată pe aptitudini.
Instruirea pentru conştientizarea de mediu poate fi utilă chiar şi la nivelul conducerii, pentru
schimbarea culturii companiei care, în timp, va îmbunătăţi percepţia publicului asupra
credibilităţii de mediu a companiei.
În mod ideal instruirea generală pentru conştientizarea de mediu ar trebui să fie realizată de
persoane care lucrează în domeniul mediului, dar care au şi bune cunoştinţe practice din
industria resurselor minerale, sau, invers, de persoane care lucrează în această industrie şi
care au bune cunoştinţe practice despre problemele şi legislaţia de mediu. Un curs general
de conştientizare de mediu pentru sectorul minier ar trebui să acopere următoarele:
- Problemele de mediu curente;
- Schimbarea atitudinilor comunităţii, a aşteptărilor şi implicării acesteia;
Partea 1
Pagina 43
- Politica de mediu a companiei, ţintele şi obiectivele;

- Efectul poluanţilor obişnuiţi asupra mediului;
- Generarea emisiilor de pulberi, gestionarea apei şi contaminarea solului;
- Legislaţia de mediu relevantă şi responsabilităţile de mediu conform legislaţiei;
- Rolul şi atribuţiile autorităţilor relevante;
- Analiza bunelor practici de mediu în domenii cum ar fi depozitarea, manipularea şi
reciclarea;
- Necesitatea unor proceduri oficiale cum ar fi proceduri de funcţionare şi proceduri de
răspuns la situaţii de urgenţă;
- Managementul aspectelor de ecologie şi conservare, refacerea mediului pe
amplasament.
Instruire specifică
Instruirea de mediu specifică ar trebui să fie asigurată în funcţie de nevoile identificate. De

exemplu:
- Instruire privind răspunsul în caz de scurgeri accidentale;
- Utilizarea şi întreţinerea echipamentelor de control al poluării;
- Proceduri pentru depozitarea şi manipularea corespunzătoare a substanţelor
periculoase;
- Alte proceduri specifice pentru amplasament.
Pentru acest tip de instruire este nevoie de experţi, şi aceste cursuri sunt în mod normal
oferite celor care vor utiliza informaţiile în activităţile lor de zi cu zi.
Cursuri de actualizare
În cadrul programului de instruire a angajaţilor noi ar trebui să fie inclus şi un scurt curs de
conştientizare de mediu, împreună cu instruirea specifică pentru funcţiile respective. Periodic
ar trebui organizate şi cursuri de actualizare.
Compania trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (sau

proceduri) pentru conştientizarea personalului în legătură cu:
- Importanţa conformităţii cu politica de mediu etc.;
- Impacturile semnificative ale activităţilor pe care le desfăşoară;
- Efectele benefice pentru mediu aduse de îmbunătăţirea performanţei angajaţilor;
- Atribuţiile şi responsabilităţile;
- Consecinţele abaterilor de la procedurile specificate.
În FIŞA nr. 10 este prezentat un exemplu de procedură pentru instruirea şi conştientizarea

de mediu.
Partea 1
Pagina 44
Sugestii:
· Instruirea existentă specifică pentru fiecare activitate acoperă deja probabil multe aspecte ale
SMM, şi nu e nevoie ca acestea să fie duplicate. Instruirea suplimentară specifică pentru fiecare
activitate şi instruirea generală de conştientizare privind SMM pot fi de obicei desfăşurate prin
intermediului sistemului de instruire existent. Acesta este în mod normal gestionat prin
intermediului sistemului de calitate, şi include de obicei o analiză a nevoilor de instruire şi a
înregistrărilor privind instruirea, care pot fi modificate pentru a include şi instruirea specifică pentru
SMM
· Înainte de organizarea sesiunilor de instruire pentru toţi angajaţii, este important să se asigure mai
întâi instruirea corespunzătoare pentru responsabilul de mediu şi pentru cei care vor ţine
cursurile, posibil prin intermediul unor cursuri externe certificate.
Partea 1
Pagina 45
FIŞA nr. 10
Procedura SMM nr. Revizuire:
Pag. X din X Aprobat de:
Instruire, conştientizare şi competenţă
Scop: Scopul acestei proceduri este de a prezenta amplasamentelor operaţionale ale companiei
cerinţele organizaţiei privind instruirea de mediu, pentru a asigura ca toţi angajaţii să fie conştienţi
de obligaţiile şi responsabilităţile lor individuale legate de mediu, şi că sunt capabili, dacă este
nevoie, să acţioneze rapid şi eficient pentru reducerea impactului de mediu în situaţii de urgenţă.
Domeniul de aplicare: Instruirea tuturor angajaţilor şi contractorilor.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu – Monitorizarea continuă a performanţei de mediu pe amplasament
pentru a determina zonele unde această performanţă ar putea fi îmbunătăţită prin instruirea de
mediu. Elaborarea unor programe de instruire de mediu interne în conformitate cu impacturile de
mediu semnificative ale activităţilor şi cu SMM. Prezintă programele de instruire de mediu. Asigură
păstrarea înregistrărilor privind instruirea. Evaluează eficacitatea instruirii de mediu.
Directorii de departamente – Evaluează eficacitatea instruirii de mediu.
Directorul general – Asigură alocarea de timp suficient pentru angajaţi pentru a participa la
sesiunile de instruire de mediu.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Identificarea nevoilor de instruire
Toate activităţile miniere trebuie să elaboreze o matrice care să identifice nevoile de instruire de
mediu pentru angajaţii şi contractorii de pe amplasament. Acest lucru se realizează în principal
prin identificarea capabilităţilor curente ale angajaţilor de a-şi îndeplini cu eficacitate atribuţiile şi
responsabilităţile.
Ca o cerinţă minimă, toţi angajaţii şi contractanţii trebuie să participe la cursuri de instruire în
domeniul protecţiei mediului la angajare, şi orice alte programe generale de conştientizare
derulate în cadrul companiei.
Această matrice a nevoilor de instruire presupune în primul rând identificarea activităţilor majore
desfăşurate de „grupurile de angajaţi” (care efectuează aceleaşi sarcini), şi în al doilea rând să
determine impacturile de mediu semnificative asociate cu sarcinile de lucru ale acestor angajaţi.
Aceste informaţii vor fi trecute în matricea de instruire.
Alte metode de identificare a necesarului de instruire includ:
· Observarea practicilor de lucru de pe amplasament;
· Analizarea incidentelor de mediu anterioare, non-conformităţilor şi abaterilor; şi
· Feed-back direct de la angajaţi şi contractori.
Instruire privind Sistemul de Management de Mediu
Pentru a asigura conştientizarea, utilizarea şi acceptarea generalizată a SMM şi a standardelor
asociate, va trebui ca toţi angajaţii şi contractorii care vor utiliza sistemul să participe la un scurt
program de instruire.
Instruirea de mediu
Odată ce matricea privind instruirea este completată, sesiunile de instruire de mediu vor trebui
prioritizate şi elaborate în funcţie de cele mai semnificative impacturi de mediu (adică problemele
care au cele mai semnificative impacturi de mediu vor trebui abordate mai întâi).
Partea 1
Pagina 46
Formularul nr. 10 (continuat)

Instruire, conştientizare şi competenţă
Compania trebuie să asigure instruirea de mediu doar pentru acei contractanţi şi furnizori care se
află sub controlul său direct.
În plus faţă de instruirea de mediu internă, compania poate lua în considerare opţiunea de a
trimite angajaţii la cursuri externe specifice legate direct de activităţile lor de lucru.
Angajaţii din departamentul de mediu trebuie să participe la cursuri relevante care să le permită
să fie la curent cu practicile curente din industria extractivă, şi să permită transferul informaţiilor şi
tehnologiilor între organizaţii.
Evaluarea eficacităţii instruirii de mediu
Este esenţial să fie analizată eficacitatea programelor de instruire. Toate departamentele trebuie
să evalueze competenţa angajaţilor şi contractorilor pentru desfăşurarea activităţilor lor în
conformitate cu informaţiile prevăzute în programele de instruire. Acest lucru se poate realiza prin:
· Utilizarea de chestionare şi teste după încheierea cursurilor de instruire;

· Observarea practicilor de lucru;
· Includerea cerinţelor de mediu în analizele de performanţă.
Înregistrările privind instruirea de mediu

Este foarte important să fie păstrate înregistrările privind instruirea pentru toţi angajaţii care
participă la cursuri de instruire de mediu interne sau externe, în scopul auditării. Aceste
înregistrări ar trebui să fie integrate cu sistemele existente de înregistrare a cursurilor de instruire
din cadrul companiei.
În cadrul auditurilor compania trebuie de asemenea să arate că s-au păstrat înregistrări privind
participarea contractorilor la cursurile de instruire de mediu.
Referinţe:
Matricea de instruire.
Legături:
Lista de participare la cursuri.
Partea 1
Pagina 47
Matrice privind programul de instruire în perioada 2006 / 2007

Tipul de instruire Audienţa Scop Programul propus Data finalizării
Introducere în problematica de mediu Toţi angajaţii noi, inclusiv Conştientizarea angajaţilor noi şi a contractorilor în legărură cu Înainte de începerea Conform
contractorii responsabilităţile lor de mediu conform politicilor de mediu la lucrului la mină. programului.
nivel de companie şi amplasament, şi autorizaţiillor de
funcţionare privind utilizarea resurselor.
Curs de actualizare privind problemele de Angajaţii existenţi, inclusiv Actualizarea informaţiilor şi informarea în legătură cu orice Cursurile de Conform
mediu contractorii dezvoltări noi apărute. actualizare programului.
programate la
intervale de 18 luni.
Creşterea conştientizării privind Directorul General, directorii de Obţinerea angajamentului pentru Sistemul de Management de Trim. III 2006 Şedinţa directorilor
importanţa Managementului de Mediu. departamente. Mediu al companiei. de departamente
15 Sept 2006
Seminar: Evaluarea riscurilor şi Directorul General, directorii de Instruirea privind identificarea riscurilor şi elaborarea măsurilor Trim. III 2006 25 şi 26 septembrie
EElaborarea planurilor de acţiune departamente, angajaţii din de control al riscurilor şi a planurilor de acţiune. 2006
departamentul de mediu.
Conştientizare generală privind
pproblemele de mediu:
IIntroducere în SMM / Incidente, Toţi angajaţii Informarea şi conştientizarea angajaţilor privind Sistemul de Trim. III 2006 Şedinţe de
Neconformităţi Management al Mediului din cadrul minei şi procedurile aferente. departament – vezi
pogramul de
instruire
Neconformităţi / Îmbunătăţirea continuă Toţi angajaţii Informarea angajaţilor privind definiţiile şi asigurarea de instruire Trim. IV 2006 4 şi 5 octombrie
asupra importanţei identificării şi corectării neconformităţilor. 2006
Răspunsul la situaţii de urgenţă Lucrătorii din schimburi, cei care Asigurarea unei instruiri suficiente a angajaţilor astfel încât să Trim. IV 2006 Seminarii cu
prelevează probe geologice, poată reacţiona eficient în cazul unei situaţii de urgenţă pentru supervizorii
angajaţii din departamentul de mediu. 31 ian./ 1 feb. 07
mediu, contractori.
Refacerea mediului Toţi angajaţii Creşterea conştientizării privind necesitatea şi importanţa Trim. II 2007
refacerii mediului pentru succesul proiectului minier.
Relaţiile cu comunitatea Toţi angajaţii Stabilirea şi menţinerea unei relaţii cu comunitatea Trim. II 2007
Energie Toţi angajaţii Promovarea utilizării eficiente şi conservării resurselor energ. Trim. III 2007
IInstruire privind conformarea:

Zgomot / Emisii de pulberi Contractori – Directorul minei şi Conştientizarea managerilor privind problemele legate de Trim. III 2007 Zgomot - 8/4/07
directorii de departamente zgomot şi pulberi, şi încurajarea adoptării unor practici de lucru Pulberi -19/12/06
care să minimizeze aceste emisii. şi 20/12/07
PPrelevarea de probe biologice şi pentru Departamentul de mediu, Demonstrarea către angajaţi a efectelor potenţiale ale Trim. II 2007
ccalitatea apei operatorii staţiei de epurare deversărilor asupra sistemelor acvatice.
Capabilităţi:
Instructor auditor de mediu Angajaţii dep.de mediu Instruire privind Auditul de Mediu Trim. IV 2007 16 – 20 Oct 06
Partea 1
Pagina 48
3. Comunicare
Comunicarea şi raportarea în cadrul companiei sunt componente esenţiale ale oricărui

sistem de management eficient. O slabă comunicare se va dovedi păgubitoare pentru orice
sistem de management. Un management de mediu eficient va necesita o comunicare
eficientă, atât internă cât şi externă.
Raportarea cuprinde în special rezultatele monitorizării, rapoartele privind neconformităţile,

rapoartele privind accidentele, rezultatele auditurilor de mediu, concluziile inspecţiilor interne
de mediu şi progresul realizat în implementarea rezultatelor auditului. Complexitatea
sistemului de raportare va depinde de fiecare organizaţie şi de activităţile desfăşurate. În
companiile miniere mari sistemul de comunicare trebuie să fie amplu, deoarece conducerea
se află de multe ori departe de activităţile de exploatare propriu-zise, atât din punct de
vedere geografic cât şi operaţional. În companiile mai mici raportarea poate consta din
informări sumare prezentate periodic la şedinţele conducerii.
Responsabilităţile şi sistemele de raportare îi ajută pe angajaţi prin definirea clară a

responsabilităţilor acestora şi furnizarea de informaţii. Acestea nu ar trebui să obstrucţioneze
activităţile de producţie prin generarea unei birocraţii inutile. Menţinerea sistemelor focalizate
ar trebui să fie o prioritate la momentul elaborării acestora, iar eficienţa lor ar trebui să fie
analizată periodic.
Pentru asigurarea unei comunicări interne eficiente în cadrul unei companii, ar trebui
stabilite fluxuri de informaţii atât de sus în jos cât şi invers, precum şi între diferite structuri la
acelaşi nivel. Este important ca astfel de fluxuri de informaţii să ajungă la toţi angajaţii, de la
toate nivelurile organizaţionale, permiţând astfel fiecăruia să contribuie cu idei pe baza
cunoştinţelor lor practice asupra proceselor şi activităţilor pe care le desfăşoară.
Comunicarea externă este de asemenea o componentă esenţială a unui SMM

corespunzător; aflarea şi luarea în considerare a opiniilor părţilor externe (autorităţile,
comunităţile locale, clienţii etc.) ajută la construirea unei imagini publice mai bune a
organizaţiei, şi la abordarea oricăror probleme potenţiale cu părţile externe interesate, încă
dintr-o fază timpurie.
Astfel un SMM eficient ar trebui să includă proceduri pentru (vezi exemplu în FIŞA nr. 11) :
- Comunicarea internă (între diferite niveluri şi funcţii din cadrul companiei), şi
- Solicitarea, primirea, documentarea şi răspunsul la comunicările externe.
Sugestii:
· Informaţi-i pe angajaţi în legătură cu sarcinile şi responsabilităţile lor, şi în acelaşi timp şi despre
motivele pentru care aceste sarcini sunt necesare
· Fluxurile de informaţii către angajaţi ar trebui să fie simple, concise şi precise
· Introduceţi proceduri de răspuns la solicitări într-un mod simplu şi operativ, precum şi proceduri de
înregistrare şi stocare în arhive a documentelor aferente acestor comunicări
Partea 1
Pagina 49
FIŞA nr. 11

Procedură pentru comunicarea internă şi externă
Scop: În concordanţă cu aspectele de mediu şi cu sistemul de management de mediu, această

procedură prezintă în detaliu sistemul adoptat de companie pentru comunicarea internă şi externă
cu toate persoanele relevante, şi pentru menţinerea unor sisteme de primire, documentare şi
răspuns la comunicările relevante din partea părţilor interne, externe sau a altor părţi interesate.
Domeniul de aplicare: Această procedură trebuie adoptată de toţi angajaţii, în legătură cu

activităţile, produsele şi serviciile companiei.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM este responsabil pentru asigurarea comunicării acestei

proceduri către toţi angajaţii. Coordonatorul SMM este responsabil pentru menţinerea acestei
proceduri.
Definiţii:
Părţi interesate – Persoane sau grupuri care au un interes în legătură cu impacturile de mediu ale
produselor, activităţilor sau serviciilor companiei. Aceştia includ autorităţile, locuitorii din zonă,
angajaţii, acţionarii, asiguratorii, clienţii, grupurile de mediu şi publicul larg (adaptat după ISO
14001).
Procedură: În cele ce urmează este descrisă procedura pentru toate comunicaţiile, atât interne
cât şi externe, pe probleme de mediu, siguranţă şi sănătate.
Aspectele care pot fi comunicate sunt: rezultatele auditurilor, informaţii privind eventualele emisii
]n mediu, generarea de deşeuri, informaţii privind accidentele, contaminarea solului, evaluarea
riscurilor, informaţii despre controale etc.
Comunicarea internă
Informaţiile privind generarea de deşeuri vor fi prezentate trimestrial.
Evoluţia programului de mediu şi alte date actualizate privind mediul vor fi prezentate periodic la
panoul cu buletinul de Ştiri de Mediu.
Informaţiile privind accidentele sunt actualizate lunar. Alte actualizări privind siguranţa şi
sănătatea muncii vor fi prezentate periodic la panoul cu buletinul de ştiri de protecţia muncii.
Informaţiile de mediu, de sănătatea şi siguranţa muncii vor fi comunicate utilizând diferite mijloace,
incluzând, dar fără a se limita la:
· Anunţuri la panoul de informare;

· Şedinţe de informare;
· Reţele locale pe calculator;
· Manuale pentru angajaţi;
· Afişe / bannere;
· Distribuţie prin e-mail.
Partea 1
Pagina 50
FIŞA nr.11 (continuare)

Procedură pentru comunicarea internă şi externă
Comunicarea externă
Comunicarea proactivă este încurajată pentru a furniza comunităţii informaţii privind oricare sau
toate din următoarele impacturile de mediu potenţiale sau efective:
· deversări de ape din mină sau ape pluviale în receptori locali;

· pomparea apelor de mină şi influenţele asupra regimului apelor subterane din zonă;
· generarea de pulberi de la activităţile de exploatare şi procesare;
· generarea de zgomot de la activităţile de exploatare şi procesare;
· transportul rutier;
· orice impacturi potenţiale asupra unor situri arheologice sau de patrimoniu;
· impacturi asupra vegetaţiei şi faunei care rezultă din exploatare;
· impactul vizual al haldelor de steril şi iazurilor de decantare.
Primirea şi procesarea
· Primirea tuturor comunicaţiilor de la părţile externe interesate.
· Analiza şi înregistrarea tuturor comunicărilor relevante.
· Răspunsul la comunicările care intră în acest domeniu de
responsabilitate.
· Transmiterea mai departe a comunicărilor către alte departamente
responsabile, inclusiv, dar nu numai, la departamentul central de mediu
şi protecţia muncii.
Comunicări privind aspectele semnificative de mediu şi protecţia muncii

Toate comunicările externe privind aspectele semnificative de mediu, siguranţa şi protecţia
muncii, for fi documentate prin minute.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
- Managementul de mediu privind performanţa contractorilor;
- Planurile de management de mediu;
- Politica de mediu;
- Obiectivele, ţintele şi indicatorii cheie de performanţă.
Partea 1
Pagina 51
4. Documentaţia Sistemului de Management de Mediu
Toate strategiile, politicile, responsabilităţile şi procedurile ar trebui să fie clar documentate.

Compania ar trebui de asemenea să documenteze şi să reţină detaliile privind diferitele
programe şi iniţiative desfăşurate în cadrul programului SMM.
Documentaţia reprezintă o referinţă utilă atât

pentru conducere cât şi pentru angajaţi, şi este Documentaţia SMM este de obicei compilată
preferabil să fie elaborată într-o formă care să şi păstrată sub forma unui Manual de Mediu,
care reprezintă o formă convenabilă de
poată fi prezentată şi părţilor externe, cum ar fi colaţionare şi înregistrare a diferitelor
autorităţile, cetăţenii interesaţi, sau chiar componente ale unui SMM.
acţionarii companiei, ca o dovadă a
angajamentului companiei pentru managementul de mediu.
Documentaţia de SMM poate deveni confuză dacă nu este bine structurată. Sistemul de
documentaţie recomandat este unul ierarhic, cu mai multe niveluri. Piramida din Figura 4
ilustrează abordarea recomandată. Forma de piramidă sugerează cel mai bine volumul de
informaţii, gradul de specificitate şi numărul de pagini incluse în fiecare secţiune, care devin
din ce în ce mai mari pe măsură ce se înaintează de la vârful la baza piramidei.
Politica
Manual SMM
Proceduri
Instrucţiuni de lucru
Înregistrări de mediu şi de SMM
Figura 4. Model de documentaţie SMM ierarhizată
Documentaţia SMM constă în mod normal din cinci niveluri de documentaţie:
Nivelul 1 – Politica de mediu. Politica de mediu reprezintă o declaraţie a intenţiilor şi

principiilor organizaţiei în legătură cu performanţa sa de mediu.
Nivelul 2 – Manualul SMM. Acesta reprezintă un ”itinerar” sau o descriere care prezintă pe
scurt modul în care componentele unui SMM îmbinate pot constitui un instrument foarte util.
Un Manual de SMM (a) descrie elementele esenţiale ale sistemului (şi modul în care sunt
legate unul de altul), şi (b) oferă îndrumări privind documentaţia asociată.
Partea 1
Pagina 52
Manualul ar trebui să conţină:
- Politica de mediu;
- Listele de control de la inspecţiile de mediu lunare;
- Responsabilităţile de mediu şi fişele de sarcini pentru amplasament, sau referinţe la
documentele ce conţin fişele de sarcini;
- Structura de raportare pentru fiecare raport sau sistem de informaţie;
- Ţintele şi obiectivele pentru amplasament;
- Fişe sintetice sub formă tabelară pentru ţinte, obiective şi reglementări;
- Procesul de elaborare şi structura planului de management de mediu;
- Programul de monitorizare a emisiilor;
- Procedurile de sistem, operaţionale şi de urgenţă;
- O listă a tuturor registrelor de pe amplasament şi a responsabilităţilor de păstrare a
fiecăruia, cum ar fi registrul de instruire a angajaţilor, registrul de evidenţa a
substanţelor chimice, registrul de sesizări din partea comunităţii şi răspunsuri la
acestea etc.
Nivelul 3 – Proceduri. Acesta este clasificat
în: (a) proceduri la nivel de amplasament sau Încercaţi să păstraţi descrierea la nu mai mult de o
proceduri de sistem, şi (b) proceduri pagină pentru fiecare element SMM. Astfel acestea
sunt mai uşor de citit şi de înţeles – şi mai uşor de
operaţionale şi de urgenţă, proceduri
urmat.
specifice pentru procesele şi activităţile
miniere. Aceste proceduri definesc autoritatea, responsabilităţile şi răspunderea pentru
implementarea şi urmărirea SMM.
Nivelul 4 – Instrucţiunile de lucru pentru SMM. Aceste instrucţiuni sunt instrucţiuni de lucru
detaliate, specifice, care descriu metodele de atingere a obiectivelor de mediu, şi în final, de
conformare cu politica de mediu. Aceste instrucţiuni sunt specifice pentru fiecare activităţi şi
procese individuale, şi se adresează nivelului lucrătorilor.
Nivelul 5 – Înregistrări. Înregistrările trebuie menţinute pentru a monitoriza performanţa SMM

şi pentru a demonstra organismului de certificare că SMM funcţionează. Mai multe elemente
ale sistemului de management de mediu necesită păstrarea înregistrărilor afrente.
Sugestii:
· Documentaţie SMM poate fi păstrată fie pe hârtie, fie electronic. Avantajele formatului electronic
constau în uşurinţa de actualizare, controlul accesului, şi asigurarea utilizării celor mai noi versiuni
ale documentelor de către toţi utilizatorii
· Documentaţia pentru Sistemul de Management de Mediu ar trebui să fie astfel elaborată încât să
fie simplă şi uşor de utilizat. Manualul SMM ar trebui să fie menţinut concis şi schematic şi nu să
includă toate documentele de sistem, fiind făcute referiri la alte documente pentru detalii. Un
exemplu privind conţinutul unui manual SMM este prezentat în FIŞA nr. 12.
· Ar trebui introduse proceduri pentru actualizarea şi îmbunătăţirea sistemului de câte ori este
necesar. Din acest motiv manualul SMM ar trebui să fie menţinut concis, pentru a evita
actualizarea sa pentru orice astfel de modificări aduse sistemului.
Partea 1
Pagina 53
FIŞA nr.12
Schiţă de model de Manual SMM şi de alte documente SMM
Manualul SMM de bază
• Index / Istoricul revizuirilor / Lista de distribuţie

• Politica de mediu
• Descrierea modului în care sistemul abordează fiecare din elementele SMM (şi legăturile
dintre aceste elemente)
- Cum identificăm aspectele de mediu semnificative
- Cum avem acces la, şi cum analizăm cerinţele legale şi de altă natură
- Cum stabilim şi menţinem obiectivele şi ţintele
- Cum suportă structura organizaţională Sistemul de Management de Mediu (scheme cu
structura organizaţională, responsabilităţile-cheie)
- Cum îi instruim pe angajaţi şi asigurăm competenţa
- Cum comunicăm (intern şi extern)
- Cum controlăm documentele SMM
- Cum identificăm procesele cheie şi elaborăm mecanisme de control pentru acestea
- Cum ne pregătim pentru şi cum răspundem la situaţii de urgenţă
- Cum monitorizăm caracteristicile cheie ale operaţiilor şi activităţilor
- Cum identificăm, investigăm şi corectăm neconformităţile
- etc.
Descrierea Programului de Management de Mediu

• Obiective şi ţinte anuale
• Planuri de acţiune (pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor)
• Urmărirea şi măsurarea progresului realizat
Procedurile SMM
• Index / Istoricul revizuirilor / Lista de distribuţie
• Proceduri la nivel de organizaţie (pentru unele elemente ale SMM poate exista mia mult de o
procedură)
- Identificarea aspectelor de mediu
- Accesul la cerinţele legale şi de altă natură
- Instruire, conştientizare şi competenţă
- Comunicare internă şi externă
- Controlul documentelor
- Pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă
- Monitorizarea şi măsurarea progresului
- Acţiuni corective şi preventive
- Managementul înregistrărilor
- Auditarea SMM
- Analiza efectuată de management
• Proceduri / Instrucţiuni de lucru pentru operaţii sau activităţi specifice (Proceduri
Operaţionale şi de Urgenţă) (Acestea sunt doar exemple)
- Gestionarea deşeurilor
- Epurarea apelor uzate
- Închiderea şi reabilitarea
- etc.
Alte documente de SMM

- Planuri de răspuns la situaţii de urgenţă
- Registru cu sesizările din partea comunităţii şi răspunsurile la acestea etc.
Partea 1
Pagina 54
5. Controlul documentelor
Un SMM utilizează diferite documente (proceduri, instrucţiuni de lucru, formulare, schiţe şi

altele). Fără un mecanism de gestionare a acestor documente de SMM, organizaţia nu poate
fi sigură că angajaţii utilizează instrumentele corecte. Pentru a asigura utilizarea
documentelor corespunzătoare de către toţi, organizaţia ar trebui să introducă o procedură
care să descrie modul în care aceste documente sunt controlate.
Implementarea acestei proceduri ar trebui să asigure:
· Ca documentaţia aferentă Sistemului de Management de Mediu să fie accesibilă

pentru angajaţi;
· Ca documentaţia să fie revizuită periodic pentru a asigura corespondenţa sa
permanentă cu situaţia reală;
· Dacă au fost aduse modificări documentaţiei, versiunile actualizate ar trebui să fie
disponibile şi accesibile pentru angajaţi, împreună cu documentaţia originară;
· Documentele care nu mai sunt valabile ar trebui să fie îndepărtate din sistem, pentru
a evita utilizarea lor din greşeală de către angajaţi.
Procedura ar trebui să desemneze responsabilitatea şi autoritatea pentru elaborarea
documentelor, modificarea şi menţinerea lor la zi. Cu alte cuvinte, procedura trebuie să
specifice clar cine poate efectiv să genereze şi să modifice documentele, precum şi
procesele respective.
În FIŞA nr.13, Procedura de Control al Documentelor este prezentată ca exemplu de

procedură pentru stabilirea şi menţinerea controlului documentelor pentru documentaţia
SMM.
Sugestii:
· Care documente SMM ar trebui controlate? Trebuie luate în considerare următoarele: Politica de
mediu; Obiectivele şi ţintele; Atribuţiile, responsabilităţile şi autorităţile; documentul care descrie
SMM („Manualul”); Procedurile la nivel de sistem; Procedurile operaţinale / instrucţiunile de lucru;
Planurile asociate (cum ar fi planurile de răspuns la situaţii de urgenţă)
· Ar trebui determinat numărul efectiv de copii ale documentelor SMM necesar şi locaţia lor
optimă pentru a asigura accesul cel mai uşor pentru angajaţi
· O opţiune pentru documentaţia SMM poate consta în elaborarea ei în format electronic, în cazul în
care compania dispune de o reţea de calculatoare accesibilă pentru toţi angajaţii. Această
variantă permite gestionarea şi actualizarea mai uşoară a documentelor, şi în acelaşi timp este
mai „prietenoasă pentru mediu”.
· Manualul de SMM ar trebui să includă o listă a tuturor documentelor elaborate în cadrul SMM
(un index de control al documentelor), inclusiv versiunile lor ulterioare şi actualizările. În cazul în
care au fost distribuite către angajaţi mai multe exemplare din acelaşi document (în format pe
hârtie), se va elabora o listă de distribuţie cu toţi angajaţii care au primit documentul respectiv.
· Modificările şi actualizările documentelor SMM ar trebui scose în evidenţă (de exemplu prin
utilizarea literelor îngroşate sau a culorilor), pentru a permite o citire mai uşoară a actualizărilor.
Partea 1
Pagina 55
FIŞA nr. 13

Procedură pentru Controlul Documentelor SMM

Scop: Această procedură introduce un proces de revizuire, distribuţie şi implementare a
documentelor care descriu şi controlează SMM din cadrul Companiei.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică următoarelor documente (şi modificărilor
acestora) care trebuie controlate: Manualul de mediu; Procedurile de sistem; Procedurile operaţionale
şi instrucţiunile de lucru; Formularele, listele de control, schiţele utilizate în scopuri legate de SMM.
Responsabilităţi:
Coordonatorul SMM păstrează listele de distribuţie a documentelor şi este responsabil cu
îndepărtarea documentelor controlate vechi din toate punctele de emitere şi utilizare, şi cu luarea
măsurilor care să asigure că modificările aduse documentelor controlate sunt înţelese, distribuite şi
comunicate către persoanele implicate din cadrul companiei.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Manualul SMM:
1. Două copii ale Manualului SMM se află în biroul Coordonatorului SMM. Doar o copie controlată
poate părăsi biroul său. Distribuţia Manualului SMM este responsabilitatea Coordonatorului SMM.
2. Copiile controlate trebuie să poarte ştampila "Exemplar controlat" cu data distribuţiei.
3. Angajaţii care deţin o copie controlată a Manualului SMM răspund pentru păstrarea sa în
siguranţă.
4. Coordonatorul SMM poate distribui şi copii necontrolate. Toate copiile necontrolate trebuie să
poarte ştampila "Exemplar necontrolat - doar pentru referinţă".
Proceduri SMM:
1. Procedurile SMM sunt controlate conform Procedurii # şi sunt responsabilitatea Coordonatorului
SMM (sau persoanei numite în acest scop).
2. Distribuţia Procedurilor SMM este specificată în Lista de Distribuţie.
3. Coordonatorul SMM este responsabil pentru distribuţia procedurilor noi şi revizuite. O copie a
Listei de Distribuţie este semnată şi datată. Această copie este păstrată cel puţin un an.
4. Copiile controlate vor purta ştampila "Exemplar controlat", cu data distribuţiei.
5. Angajaţii care deţin copii controlate are Procedurilor SMM sunt responsabili pentru semnarea
Listei de Distribuţie şi pentru păstrarea în siguranţă a exemplarelor controlate.
6. Controlul formularelor, listelor de verificare şi schiţelor utilizate în scopul SMM urmează acelaşi
proces ca şi cel descris în paşii 1-5 de mai sus.
Proceduri operaţionale şi instrucţiuni de lucru
1. Procedurile operaţionale şi instrucţiunile de lucru sunt controlate conform Procedurii #, şi
responsabilitatea pentru acestea revine Coordonatorului SMM (sau persoanei numite în acest
scop).
2. Distribuţia procedurilor operaţionale şi a instrucţiunilor de lucru este specificată în Lista de
Distribuţie. Copiile controlate poartă ştampila "Exemplar controlat" cu data de distribuţie.
3. Coordonatorul SMM este responsabil cu distribuţia procedurilor şi instrucţiunilor de lucru noi şi
revizuite. O copie a Listei de Distribuţie este semnată şi datată de către Coordonatorul SMM, şi
iniţializată de fiecare primitor. Această copie este păstrată cel puţin un an.
4. Managerii de departamente sau operaţii sunt responsabili pentru coordonarea şi punerea în
aplicare a procesului de implementare a procedurilor şi instrucţiunilor de lucru în zonele lor de
responsabilitate, precum şi pentru documentarea eventualelor sesiuni de instruire care rezultă.
Înregistrările aferente acestor sesiuni de instruire vor fi păstrate în cadrul înregistrărilor privind
instruirea angajaţilor.
Referinţe:
- Lista documentelor controlate
- Model de procedură standard
Legături:
- Documentele scoase din uz
- Comunicarea privind documentele noi / revizuite.
Partea 1
Pagina 56
6. Controlul operaţional
Pentru a asigura respectarea de către Companie a angajamentelor din cadrul politicii de

mediu, unele operaţii şi activităţi trebuie să fie controlate. În cazul în care operaţiile sau
activităţile sunt complexe şi/sau impacturile potenţiale de mediu sunt semnificative, măsurile
de control ar trebui să includă proceduri documentate. Procedurile pot sprijini compania în
gestionarea aspectelor sale de mediu semnificative, asigurarea conformării legislative şi
atingerea obiectivelor de mediu. De asemenea procedurile pot avea un rol esenţial în
instruirea angajaţilor.
Controlul operaţional poate fi control defalcat în două planuri, controlul tehnic şi controlul de
management.
Control operaţional
Stabilirea cerinţelor
Monitorizare Verificare Acţiuni corective
Proces
Flux de intrare Flux de ieşire
Figura 5. Model de control operaţional

(Sursă: “The ultimate implementation guide for QMS & EMS”, Euromines, 2005 [4])
Exemple de activităţi şi operaţii miniere care pot necesita control operaţional:
- gestionarea / eliminarea deşeurilor

- utilizarea explozivilor
- utilizarea cianurilor la minele de aur
- depozitarea şi manipularea materiilor prime şi substanţelor chimice
- întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor
Partea 1
Pagina 57
- epurarea apelor uzate

- managementul contractorilor.
Procedura (procedurile) de control operaţional trebuie să fie elaborate pentru acele activităţi
care pot contribui la aspectele semnificative efective sau potenţiale. Aceste proceduri trebuie:
1. Să acopere situaţiile în care absenţa lor ar putea duce la devieri de la politica de

mediu, de la obiective şi ţinte;
2. Să stipuleze criterii de operare.
3. Să identifice aspectele de mediu semnificative legate de bunurile şi serviciile utilizate
de companie, şi să comunice procedurile şi cerinţele relevante furnizorilor şi
contractorilor.
Procedurile ar trebui să acopere funcţionarea normală, funcţionarea în condiţii deosebite şi
situaţiile de urgenţă.
Clauzele de mediu cuprinse în procedurile operaţionale de mediu existente vor necesita

suficientă informaţie pentru a permite personalului care efectuează aceste sarcini să le
identifice pe acelea care au un impact real sau potenţial asupra mediului. Sunt necesare
suficiente detalii pentru a permite personalului să îndeplinească aceste sarcini într-un mod
care nu are nici un impact sau are impact minim asupra mediului.
Exemple de Proceduri Operaţionale de Mediu (POM) sunt prezentate în secţiunea 2.2 a

acestui manual. În FIŞA nr. 14 este prezentat un exemplu de procedură pentru controlul
procedurilor operaţionale.
Sugestii:
· Sugestii pentru scrierea procedurilor operaţionale de mediu (POM):
- Trebuie mai întâi înţeles procesul existent. Se va începe cu o diagramă de proces, dacă este
disponibilă. Dacă este posibil se va porni de la procedurile neoficiale existente.
- Acordaţi atenţie paşilor necesari pentru o implementare consistentă.
- Utilizaţi un format şi o abordare consistente.
- Analizaţi procedurile în variantă preliminară cu angajaţii care urmează să le implementeze. (Sau,
şi mai bine, solicitaţi angajaţilor să contribuie la elaborarea procedurilor).
- Menţineţi procedurile simple şi concise. Detaliile excesive nu oferă un control mai bun şi pot duce
la confuzia utilizatorului.
· Existenţa procedurilor operaţionale de mediu relevante trebuie comunicate tuturor angajaţilor noi
şi principalilor contractori în timpul instructajului pe amplasament
· În procesul de instruire a angajaţilor şi contractorilor cu privire la folosirea POM, este critic de
specificat modul în care aceste proceduri sunt denumite şi locul în care pot fi găsite. Acolo unde
este posibil, POM trebuie să fie disponibile acolo unde trebuie folosite
· Este esenţial să aibă loc revizuirea periodică a clauzelor de mediu din POM existente pentru a
evalua dacă procedurile sunt urmate de personal şi de contractori şi dacă încă se menţin
relevante şi eficace.
Partea 1
Pagina 58
FIŞA nr. 14

Procedură de control operaţional

Scop: Această procedură stabileşte modurile de control operaţional pentru acele activităţi care sunt
asociate aspectelor de mediu semnificative identificate. Implementarea acestei proceduri va ţine sub
control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea duce la abateri de la politica de mediu,
obiectivele şi ţintele de mediu, şi va asigura un mecanism de stipulare a unor criterii de operare.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor companiilor miniere care trebuie să
elaboreze, să implementeze, să menţină şi să actualizeze documentaţia şi alte cerinţe legate de controlul
operaţional.
Responsabilităţi:
Responsabilul de Mediu de pe amplasament.
- Elaborează şi menţine Procedurile Operaţionale de Mediu (POM)
- Asigură implementarea POM şi aplicarea lor de către angajaţi şi contractori;
Directorii de departamente
- Asigură ca angajaţii să fie conştienţi de, şi să aplice POM
- Contribuie la elaborarea POM.
Directorul General
- Aprobă POM pentru amplasament
Definiţii:
Control operaţional - Proces de stabilire şi menţinere a unui control asupra operaţiilor, problemelor şi
impacturilor de mediu, prin utilizarea unor proceduri documentate şi asigurarea instruirii corespunzătoare
a angajaţilor şi contractorilor etc.
Procedură:
Toate companiile miniere trebuie să includă clauze de mediu sau cerinţe de mediu în Procedurile
Operaţionale de Mediu (POM) sau în Instrucţiunile de Lucru (IL) existente.
POM trebuie să fie documentate pentru:
- Toate activităţile care ar putea avea un impact asupra mediului dacă nu sunt desfăşurate corect (de
ex. manipularea materialelor periculoase);
- Toate activităţile care trebuie să poată fi repetate pentru a asigura de fiecare dată acelaşi nivel de
calitate (de ex. prelevarea probelor de apă);
- Toate aspectele de mediu semnificative pentru amplasamentul minier. Unde este posibil planurile
operaţionale de management ar trebui utilizate şi actualizate conform cerinţelor.
Clauzele de mediu trebuie să fie introduse de Directorii de Departamente respectivi în POM existente,
pentru a asigura desfăşurarea acelor activităţi fără nici un impact sau cu un impact de mediu redus.
Directorii de departamente trebuie să identifice şi să comunice Responsabilului de Mediu toate procedurile
operaţionale relevante, precum şi un program de actualizare a acestora.
POM trebuie să fie simple şi uşor de urmat.
POM trebuie elaborate în colaborare cu angajaţii care urmează să le utilizeze, pentru a asigura ca
procedurile să fie relevante şi să poată fi puse în practică.
Existenţa POM trebuie să fie comunicată la toate sesiunile de instruire a noilor angajaţi şi la cele de
instruire pe problematică de mediu, şi trebuie de asemenea să se menţioneze locul unde aceste proceduri
sunt păstrate.
POM la nivel de departament vor fi păstrate în locurile unde vor fi şi utilizate, o copie fiind păstrată în
cadrul Manualului SMM.
POM vor fi revizuite periodic pentru a asigura că sunt încă relevante şi că sunt puse în practică. Acest
lucru se va face prin procesul de auditare. Modificările vor fi apoi puse în practică printr-un program de
îmbunătăţiri de mediu.
Referinţe:
- Program de Îmbunătăţiri de Mediu
- Procedură de monitorizare
- Procedură de audit
Legături:
Procedurile Operaţionale de Mediu (POM).
Partea 1
Pagina 59
7. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
Oricât de bine pregătită ar fi o companie minieră, există totuşi posibilitatea de apariţie a unor
accidente şi a altor situaţii de urgenţă. Astfel compania trebuie să evalueze sistematic riscul
total legat de potenţialele situaţii de urgenţă care pot surveni, şi apoi să elaboreze planuri şi
proceduri care să asigure un răspuns corespunzător al Companiei la situaţiile neaşteptate
sau accidentale. Pregătirea şi răspunsul eficiente
pot duce la scăderea accidentărilor, la prevenirea Nu vă gândiţi doar la răspuns - focalizaţi-vă
sau minimizarea impacturilor de mediu, la protecţia în primul rând asupra prevenirii
accidentelor.
angajaţilor şi vecinilor, la reducerea pagubelor
materiale şi minimizarea timpului de nefuncţionare.
Într-un context de mediu, o situaţie de urgenţă este definită ca un eveniment anormal care
duce la o încălcare de cerinţelor legislative de mediu şi la pagube potenţial semnificative
asupra mediului. Din determinarea aspectelor şi impacturilor de mediu ale companiei, un
proces se poate desfăşura în două categorii de condiţii: condiţii normale şi condiţii anormale
de funcţionare. Dacă impacturile de mediu potenţiale în caz de condiţii anormale de
funcţionare sunt semnificative, atunci aceste condiţii anormale se transformă într-o situaţie
de urgenţă.
Cauze posibile ale situaţiilor de urgenţă pentru industria minieră (lista nu este
exhaustivă) [4] :
Problemele legate de scurgeri pe parcursul exploatării miniere care pot avea efecte asupra
mediului înconjurător din imediata apropiere.
Minele şi amplasamentele miniere abandonate
Contaminarea apei subterane
Generarea de deşeuri, reducerea şi identificarea fluxurilor de deşeuri
Determinarea şi monitorizarea calităţii solului şi a apei subterane
Evaluarea solurilor contaminate cu substanţe periculoase
Monitorizarea cuprinzătoare a terenurilor unde sunt eliminate deşeuri
Monitorizarea chimică, bacteriologică şi radiologică a şlamului şi apelor uzate industriale şi
municipale, deversate în apele de suprafaţă, în apa subterană sau pe sol.
Analiza şi controlul emisiilor şi imisiilor atmosferice
Determinarea poluanţilor din mediul geologic.
Controlul şi utilizarea explozivilor sau altor echipamente miniere
Analiza şi controlul contaminării radioactive generată de activităţile industriale.
Monitorizarea şi controlul zgomotului şi vibraţiilor la mine şi la exploatările miniere, şi în
zonele de lucru şi localităţile învecinate.
Monitorizarea şi controlul pericolelor legate de suprafaţa terenurilor în zonele miniere, cu
referire la golurile subterane aflate la adâncimi mici şi evaluarea eficienţei umplerii acestora.
Monitorizarea pericolelor legate de amplasamentele minelor închise.
Refacerea minelor şi a carierelor.
Partea 1
Pagina 60
Abordarea optimă constă în primul rând în evitarea situaţiilor de urgenţă prin minimizarea
şanselor apariţiei unui eveniment anormal cu consecinţe extreme. Odată minimizate riscurile
pe cât posibil, următoarea etapă constă în elaborarea unei strategii de abordare a situaţiilor
de urgenţă (un plan pentru situaţii de urgenţă) şi a acţiunilor specifice pentru fiecare
situaţie de urgenţă (procedurile şi instrucţiunile de lucru). Compania ar trebui să stabilească
şi să menţină o procedură care:
1. să identifice potenţialele accidente şi situaţii de urgenţă;

2. să răspundă la accidente şi situaţii de urgenţă;
3. să prevină şi să reducă impacturile de mediu care pot fi asociate cu aceste situaţii;
4. să analizeze să şi revizuiască, când este necesar, procedurile de pregătire şi de
răspuns la situaţii de urgenţă, în special după apariţia unui accident sau situaţie de
urgenţă.
În elaborarea procedurilor de pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţă pentru o companie

minieră, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte [4]:
- Substanţele lichide şi gazele (naturale) inflamabile, rezervoarele de depozitare,

gazele sub presiune şi măsurile de prevenire a scurgerilor sau deversărilor
accidentale. De asemenea, măsurile care trebuie luate în cazul survenirii unui astfel
de eveniment;
- Cel mai probabil tip şi dimensiune a situaţiilor de urgenţă sau a accidentelor;
- Metoda cea mai corespunzătoare pentru a răspunde unui accident sau unei situaţii de
urgenţă;
- Planuri de comunicare internă şi externă;
- Acţiunile necesare pentru reducerea efectelor negative asupra mediului;
- Acţiunile de reducere a impacturilor şi de răspuns care trebuie întreprinse în cazul
diferitelor tipuri de accidente;
- Necesitatea efectuării unor investigaţii post-accident pentru a permite iniţierea unor
acţiuni corective şi preventive;
- Verificarea periodică a procedurii de răspuns la situaţii de urgenţă;
- Instruirea angajaţilor privind răspunsul la situaţii de urgenţă;
- O listă a personalului cheie şi a instituţiilor care pot oferi ajutor, inclusiv date de
contact (de ex. brigada de pompieri, servicii de curăţare a scurgerilor, organizaţii de
salvare, alte organizaţii care oferă ajutor, autorităţile locale, pentru evacuări sau
avertizare);
- Căile de evacuare şi punctele sigure de adunare;
- Potenţialul de apariţie a unei situaţii de urgenţă la instalaţii aflate în apropiere, care
pot afecta amplasamentul minei;
- Posibilitatea asistenţei reciproce de la organizaţiile învecinate.
Pot fi obţinute informaţii utile din fişele de siguranţă ale materialelor, schiţele instalaţiilor,
diagramele de proces, diagramele privind reţelele de conducte şi echipamentele, codurile şi
standardele de proiectare şi specificaţiile sistemelor de siguranţă. În FIŞA nr. 15 este
prezentat un exemplu de Procedură de Pregătire şi Răspuns pentru situaţii de urgenţă.
Partea 1
Pagina 61
Sugestii:
· Instruiţi angajaţii pentru răspunsul rapid. Există trei componente esenţiale ale răspunsului rapid:
resursele necesare; un sistem eficace de monitorizare; şi exerciţii de instructaj realiste
· Utilizaţi experienţa dobândită şi acţiunile legate de alte sisteme (de ex. pentru problemele de
sănătatea şi siguranţa muncii)
· Afişaţi copii ale planului pentru situaţii de urgenţă (sau cel puţin numele de contact principale şi
numerele de telefon) în mai multe locuri de pe amplasament, şi în special în zonele unde există
pericole semnificative. Includeţi numerele de telefon ale coordonatorului pentru situaţii de urgenţă
de pe amplasament, pe cele de la brigada locală de pompieri, poliţie, spital, echipajele de salvare
şi alte organisme, după caz.
Partea 1
Pagina 62
FIŞA nr. 15

Procedură de Pregătire şi Răspuns la Situaţii de Urgenţă

Scop :
Această procedură prezintă activităţile necesare pentru:
1) Planificarea şi pregătirea pentru o potenţială urgenţă de mediu care poate reprezenta o
ameninţare imediată şi semnificativă pentru populaţie şi/sau pentru mediu.
2) Modul de răspuns la astfel de situaţii în cazul în care un astfel de eveniment este iminent sau se
produce.
De asemenea această procedură identifică programele şi îndrumarele existente pentru sprijinirea
acestor activităţi.
Domeniul de aplicare:
Această procedură acoperă toate activităţile şi procesele din cadrul companiei. Procedura se aplică
la acţiunile tuturor angajaţilor din cadrul companiei, precum şi serviciilor şi produselor livrate de
furnizori şi subcontractori, pe perioada în care aceştia lucrează pe amplasamentul minier.
Responsabilităţi:
Coordonarea acţiunilor de răspuns la situaţii de urgenţă se va face în conformitate cu Planul de
Răspuns la Situaţii de Urgenţă aplicabil.
Toţi angajaţii de pe amplasament sunt responsabili pentru identificarea potenţialelor condiţii, practici
sau activităţi care ar putea genera o situaţie de urgenţă, şi pentru comunicarea acestor observaţii
către superiorul lor sau Responsabilul de mediu. Angajaţii vor notifica imediat biroul de control de pe
amplasament în legătură cu orice condiţii de urgenţă apărute sau iminente.
Definiţii:
Incidentele de urgenţă sunt definite ca fiind acele incidente care implică un risc ridicat pentru
sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a publicului, şi o ameninţare semnificativă pentru mediu.
Procedură
Planificarea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă
Activităţile de planificare şi pregătire pentru situaţii de urgenţă desfăşurate de companie includ:
- Actualizarea planurilor de răspuns la situaţii de urgenţă;
- Instruirea angajaţilor;
- Analiza evenimentelor şi accidentelor survenite pe amplasament şi la alte instalaţii
similare din cadrul sau din afara companiei.
- Derularea de exerciţii de simulare;
- Efectuarea unor audituri de sănătatea şi protecţia muncii şi de mediu pentru
identificarea unor puncte unde sunt necesare acţiuni corective sau preventive, sau
îmbunătăţiri;
- Coordonarea cu autorităţile locale;
- Coordonarea cu vecinii.
Pericolele de mediu potenţiale sau activităţile care ar putea genera o situaţie de urgenţă ar trebui să
fie identificate în cadrul Analizei Conducerii, cu implicarea Responsabilului de Mediu şi a Echipei de
Siguranţă de pe amplasament.
O analiză similară ar trebui să aibă loc şi în cazul în care survine o modificare majoră la
echipamente sau procese. Orice modificări ale politicilor, procedurilor sau instrucţiunilor pentru
reducerea şanselor de apariţie a unei situaţii de urgenţă vor fi comunicate tuturor angajaţilor de pe
amplasament şi a altor părţi afectate cât se poate de repede, şi de asemenea vor fi încorporate în
programul de instruire de mediu al companiei.
Toate modificările ar trebui să fie documentate în conformitate cu Controlul Documentelor.
Planuri de Răspuns la Situaţii de Urgenţă
Procedurile curente de răspuns la situaţii de urgenţă includ:
- Planul de răspuns la situaţii de urgenţă
- Manualul de răspuns la apariţia unor scurgeri neprevăzute
- Procedura de urgenţă pentru deversări de substanţe chimice
- Sistem de evaluare a pericolelor chimice
Partea 1
Pagina 63
Procedură de Pregătire şi Răspuns la Situaţii de Urgenţă
- Program de siguranţă şi inspecţii

- Plan în caz de funcţionare defectuoasă şi pentru reducerea pagubelor
- Sistem de monitorizare continuă a emisiilor şi raportare privind situaţiile de întrerupere,
avaria sau funcţionare defectuoasă
- Manual de operare privind gestionarea scurgerilor de mercur/ Codul de operare cu cianuri
- Manual de lucru în birouri - siguranţă şi securitate
Aceste documente şi planuri vor fi menţinute în conformitate cu cerinţele legislative, şi cu cele

existente la nivel de companie, filială sau amplasament.
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă desfăşurate de angajaţii companiei sau de alţi
angajaţi vor trebui întreprinse în limitele nivelurilor de instruire existente, competenţelor, protecţiei
personale, politicilor şi reglementărilor aplicabile. Asistenţa externă va fi solicitată în conformitate cu
planul de răspuns la situaţii de urgenţă corespunzător.
Echipamente pentru răspunsul la situaţii de urgenţă

Echipamentele de răspuns la situaţii care ar putea fi necesare în caz de scurgeri sau alte eliminări
accidentale se află pe terenul companiei. Aceste locaţii sunt identificate în Manualele de Răspuns la
Scurgeri Accidentale. Aceste echipamente vor fi verificate periodic pentru a se asigura că sunt
depozitate, accesibile şi în stare corespunzătoare pentru planurile de răspuns curente şi pentru
nevoile potenţiale.
Notificări
Notificările în caz de urgenţă sau în caz de deversare accidentală de poluanţi în mediu vor fi
raportate conform planului aplicabil. Acesta va include persoane din cadrul companiei precum şi
persoane oficiale din cadrul autorităţilor, inclusiv cele de siguranţă publică, după caz. În plus, vor fi
urmate şi Notificările de Mediu, care vor include toată documentaţia necesară.
În cazul tuturor notificărilor, timpul este un element esenţial.
Analiza incidentelor
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă vor fi analizate, iar rezultatele vor fi transmise
echipei de management de pe amplasament, şi Responsabilului de Mediu. Această analiză va
trebui să includă cel puţin următoarele elemente:
- Descrierea incidentului, inclusiv evenimentele care au dus la apariţia situaţiei de urgenţă;
- Acţiunile de răspuns întreprinse pe amplasament;
- Cauza principală;
- Posibile disfuncţionalităţi de sistem sau procedurale;
- Acţiuni corective şi preventive;
- Modificări necesare ale politicilor, procedurilor sau instrucţiunilor;
- Instruire sau comunicare în urma evenimentului.
Orice planificare ulterioară a unor acţiuni corective şi preventive va trebui să urmeze procedurile şi
cerinţele de documentaţie identificate în Manualul SMM, Non-conformităţi şi Acţiuni Corective şi
Preventive.
Documentaţie
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă vor fi documentate în conformitate cu planul pentru
situaţii de urgenţă cu cerinţele privind notificările de mediu prevăzute în Procedura aplicabilă.
Înregistrările privind aceste evenimente vor fi în conformitate cu Manualul de Management al
Înregistrărilor Companiei.
Responsabilul de Mediu va menţine o listă curentă cu toate planurile de urgenţă şi va lua măsurile
necesare pentru a asigura că aceste planuri sunt la zi şi disponibile.
Referinţe:
Lista Documentelor de SMM
Planul de Răspuns la Situaţii de Urgenţă
Manual de răspuns în caz de scurgeri accidentale
Procedură de urgenţă în caz de deversări de substanţe chimice
Legături:
Înregistrările evenimentelor.
Partea 1
Pagina 64
Verificare şi Acţiuni Corective

Execută
Monitorizare şi măsurare Planifică
Evaluarea conformării
Neconformităţi, Acţiuni corective şi Acţiuni Corective
Controlul Înregistrărilor Acţionează Verifică
Auditul intern
1. Monitorizare şi măsurare. Evaluarea conformării
Odată ce au fost identificate impacturile semnificative ale Companiei şi au fost iniţiate

proiecte, în cadrul Programelor de Management, pentru îmbunătăţirea performanţei de
mediu, trebuie puse în aplicare procedurile de Control Operaţional pentru menţinerea
controlului. Următoarea sarcină constă în monitorizarea în mod regulat a acestei performanţe
şi colectarea dovezilor (date, înregistrări etc.) care să ateste că impactul este sub control.
Indicatorii de performanţă de mediu selectaţi de Companie pentru respectarea cerinţelor

politicii ar trebui să fie obiectivi, verificabili şi reproductibili:
- Obiectivi înseamnă că indicatorii de performanţă trebuie monitorizaţi sau măsuraţi la

intervale de timp definite;
Caracteristicile unui Program de
Măsurare eficace:
- Pentru a fi verificabile, datele trebuie să fie
- simplu
documentate şi păstrate într-un mod simplu şi - flexibil
accesibil. - consistent
- continuu
- Pentru a fi reproductibilă metoda trebuie să fie - rezultatele să fie comunicate
prezentată în scris şi să fie controlată sistematic - să genereze date credibile.
pentru a asigura introducerea procedurilor corecte.
De multe ori termenii monitorizare şi măsurare generează confuzii. Conform unei definiţii
stricte, monitorizarea reprezintă controlul periodic al stării unui proces sau unei situaţii.
Măsurarea produce date cantitative precise şi cu acurateţe privind componentele fizice sau
chimice ale unui proces. Totuşi, în majoritatea cazurilor, se acceptă utilizarea termenului de
monitorizare care include şi măsurarea.
La efectuarea monitorizării şi măsurării următoarele aspecte sunt esenţiale:

- Selectarea parametrilor cheie şi documentarea măsurătorilor care urmează a fi
efectuate, cu specificarea limitelor de control aplicabile;
- Identificarea tehnicilor corespunzătoare de măsurare, a datelor, locaţiilor şi
persoanelor care efectuează măsurătorile;
- Menţinerea unor proceduri de control al calităţii şi asigurarea unor acţiuni corective
pentru răspunsul rapid şi corespunzător la evoluţiile negative ale proceselor;
Partea 1
Pagina 65
- Asigurarea şi documentarea procedurilor de calibrare şi întreţinere curentă, de

securitate şi protecţie a echipamentelor de măsurare.
Monitorizarea, măsurarea şi evaluarea impacturilor semnificative şi a performanţei de mediu

a obiectivelor şi ţintelor companiei reprezintă primii paşi în măsurarea eficacităţii unui SMM.
Compania trebuie:
- să elaboreze proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat a

caracteristicilor cheie ale operaţiilor şi activităţilor care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului, inclusiv: înregistrarea de informaţii pentru urmărirea
performanţei, controale operaţionale relevante şi conformarea cu obiectivele şi ţintele
sale de mediu;
- calibrarea echipamentelor de monitorizare şi păstrarea înregistrărilor aferente acestui

proces;
- elaborarea unei proceduri de evaluare periodică a conformării cu cu legislaţia şi

reglementările de mediu relevante. Această cerinţă poate fi completată cu audituri
interne şi/sau externe, sau cu alte metode de monitorizare. Frecvenţa monitorizării ar
trebui să depindă de gradul de risc de mediu, de condiţiile din autorizaţii etc
Odată stabilite procedurile de control şi îmbunătăţire a performanţei activităţilor desfăşurate,

este esenţial să se verifice dacă acestea duc la rezultatul dorit.
Programele de monitorizare sunt necesare pentru monitorizarea impacturilor de mediu
semnificative ale operaţiilor. Unele din principalele puncte care trebuie luate în considerare
sunt:
§ Calitatea aerului - emisii din surse punctiforme şi fugitive;

§ Calitatea apei subterane şi de suprafaţă;
§ Monitorizarea în cadrul refacerii mediului;
§ Monitorizarea florei şi faunei;
§ Deşeurile generate şi eliminarea lor controlată;
§ Consumul de apă şi de energie.
În FIŞA nr. 16 este prezentat un exemplu de Procedură de Monitorizare şi Măsurare.

Partea 1
Pagina 66
Sugestii:
· Asiguraţi clarificarea diferenţei dintre Evaluările Performanţei de Mediu (EPE) şi audituri.
Auditurile sunt periodice, independente, presupun culegerea de date şi verifică conformitatea.
EPE sunt continue, frecvente, cad în responsabilitatea companiei şi evaluează performanţa
proceselor
· Măsurătorile trebuie să fie simple şi uşor de înţeles. De aceea metodele de reprezentare grafică
au atâta succes - o imagine spune cât o mie de cuvinte
· Urmăriţi în mod riguros evoluţiile şi indicaţi în mod onest progresul realizat. Fiţi pregătiţi să
acceptaţi rezultatele negative, dacă acestea sunt o reflectare corectă a realităţii. Nu modificaţi
măsurătorile; modificaţi procesul, sistemele, produsul. Acesta este scopul măsurărilor - să arate
când şi unde trebuie aduse îmbunătăţiri. Monitorizarea este mai importantă decât se consideră
de obicei. Ajută la evaluarea performanţei, oferă un feed-back şi reprezintă baza unui mecanism
de control, şi de asemenea îndeplineşte două alte funcţii importante:
- oferă un semnal pentru angajaţi că firma ia în serios performanţa de mediu;
- face parte dintr-o privire mai de ansamblu asupra problematicii de mediu care este în curs de
dezvoltare, care se poate transforma într-o avertizare timpurie pentru companie prin selectarea
indicatorilor corespunzători de performanţă de mediu pentru a fi monitorizaţi.
.
Partea 1
Pagina 67
FIŞA nr. 16

Monitorizare şi măsurare
Scop: Asigurarea unei proceduri standard pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat a
caracteristicilor cheie ale operaţiilor şi activităţilor companiei care pot avea un impact de mediu
semnificativ.
Domeniu de aplicare: Această procedură detaliază acţiunile de monitorizare şi măsurare introduse
şi responsabilităţile pentru asigurarea implementării.
Definiţii:
Nu există.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu va monitoriza periodic operaţiile şi activităţile care pot avea impacturi
semnificative asupra mediului.
Responsabilul de Mediu va revizui şi va evalua politica de mediu, obiectivele şi ţintele, în funcţie de
performanţa indicată de rezultatele monitorizării.
Responsabilul de Mediu va solicita departamentelor corespunzătoare să întreprindă acţiuni
corective în cazul în care rezultatele monitorizării indică prezenţa unor neconformităţi.
Directorii de departamente vor asigura implementarea măsurilor necesare pentru monitorizare şi
măsurare în zonele lor de responsabilitate, cu frecvenţa cerută, şi în conformitate cu autorizaţiile
sau cu alte cerinţe legale, şi că rezultatele sunt publicate.
Procedură
Toate instalaţiile minere trebuie să elaboreze, să implementeze, să menţină şi să revizuiască
programe de monitorizare a mediului pentru:
· Respectarea cerinţelor din autorizaţii şi a altor cerinţe legale;

· Respectarea angajamentelor de mediu voluntare sau de altă natură;
· Monitorizarea impactului de mediu al proceselor şi activităţilor desfăşurate pe amplasament,
· Implementarea unor acţiuni corective pentru toate impacturile de mediu identificate.
· Măsurarea îmbunătăţirii performanţei de mediu şi a progresului realizat faţă de obiectivele şi
ţintele de mediu, aşa cum sunt acestea prevăzute în Sistemul de Management de Mediu.
Programele de monitorizare sunt necesare pentru monitorizarea impacturilor de mediu semnificative

ale companiei. Principalele domenii care trebuie luate în considerare, dacă sunt relevante, includ,
dar nu sunt limitate la:
· Apa de suprafaţă, apa subterană, apele de proces şi apele pluviale;
· Calitatea aerului de la coş şi de la sursele de emisii fugitive;
· Monitorizarea refacerii mediului şi zonele unde apar perturbaţii;
· Monitorizarea florei şi faunei;
· Consumul de energie şi de apă;
· Volumele de deşeuri solide şi de materiale reciclabile.
Frecvenţa monitorizării va trebui să depindă de nivelul riscului de mediu, de condiţiile din autorizaţie
şi de frecvenţa cu care se desfăşoară activitatea sau procesul respectiv.
Toate întreprinderile miniere trebuie să elaboreze un Program documentat de Monitorizare de
mediu care să permită implementarea şi derularea cu eficacitate a acţiunilor de monitorizare, în
conformitate cu un program prestabilit.
Programele de monitorizare trebuie să includă toate cerinţele de monitorizare prevăzute în

autorizaţie precum şi alte cerinţe legislative, angajamente voluntare, cerinţe la nivel de companie,
cerinţe specifice legate de proiect şi alte cerinţe impuse de sistemul de management de mediu, sau
cerinţe de performanţă.
Partea 1
Pagina 68

Monitorizare şi măsurare
Gradul de acurateţe necesar pentru programele de monitorizare de mediu trebuie să fie determinat
de gradul de risc de mediu, de variaţiile sezoniere, de tehnologia, personalul şi resursele
disponibile, de locaţia amplasamentului, de condiţiile din autorizaţie etc.
Programele de monitorizare implementate pentru respectarea condiţiilor din autorizaţii trebuie să fie
derulate cu un grad de acurateţe care să permită identificarea cu încredere a situaţiilor de
conformare şi de neconformare.
Calibrarea echipamentelor de monitorizare

În cazurile în care sunt utilizate echipamente sau instrumente de măsurare, acestea trebuie
întreţinute, reparate şi calibrate periodic, conform instrucţiunilor furnizorului. Aceste informaţii vor fi
incluse în programul de monitorizare, pentru a asigura planificarea şi înregistrarea lor
corespunzătoare.
Stocarea datelor de monitorizare

Toate datele de monitorizare de mediu colectate trebuie stocate astfel încât să permită localizarea
şi recuperarea cu uşurinţă a informaţiilor.
Toate întreprinderile miniere vor trebui să stocheze cât mai mult posibil datele de mediu în format
electronic. Toate datele păstrate în format electronic vor trebui să aibă şi un duplicat de rezervă,
păstrat într-un loc diferit.
Companiile unde se colectează volume semnificative de date vor trebui să ia în considerare
posibilitatea utilizării unor baze de date relaţionale pentru stocarea datelor, sau, în cazul datelor
spaţiale, posibilitatea utilizării GIS (Sisteme Informaţionale Geografice).
Toate datele de monitorizare trebuie înregistrate într-un interval de timp rezonabil de la primirea
rezultatelor / datelor din toate sursele interne sau externe.
Analiza datelor pentru stabilirea tendinţelor

Toate datele de monitorizare vor fi analizate periodic pentru a stabili tendinţele de evoluţie, care pot
indica îmbunătăţirea sau deteriorarea impactului de mediu evaluat.
În cazul în care se observă o deteriorare a mediului, trebuie luate acţiunile corective necesare
pentru îndreptarea situaţiei.
Dacă datele de monitorizare indică depăşirea limitelor prevăzute în autorizaţie sau în alte acte
legislative, atunci este necesară raportarea datelor obţinute.
Raportarea datelor de monitorizare
Rapoartele sintetice privind programele de monitorizare de mediu trebuie raportate anual la nivel de
companie. Informaţiile relevante vor fi incluse în Raportul Public Anual de Mediu.
Referinţe:
Standardele române de monitorizare
Legături:
- Programul de monitorizare de mediu pentru amplasament
- Datele de monitorizare
- Raportarea neconformităţilor de mediu
- Evaluarea şi monitorizarea amplasamentelor contaminate
- Monitorizarea şi prelevarea probelor de aer, apă, deşeuri.
Partea 1
Pagina 69
2. Neconformităţi, acţiuni corective şi acţiuni preventive
Expresia neconformitate se referă la orice aspecte care nu repsectă sau nu sunt conforme cu
cerinţele stabilite în SMM sau în standardul ISO 14001. Altfel spus, neconformitate
înseamnă:
- sistemul nu respectă criteriile SMM (cum ar fi cele prevăzute în standardul ISO

14001); sau
- implementarea nu este consistentă cu programele SMM.
Neconformităţile de mediu ar putea fi indicate de următoarele surse:

§ Încălcarea condiţiilor din autorizaţiile de funcţionare;
§ Nerespectarea cerinţelor de mediu din procedurile operaţionale;
§ Constatările auditurilor interne şi externe;
§ Anomalii semnificative şi repetate în datele de monitorizare de mediu
Sursele care pot identifica neconformităţile pot include şi procedurile de măsurare sau
verificare, auditurile, accidentele, analiza elementelor cheie sau a altor activităţi, sugestiile
din partea angajaţilor, sau modificările survenite în operaţiile sau activităţile companiei.
Controlul eficace asupra activităţilor organizaţiei

Focalizaţi-vă asupra corectării şi prevenirii
depinde de asigurarea identificării rapide a
problemelor. Prevenirea este în general mai
oricăror neconformităţi de SMM sau alte ieftină decât remedierea problemelor după ce
deficienţe de sistem (cum ar fi neconformităţile apar (sau după ce apar din nou).
legislative), a acţiunilor de remediere necesare
şi a acţiunilor de prevenire a repetării acelor situaţii. Aspectele de neconformitate trebuie
analizate în mod sistematic şi structurate pentru a determina cauza problemei şi a demonstra
existenţa unei legături între acţiunile corective propuse şi problema respectivă - analiza
cauzei primordiale. Scopul major al unei astfel de analize este detectarea modelelor de
evoluţie sau tendinţelor, ceea ce va permite anticiparea şi prevenirea problemelor viitoare,
un lucru esenţial pentru menţinerea încrederii în sistemul de management.
Compania ar trebui să elaboreze proceduri care să asigure mecanismul de abordare a

neconformităţilor şi luarea măsurilor necesare pentru prevenirea repetării acestor situaţii. Ar
trebui acoperite următoarele puncte:
- Determinarea cauzei
- Elaborarea unui plan de acţiune care:
o să asigure revenirea la starea de conformare cât de repede posibil;
o să prevină repetarea situaţiei de neconformitate;
o să evalueze şi să reducă efectele negative asupra mediului.
- Asigurarea eficacităţii acţiunilor de prevenire.
- Determinarea eficacităţii măsurilor luate.
- Înregistrarea modificărilor în proceduri care rezultă din acţiunile întreprinse.
Partea 1
Pagina 70
Se poate utiliza chiar o singură procedură pentru o serie de situaţii de neconformitate,

indiferent de modul cum pot varia planurile de acţiune. Incidentele şi accidentele majore ar
trebui să fie acoperite de planuri şi proceduri pre-determinate care necesită acţiuni imediate,
dat fiind riscul mai mare de producere a impacturilor negative de mediu.
În FIŞA nr. 17 - Procedură pentru neconformitate şi acţiuni corective şi preventive, este

prezentat un exemplu de procedură (sau proceduri) de abordare şi corectare a
neconformităţilor şi de prevenire a repetării acestora în viitor.
Partea 1
Pagina 71
FIŞA nr. 17

Neconformităţi şi Acţiuni Corective şi Preventive
Scop: Asigurarea unor proceduri documentate pentru definirea responsabilităţilor şi autorităţii

pentru abordarea şi investigarea neconformităţilor cu cerinţele SMM, pentru luarea de acţiuni de
reducere a impactului generat şi pentru iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive.
Domeniul de aplicare: Această procedură prezintă în detaliu măsurile introduse pentru
monitorizare şi măsurare, şi responsabilităţile pentru asigurarea implementării acestora.
Definiţii:
Incident – Un eveniment brusc sau neaşteptat care are ca rezultat un impact de mediu negativ
şi/sau o încălcare izolată a cerinţelor legislative de mediu.
Neconformitate - Un eveniment repetat care are ca rezultat un impact de mediu negativ şi/sau o
încălcare repetată a cerinţelor legislative de mediu. Această situaţie este încă prezentă la sfârşitul
lunii.
Neconformare - Nerespectarea următoarelor (lista nefiind exhaustivă):
- Datele ţintă pentru programele de îmbunătăţire de mediu, pentru auditare şi pentru obiective şi
ţinte;
- Cerinţele de mediu ale unei Proceduri Operaţionale Standard;
- Cerinţele pentru un Plan de Management de Mediu, orice alte cerinţe ale SMM.
Responsabilităţi:
Responsabilul de Mediu - determină acţiunile corective şi preventive care trebuie luate,
completează Formularul privind Neconformarea
Angajaţii –raportează Incidentele/Neconformităţile/Neconformarea
Procedură:
Fiecare angajat este responsabil să îl informeze imediat pe superiorul său direct din linia ierarhică
în cazul apariţiei unui incident operaţional, unei situaţii de neconformitate sau neconformare, şi să
completeze Formularul de Raportare privind Incidentele/Neconformităţile/Neconformarea de mediu.
În cazul unui incidente grav va fi aplicat Planul de Răspuns la Situaţii de Urgenţă de Mediu.
Toate incidentele, neconformităţile şi neconformările trebuie raportate Responsabilului de Mediu,
care la rândul său îl va informa pe Directorul General.
Neconformităţile pot fi identificate prin programele de monitorizare derulate pe amplasament, sau
prin intermediul auditurilor interne/externe. Ca o cerinţă minimă fiecare instalaţie trebuie să asigure:
- Toate autorizaţiile şi alte acte relevante care cuprind condiţii de mediu (de ex. contractul de
concesiune, autorizaţiile de funcţionare, planurile de exploatare şi alte angajamente externe)
sunt sintetizate într-o locaţia centralizată, sunt păstrate la zi şi sunt accesibile conform
necesităţilor;
- Desfăşurarea unor audituri de conformare.
Acţiuni corective şi preventive: Măsurile necesare de reducere a impacturilor, acţiunile corective şi

preventive, responsabilităţile pentru aceste acţiuni şi termenele de realizare vor stabilite de comun
acord prin consultare între Responsabilul de Mediu şi angajaţii respectivi.
Compania va elabora o bază de date care să permită înregistrarea şi urmărirea îmbunătăţirilor de
mediu.
Referinţe:
Planul de răspuns la Situaţii de Urgenţă de Mediu
Legături:
Formularul de neconformare
Formularul de Raportare a Acţiunilor Corective
Partea 1
Pagina 72
3. Controlul înregistrărilor
Înregistrările sunt necesare pentru a demonstra funcţionarea efectivă a sistemului de

management, conformarea cu legislaţia şi politica, şi progresul realizat în vederea atingerii
obiectivelor şi ţintelor de mediu.
O înregistrare de mediu reprezintă o "dovadă". Înregistrările de mediu nu trebuie neapărat

incluse într-un sistem de control al documentelor. Odată ce sunt generate, ele nu pot fi
modificate sau actualizate. Aceste înregistrări oferă informaţii privind starea sistemului la un
moment dat.
Principalele zone unde sunt necesare sisteme de înregistrare sunt [4]:
Înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi alte părţi interesate, şi acţiunile întreprinse

(corective/preventive).
Înregistrări ale testelor de pregătire pentru situaţii de urgenţă, ale exerciţiilor de simulare şi
ale sesiunilor de instruire.
Rezultatele auditurilor interne, externe şi derulate de terţe părţi.
Rezultatele analizelor periodice efectuate de management.
Înregistrări privind monitorizarea proceselor.
Documentaţia privind determinarea aspectelor de mediu.
Înregistrări privind instruirea la toate nivelurile.
Înregistrări privind inspecţiile, operaţiile de întreţinere şi calibrare (aşa cum sunt acestea
definite şi în ISO 9001).
Înregistrări cu privire la incidente şi la acţiunile întreprinse (corective, preventive).
Înregistrări privind cerinţele legale aplicabile şi modificările acestora.
Decizii referitoare la comunicările externe.
Înregistrări pertinente privind contractanţii şi furnizorii.
Înregistrări privind aspectele de mediu semnificative.
Înregistrări privind întâlnirile pe probleme de mediu, minute ale şedinţelor etc.
Informaţii privind performanţa de mediu.
Înregistrări privind conformarea cu cerinţele legislative.
Comunicări cu părţile interesate, cu comunităţile locale.
Pentru unele companii păstrarea acestor

Focalizaţi-vă asupra înregistrărilor care aduc o
înregistrări poate fi considerată ca birocratică.
valoare adăugată. Înregistrările pe care le
Totuşi, pentru ca un sistem de management să păstraţi trebuie să fie exacte şi complete.
funcţioneze consistent şi eficient, înregistrările
trebuie păstrate.
Partea 1
Pagina 73
Pentru a asigura funcţionalitatea şi eficienţa unui sistem de înregistrări, aceste înregistrări

trebuie:
- să fie lizibile, identificabile şi uşor de urmărit pentru o anumită activitate, produs sau
serviciu;
- să fie stocate şi păstrate astfel încât să fie uşor de găsit şi să fie protejate împotriva
deteriorării sau pierderii;
- Să aibă perioade de păstrare stabilite şi înregistrate.
Înregistrările pot fi păstrate fie pe calculator, în format electronic, fie în copii pe hârtie, sau
într-o combinaţie a acestora, conform hotărârii luate în cadrul companiei. Totuşi ele trebuie
să fie disponibile pentru a fi verificate de părţile interesate externe (de ex. clienţi, organisme
de certificare sau publicul) şi de auditorii interni în cadrul procedurii de audit.
Compania va stabili, va implementa şi va menţine o procedură de identificare, stocare,

protecţie, recuperare, păstrare şi eliminare a înregistrărilor. În FIŞA nr. 18 este prezentat un
exemplu de astfel de procedură.
Sugestii:
· Utilizaţi un formular special pentru evidenţierea înregistrărilor privind incidentele şi
neconformităţile. Utilizaţi hârtie colorată pentru a scoate în evidenţă importanţa acestor informaţii
· Gândiţi-vă la care înregistrări ar putea necesita măsuri suplimentare de siguranţă. Este necesar
să se restricţioneze accesul la anumite înregistrări? Ar trebui păstrată o copie de rezervă a
înregistrărilor foarte importante la altă locaţie?
Partea 1
Pagina 74
FIŞA nr. 18

Înregistrările SMM
Scop: Controlul înregistrărilor pentru a demonstra conformarea cu cerinţele SMM. Toate informaţiile
de mediu relevante vor fi înregistrate pentru a asigura implementarea şi funcţionarea cu succes a
SMM.
Domeniu de aplicare: Această procedură va ajuta la asigurarea elaborării, păstrării şi menţinerii
înregistrărilor de mediu într-un mod care să asigure managementul de mediu eficient al companiei.
Responsabilităţi: Responsabilul de Mediu răspunde de identificarea, păstrarea şi eliminarea tuturor
înregistrărilor de mediu care sunt generate în cadrul companiei, şi pentru a asigura ca înregistrările
SMM să fie eficiente. În plus responsabilitatea pentru menţinerea fiecărei înregistrări de mediu
trebuie atribuită membrilor echipei de mediu.
Definiţii:
Înregistrare de mediu = Înregistrările de mediu reprezintă înregistrări tip "dovadă", care nu pot fi
modificate sau actualizate, şi care nu trebuie neapărat să facă obiectul unui sistem de control al
documentelor.
Procedură:
Înregistrările reprezintă dovezi privind funcţionarea continuă a SMM, şi ar trebui să acopere cel
puţin:
§ Cerinţele legislative şi de reglementare;
§ Autorizaţiile;
§ Aspectele de mediu şi impacturile asociate acestora;
§ Instruirea de mediu;
§ Calibrarea şi întreţinerea echipamentelor de monitorizare;
§ Datele de monitorizare;
§ Neconformităţile de mediu, incidentele, reclamaţiile şi acţiunile de urmărire;
§ Informaţii privind furnizorii şi contractorii;
§ Auditurile de mediu;
§ Rapoartele analizelor efectuate de conducere.
În plus faţă de cele de mai sus, compania trebuie să identifice toate celelalte informaţii de care este
nevoie pentru a asigura un management eficient.
Înregistrările de mediu trebuie să fie identificabile astfel încât să poată fi uşor de urmărit sau de
asociat cu o anumită activitate. Dacă înregistrările de mediu vor fi păstrate în cadrul sistemului
general de management al înregistrărilor din cadrul companiei, atunci acestea vor trebui să fie uşor
de identificat ca şi înregistrări de mediu.
Stocarea şi Păstrarea Înregistrărilor de Mediu
Înregistrările de mediu trebuie păstrate atât în format electronic cât şi pe suport de hârtie.
Înregistrările pe suport de hârtie trebuie să fie indexate şi îndosariate corespunzător pentru a
asigura localizarea şi recuperarea uşoară a lor.
Toate înregistrările pe suport de hârtie trebuie să fie protejate de deteriorări şi pierderi de-a lungul
timpului.
Înregistrările în format electronic trebuie să fie asigurate prin copii de rezervă pentru a evita
pierderea datelor. Aceste copii trebuie să fie uşor de găsit în cazul pierderii datelor originale.
Compania trebuie să definească o perioadă de stocare corespunzătoare pentru aceste înregistrări,
după care să poată fi şterse sau arhivate.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
Indexul Înregistrărilor de Mediu.
Partea 1
Pagina 75
4. Audit intern
Pentru a asigura atingerea ţintelor generale ale SMM, prevăzute în Politica de Mediu,
Compania trebuie să stabilească proceduri pentru un proces de evaluare şi să numească
persoane responsabile pentru efectuarea periodică a acestor evaluări. Astfel auditurile ar
trebui să fie o parte integrantă a controlului de management şi a bunelor practici de mediu.
Atât EMAS cât şi ISO 14001 solicită companiilor să deruleze un audit al sistemului de
management de mediu. Aceasta înseamnă că o companie minieră care a implementat un
SMM trebuie să verifice dacă sistemul său de management îndeplineşte cerinţele acestor
documente.
Principalele criterii de auditare pentru un SMM includ:
- implementarea şi întreţinerea SMM, pe

Evaluarea periodică a aspectelor şi obiectivelor
baza unor înregistrări documentate de mediu este un pas esenţial în vederea
(incluzând politica de mediu, dezvoltării unui SMM care să atingă obiectivul
reglementările de mediu, aspectele / de îmbunătăţire continuă a performanţei de
impacturile semnificative, obiectivele şi mediu.
ţintele, programul de management, procedurile, înregistrările şi planurile pentru
situaţii de urgenţă).
- evaluarea capacităţii structurii interne de management de a menţine un SMM eficient.
Auditurile de SMM pot fi împărţite în trei categorii distincte:
- Audituri de primă parte - sunt derulate intern de angajaţii de pe amplasament în

scopul raportării privind eficacitatea şi conformarea SMM;
- Audituril de secundă parte sunt derulate intern de un client / furnizor;
- Audituri de terţă parte sunt efectuate de un evaluator independent (de ex. un

organism de certificare) care evaluează sistemul în comparaţie cu standardul, de ex.
cu ISO 14001.
În general, evaluările de efectuează cu ajutorul interviurilor, verificării documentelor,

observării activităţilor, şi analizei rezultatelor măsurătorilor. În Figura 6 sunt prezentate
activităţile de audit de mediu pentru o exploatare minieră.
Frecvenţa auditurilor ar trebui să fie determinată de natura activităţilor desfăşurate pe

amplasament, de riscurile de mediu potenţiale, de aspectele de mediu şi impacturile
potenţiale ale acestora. De asemenea la stabilirea frecvenţei ar trebui luată în considerare
maturitatea unui SMM şi rezultatele auditurilor anterioare. Este important ca auditul de mediu
să aibă loc periodic, nu doar ca un exerciţiu izolat. Intervalele de audit variază de obicei de la
6 luni la 3 ani. Măsurarea progresului realizat în implementarea SMM în timp este importantă
pentru stabilirea îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu.
Partea 1
Pagina 76
Planificarea auditului
§ Numirea echipei de audit şi a
auditorului principal.
§ Alocarea resurselor
§ Colectarea datelor de fond
Pregătirea chestionarului
§ pre-audit
Desfăşurarea auditului
§ Desfăşurarea auditului (vizite pe

amplasament, interviuri, analiza
documentaţiei)
§ Evaluarea constatărilor
§ auditului
Identificarea neconformităţilor
Activităţi post-audit
§ Elaborarea raportului de audit

§ Propunerea de acţiuni pentru
abordarea fiecărei constatări
§ Alocarea responsabilităţilor
responsibility
pentru forcorective
acţiunile
§ Acţiuni de urmărire
..
Figura 6 - Activităţile de audit de mediu pentru o companie minieră
Scopul evaluării constă în furnizarea de informaţii pentru analiza efectuată de management

şi pentru iniţierea acţiunilor corective unde este necesar. Identificarea şi raportarea
sistematică a deficienţelor SMM către managementul companiei oferă posibilitatea de a
menţine atenţia managementului asupra problematicii de mediu, de a îmbunătăţi SMM şi a
asigura eficienţa sa din punctul de vedere al costurilor.
Procedura de evaluare ar trebui să descrie:

- activităţile şi zonele care să fie cuprinse în evaluare;
- frecvenţa evaluărilor;
- responsabilităţile asociate cu organizarea şi derularea evaluărilor;
- comunicarea constatărilor auditului;
- competenţa evaluatorilor; şi
· modul în care vor fi derulate evaluările.
Evaluările pot fi efectuate de angajaţi din cadrul organizaţiei sau de persoane externe
selectate de organizaţie. În oricare din aceste cazuri persoanele care desfăşoară evaluarea
ar trebui să poată face acest lucru în mod imparţial şi obiectiv. Un auditor bun ar trebui să
fie şi independent (de activitatea pe care o auditează), să aibă tact şi să fie atent la detalii.
Este bine să se urmeze recomandările din standardul ISO 14012 privind selectarea şi
calificarea auditorilor. Acestea le solicită auditorilor să aibă competenţa necesară, ceea ce
presupune atât educaţie cât şi experienţă corespunzătoare.
Partea 1
Pagina 77
Principalele aspecte care trebuie abordate în cadrul unui audit de SMM ar trebui să se
focalizeze asupra identificării sistemelor şi metodelor de control existente pentru prevenirea
impacturilor de mediu de la mină.
Auditul ar trebui de asemenea să determine punctele tari şi slabe ale sistemului şi să

identifice părţile unde pot fi aduse îmbunătăţiri.
Odată ce auditul este finalizat, rezultatele auditului de SMM trebui raportate

managementului. De fapt după fiecare audit ar trebui înaintat managementului un raport scris
oficial al auditului de SMM.
Raportul de audit va include toate informaţiile relevante referitoare la sfera de cuprindere şi la

criteriile de audit stabilite. În special ar trebui să includă:
§ un rezumat al procesului de audit;
§ referinţe privind sursa de informaţie pe care se bazează rezultatele auditului;
§ un raport privind rezultatele auditului (care să includă şi un plan de acţiune stabilit).
Raportul de audit ar trebui să fie apoi distribuit tuturor angajaţilor relevanţi, inclusiv
managementul la cel mai înalt nivel şi directorii departamentelor care pot utiliza rezultatele
auditului SMM pentru identificarea tendinţelor sau evoluţiilor legate de deficienţele SMM şi
pentru iniţierea unor acţiuni corective documentate.
Dincolo de cerinţele SMM, scopul unui audit de mediu pentru o companie minieră este şi de
a identifica potenţialele răspunderi şi riscuri şi de a răspunde proactiv la cerinţele legislative
tot mai stricte de protecţia mediului.
FIŞA nr.19 cuprinde un exemplu de procedură pentru desfăşurarea auditurilor periodice de

SMM şi pentru documentarea rezultatelor auditului.
Sugestii:
· Ar trebui să nu aşteptaţi ca sistemul să fie complet documentat pentru a organiza primul audit.
De fapt echipa de audit poate desfăşura aceste evaluări pe măsură ce sistemul este implementat.
Informaţiile şi rezultatele auditului trebuie să fie prezentate conducerii pentru analiză şi, dacă este
cazul, pentru a determina acţiunile corective necesare. Rezultatele documentate ale auditurilor
permit monitorizarea progresului realizat cu acţiunile corective
· Dacă este posibil instruiţi cel puţin doi angajaţi ca auditori interni de SMM. Dacă organizaţia este
înregistrată conform ISO 9001, gândiţi-vă la posibilitatea de a utiliza auditorii interni de calitate ca
şi auditori de mediu. Chiar dacă s-ar putea să fie nevoie de unele sesiuni suplimentare de instruire
pentru auditul de SMM, multe din abilităţile necesare sunt aceleaşi.
Partea 1
Pagina 78
FIŞA nr. 19

Auditurile de SMM
Scop: Auditurile sunt realizate pentru a asigura identificarea şi evaluarea deficienţelor sistemului de
management de mediu din cadrul companiei miniere, precum şi riscurile de mediu asociate cu
funcţionarea companiei.
Domeniul de aplicare: Această procedură prezintă modul în care Compania Minieră va organiza
auditul şi va respecta obligaţiile legate de auditarea de mediu, pentru evaluarea performanţei de
mediu a companiei.
Definiţii:
Nu există.
Tipuri de Audituri şi Responsabilităţi:

Au fost identificate trei tipuri de audit; programele aferente acestora sunt incluse într-un Plan de
Audit, elaborat de Responsabilul de Mediu local. Tipurile de audit sunt:
Auditul structurii, conţinutului şi documentaţiei sistemului de management
Aceste audituri compară sistemul cu cerinţele prevăzute în standardul ISO 14001. Ele vor fi
realizate de Responsabilul de Mediu, ajutat de persoane cu calificările corespunzătoare, şi vor fi
desfăşurate la intervale de 3 ani. Constatările auditului vor fi documentate şi vor fi întreprinse acţiuni
corective pentru toate neconformările identificate.
Auditul controlului operaţional asupra aspectelor semnificative
Acest audit se va desfăşura conform unui protocol de audit elaborat intern de către companie, şi va
fi realizat de Responsabilul de Mediu local sau de un alt angajat numit, care nu are responsabilităţi
directe legate de acel aspect. La finalizarea acestor audituri va fi elaborat un raport care va cuprinde
şi recomandări de îmbunătăţire. Instalaţiile unde există probleme care se consideră că prezintă un
risc ridicat de mediu sau legal ar trebui să aibă în vedere desfăşurarea unor audituri detaliate
interne sau externe asupra acestor aspecte. Aceste audituri ar trebui să aibă ca scop identificarea
tuturor riscurilor asociate, să ofere recomandări pentru reducerea riscurilor şi să elaboreze planuri
de acţiune. În funcţie de riscul potenţial, compania poate avea în vedere efectuarea unor audituri
specializate privind produsele petroliere şi chimice, deşeurile, energia, integritatea iazurilor de
decantare etc.
cu riscuri
Auditul privind conformarea de mediu
Aceste audituri vor fi utilizate pentru evaluarea conformării instalaţiei cu condiţiile din autorizaţii, cu
reglementările de mediu, cu planurile de management de mediu. Ele vor fi derulate de angajaţi sau
de auditori externi cu calificări corespunzătoare.
Procedură:
Compania minieră va derula audituri de mediu detaliate în conformitate cu auditul de protocol intern.
Echipele de audit de mediu vor fi conduse preferabil de un auditor principal extern, şi vor include
angajaţi competenţi din cadrul companiei care să lucreze împreună cu auditorului principal.
Următoarele documente sunt disponibile pentru a fi utilizate:
§ Modele de liste de control;
§ Model de Raport de audit intern de SMM;
§ Model de raport privind acţiunile corective.
Partea 1
Pagina 79

Auditurile de SMM
Rezultatele auditului sunt prezentate într-un raport de audit, iar problemele sunt evidenţiate fie ca
observaţii, fie ca neconformităţi.
Responsabilul de mediu local şi superiorul său ierarhic direct vor stabili acţiunile corective
corespunzătoare.
1. Rezultatele auditului sunt utilizate pentru a determina eficacitatea unui SMM în cadrul Analizei
efectuată de management.
2. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, auditurile vor fi repetate trimestrial până la
corectarea neconformităţii, şi până când aceasta nu se mai repetă.
Directorii de departamente vor solicita angajaţilor din departamentele pe care le conduc să

întreprindă acţiuni corective în caz de apariţie a neconformităţilor, şi vor informa Departamentul de
mediu în legătură cu acestea.
Directorii de departamente vor raporta rezultatele monitorizării către Directorul Executiv şi vor
solicita departamentelor respective să întreprindă acţiuni corective pentru neconformităţi, acţiuni
care vor fi verificate şi gestionate, în următorul program de monitorizare.
Directorul Executiv va analiza anual registrul cu probleme de mediu pentru a se asigura că acesta
continuă să satisfacă cerinţele comerciale şi legale aplicabile companiei.
Înregistrările privind monitorizarea şi măsurarea vor fi menţinute în conformitate cu procedurile

relevante.
Referinţe:
- Standardele de auditare de mediu
- Formular intern de audit
- Liste de control pentru auditul operaţional
- Programul auditului operaţional intern
- Programul auditului de SMM intern
Legături:
· Formulare de audit completate
· Programe de management de mediu
Partea 1
Pagina 80
Execută
Planifică
Analiza efectuată de management
Acţionează
Verifică
Managementul la cel mai înalt nivel al companiei miniere trebuie să analizeze şi să evalueze
sistemul de management de mediu la intervale de timp definite, şi pentru a se asigura că
sistemul este în permanenţă corespunzător şi eficace, şi pentru a asigura îmbunătăţirea
continuă a acestuia. Sfera de cuprindere a acestor evaluări ar trebui să fie cuprinzătoare,
deşi nu este neapărat necesar ca toate elementele unui SMM să fie evaluate deodată,
procesul de analiză putând să se deruleze pe o anumită perioadă de timp.
Analiza efectuată de management este o O analiză de mediu periodică va permite

oportunitate de a evalua performanţa generală a managementului companiei să determine ce
SMM: de a determina dacă SMM funcţionează cu ajustări majore trebuie aduse SMM.
eficacitate şi dacă răspunde în continuare
scopului pentru care a fost elaborat. Această analiză va ajuta echipa de conducere să
determine dacă structura ar trebui modificată sau extinsă pentru a acoperi şi alte activităţi
operaţionale.
Constatările auditului de SMM vor oferi informaţii pentru a stabili dacă au fost atinse sau nu
principalele scopuri ale politicii de mediu şi obiectivele şi ţintele, şi dacă impacturile / efectele
semnificative asupra mediului sunt abordate.
Cel mai important, analiza efectuată de management oferă posibilitatea de a folosi

constatările auditului ca bază pentru deciziile privind acţiunile următoare menite să asigure
îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu.
Procesul de analiză trebuie să asigure colectarea informaţiilor necesare în timp util pentru a
permite managementului să efectueze această analiză în mod eficient. Punctele importante
care ar trebui discutate la întâlnirile pentru aceste analize includ:
- minutele de la analizele anterioare efectuate de management;
- rezultatele rapoartelor de audit de mediu şi acţiunile corective care nu au fost încă
îndeplinite;
- problemele recente de producţie sau operaţionale care ar putea avea un impact de
mediu;
- modificări ale politicii de mediu, obiectivelor şi ţintelor;
- măsura în care au fost atinse obiectivele generale de mediu şi ţintele valorice;
- cerinţele privind recrutarea de forţă de muncă şi de instruire
- evaluarea SMM dacă este adecvat şi eficient şi posibilele modificări bazate pe:
Partea 1
Pagina 81
• acte legislative sau reglementări noi sau propuse;

• schimbări în aşteptările şi cerinţele părţilor interesate relevante;
• modificări ale activităţilor, produselor şi serviciilor furnizate de organizaţie;
• modificarea tehnologiilor care reprezintă cele mai bune practici;
• schimbarea preferinţelor de piaţă ale cumpărătorilor;
• experienţa dobândită din incidentele de mediu;
• raportare şi comunicare.
Toate analizele efectuate de management trebuie să fie documentate. Observaţiile,

concluziile şi recomandările de acţiuni viitoare trebuie de asemenea înregistrate. În cazul în
care trebuie luate acţiuni corective, managementul la nivel înalt ar trebui să urmărească
aceste acţiuni pentru a asigura că sunt efectiv implementate. În acest sens echipa de lucru
SMM va iniţia acţiuni corective în conformitate cu Procedura pentru Neconformităţi, Acţiuni
Corective şi Preventive, pentru punctele unde sunt identificate, pe parcursul analizei,
îmbunătăţiri care trebuie aduse SMM.
Sugestii:
· De cele mai multe ori analiza efectuată de management se desfăşoară sub forma unei şedinţe de
management în cadrul căreia sunt prezentate rapoartele privind progresul SMM
· Înaintea şedinţei de management pregătiţi o agendă de discuţii care să circule cu cel puţin zece
zile lucrătoare înainte de şedinţă. Un model de Agendă este prezentat în Figura 7
· La şedinţele de analiză efectuată de conducere ar trebui să participe acele persoane cu putere de
decizie sau cu responsabilităţi specializate pentru SMM, de ex. Directorul General, Directorii de
departamente (producţie, finanţe, personal etc.).
· Frecvenţa acestor analize depinde de decizia echipei de management. Ca recomandare,
analizele de mediu ar trebui să fie realizate cel puţin anual; totuşi astfel de analize pot fi solicitate
oricând dacă apar modificări majore care ar putea afecta atingerea obiectivelor şi ţintelor
· Trebuie asigurat ca rezultatele auditului şi planurile să fie aprobate înainte de şedinţă pentru a
evita orice dispute
· Problemele care ar trebui luate în considerare de management includ şi:
- Procedurile de SMM sunt clare şi adecvate? Cum ne situăm în comparaţie cu alte mine sau
amplasamente miniere? Ar trebui să eliminăm unele din aceste proceduri?
- Ce altceva putem face pentru îmbunătăţirea performanţei?
· Stabiliţi un plan de îmbunătăţire continuă şi verificaţi progresul realizat. Documentaţi
observaţiile, concluziile şi recomandările pentru acţiunile necesare. Stabiliţi acţiunile care trebuie
urmărite, şi programaţi următoarea analiză
· Scrieţi o procedură pentru derularea şi raportarea analizei de management. FIŞA nr. 20 conţine
un astfel de exemplu de Procedură pentru pregătirea, derularea şi documentarea analizelor
efectuate de conducerea la cel mai înalt nivel.
Partea 1
Pagina 82
ŞEDINŢĂ PENTRU ANALIZA DE MEDIU EFECTUATĂ DE MANAGEMENT
Şedinţa va avea loc Luni, 23 Februarie, la ora 16.00
AGENDA ŞEDINŢEI
1. Acţiuni rezultate din şedinţele anterioare

2. Rezultatele auditurilor
3. Analiza reclamaţiilor / problemelor ridicate de părţile interesate relevante
4. Accidente, incidente şi situaţii de urgenţă
5. Necesarul de instruire şi cursurile oferite
6. Eficacitatea Sistemului de Management de Mediu
a. Politica de mediu - potenţiale modificări sau revizuiri

b. Obiectivele şi ţintele de mediu
c. Rezultatele monitorizării performanţei de mediu / îmbunătăţiri ale performanţei de mediu
d. Procedurile rămân adecvate pentru nivelul de control operaţional dorit
e. Manualul de mediu
7. Orice alte aspecte legate de managementul de mediu
a. Modificări legislative iminente sau aflate în faza de proiect

b. Comunicarea privind aspectele de mediu semnificative
c. Dezvoltarea companiei
d. Aspecte de buget.
Distribuţie : ….
Figura 7. Exemplu de Agendă a unei şedinţe pentru analiza efectuată de

management
Partea 1
Pagina 83
FIŞA nr. 20

Procedură pentru Analiza efectuată de Management
Scop: Asigurarea unei proceduri de sistem pentru conducerea la cel mai înalt nivel pentru a
analiza sistemul de management de mediu şi a asigura ca sistemul să fie în permanenţă
corespunzător, adecvat şi eficace.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor şedinţelor de analiză efectuată de

conducere desfăşurate în cadrul companiei.
Responsabilitate:
Conducerea la cel mai înalt nivel va efectua o analiză detaliată a SMM şi va aproba eventualele
modificări care ar trebui aduse politicilor şi obiectivelor. Managementul la cel mai înalt nivel
asigură implementarea deciziilor deliberate în cadrul Comitetului de Analiză de Mediu a
Managementului, şi confirmă rezultatele.
Directorii vor fi membrii comitetului şi vor discuta agenda rezultată din discuţiile comitetului de
analiză de mediu a managementului.
Coordonatorul SMM va pregăti datele relevante referitoare la SMM pentru analiza de
management a întregului amplasament, şi le va prezenta comitetului.
Directorii de departamente vor evalua măsura în care au fost atinse ţintele şi programul de
management de mediu, vor întreprinde acţiuni corective pentru a le supune deciziei comitetului,
pe care apoi le vor urmări.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Coordonatorul SMM va pregăti date detaliate privind SMM pentru analiza de mediu şi le va
prezenta comitetului.
Coordonatorul SMM asigură colectarea datelor necesare şi a altor informaţii înainte de şedinţă.
Managementul la cel mai înalt nivel va întruni Comitetul pentru analiză de mediu efectuată de
management.
Şedinţa de Analiză a Managementului va dezbate cel puţin elementele incluse în Agenda şedinţei.
Preşedintele şi membrii comitetului vor examina SMM pe baza datelor prezentate şi vor lua decizii
şi vor iniţia acţiunile corective necesare pentru îmbunătăţirea continuă.
Departamentele relevante for stabili şi vor implementa planuri de acţiuni corective pe care apoi le
vor şi urmări.
Coordonatorul SMM este responsabil pentru documentarea minutelor şedinţelor de Analiză a
Managementului. Minutele documentate vor include:
• o listă a participanţilor;
• o prezentare sumară a principalelor probleme discutate;
• toate acţiunile care au rezultat în urma şedinţei;
Toate înregistrările referitoare la analiza de management vor fi păstrate în conformitate cu
procedurile relevante.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
2.2 Principles, objectives, key steps in mining sector
Minuta şedinţei de analiză de mediu.
Partea 1
Pagina 84
2.2. Proceduri operaţionale
Procedurile operaţionale includ toate activităţile derulate de companie pe parcursul

dezvoltării şi derulării unui proiect legat de resurse minerale, de la explorare până la
monitorizarea emisiilor post-închidere. O companie minieră poate elabora în formă
preliminară o serie de Proceduri Operaţionale pentru a implementa şi menţine controlul
eficace asupra aspectelor de mediu semnificative care rezultă din procesele şi activităţile
sale. De exemplu, procedurile operaţionale ar trebuie să ia în considerare :
- Procesele de producţie
- Manipularea şi depozitarea produselor petroliere şi a substanţelor chimice
- Procese legate de evacuarea reziduurilor
- Procese care nu ţin de rutină
- Incidente şi pericole potenţiale de mediu
- Contractarea materiilor prime, bunurilor principale şi servicii
- Activităţile contractate
- Conservarea energiei
- Gestionarea deşeurilor
- Manipularea materialelor
Este foarte important ca toate procedurile operaţionale care au legătură cu mediul

înconjurător să fie simple şi uşor de urmat. Este recomandabilă utilizarea aceluiaşi format de
scriere, pentru a permite identificarea uşoară a acestor proceduri.
În acelaşi timp, compania ar trebui să identifice procedurile operaţionale care trebuie schiţate
în etapa de planificare a noilor procese asociate cu exploatarea sau de modificare a celor
existente.
Instruirea angajaţilor şi contractorilor cu privire la Procedurile Operaţionale
Pentru a maximiza utilizarea şi implementarea procedurilor operaţionale de mediu, acestea

trebuie elaborate în colaborare cu personalul care trebuie să le implementeze şi să le
folosească. Aceasta va ajuta la determinarea tipului de proceduri care sunt cele mai
probabile să funcţioneze în practică.
Existenţa procedurilor operaţionale de mediu relevante trebuie comunicate tuturor angajaţilor

noi şi principalilor contractori în timpul instructajului pe amplasament. În procesul de instruire
a angajaţilor şi contractorilor cu privire la folosirea procedurilor operaţionale, este critic să fie
specificat modul în care aceste proceduri sunt denumite şi locul în care pot fi găsite.
Partea 1
Pagina 85
Revizuirea Procedurilor Operaţionale
Revizuirea periodică a clauzelor de mediu din procedurile operaţionale existente este

esenţială pentru a evalua dacă procedurile sunt urmate de angajaţi şi contractori şi dacă încă
sunt relevante şi eficiente.
În cazul în care au loc schimbări majore în procesele operaţionale, procedurile legate de

aceste procese sau activităţi trebuie revizuite. Modificările procedurilor pot fi identificate cel
mai bine în timpul auditurilor şi prezentate ca neconformităţi pentru a implementa acţiunile
corective.
Stipularea criteriilor de operare
Acolo unde este cazul, operaţiunile relevante trebuie să stipuleze criterii de operare în
procedurile operaţionale pentru a asigura că limitele şi/sau condiţiile de efectuare a
activităţilor sunt specificate. Cu alte cuvinte, procedurile operaţionale scrise ar trebui să
includă criterii de performanţă care includ rezultate măsurabile.
Exemple de proceduri operaţionale
În Fişele 21-28 sunt prezentate exemple ale următoarelor proceduri operaţionale aplicabile
unei companii miniere:
ü Procedura care descrie cerinţele pentru a gestiona şi reduce efectele scurgerilor

acide din roci (Acid Rock Drainage – ARD)
ü Procedura care descrie cerinţele atunci când sunt comandate şi efectuate analize
iniţiale de mediu şi studii asociate
ü Procedura care descrie cerinţele pentru controlul eficient al emisiilor de praf în
perimetrul minier şi în jurul acestuia
ü Procedura care descrie cerinţele pentru managementul produselor petroliere
ü Procedura care descrie cerinţele pentru toate exploatările miniere cu privire la
managementul apei pluviale, pentru a asigura protecţia apelor receptoare din aval
ü Procedura care descrie cerinţa ca toate unităţile să reducă riscurile operaţionale, de
mediu şi de închidere asociate cu amenajările pentru depozitarea reziduurilor de
procesare (Tailings Storage Facilities – TSF) şi să demonstreze seriozitatea cuvenită
în identificarea aspectelor şi impactelor asociate cu TSF.
ü Procedura care descrie cerinţele pentru managementul deşeurilor solide, lichide şi
gazoase (inclusiv deşeurile periculoase) pentru a asigura că toate deşeurile sunt
gestionate într-un mod responsabil şi riscurile de mediu sunt reduse
ü Procedura care descrie cerinţele pentru proiectarea şi implementarea unor programe
eficiente de monitorizare a calităţii apei şi prelevare a probelor
Partea 1
Pagina 86
Fişa nr. 21

Procedura pentru scurgerile acide din roci
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru a gestiona şi reduce efectele scurgerilor acide
din roci (Acid Rock Drainage – ARD) în perimetrul de exploatare şi în mediul înconjurător. Toate
unităţile trebuie să ia în considerare conţinutul acestei proceduri, să ajute la creşterea gradului de
conştientizare asupra acestui aspect, şi, acolo unde este posibil, să asigure gestionarea acestui
aspect într-un mod responsabil.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor care trebuie să
implementeze procese oficiale de gestionare a impactelor produse ARD din perimetrul respectiv
de exploatare. Această procedură cuprinde toate aspectele cheie asociate cu impactele potenţiale
şi existente produse de oxidarea sulfurilor ca urmare a activităţilor miniere.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de furnizarea de sprijin prin monitorizare
pentru identificarea şi managementul ARD pe amplasament, păstrarea legăturii cu
Departamentele de Explorare şi Exploatare pentru a asigura că toate materialele cu potenţial ARD
sunt identificate şi gestionate şi impactele de mediu sunt controlate.
Inginerul şef geolog răspunde de realizarea de modele şi prelevarea de probe ale blocului pentru
a defini volumul materialului ARD.
Inginerul şef planificare răspunde de păstrarea legăturii cu Responsabilul de mediu pentru a
elabora şi implementa strategii pentru managementul eficace al materialului ARD pe
amplasament; implementează strategiile pentru a asigura că nu vor rezulta răspunderi de mediu
sau financiare pe termen lung din managementul rocilor sterile.
Inginerul şef producţie răspunde de menţinerea legăturii cu şeful departamentului de planificare
pentru a asigura că materialul rezidual este manipulat şi separat în conformitate cu strategiile
documentate.
Directorul General răspunde de asigurarea elaborării şi implementării strategiilor de prevenire a
ARD.
Definiţii:
Scurgeri acide din roci – reacţie provocată de oxidarea minereurilor sulfurice urmată de
expunerea acestora la oxigenul din aer. Apa care percolează prin aceste roci devine foarte acidă
şi poate antrena metale.
Teste statice – teste efectuate pe mostre de minereuri / steril pentru a determina potenţialul
acestora pentru generarea sau neutralizarea scurgerilor acide. De obicei include următoarele
teste: capacitatea de neutralizare acidică, potenţialul net de generare acidic, şi generarea netă
acidă.
Teste cinetice – teste de scurgere efectuate în laborator pentru a simula expunerea la condiţiile
climatice şi oxidarea rocilor de-a lungul timpului ca urmare a expunerii la umezeală şi aer.
Procedura:
1 Scurgerile acide din roci
Dacă se suspectează sau a fost confirmat ARD ca fiind un aspect pentru oricare exploatare,
atunci unitatea respectivă trebuie să elaboreze şi să implementeze un Plan de management a
scurgerilor acide din roci specific pentru amplasamentul respectiv, în conformitate cu cerinţele
acestei proceduri.
Planul ARD trebuie să contureze toate măsurile corective şi preventive menite să reducă
incidenţa ARD pe amplasament. În funcţie de stadiul exploatării (fezabilitate, exploatare sau
închidere) planul va include unele din sau toate etapele următoare:
§ Identificarea (adică efectuarea testelor statice şi cinetice);
§ Planificarea (adică modelarea blocului, manipularea materialelor);
§ Proceduri operaţionale (adică modelarea haldelor de steril (strategii de acoperire),
depozitarea reziduurilor de procesare, monitorizare, epurare, etc.);
§ Închiderea (lucrările finale de modelare a terenului, epurarea, monitorizarea).
Partea 1
Pagina 87
Fişa nr. 21 (continuare)

Procedura:
2 Prognoza şi identificarea ARD
Toate unităţile trebuie să ia în considerare metodele de prognoză disponibile pentru
identificarea potenţialului de ARD a rocilor sterile, reziduurilor de procesare, pereţilor şi
podelelor cavernelor.
Responsabilul de mediu trebuie să se asigure că geologii minei sunt conştienţi de aspectele

legate de ARD.
Geologii ar trebui să caracterizeze tipurile de roci în ceea ce priveşte capacitatea de generare

şi neutralizare a scurgerilor acide şi să preleveze probe în timpul programelor de forare.
Carotele de prelevare şi forare ar trebui să fie reprezentative pentru a determina conţinutul de
sulfuri şi carbonaţi şi ar trebuie să se bazeze pe procesele statistice acceptate. Ar trebui
prelevate probe din toate profilele reprezentative pentru unităţile geologice.
Testele statice geochimice ar trebui efectuate pentru a evalua potenţialul de oxidare a

sulfurilor din probele geologice şi probele de roci sterile. Testele includ testul pentru
potenţialul de producere acid, generarea netă acidă, pH, conductivitate şi analiza metalelor
asociate.
Acolo unde se poate, unităţile vor folosi teste cinetice(pe termen lung) pentru a înţelege
caracteristicile geochimice ale materialelor reziduale cu privire la potenţialul de generare
acidă.
3 Planificarea minei, managementul materialelor şi al cavernelor

Haldele de steril şi amenajările de depozitare a reziduurilor de procesare (Tailings Storage
Facilities – TSF) cu potenţial ARD trebuie să fie gestionate pentru a reduce infiltrarea apei sau
difuzia oxigenului. Strategiile de management care trebuie luate în considerare şi
implementate ar trebui să includă:
§ Clasificarea tuturor materialelor reziduale pentru a le determina potenţialul de generare
acid;
§ Elaborarea de tehnici selective de manipulare pentru materialele cu riscuri diferite (rocile
sterile);
§ Izolarea sterilului cu conţinut ridicat de sulfuri spre centrul haldei;
§ Proiectarea şi managementul TSF petru a reduce scurgerile acide în timpul fazelor de
operare şi închidere;
§ Luarea în considerare a folosirii solului şi apei pentru acoperirea structurilor în
managementul scurgerilor acide din roci;
§ Monitorizarea scurgerilor din toate haldele de steril şi TSF care conţin material ARD;
§ Monitorizarea apelor subterane din apropierea haldelor de steril şi TSF care conţin
material ARD;
Este critic ca unităţile cu probleme potenţiale sau existente legate de ARD să implementeze
tehnici selective de manipulare şi depozitare a deşeurilor miniere. Modelarea blocurilor ar
trebui efectuată pentru a cuantifica volumul de material ARD şi a ajuta la elaborarea unui
program de depozitare. În plus, trebuie identificate şi materialele “consumatoare” de acid.
Trebuie explorate toate opţiunile pentru izolarea deşeurilor reactive sau cu un grad mai mare
de risc pentru depozitare selectivă. Procesul de separare a cestui material ar trebui să fie bine
definit şi documentat şi integrat în programul de planificare a minei. Odată implementat,
unităţile trebuie să educe şi să instruiască personalul cu privire la manipularea şi gestionarea
corespunzătoare a acestui material în conformitate cu programul.
Partea 1
Pagina 88

Procedura:
De asemenea este necesară o evaluarea a potenţialului reziduurilor de procesare de a
produce scurgeri acide, deoarece acest lucru va avea un impact asupra metodei de
depozitare (suprafaţă, impermeabilizarea), scoaterii din funcţiune şi managementul
scurgerilor şi pierderilor prin scurgere de la TSF.
Evaluarea ARD a pereţilor şi podelelor cavernelor este necesară pentru a evalua

impactul asupra calităţii apei în timpul şi după operaţiunile de minerit. Peretele superior
care este expus, după refacerea echilibrului hidrostatic, poate genera ARD dacă conţine
materiale cu potenţial de producere a scurgerilor acide. Modelarea chimismului lacului din
caverne ar trebui să fie inclusă în planificarea închiderii şi ar trebui luate în considerare şi
documentate opţiuni pentru managementul pe termen lung.
4 Sisteme de epurare
În cazul în care nu există nici o opţiune de prevenire a ARD în timpul duratei de viaţă a
obiectivului minier, unităţile trebuie să colecteze şi să refolosească scurgerile acide sau să le
colecteze şi să epureze scurgerile acide care pot fi evacuate în mediu.
Epurarea de obicei implică colectarea scurgerilor şi neutralizarea subsecventă cu reactivi

alcalini precum varul, var stins sau nestins. Odată efectuată neutralizarea, este necesară
decantarea scurgerilor pentru a recupera metalele care precipită (hidroxizi). Nămolul
precipitat trebuie depozitat sau tratat într-un mod responsabil pentru a nu mai avea nici un
impact asupra mediului.
Sistemele de epurare sunt în general o măsură intermediară şi de obicei nu o opţiune la

sfârşitul duratei de viaţă a unei mine. Trebuie identificate şi implementate măsuri pentru a
asigura rectificarea problemei la sursă prin inhibarea oxigenului şi apei către materialul
reactiv.
În plus, apa rezultată din epuizment sau din carieră poate necesita epurare, înainte de
evacuare.
Cerinţele procedurii
Cerinţe minime
Toate sursele de ARD au fost evaluate şi a fost conturată o strategie care schiţează măsurile
corective şi preventive. Au fost implementate procedurile operaţionale pentru a reduce impactul
scurgerilor acide din roci în afara amplasamentului. Apele de suprafaţă şi subterane sunt
monitorizate cu privire la impactul scurgerilor acide din roci de pe amplasament.
Performanţă de mediu foarte bună
Ca mai sus şi procedurile operaţionale au fost implementate pentru a reduce scurgerile acide
actuale şi potenţiale din roci pe întreg amplasamentul. Procedurile au fost documentate şi incluse
într-un Plan de Management al ARD. Monitorizarea impactelor se face pe amplasament şi în afara
acestuia.
Performanţe de mediu excelente
Ca mai sus. Se fac planificări pe termen lung pentru a asigura reducerea generării de scurgeri
acide din haldele modelate şi amenajările pentru depozitarea reziduurilor de procesare finale.
Acolo unde este necesar, vor fi efectuate cercetări şi teste suplimentare pentru a asigura că
metodele curente de scoatere din funcţiune sunt corespunzătoare pentru condiţiile
amplasamentului.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Nici una.
Partea 1
Pagina 89
Fişa nr. 22

Procedura pentru analiza iniţială
Scop: această procedură descrie cerinţele atunci când sunt comandate şi efectuate analize
iniţiale de mediu şi studii asociate. Această procedură va ajuta unităţile să efectueze aceste lucrări
la standardele corespunzătoare şi va permite generarea de date eficace pentru evaluarea validă a
impactelor operaţionale asupra mediului.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor care trebuie să efectueze
analize iniţiale fie pentru perimetrele de exploatare concesionate fie pentru extinderea
perimetrelor concesionate. Analizele iniţiale trebuie efectuate acolo unde există o cerinţă legală
sau statutorie pentru o astfel de lucrare. Pentru activităţile la care aceste obligaţii legale nu sunt
aplicabile, aceste lucrări tot ar trebui efectuate ca una dintre responsabilităţile esenţiale ale
companiei.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de acordarea de asistenţă pentru definirea
domeniului de aplicare, însărcinarea persoanei(lor) responsabile cu analiza iniţială de mediu şi
implementarea acesteia, identificarea necesităţilor şi a domeniul de aplicare a analizei iniţiale de
mediu şi asigură că aceasta este efectuată eficient.
Inginerul şef de planificare răspunde de luarea în considerare a tuturor cerinţelor pentru
efectuarea analizei de mediu iniţială înainte de a începe lucrările de construcţie a minei sau de
extindere a instalaţiilor.
Directorul General răspunde de a asigura menţinerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, pe
baza rezultatelor analizei de mediu.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Domeniul de aplicare
Toate unităţile trebuie să definească intern cu atenţie domeniul de aplicare al analizelor,
pentru a asigura că toate cerinţele interne şi ale factorilor externi interesaţi vor fi întrunite prin
finalizarea analizelor.
În majoritatea cazurilor, analizele iniţiale de mediu vor include următoarele:

§ Configuraţia terenului, tipurile de sol, apele subterane şi caracteristicile drenajelor;
§ Flora;
§ Fauna;
§ Zonele existente afectate de activitatea minieră şi gradul de degradare.
Scara şi gradul de detaliu a analizelor iniţiale de mediu vor depinde de un număr de factori
între care:
§ Sensibilitatea mediului a zonei în discuţie;
§ Cantitatea de informaţii de mediu care există pentru regiunea respectivă;
§ Orice cerinţe externe care trebuie întrunite;
§ Constrângeri financiare;
§ Disponibilitatea expertizei şi cunoştinţelor locale;
1.1 Configuraţia terenului

Studiile iniţiale privind configuraţia terenului pentru o zonă minieră explorată sau pentru
extinderea uneia aflată în exploatare ar trebui să abordeze cel puţin următoarele:
§ Tipurile de sol;
§ Caracteristicile configuraţiei terenului;
§ Drenajul natural;
§ Condiţiile prezente, inclusiv impactul oricărei degradări anterioare;
Partea 1
Pagina 90

Procedura:
§ Caracteristici înclinate spre impacte negative cu privire la viitoarele degradări;
§ Caracteristici importante care pot necesita monitorizare dacă sunt degradate sau afectate
de activităţile planificate.
Pentru a defini eficient domeniul de aplicare a cestor date şi a oferi informaţii iniţiale eficace
pentru zona avută în vedere, următoarele informaţii trebuie colectate ca parte componentă a
analizei iniţiale a configuraţiei terenului:
§ Informaţii privind proprietatea terenului, care oferă informaţii clare cu privire la graniţele
terenului, localizarea drumurilor şi a altor coridoare de servicii;
§ Localizarea şi întinderea suprafeţelor degradate semnificativ, ca urmare a eroziunii severe
a solului, salinizare şi invazia buruienilor;
§ Zonele neafectate de activităţile miniere cu vegetaţie nativă şi habitatele şi coridoarele cu
floră şi faună sălbatică;
§ Topografia, sub forma unui plan cu curbe de nivel care arată clar sistemul de drenaj şi
detaliile complete ale tuturor cursurilor de apă. Elemente precum stâncile, mlaştinile şi
captările şi graniţele lor ar trebui marcate clar;
§ Ar trebui elaborate hărţi cu potenţialul terenului dacă terenul va fi redat în circuitul agricol;
§ Solurile ar trebui analizate prin examinarea profilului expus şi prelevarea de carote de la
adâncimi suficiente pentru a penetra subsolul sau roca-mamă. Obiective cheie trebuie să
stabilească clar graniţele dintre diferitele tipuri de sol şi orizonturi şi să adune date cu
privire la adâncimea materialului corespunzător pentru decopertare şi utilizarea
subsecventă la reabilitare
§ Orice corelaţii dintre graniţele tipului de sol şi distribuţia vegetaţiei;
3.2 Flora şi fauna

Investigaţiile iniţiale despre floră şi faună ar trebui să:
§ Stabilească compoziţia pe specii;
§ Stabilească mărimea şi densitate populaţiilor fiecărei specii;
§ Contribuie la stabilirea unei imagini de ansamblu a ecosistemului;
§ Evalueze semnificaţia acestor populaţii;
§ Identifice acele populaţii, comunităţi şi habitate cele mai expuse la riscul degradărilor;
§ Sugereze metode de reducere a degradărilor, sau să reducă efectul degradărilor în
aceste zone.
În mod ideal, studiile despre floră şi faună ar trebuie să asigure că toate criteriile următoare
sunt incluse în raportul final privind analiza iniţială:
§ Stabilirea diversităţii speciilor – prin listarea fiecărei specie găsită şi a oricărei alteia care
poate fi întâlnită în altă zonă deoarece are habitatul în regiunea respectivă;
§ Stabilirea mărimii şi densităţii populaţiilor speciilor – prin evaluarea frecvenţei cu care
acea specie este întâlnită;
§ Contribuţia la stabilirea unei imagini de ansamblu asupra ecosistemului – prin
identificarea comunităţilor şi descrierea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună din
comunităţi;
§ Evaluarea importanţei acestor populaţii pentru zona şi speciile respective, inclusiv
dominanţa şi importanţa speciilor în ecosistem;
§ Evaluarea credibilităţii sau viabilităţii fiecărei unităţi ecologice sau comunităţi;
§ Identificarea acelor populaţii, comunităţi, caracteristici geografice şi habitate care sunt
cele mai expuse la riscul degradării, sau reducerea efectului degradării în aceste zone
Partea 1
Pagina 91

Procedura:
Includerea tuturor elementelor de mai sus va facilita orice program de monitorizare pe

termen lung necesare pentru zona respectivă.
Cerinţele minime
Se cunosc toate speciile de floră şi faună pe cale de dispariţie, prioritare sau protejate de pe
amplasament şi a fost elaborată o strategie de protecţie a acestora.
Ca mai sus, şi a fost elaborată şi implementată eficient o “procedură operaţională” pentru protecţia
acestor specii.
Ca mai sus, şi unitatea auditează şi revizuieşte continuu strategiile de management şi practicile
de lucru care au fost implementate pentru protecţia acestor specii şi nivelul ridicate de
conştientizare cu privire la aceste aspecte în rândul forţei de muncă (inclusiv contractorii).
Referinţe:
Nici una.
Legături:
Nici una
Partea 1
Pagina 92
Fişa nr. 23

Procedura pentru managementul prafului
Scopul: Această procedură descrie cerinţele pentru controlul eficient al emisiilor de praf în
perimetrul minier şi în jurul acestuia.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor exploatărilor miniere care generează
emisii fugitive de praf din explozii, manipularea, procesarea sau transportul solului sau rocii, sau
din orice zone afectate de activităţile miniere sau neplantate cu vegetaţie din perimetrul minier sau
din perimetrul zonei concesionate.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de monitorizarea nivelurilor prafului în
mediul ambient pe întregul amplasament pentru a asigura că impactele sunt controlate,
asigurarea că cerinţele şi strategiile pentru managementul prafului sunt incorporate în planificarea
minei.
Inginerul şef de planificare răspunde de incorporarea strategiilor de management al prafului în
planurile pe termen lung şi scurt ale minei.
Inginerul şef de producţie răspunde de asigurarea că măsurile operaţionale pentru controlul
prafului sunt implementate eficient.
Directorul General răspunde de furnizarea personalului şi resurselor financiare pentru a asigura
reducerea emisiilor de praf.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Identificarea surselor de praf şi a impactelor
Toate exploatările miniere trebuie să identifice toate sursele de emisii fugitive de praf
generate în timpul tuturor etapelor obiectivului minier, inclusiv explorarea, construcţia,
operarea, conservare şi închidere. Sursele de praf pot include:
§ Defrişarea terenului ca urmare a explorării, deschiderii unei mine sau extinderii;
§ Îndepărtarea şi depozitarea stratului superior de sol;
§ Exploziile şi forajul;
§ Transportul solului, rocii sau a minereului;
§ Haldele de steril;
§ Procesarea minereului, procesele de concasare şi sortare;
§ Amenajările pentru depozitarea reziduurilor de procesare;
§ Drumurile de transport şi drumurile de acces
Aspectele de mediu şi impactele care trebuie revăzute şi luate în considerare includ:

§ Condiţiile de licenţiere şi concesiune, avizele, cerinţele legale şi alte nereglementate
(legate de industrie);
§ Impacte deranjante sau neplăcute pentru proprietarii de terenuri sau rezidenţii locali;
§ Impactele asupra florei şi faunei din vecinătatea minei;
§ Impactele asupra sănătăţii personalului minei şi a contractorilor;
§ Impactul particulelor de praf care conţin metale grele.
2 Evaluarea riscului
Riscurile asociate cu toate aspectele şi impactele identificate anterior trebuie evaluate folosind
procedura de evaluare a riscului. Evaluarea riscului va include:
§ Calcularea nivelului de risc;
§ Stabilirea priorităţilor pentru controlul riscului;
§ Determinarea nivelului de control necesar pentru risc;
§ Elaborarea unui plan de acţiune care descrie managementul propus al riscului;
Odată ce riscul a fost evaluat şi măsurile de control sunt implementate, unitatea trebuie să
evalueze riscul rezidual
Partea 1
Pagina 93

Procedura pentru managementul prafului
Procedura:
3. Planurile de acţiune
Unitatea trebuie să elaboreze şi să implementeze un Plan de Acţiune de Mediu pentru
riscurile cu prioritate ridicată. Planul de acţiune va include:
§ O descriere a riscului;
§ Nivelul de risc;
§ Prioritatea pentru controlul riscului;
§ Metoda propusă de control al riscului;
§ Termenul limită pentru finalizarea măsurilor de control.
4. Monitorizarea prafului
Toate unităţile trebuie să proiecteze şi să implementeze programe de monitorizare
corespunzătoare pentru a evalua impactele asupra mediului produse de praful generat la
exploatarea respectivă şi eficacitatea măsurilor de control.
O gamă largă de tehnici de monitorizare a prafului sunt disponibile pentru monitorizarea

nivelelor de praf din mediul ambient, inclusiv:
§ Aparate de măsurat a depunerilor de praf;
§ Recipiente pentru prelevarea probelor de aer de mare volum;
§ Monitorizarea continuă a particulelor;
§ În anumite circumstanţe, modelare de prognoză.
Cerinţele minime
Există un plan sau strategie de management a prafului care este eficientă pentru controlul
problemelor „majore” cauzate de emisiile fugitive de praf pe amplasament şi în afara acestuia.
Performanţe de mediu foarte bune
Ca mai sus, şi oportunităţile pentru îmbunătăţirea controlului surselor fugitive de praf sunt revizuite
pe amplasament.
Ca mai sus, şi controlul surselor fugitive de praf, majore şi minore, este îmbunătăţit continuu cu
măsuri eficiente de control pe termen lung (ex: replantarea cu vegetaţie a tuturor zonelor majore
expuse, plantarea copacilor în jurul uzinei de procesare).
Referinţe:
Nici una.
Legături:
- Politica de mediu
- Procedura pentru identificarea aspectelor şi impactelor de mediu
- Procedura pentru evaluarea riscului de mediu
- Procedura pentru monitorizare şi măsurare.
Partea 1
Pagina 94
Fişa nr. 24

Procedura pentru managementul hidrocarburilor
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru managementul hidrocarburilor.

Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor şi sub-contractorilor
acestora.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediu răspunde de inspecţii şi monitorizări periodice a
tuturor zonelor de lucru unde sunt utilizate şi depozitate hidrocarburi. Elaborează programe de
instruire pentru a îmbunătăţi conştientizarea personalului şi a contractorilor cu privire la utilizarea
şi depozitarea hidrocarburilor, elaborarea unui plan de management al hidrocarburilor şi proceduri
de operare standard după cum este necesar. Asigură că procesele de inspecţie şi audit intern au
loc şi rezultatele sunt prezentate managementului. Elaborarea şi menţinerea unui sistem de bilanţ
al hidrocarburilor.
Şeful departamentului de întreţinere răspunde de creşterea gradului de conştientizare în rândul
personalului şi al contractorilor cu privire la managementul şi folosirea eficientă a hidrocarburilor.
Identificarea deficienţelor şi implementarea acţiunilor corective.
Directorul General răspunde de susţinerea şi andosarea programelor pentru îmbunătăţirea
managementului hidrocarburilor pe amplasament şi implementarea acţiunilor corective după cum
este necesar.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Structuri de depozitare a volumelor mari
Toate structurile de depozitare a volumelor mari de produse petroliere (inclusiv deşeurile) vor
întruni standardele aplicabile ca cerinţă minimă. Acolo unde condiţiile de autorizare sunt mai
stricte, acestea trebuie folosite ca cerinţă minimă.
Depozitarea deasupra solului a volumelor mari de combustibil şi a uleiurilor uzate este de

preferat, pentru a reduce riscul scurgerilor care nu pot fi detectate. Toate structurile noi
trebuie să fie construite deasupra solului.
Acolo unde este necesară instalarea conductelor subterane trebuie să fie cu perete dublu
pentru detectarea scurgerilor. Conductele subterane existente trebuie testate anual pentru
rezistenţa la presiune.
Toate rezervoarele (deasupra solului şi îngropate) cu o vechime mai mare de 5 ani trebuie
testate pentru rezistenţa la presiune la un interval de 2 ani.
2 Depozitarea produselor petroliere în containere

Toate produsele petroliere depozitate în containere trebuie să fie prevăzute cu o structură
secundară de păstrare. Această structură trebuie să fie eficace privind impermeabilizarea şi
compatibilă cu materialul depozitat.
Exemplele de structuri secundare includ plasarea tuturor butoaielor într-o încăpere închisă şi
izolată, amplasarea butoaielor pe structuri portabile (ex: paleţi) şi folosirea structurilor special
amenajate pentru depozitarea bunurilor inflamabile după cum este necesar.
Toate butoaiele care sunt folosite şi în afara zonei de izolare trebuie amplasate pe structuri
portabile.
3 Instalaţiile de epurare a efluenţilor (hidrocarburi)

Toate unităţile şi atelierele contractorilor care deservesc vehicule, echipamente grele, etc.
trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de drenare şi epurare corespunzătoare pentru reţinerea
Partea 1
Pagina 95

Procedura:
şi tratamentul eficace al amestecurilor de ulei şi apă, apei de la spălare contaminată cu
hidrocarburi şi al scurgerilor de la ateliere.
Unităţile trebuie să folosească substanţe degresante care nu sunt pe bază de solvenţă

pentru toate operaţiile de curăţare, acolo unde se poate.
Instalaţiile de epurare pentru îndepărtarea hidrocarburilor din apa / efluentul contaminat

include separatoare cu trei faze şi discuri.
Toate instalaţiile de epurare a efluentului trebuie incluse în programele de întreţinere pentru

întreţinerea instalaţiilor conform standardelor de proiectare şi manufacturare.
4 Managementul hidrocarburilor
Bilanţurile hidrocarburilor (bazele de date) trebuie întocmite pentru toate hidrocarburile de pe
amplasament, inclusiv cele folosite de contractori. Bilanţurile vor înregistra următoarele la
sfârşitul lunii:
§ Volumul primit;
§ Volumul depozitat;
§ Volumul utilizat;
§ Volumele de deşeuri / reziduuri depozitate;
§ Volumele de deşeuri / reziduuri exportate de pe amplasament;
§ Pierderile prin scurgeri;
§ Referinţe cu privire la incidentele legate de pierderile prin scurgeri.
Unităţile trebuie să stabilească un set de ţinte de recuperare a produselor reziduale precum

uleiurile uzate şi grăsimile. Unităţile trebuie să adopte o filozofie pentru îmbunătăţirea
continuă pentru a creşte treptat recuperarea hidrocarburilor reziduale li a reduce potenţialele
impacte asupra mediului.
Programele de monitorizare pentru managementul hidrocarburilor trebuie elaborate şi

implementate (ca parte componentă a procesului general de monitorizare şi inspecţie). Toate
zonele de depozitare şi/sau folosire a hidrocarburilor, inclusiv cele ale contractorilor, trebuie
inspectate periodic pentru a asigura că gestiunea internă a produselor petroliere se face la
standarde înalte.
Instalaţiile de epurare a efluenţilor cu hidrocarburi trebuie inspectate periodic. Este necesară

testarea efluentului pentru a asigura că sistemele de epurare sunt eficiente şi funcţionează la
parametri normali dacă apa va fi evacuată în mediu.
Toate unităţile trebuie să asigure că produsele reziduale ale contractorilor sunt aprobate de
autorităţile competente. Contractorii trebuie să asigure verificarea metodelor şi locaţiilor de
depozitare finală.
Filtrele de ulei şi alte materiale contaminate cu combustibili trebuie separate şi eliminate

conform tehnicilor aprobate (ex: contractori autorizaţi sau incinerare).
Partea 1
Pagina 96

Procedura
Toate scurgerile de hidrocarburi, chiar dacă au loc pe amplasament sau în tranzitul la sau de
la exploatarea minieră, trebuie raportate folosind mecanismele şi documentele de raportare
corespunzătoare.
5. Monitorizarea apei subterane

Forajele de monitorizare ar trebui amplasate în jurul structurilor care găzduiesc rezervoare
subterane sau rezervoare cu baza plată în contact cu solul sau cu fundaţiile de pe sol (spre
deosebire de rezervoarele cilindrice ridicate de la sol).
Cerinţele procedurii:
Cerinţele minime
Hidrocarburile sunt depozitate, transportate, manipulate, utilizate şi eliminate în moduri care reduc
scurgerile. Toate produsele petroliere sunt izolate sau sunt prevăzute cu structuri secundare de
păstrare conform cerinţelor legale.
Hidrocarburile sunt gestionate eficient pe amplasament, pierderile prin scurgeri nu sunt frecvente
şi există proceduri documentate legate de depozitarea, transportul, manipularea, folosirea şi
depozitarea finală a hidrocarburilor.
Ca mai sus, şi practicile şi structurile de management ale hidrocarburilor sunt auditate periodic iar
practicile sunt îmbunătăţite continuu. Procedurile relevante pentru managementul hidrocarburilor
sunt folosite pe larg.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Nici una.
Partea 1
Pagina 97
Fişa nr. 25

Procedura pentru managementul apei pluviale
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru toate exploatările miniere cu privire la
managementul apei pluviale, pentru a asigura protecţia apelor receptoare din aval. Managementul
eficace al apelor pluviale va permite tuturor unităţilor să limiteze volumul de ape pluviale poluate
care necesită epurare pe amplasament.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediu răspunde de identificarea oportunităţilor de
îmbunătăţire a managementului apelor pluviale; monitorizarea calităţii apelor pluviale pe
amplasament şi în jurul acestuia, elaborarea şi implementarea unui Plan de Management a Apei
Pluviale pentru unitate în colaborare cu personalul de planificare relevant.
Inginerul şef de planificare răspunde de elaborarea şi implementarea Planului de Management al
Apei Pluviale în colaborare cu responsabilul de mediu.
Inginerul şef de producţie răspunde de asigurarea implementării eficace a Planului de
Management a Apei Pluviale.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Managementul apei pluviale
Toate unităţile trebuie să elaboreze şi să implementeze o strategie pentru a asigura
gestionarea eficace a apei pluviale pe amplasament. Această strategie ar trebui să fie o
componentă cheie a Planului de Gospodărire a Apei pentru întreaga exploatare.
Strategia trebuie să identifice metode pentru:

§ Devierea apelor pluviale din zonele afectate de activităţile miniere;
§ Reducerea eroziunii cauzată de scurgerile necontrolate de ape de suprafaţă;
§ Epurarea apei contaminată cu sedimente din zonele afectate de activităţile miniere şi
zonele aflate în proces de reabilitare;
§ Gestionarea apei poluate provenite de la haldele de steril;
§ Reducerea cantităţii de apă care intră în carieră pentru a reduce potenţialele probleme
cauzate de scurgerile acide din mine;
§ Epurarea apei poluate generate din zona uzinei, drumurilor de transport şi alte zone
afectate permanent de activitatea minieră.
1.1 Apa pluvială necontaminată

Apa pluvială necontaminată din zonele care nu au fost afectate de activităţile miniere ar
trebuie deviată să ocolească uzina, haldele de steril sau alte zone în care stratul de sol de la
suprafaţă a fost afectat de activităţile miniere. Tehnicile disponibile pentru exploatarea
respectivă includ construire de drenuri pe curbele de nivel, canale înguste îndiguite, bazine de
reţinerea afluxului de apă şi sisteme în mină.
Unităţile pot lua în considerare prevederi pentru situaţii de urgenţă pentru a folosi anumite
cantităţi din această apă acolo unde sunt identificate potenţiale utilizări benefice.
Toate unităţile trebuie să asigure că devierea apei cu ocolirea perimetrului de exploatare nu

are ca rezultat o activitate de eroziune care depăşeşte nivelurile de fond.
Partea 1
Pagina 98

Procedura:
1.2 Reducerea inundaţiilor în cariere / exploatările la zi
Implementarea lucrărilor eficace de reducere a inundaţiilor la toate unităţile miniere este
critică pentru a maximiza siguranţa operaţiilor şi a menţine eficienţa economică a exploatării.
În context de mediu, construcţia drenurilor de interceptare în perimetrul minier este critică

pentru a limita volumul de apă care poate pătrunde pe amplasament şi poate fi expus rocilor
cu potenţial acid care nu sunt expuse la suprafaţă. Orice ape acide care pot fi generate ar
trebuie gestionate în legătură cu principiile conturate în Procedura pentru drenajul scurgerilor
acide din roci.
Unitatea trebuie să se asigure că drenurile de interceptare sunt construite în etapele de

planificare a minei pentru a asigura reducerea problemelor potenţiale.
1.3 Ape pluviale contaminate cu sedimente

Transportul necontrolat al sedimentelor cu apele pluviale poate avea ca rezultat impacte
asupra mediului inclusiv eroziunea, deteriorarea vegetaţiei , pierderea habitatelor acvatice şi
impacte directe asupra florei şi faunei acvatice a apelor receptoare.
Toate unităţile trebuie să implementeze strategii de reducere a defrişărilor şi decopertării

stratului superior de sol şi a stratului de acoperire. De asemenea trebuie luat în considerare
momentul defrişării şi expunerii solului la factorii climatici pentru a reduce eroziunea provocată
de vânt şi apă.
Reabilitarea rapidă a zonelor afectate de activitatea minieră va ajuta la stabilizarea solului şi

prevenirea eroziunii. Ar trebui construite diguri de reţinerea a sedimentelor în aval de zonele
care sunt reabilitate pentru a asigura îndepărtarea sedimentelor înainte de evacuarea de pe
amplasament a scurgerilor de ape de suprafaţă.
Pentru a reduce încărcătura cu sedimente a scurgerilor de ape de suprafaţă, ar trebuie

investigate măsurile de creştere a cantităţii de apă infiltrată (ex: excavarea în sterilul din
acoperişul unui strat de cărbune să se facă pe curbele de nivel).
Apa contaminată cu sedimente poate fi epurată prin folosirea tehnicilor de filtrare precum
garduri sintetice sau din baloturi de fân, diguri pentru filtrarea rocilor sau porţiuni plantate cu o
vegetaţie abundentă.
Digurile de reţinere a sedimentelor şi mlaştinile ar trebui de asemenea luat în considerare ca

metode eficace pentru depunerea şi filtrarea materiilor în suspensie.
1.4 Refolosirea apei pluviale contaminate

Apa pluvială contaminată provenind din zonele afectate de minerit ar trebui colectată şi
folosită acolo unde se poate, inclusiv apa din bazinele de reţinere a sedimentelor de pe
amplasament şi cele de depozitare folosite pentru decantarea sedimentelor în suspensie.
Folosirea acestei ape poate reduce consumul apei din alte rezerve.
Partea 1
Pagina 99

Cerinţe minime
Există o strategie pentru gospodărirea apei pe amplasament care este eficace pentru protejarea
calităţii apelor de suprafaţă şi subterane locale. Calitatea apelor evacuate întruneşte cerinţele
legale.
Ca mai sus, şi toate evacuările, apele pluviale şi efluenţii sunt gestionaţi într-un mod care reduce
transportul poluanţilor de pe amplasament. Unitatea revizuieşte oportunităţile pentru procese de
producţie nepoluante şi reciclarea apei.
Performanţă de mediu excelentă
Ca mai sus, şi practicile de gospodărire a apei de pe amplasament duc la îmbunătăţirea calităţii
apei în cursurile de apă din împrejurimi şi a apelor subterane locale (ex: epurarea apelor saline,
construirea mlaştinilor). Unitatea a maximizat toate oportunităţile de reciclare şi refolosire.
Referinţe
Nici una
Legături
Procedura pentru drenajul scurgerilor acide din roci
Partea 1
Pagina 100
Fişa nr. 26

Pagina X din Y Aprobat de
Procedura pentru managementul amenajărilor pentru depozitarea reziduurilor de procesare

(Tailings Storage Facilities – TSF)
Scopul: Această procedură descrie cerinţa ca toate unităţile să reducă riscurile operaţionale, de
mediu şi de închidere asociate cu TSF şi să demonstreze seriozitatea cuvenită în identificarea
aspectelor şi impactelor asociate cu TSF. Unităţile trebuie să elaboreze şi să folosească un
manual de management care tratează toate aspectele şi impactele asociate cu TSF.
Domeniul de aplicare: Toate unităţile trebuie să demonstreze gestionarea responsabilă a TSF şi
controlul efectiv al impactelor existente şi potenţiale rezultate din folosirea acestor amenajări.
Această procedură acoperă etapele de planificare, proiectare, operare, închidere şi reabilitare a
TSF.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediu răspunde de monitorizarea şi raportarea impactelor de
mediu rezultate de la iazul de decantare, revizuirea manualului de operare pentru reziduurile de
procesare pentru a asigura că măsurile de control sunt incorporate pentru a reduce impactele
asupra mediului.
Inginerul şef proiectare răspunde de incorporarea şi luarea în considerare a aspectelor de mediu
în manualul de operare pentru reziduurile de decantare în etapa de planificare.
Inginerul şef procesare răspunde de elaborarea strategiei de management a TSF şi a manualului
(manualelor) de operare. Implementarea tuturor cerinţelor identificate în strategia de management
şi manual(e).
Directorul Companiei răspunde de asigurarea că cerinţele manualului de operare sunt
implementate după cum sunt prevăzute.
Definiţii:
Caracterizare – determinarea caracteristicilor fizice şi chimice ale materialului pentru a înţelege
felul în care trebuie gestionat materialul şi relaţia acestuia cu mediul său.
Închidere – procesul care are loc atunci când TSf şi/sau mina a ajuns la stadiul din ciclul său de
viaţă când utilizarea intenţionată este terminată permanent. În general include aspecte mai largi
decât încetarea activităţii precum consultarea comunităţii şi desfacerea contractelor de muncă, şi
este descrisă într-un Plan de Închidere.
Încetarea activităţii – procesul care începe aproape de sau la încetarea producţiei miniere şi se
termină cu îndepărtarea infrastructurii şi serviciilor nedorite.
Leşiere / Lixiviere – reacţiile chimice care au loc în timpul percolării lichidelor prin reziduurile de
procesare sau alte materiale.
Procedura:
Unităţile trebuie să identifice oficial impactele şi aspectele de mediu asociate cu proiectarea,
construcţia şi operarea TSF, conform procedurii de identificarea a aspectelor şi impactelor de
mediu. O evaluare oficială a riscului ar trebui făcută conform procedurii de evaluarea
riscurilor de mediu.
Aspectele de mediu şi impactele care sunt de aşteptat să fie luate în considerare,

monitorizate şi gestionate eficient de companie, includ:
§ Caracterizarea reziduurilor de procesare;
§ Proiectarea amenajărilor de depozitare a reziduurilor de procesare (ex: stabilitatea
structurală, capacitatea , gospodărirea apei, etc);
§ Controlul lixivierii, scurgerilor, revărsărilor şi evacuărilor accidentale;
§ Eroziunea reziduurilor uscate şi taluzurilor depozitului de reziduuri de procesare;
§ Generarea prafului de pe suprafaţa reziduurilor depozitate;
§ Impactul vizual al TSF;
§ Accesul faunei;
§ Închiderea şi reabilitarea TSF.
Partea 1
Pagina 101


Procedura:
2 Manualul de management al TSF

Toate unităţile trebuie să elaboreze un manual de management pentru TSF ale lor. Manualul
trebuie să trateze toate aspectele de proiectare, operare, de mediu şi situaţii de urgenţă
asociate cu TSF: Manualul ar trebui să includă, dar sa nu se limiteze la:
2.1 Consideraţii tehnice

§ Descrierea TSF, tehnicile de proiectare şi construcţie şi premisele pentru proiectare;
§ Caracterizarea reziduurilor de procesare (din punct de vedere fizic şi geochimic);
§ Stabilitate;
§ Durate de depozitare pe suprafaţa TSF;
§ Locaţia iazurilor şi instalaţiilor de decantare;
§ Locaţia oricărui dig intern necesar;
§ Configuraţie terenului probabilă să se creeze prin procesul de depozitare în diferite
stadii ale activităţii până la şi inclusiv configuraţia finală;
§ Configuraţia terenului propusă la închidere;
§ Procesul de gestionare a situaţiilor cu precipitaţii abundente;
§ Securitate (ex: accesul faunei, siguranţă)
2.2 Consideraţii operaţionale

Secţiunea privind operarea specifică modul în care TSF va fi operată ţi gestionată eficient
zilnic. Această parte a manualului va fi folosită de personalul care operează şi
gestionează TSF şi ar trebui să includă fişe de inspecţie conform cerinţelor condiţiilor de
licenţiere şi concesionare. În mod specific, manualul de operare ar trebui să trateze:
§ Metodologia de depozitare, inclusiv locaţia punctelor de evacuare şi secvenţa de
rotaţie a evacuărilor;
§ Depozitarea şi umplerea eficientă a TSF;
§ Transferul şi recuperarea apei tehnologice;
§ Managementul conductelor inclusiv acţiuni corective pentru spărturi, scurgeri,
blocaje, etc.;
§ Managementul faunei;
§ Raportarea incidentelor privind scurgerile, pierderile prin scurgeri, infiltrările şi
evacuările accidentale;
§ Managementul scurgerilor;
§ Monitorizarea (de mediu şi geotehnică) a TSF;
§ Întreţinere generală;
§ Protocoale zilnice de inspecţie şi fişe de inspecţie;
§ Cerinţe privind raportarea şi auditarea anuală.
2.3 Consideraţii de mediu

Secţiunea privind mediul consolidează informaţiile din alte secţiuni. Descrie aspectele şi
impactele asociate cu TSF şi managementul acestora şi oferă informaţii suplimentare
acolo unde sunt necesare. Ar trebui să includă dar sa nu se limiteze la:
§ Impactele asupra scurgerilor şi apa subterană;
§ Impactele asupra apelor de suprafaţă;
§ Generarea prafului;
Partea 1
Pagina 102


Procedura:
§ Caracterizarea reziduurilor de procesare (acest se bazează pe secţiunea tehnică,
deoarece natura reziduurilor de procesare se poate schimba în timp şi poate afecta
managementul TSF);
§ Managementul faunei;
§ Metodologia şi programul de reabilitare;
§ Programele de monitorizare;
§ Raportare anuală, programul auditurilor şi protocoalele corespunzătoare;
§ Metodologia de închidere, în detaliu, corespunzător etapei TSF.
2.4 Planuri pentru situaţii de urgenţă

Planurile pentru situaţiile de urgenţă ar trebui elaborate pentru fiecare dintre impactele şi
aspectele asociate TSF identificate ca având un grad ridicat de risc. Vezi procedurile
pentru Identificarea aspectelor şi impactelor şi evaluarea riscului de mediu.
Cerinţe minime
Există o procedură sau un plan eficiente de management a TSF, care include toate aspectele şi
riscurile de mediu esenţiale. Impactele de mediu sunt restrânse la incidente potenţiale.
Ca mai sus, şi aspectele de mediu legate de managementul reziduurilor de procesare sunt
integrate în planificarea, proiectarea, construcţia, operarea şi scoaterea din funcţiune a TSF.
Ca mai sus, şi strategia de management a reziduurilor de procesare se potriveşte cu planul
pentru întreg ciclu de viaţă al minei care este revizuit continuu şi toate aspectele şi riscurile de
mediu esenţiale sunt controlate eficient.
Referinţe:
Nici una
Legături:
- Procedura pentru managementul apei pluviale
- Procedura pentru scurgerile acide de mină
- Procedura pentru monitorizarea calităţii apei şi prelevare
- Procedura pentru managementul prafului.
Partea 1
Pagina 103
Fişa nr. 27

Procedura pentru managementul deşeurilor
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru managementul deşeurilor solide, lichide şi
gazoase (inclusiv deşeurile periculoase) pentru a asigura că toate deşeurile sunt gestionate într-
un mod responsabil şi riscurile de mediu sunt reduse.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor şi acoperă deşeurile care nu
rezultă din procesul tehnologic. Acestea include deşeurile menajere, industriale şi periculoase.
Cerinţele specifice pentru gestionarea altor deşeuri sunt prevăzute în procedurile respective.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediul răspunde de identificarea şi evaluarea riscului tuturor
fluxurilor de deşeuri (inclusiv deşeurile periculoase); elaborarea strategiilor pentru reducerea
cantităţii de deşeuri; monitorizarea practicilor de depozitare a deşeurilor, elaborarea şi
implementarea unui Plan de management a deşeurilor pentru unitatea respectivă; implementarea
sistemelor de monitorizare, control şi documentare a condiţiilor de protecţie a mediului în cazul
depozitării în afara perimetrului unităţii.
Directorul general răspunde de comunicarea cerinţelor privind managementul deşeurilor
personalului de conducere pentru implementarea pe întregul amplasament.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Identificarea fluxurilor de deşeuri
Toate unităţile vor face un audit şi/sau vor elabora un inventar al tuturor fluxurilor de deşeuri
solide, lichide şi gazoase şi al tuturor fluxurilor minore sau majore de deşeuri periculoase
generate de activităţile desfăşurate şi contractorii de pe amplasament.
Pentru fluxurile specifice de deşeuri, unităţile ar trebui să facă un bilanţ al materialelor pentru
a compara materialele primite pe amplasament cu cele care părăsesc amplasamentul sau
sunt depozitate (ex: bateriile pe bază de plumb şi acid).
Toate unităţile vor identifica şi evalua riscurile şi impactele de mediu existente şi potenţiale
asociate cu transportul, depozitarea, folosirea sau eliminarea deşeurilor.
Pentru a evalua riscul de mediu, operatorii ar trebui să folosească procedura respectivă.
3 Managementul deşeurilor
Toate unităţile trebuie să implementeze strategiile de gestionare a deşeurilor solide pentru a
obţine eficienţă în:
§ Evitarea generării deşeurilor;
§ Separarea deşeurilor solide la sursă;
§ Reducerea cantităţii totale de deşeuri generate;
§ Maximizarea programelor de reciclare pentru a promova folosirea eficientă a resurselor;
§ Tratarea deşeurilor, dacă este aplicabilă;
§ Eliminarea deşeurilor într-un mod responsabil, dacă este necesar.
3.1 Evitarea producerii deşeurilor

Generarea eficientă a deşeurilor poate fi atinsă cu uşurinţă dacă se implementează programe
de evitare a producerii deşeurilor încă de la început. Toate unităţile trebuie să identifice oficial
oportunităţi pentru:
§ Îmbunătăţirea gestiunii interne;
Partea 1
Pagina 104

Procedura:
§ Substituirea materialelor cu unele mai puţin periculoase;
§ Posibile modificări ale procesului pentru a reduce deşeurile şi volumul acestora
3.2 Separarea deşeurilor

Unităţile trebuie să identifice oficial oportunităţi de separare a deşeurilor. Ca o cerinţă minimă,
trebuie luate în considerare schipuri cu coduri colorate şi etichetate vizibil şi folosite pentru
separarea eficientă a deşeurilor la sursă (punctul de depozitare). Acolo unde se poate aplica,
schipurile ar trebuie folosite pentru:
§ Deşeurile de oţel (pentru reciclare directă);
§ Materialele contaminate cu hidrocarburi precum filtrele de ulei, materiale textile
contaminate cu ulei, containere de depozitare, etc.;
§ Deşeurile industriale (pentru toate celelalte deşeuri care nu pot fi refolosite sau reciclate
precum PVC etc. ).
Trebuie luate în considerare programe suplimentare de reciclare pentru hârtie şi carton, benzi
transportoare şi canistre de mari dimensiuni (pot fi cumpărate de firmele de reciclare pentru
refolosire). De asemenea există oportunităţi pentru refolosirea paleţilor şi a altor cutii de
ambalaje folosite la transportul echipamentelor pe amplasament.
3.3 Reducerea cantităţii de deşeuri

Toate unităţile trebuie să identifice oportunităţile şi practicile de reducere a deşeurilor. Ar
trebui implementate programe şi procese prin care sunt reduse ambalajele folosite pentru
produsele livrate unităţii. Ariile care ar putea fi luate în considerare pentru programul iniţial de
reducere a cantităţii de deşeuri include:
§ Înlocuirea canistrelor de mari dimensiuni cu containere refolosibile;
§ Limitarea ambalajelor care includ carton, plastic, lemn etc.
3.4 Tratarea deşeurilor

Tratarea deşeurilor ar trebui luată în considerare de unitate numai după ce toate celelalte
opţiuni pentru reducerea cantităţii de deşeuri, reciclare şui refolosire au fost evaluate din
punctul de vedere al fezabilităţii în evitarea sau gestionarea fluxurilor de deşeuri.
Oportunităţile de tratare a deşeurilor solide sunt în general limitate. Cu toate acestea tratarea
deşeurilor este de preferat faţă de depozitarea finală (fără tratare).
3.5 Depozitarea finală / eliminarea a deşeurilor

Dacă deşeurile nu pot fi reciclate sau tratate eficient, atunci trebuie eliminate într-un mod
responsabil. Toate unităţile trebuie să identifice cele mai responsabile metode de depozitare
finală / eliminare a deşeurilor, fie acestea localizate pe amplasament sau nu.
3.5.1 Pe amplasament
Cerinţele pentru managementul şi depozitarea finală a deşeurilor la o groapă de gunoi
situată pe amplasament trebuie stipulate într-o procedură specifică.
3.5.2 În afara amplasamentului
Unităţile trebuie să se conformeze legilor în vigoare pentru urmărirea şi eliminarea
deşeurilor periculoase.
În cazul în care depozitarea finală / eliminarea deşeurilor (inclusiv deşeurile periculoase)

este făcută de o terţă parte, atunci trebuie elaborate sisteme de control, monitorizare şi
Partea 1
Pagina 105

Procedura:
documentare a gestionării acelor deşeuri. Depozitarea finală / eliminarea deşeurilor de
către părţile terţe trebuie să întrunească cerinţele reglementărilor în vigoare.
Sistemele de urmărire şi înregistrare a depozitării finale / eliminării deşeurilor ar trebui

integrate în sistemul general de management al mediului sau comercial al unităţii.
4 Planul de management al deşeurilor

Toate unităţile vor elabora şi implementa un plan de management al deşeurilor care include
următoarele:
§ Descrierea tuturor fluxurilor de deşeuri;
§ Un inventar al fluxurilor de deşeuri;
§ Impactul potenţial şi existent asupra mediului generat de fluxurile de deşeuri;
§ Evaluarea riscului impactului fluxurilor de deşeuri;
§ Procesele curente folosite pentru gestionarea, reciclarea şi/sau depozitarea finală /
eliminarea deşeurilor;
§ Programe de îmbunătăţire a mediului corespunzătoare care să prevadă îmbunătăţiri ale
managementului, resursele necesare, termenele de finalizare ale respectivelor
îmbunătăţiri;
§ Alocarea clară a responsabilităţilor pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri şi îmbunătăţiri;
§ Exemple de formulare pentru înregistrarea detaliilor inspecţiilor şi a oricăror acţiuni
corective sau preventive necesare;
§ Planuri şi proceduri pentru răspuns în situaţii de urgenţă în legătură cu deşeurile
periculoase.
5 Audit
Toate unităţile trebuie să implementeze inspecţii simple pe amplasament pentru a evalua
succesul practicilor de reducere a cantităţii de deşeuri.
Schipurile pentru deşeuri, gropile de gunoi, zonele de depozitare, etc. de pe amplasament ar

trebui să fie inspectate trimestrial pentru a asigura să deşeurile sunt separate şi depozitate /
eliminate corect. Aceste inspecţii trebuie să fie documentate prin folosirea unei liste de
control şi rezultatele trebuie raportate conducerii.
Cerinţele minime
Toate fluxurile de deşeuri au fost identificate, documentate şi evaluate pentru potenţiala reciclare
şi/sau îmbunătăţirea managementului fluxului de deşeuri. Program de reciclare eficiente din
punctul de vedere al costurilor au fost documentate şi implementate.
Ca mai sus, şi a fost făcută şi documentată evaluarea riscului a practicilor existente de
management a deşeurilor. Au loc audituri periodice ale fluxurilor de deşeuri pentru identificarea şi
implementarea altor îmbunătăţiri.
Ca mai sus, şi politicile şi practicile de gestionare a deşeurilor au fost pe deplin integrate în
activităţile furnizorilor, contractorilor şi consumatorilor.
Referinţe:
Nici una.
Legături:
Procedurile pentru identificarea aspectelor şi impactelor, evaluarea riscului, programele de
îmbunătăţire a mediului, răspuns în situaţii de urgenţă, auditare şi evaluare, neconformitate.
Partea 1
Pagina 106
Fişa nr. 28

Procedura pentru monitorizarea calităţii apei şi prelevare probe
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru proiectarea şi implementarea unui program
eficient de monitorizare a calităţii apei şi prelevare a probelor.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor miniere care trebuie să
monitorizeze impactele asupra mediului pe care le au activităţile lor pentru a îndeplini cerinţele de
licenţiere, statutorii sau de altă natură, în ceea ce priveşte apa de suprafaţă şi subterană.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediu răspunde de implementarea programului de prelevare
a probelor conforma standardelor şi programului companiei, de proiectarea şi elaborarea
programului de monitorizare a apei pe amplasament şi de auditarea internă a programului pentru
a asigura că monitorizarea se face în conformitate cu procedura.
Directorul general răspunde de asigurarea că toate evacuările de apă respectă cerinţele de
licenţiere şi statutorii.
Definiţii:
Evacuare din sursă punctiformă – apă evacuată printr-o sursă punctiformă precum o conductă,
revărsarea unui de retenţie etc.
Evacuare din sursă difuză – apa evacuată în receptor din precipitaţii şi scurgeri de ape de
suprafaţă.
Procedura:
Programele de monitorizare a calităţii apei
Toate unităţile trebuie să elaboreze un Program de monitorizare a calităţii apei

documentat şi proceduri de monitorizare asociate pentru unitatea respectivă.
Programul de monitorizare a calităţii ar trebui:

§ Confirme conformarea cu obligaţiile statutorii relevante naţionale şi locale;
§ Îndeplinească cerinţele politicilor de mediu naţionale, regionale şi locale;
§ Îndeplinească condiţiile de mediu conform licenţei care sunt specifice pentru unitatea
minieră respectivă;
§ Îndeplinească angajamentele asumate conform documentelor aprobate;
§ Identifice cerinţele pentru măsurile de control pentru a reduce impactele asupra
mediului şi asupra mediilor receptoare.
1. Proiectarea programelor
Programele de monitorizare trebuie implementate pentru toate evacuările esenţiale din
surse punctiforme şi difuze care au loc. Trebuie stabilite obiective clare pentru a justifica
timpul şi cheltuielile asociate programului.
Paşii cheie în planificarea programelor de monitorizare a calităţii apei ar trebui să

cuprindă următoarele:
§ Identificarea receptorilor potenţiali şi existenţi şi utilizările lor benefice;
§ Locaţia şi verificarea datelor existente, rapoarte şi audituri de mediu;
§ Identificarea tuturor cerinţelor statutorii care trebuie îndeplinite de către unitate;
§ Selectarea unui laborator cu bună reputaţie care poate oferi sfaturi cu privire la
metodologia de prelevare a probelor, recipiente, conservare şi depozitare;
§ Utilizarea unui plan al amplasamentului, identificarea proprietăţilor fizice şi chimice ale
tuturor surselor de poluare punctiforme şi ne-punctiforme, potenţiale şi existente,
reţelele şi distribuţia captărilor;
Partea 1
Pagina 107

Procedura:
§ Proiectarea şi implementarea unui program de monitorizare “de filtrare” pentru a

identifica toate sursele şi tipurile de poluanţi din fiecare locaţie. Aceasta include
controlul adecvat al selectării şi prelevării de probe şi perimetre de fond;
§ Identificarea tuturor amplasamentelor monitorizate care necesită echipamente de
măsurare a debitelor (pentru a estima încărcătura cu poluanţi a apei evacuate).
Asigurarea existenţei uni program corespunzător pentru măsurătorile fizice ale
debitelor pentru calibrarea şi validarea tuturor datelor înregistrate;
§ Proiectare şi implementarea unui program de asigurare a calibrării, controlului calităţii
şi asigurarea calităţii, împreună cu controlul corespunzător al amplasamentelor, a
probelor goale şi duplicate etc. şi asigurarea că limitele de detecţie sunt
corespunzătoare;
§ Implementarea unui program de monitorizare pe tot amplasamentul şi revizuirea
datelor de îndată ce acestea sunt disponibile. Pentru parametrii găsiţi sub limita de
detecţie ar trebui să se preleveze probe mai rar;
§ Revizuirea tuturor rezultatelor în comparaţie cu cerinţele statutorii şi de licenţiere;
§ Elaborarea unui sistem computerizat de management a bazei de date astfel încât
rezultatele să poată fi gestionate şui folosite cu uşurinţă;
§ Stabilirea resurselor (personal, financiare, etc.) care sunt disponibile pentru programul
de monitorizare.
Toate programele de monitorizare trebuie să aibă la bază un program stabilit de prelevare

care ar trebui comunicat cu 12 luni înainte.
2. Procedurile de monitorizare
Procedurile de monitorizare trebuie elaborate în asociere cu programul de monitorizare.
Procedurile de prelevare trebuie elaborate pentru toate programele de monitorizare a
apelor de suprafaţă, subterane, de procesare şi de la iazurile de decantare.
Toate procedurile de prelevare a probelor şi monitorizare trebuie să includă:

§ Cerinţele pentru diferiţi parametri ai recipientelor de prelevare;
§ Cerinţele de conservare a probelor;
§ Cerinţele de transportare a probelor în timpul prelevării;
§ Timpii maximi de păstrare înainte de analiza în laborator;
§ Măsurătorile in-situ sau analiza pe amplasament;
§ Metode de prelevare (dragă, prelevare automată, etc.);
§ Sursele potenţiale de poluare care trebuie luate în considerare;
§ Proceduri pentru spălarea echipamentului şi limpezirea containerelor;
§ Stabilirea unei rutine pentru prelevarea de probe mai întâi de pe amplasamentele mai
puţin poluate;
§ Proceduri de calibrare pentru echipamentul de teren înainte de prelevarea probelor şi
proceduri de verificare a calibrării după prelevare pentru validarea rezultatelor din
teren;
§ Cerinţele de transportare de la colectare până la analiza de laborator;
§ Cerinţele pentru controlul calităţii, duplicatelor şi a probelor goale.
Partea 1
Pagina 108

Procedura:
3. Metodologia de prelevare
Procedurile de prelevare trebuie aplicate în conformitate cu standardele naţionale şi
internaţionale. Documentele legate de pregătirea recipientelor de prelevare ar trebui să
însoţească fiecare şarjă de recipiente de prelevare.
Recipientele de prelevare trebuie să corespundă cu parametrul măsurat şi etichetate clar

cu privire la conservanţii care au fost adăugaţi. Tipul recipientului şi tehnicile de
conservare trebuie să fie conforme cu standardele în vigoare.
Controlul amplasamentelor trebuie inclus în regimul de prelevare.
4. Transportul probelor
Deciziile privind condiţiile de transport ale probelor şi timpii de reţinere trebuie elaboraţi
ţinând cont de:
§ Faptul că unii parametri sunt mai bine măsuraţi în teren (ex: pH-ul)
§ Tehnicile de conservare şi timpii de reţinere specificaţi
§ Timpul de transport până la laborator sau metoda de transport
§ Separarea probelor cu un nivel scăzut de control sau probelor goale de cele foarte
contaminate
§ Cerinţe specifice din partea laboratorului care efectuează analizele
Toate probele trebuie expediate cu un formular de expediere care menţionează timpii de

prelevare, parametrii care trebuie testaţi, amplasamentele de prelevare, etc.
5. Analiza probelor
Toate analizele ar trebui efectuate la un laborator corespunzător, înregistrat în domeniul
respectiv. În plus, fiecare analiză efectuată de laborator pentru orice program de
monitorizare ar trebui certificată de un laborator independent.
Cerinţe minime
Toate aspectele de mediu semnificative sunt monitorizate eficient.
Ca mai sus, şi programele de monitorizare sunt revizuite şi actualizate periodic
Performanţă de mediu excelentă
Îmbunătăţirea continuă a tuturor programelor de monitorizare şi managementul eficient al
impactelor semnificative.
Referinţe:
Nici una
Legături:
None
Partea 1
REFERINŢE ŞI ALTE DOCUMENTE PENTRU CONSULTARE
1. Environmental management system implementation in the mining industry: a key to achieving

cleaner production, Gavin Hilson, Vishal Nayee - 2000
2. Environmental Management Systems - Environment Australia, Best Practice Environmental

Management in Mining series, 1999.
3. Environmental Management System – Guidance Manual – Implementing ISO 14001, US Army
4. EUROMINES – The ultimate SME implementation guide for ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004
management systems, Section 3, Version 2005
5. Environmental management tools for SMEs: a handbook – EEA 1998
6. Environmental Management System, The Coal Authority UK, 2006
6. Integrated Environmental Management Systems - Implementation Guide, US EPA, 2000
7. ISO 14001 Guidance Manual, Dr. Raymond Martin, National Center for Environmental Decision-
Making Research, 1998
8. Mine Rehabilitation for Environment and Health Protection – A Training Manual, UNEP, 1998
9. Case Studies on Tailings Management – Environmental Management Systems, International

Council on Metals and the Environment, 1998
10. Environmental Management Systems Guide, UK 1998
11. Cleaner production techniques based on ISO 14 001 findings – case studies : Peruvian Mining
Companies – Samuel Mongrut 2005
12. Environmental Management System Implementation in the mining industry : a key to achieving
cleaner production – International Journal of Mineral processing, 2001
13. ISO 4001 – Guidance for use, 2004
14. Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook Edited for the EEA by Richard Starkey,
The Centre for Corporate Environmental Management (CCEM), 1998
15. A Guide to Developing an Environmental Management System for a Small Business, PDF version,
Texas Commission on Environmental Quality (TCEQ), 2003.
16. Environmental guidelines for mining operations – UNEP/ UNDESA
17. Environmental Management of mine sites – Training Manual – UNEP 1994
18. Mining Sector Environmental Management – Management procedures guide - Harworth Mining
Consultancy Limited In association with URS Corporation and Agraro Consult SRL, Mine Closure &
Social Mitigation loan, Romania, September 2002
19. Mining Environmental management Manual – Management Procedures guide & Codes of practice
- Harworth Mining Consultancy Limited In association with URS Corporation and Agraro Consult SRL,
Mine Closure & Social Mitigation loan, Romania, September 2002
Partea 1
20. UNEP and Central Mining Research Institute (1997). Training Manual on Environmental
Management of Mine Sites. Oxford & IBH Publishing, New Delhi
21. Environmental Assessment of Mining Projects - DRAFT (PDF) - Environmental Assessment

Sourcebook UPDATE, Environment Department, World Bank, February 1997.
22. Environmental Auditing - Environment Australia, Best Practice Environmental Management in

Mining series, 1996.
23. Environmental Impact Assessment - Environment Protection Agency, Best Practice Environmental
Management in Mining series, 1995.
24. Environmental Management Systems - Environment Protection Agency, Best Practice

Environmental Management in Mining series, 1995.
25. Environmental Monitoring and Performance - Environment Protection Agency, Best Practice
26. Industry and Environment – Environmental Management Tools - United Nations Environment
Programme (UNEP), Vol. 8, No 2-3, 1995. Hardcopy only - Order Form (PDF).
27. Technical Workbook on Environmental Management Tools for Decision Analysis - United Nations
Environment Programme (UNEP), IETC Technical Publication Series 14, 2000. The Workbook can be
viewed on the IETC website at:
[http://www.unep.or.jp/ietc/Publications/TechPublications/TechPub-14/index.asp]
28. Planning a Workforce Environmental Awareness Training Program - Environment Protection

Agency, Best Practice Environmental Management in Mining series, 1995.
29. Cleaner Production: A Training Resource Package - UNEP, 1996. Hardcopy only - Order Form
(PDF).
30. Cleaner Production - Environment Australia, Best Practice Environmental Management in Mining
series, 2000.
31. Energy Efficiency and Greenhouse Gas Reduction - Environment Australia, Best Practice
32. Industry Environmental Compliance: Training Manual - UNEP, 1996.
33. Mine Planning for Environmental Performance - Environment Protection Agency, Best Practice
34. Management of Industrial Accidents Prevention and Preparedness - UNEP, 1996.
35. An Asset for Competitiveness: Sound Environmental Management in Mining Countries (PDF) -
Monika Weber-Fahr, Craig Andrews, Leo Maraboli, and John Strongman. World Bank and
International Finance Corporation, 2002.
36. Case Studies Illustrating Environmental Practices in Mining and Metallurgical Processes -
UNEP/International Council on Metals and the Environment (ICME), 1996. Hardcopies are available
from UNEP - Order Form (PDF) - while a CD-Rom may be obtained from the International Council on
Mining and Metals (ICMM) [http://www.icmm.com/html/pubs_pubs.php].
37. Environmental Aspects of Selected Nonferrous Metals (Cu, Ni, Pb, Zn, Au) Ore Mining -
UNEP/ILO, TR 5, 1992. Hardcopy only - Order Form (PDF).
Partea 1
38. Environmental Impact Assessment: Issues, Trends and Practice - UNEP, 2001.
39. Environmental Impact Assessment Training Resource Manual - Ed. by Barry Sadler and Mary
McCabe. The Institute of Environmental Management and Assessment: Centre for Environmental
Assessment and Management, and Environment Australia. UNEP-DTIE Economic and Trade Branch,
2nd Edition, 2002. Available as Hardcopy document - Order Form (PDF) -
Partea 1
ANEXA 1
RĂSPUNSURILE LA CHESTIONARELE
TRIMISE COMPANIILOR MINIERE
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
Q1-relevant environmental aspects; Q3-key points for the
No. Company Profile to be covered in Other comments
objectives provision of best manual to focus on
the manual
practices
1 SC Baita Base § identification of § waste management Detailed presentation of the No EMS implemented.
SA metals (Cu, best practices in § technical, chemical steps the company has to
Pb, Zn, the field and biological undergo in order to
Mo) § implementation remediation of the area implement an EMS at
limestone, of environmental affected by mining European standards (in
gypsum, procedures for all activities correlation with the current
chalkstone phases of a legislation).
mining project
2 CNMPN Base Prioritisation: § Waste management - § responsibilities giving § EU requirements for
Remin SA metals and § environmental especially flotation stricter environmental EMAS not implemented;
Baia Mare precious procedures for all tailings disposal legislation and limited § EMS in place
metals phases of a facilities; compliance financial possibilities § Environmental Dept
mining project with all environmental § level/extent of direct directly co-ordinated by the
§ identification of and TDF safety decision regarding General Manager
best practices requirements for all environmental.. aspects § there is an
§ EMS TDFs, including non- § solutions for Environmental Dept within
components operating ones; environmental each mining unit
§ Wastewater treatment compliance giving that § activities covered by the
- especially ARD&AMD, not even BAT ensure Environmental Depts:
to ensure surface water required parameters environmental monitoring,
and groundwater (e.g.TDF, wastewater ensuring compliance with
protection; significant quality, etc) applicable legislation,
constraints for solution proper operation of the
substances (fixed WWTP and WWT facilities,
residue, sulphates, etc.
carbonates), as the
necessary technologies
and equipment are
prohibitive;
§ Remediation of the
areas affected by the
mining activities to the
initial or to a required
state.
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
mining activities to the
initial or to a required
state.
3 Societatea salt; lime, Environmental § Waste management: § waste management Company has implemented
Nationala a graphite, procedures for all Increasing volumes of (including options for EMS according to
Sarii SA - mica and phases of salt waste rock (stockpiles) - waste depositing within ISO14001:2005; EMS
SALROM feldspar exploitation result in negative effects the mountain) certified by SRAC
pegmatite on the environment: § solutions for ensuring
disturbance at the stability of the salt Subsidence:
surface&landscape massive deposits and the Stability of the salt deposits
alteration; use of large surrounding areas and surrounding areas is
areas of land for dumping; § post-closure affected by the solution
subsidence, slides of the ecologisation of the mining voids (most of them
dumps slopes resulting in mining areas quite large) which undergo
accidents, etc § groundwater and dynamic convergence. In
surface water some cases, this situation is
Asbestos boards disposal management worsened by water
(resulted from facilities § identification of the best circulation on the salt deposit
dismantling or roof practices for pollution crest, resulting in a
coverage replacement). abatement significant impact on the land
Note: asbestos boards stability.
replacement is one of the Measures taken: area
environmental objectives waterproofing, drainage
in the Conformity Program systems and runoff
- to be achieved by Jan catchment, partial backfilling.
2007; at present, there are
no specialised companies The waste dump (30ha) at
to collect and capitalise on Bistrita (Valcea county) lime
/reuse such waste quarry presents instability
aspects, due to dumping
area gradient, area litholigy.
surface waters, deficiencies
in mining development, great
load of the dumping area.
Occurrence of significant
landslides of the natural
slopes.
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
§ Subsidence: surface waters, deficiencies
Instability occurrence at in mining development, great
Ocna Mures, Tg. Ocna, load of the dumping area.
Salina Praid salt mines Occurrence of significant
and Field II brine pits at landslides of the natural
Ocnele Mari slopes.
Measures taken to stabilise
§ Air pollution: the waste dump: land works
Exceedings of the for a new waste dumping
maximum admissible location, collection and
values for fine suspended discharge of water on the
solids during salt dump surface, remodelling,
processing, crushing and permanent monitoring.
loading works.
Air pollution:
Measures taken: endowment
of the salt mill with dust
filters; a dedusting system
will be commissioned soon.
4 Compania Uranium § environmental INCDPMRR is preparing a
Nationala a procedures for all "Radioactive mines closure
Uraniului phases of a manual" - to be contacted to
SA mining ensure consistency between
exploitation the 2 manuals.
§ recommendatio
ns regarding CNU asked to be notified if
EMS components the objectives to be
developed in the EMS
manual are compulsory to
the company's activity
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
5 Sc § environmental § waste management
Minbucovina procedures for all (TDF and waste dumps)
SA phases of a § wastewater treatment
mining during the exploitation
exploitation and after closure
§ recommendatio
ns regarding
EMS
components,
identification of
the relevant
environmental
aspects,
identification of
the monitoring
requirements,
methods to
improve EMS
6 Compania copper, § identification of § treatment of acidic § correlation of the Implementation of
Nationala a gold, iron best practices waters (ARD/AMD) and environmental legislation an EMS specific to
cuprului, § environmental water collected from with the one regarding the mining sector,
aurului si procedures for TDF mining closure that should take
fierului different phases § -waste management procedures into account the
"MINVEST" of a mining § clearer definition of the real aspects the
SA Deva project term "mine operator" as sector faces (from
the economic agent restructuring to
performing post-closure final closure)
monitoring of the mines,
taking into account that
the operator has
specialists participating in
execution, exploitation
and maintenance works,
including closure and
ecologisation
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
execution, exploitation
and maintenance works,
including closure and
ecologisation
§ identification of
financing sources for the
post-closure monitoring
activities (including co-
ordination, safe
guarding, lab. analyses,
maintenance)
7 Compania hard coal § recommendatio All environmental aspects Emphasis on the best § examples of The manual should address
Nationala a ns regarding are a priority practices for the waste major accidents EMS implementation aspects
Huilei SA EMS components dumps, during the prevention plans specific to CNH, giving that a
§ identification of exploitation phase, as well and a safety general content manual is
relevant as during the closure system for its being prepared at national
environmental phase, because in Jiu implementation level through the National
aspects Valley most of the waste § internal Agency for Mineral
§ identification of dumps are located at high emergency plan Resources
the monitoring altitudes and present § monitoring and
requirements problems generated mainly control
§ methods to by bodies of water procedures
improve EMS § pollution
prevention and
abatement
measures
(dumps and
ponds)
§ best practices
regarding
rehabilitation of
dumps and
ponds in Jiu
Valley
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
dumps and
ponds in Jiu
Valley
8 Societatea Lignite § identification of waste management § measures for pollution management of
Nationala a the best practices prevention the
and hazardous
Lignitului in the sector abatement substances
Oltenia SA § environmental § environmental
procedures for all reglementation and legal
phases of a requirements
mining project § best practices and
§ recommendatio procedures regarding
ns regarding environmental
EMS components management
9 SC § identification of waste management § measures for pollution Company does not have an
MOLDOMIN the best practices prevention and EMS implemented
SA § recommendatio abatement
ns regarding § environmental
EMS components reglementation and legal
requirements
§ best practices and
procedures regarding
environmental
management
10 SC copper § identification of § waste dumps stability § ensuring that the § aspects The company does not have
CUPRUMIN the best practices § TDF stability quality of the regarding an EMS implemented
SA Abrud in the sector. § ensuring adequate wastewaters discharged number of
Particularities of quality of the complies with the legal personnel for
each phase wastewater discharged requirements TDF and waste
should be taken from the TDF and mine § use of unconventional dumps
into waters technologies monitoring and
consideration, i.e. § permanent water, air § if the business is maintenance in
unconventional and soil monitoring shutdown, the bacterial case of
technologies leaching will extend to shutdown
must be used at the tailings in the TDF -
Rosia Poieni to the manual should
control pollution include best practices to
in Valea Sesei, stop the phenomenon or
regardless of to abate its effects
company's
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
unconventional and soil monitoring shutdown, the bacterial case of
technologies § proper land leaching will extend to shutdown
must be used at management the tailings in the TDF - § identification of
Rosia Poieni to § monitoring and the manual should financial
control pollution management of the include best practices to resources for the
in Valea Sesei, waste produced stop the phenomenon or WWT facilities
regardless of to abate its effects and wages for
company's the personnel
operation operating these
§ environmental facilities
procedures for all
phases of a
mining project
(except
exploitation
phase unless the
company extends
its area of
exploitation)
§ recommendatio
ns regarding
EMS components
11 SC Miniera § environmental § waste management Comprehensive information
Banat SA procedures for regarding accessing EU or
Anina mine and open pit other funds for pollution
closure and post- prevention, refurbishment
closure activities and ecological
§ recommendatio reconstruction of the areas
ns regarding polluted (pollution caused
EMS by the ongoing activities or
components, historical pollution)
methods to
improve EMS
Partea 1
Q2-priority
Q4-other aspects
the manual
practices
methods to
improve EMS
12 Societatea Coal § identification of § soil disturbance in the Company and branches do
Nationala a best practices area of exploitation due not have EMS implemented.
Carbunelui § environmental to open pit works
SA Ploiesti procedures for all § landslides, Control and monitoring of the
phases of a subsidence identified environmental
mining project § water pollution aspects to ensure
§ recommendatio - objectives of the WWT compliance with the legal
ns regarding facilities monitoring requirements.
EMS components - pre-treatment
facilities for oil
interception in case
of accidental
seepage by storm
water
- proper stormwater
collection and
deviation
§ atmospheric
emissions from fixed
and mobile sources,
dust resulted from the
sorting process
§ waste management
§ noise
Partea 1
ANEXA 2
EXEMPLU DE REGISTRU LEGISLATIV

Partea 1
CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE
Environmental
Legal and other requirements Key provisions
Management Domain
Permitting
Environmental Protection Law no 265/2006 Defines the main aspects of the environmental framework in
approving the Governmental Emergency Romania. GEO states as compulsory to obtain an Environmental
Ordinance no 195/2005 Operating Permit for starting to operate new industrial facilities,
as well as for operating existing facilities. The Environmental
Permit is valid for maximum 5 years and it can only be issued
once other supporting permits (including those for water, waste,
health & safety, sanitary and fire protection) have been obtained.
Order no 876/2004 regulating the permitting Includes for an established phased approach to auditing of
process. industrial facilities with significant environmental impact.
GD 1213/2006 establishes the framework procedure
for EIA, together with subsequent regulations: The list of activities for which an EIA is necessary include de-
- Order 860/2002 (amended by Order no. forestation, surface mining activities, dams, long culverts, waste
210/2004) for EIA procedure and Environmental disposal facilities. The EIA identifies, describes and evaluates the
Agreement issuance direct and indirect impacts of the activity on humans, flora, fauna,
- Order 863/2002 for EIA methodology property, cultural heritage and the interactions between all these
- Order 864/2002 for EIA public participation in factors.
the decision-making procedures for projects with
transboundary impact
Order 1184/2000 approves the Guidelines on Establishes specific requirements to be followed in case a new
integrating EIAs within Urban Planning facility (i.e. a mining project) will significantly modify local and
activities regional urban plans. If such situation occurs, the facility/project
owner will have to perform an EIA specifically for introducing
changes into the urban plan and to apply for the environmental
permit following the general environmental permitting procedures.
The EIA for such cases shall follow the guidelines approved by
this regulation.
Partea 1
Environmental
Management Domain
Law no 84/2006, approving and updating GEO Aims at integrated approach of the necessary measures for
no 152/2005 transposing the IPPC Directive pollution prevention, reduction and control, as well as the
measures for issuing the integrated environmental permits for
major industrial activities.
The owner of an installation or activity included in Annex 1 of the
GEO no 152/2005 must request an integrated environmental
permit. The activities listed in Annex 1 also include Waste
Management, in particular the storage and recovery of hazardous
waste facilities exceeding 10 to/day capacity, and non-hazardous
waste for capacities larger than 50 to/day.
Order no 818/2003, amended by Order The competent authorities for the application of this procedure
1158/2005, establishes the procedure for the are the regional environmental protection authorities for the area
integrated environmental authorisation where the site is located.
Law no 50/1991 regarding Licensing for the The construction permit is the basis for licensing constructions.
execution of constructions and measures to The scope of the permit is to ensure the enforcement of the legal
built houses, amended by Law 453/2001 requirements referring to the location, design, execution and
operation of constructions, including mining activities. Permit
licensing rests within the attributions of the local or county
councils, with the approval of specialised state bodies, upon the
request of the activity owner.
The construction permit is issued on the basis of the “Urban and
Territorial Planning Plan”, which is prepared by the local
administration authority; these plans are produced on the basis of
GD 525/1996, republished in 2002 concerning general town
planning regulations, and are subject to environmental
assessment and agreement. The construction permit is issued
only after the environmental agreement is obtained.
Law no 50/1991 regarding Licensing for the
execution of constructions and measures to
built houses, amended by Law 453/2001
Partea 1
Environmental
Management Domain
execution of constructions and measures to
built houses, amended by Law 453/2001
Mining Law no 85/2003 Stipulates that all mining activities, existing or future ones, must
be based on an operational license issued by the competent
authority: National Agency for Mineral Resources (NAMR).
Public consultation
Environmental Protection Law no 265/2006 Stipulates that the public will have to be consulted during the
approving the Governmental Emergency decision-making process with respect to environmental issues,
Ordinance no 195/2005 either as part of the permitting procedure or when someone asks
for access to public environmental information.
Law no 86/2000 on the implementation of Establish specific procedures regarding public consultation.
Aarhus Convention
GD no 878/2005 regarding public access to
information regarding the environment
Atmospheric Include general legal provisions for air pollution management.
GEO no 195/2005 for air pollution management
emissions According to Law no 655/2001, companies are obliged to monitor
Law no 655/2001 on the Protection of the air emissions from their sources and to report to the relevant
Atmospheric Air authorities, to keep strict evidence of their air emissions and to
prepare accident prevention strategies and emergency plans.
Activities that normally generate air emissions above the
admissible concentrations may only be authorised by establishing
a conformity plan which includes air pollution reduction
measures.
Atmospheric emissions are subject to taxation, with charges
payable to the Environmental Fund
Order no 462/1993 approving the Technical Sets air pollution limit values, including for particulate matter – the
Conditions concerning air protection and the main air pollutant for mining activities involving mineral extraction
Methodological Norms for determining and processing
emissions of air pollutants form stationary
sources
Partea 1
Environmental
Management Domain
emissions of air pollutants form stationary
sources
Order no 592/2002 the Guidelines on
establishing limit values, threshold values and
the criteria and assessment methods for SO2,
NO2, NOx, particulate matter (PM10 and PM2,5),
lead, benzene, CO, and O3 in the ambient air
Order no 745/2002 regarding zoning for air Define the classification criteria of zones used for the evaluation
quality evaluation and management of air quality, part of the National Integrated
System for Air Quality Evaluation and Integrated Management
GD no 586/2004 concerning establishing
National System for air quality integrated
evaluation and management
GD 543/2004 for plans and programmes of air Regulate atmospheric protection management and monitoring
quality
GD 738/2004 for approval the National Plan for

atmosphere protection
GD 731/2004 for approval the National Strategy

for atmosphere protection
Noise
Romanian Standard STAS 10009-88: Urban The standard refers to the admissible limits of noise in urban
Acoustics – Permitted limits of noise levels. areas, differentiated by zones and areas of specific use.
GD no. 321/2005 on noise management
Water management
Water Law no 107/1996 amended by Law no Stipulate that the rights to use surface and groundwater are
310/2004 and no. 112/2006 established through water management permits. Such rights also
include wastewater discharges to surface waters, drainage,
mining and other discharges.
Partea 1
Environmental
Management Domain
Water law also provides for the ownership of water, with the
major water assets in the public domain.
The local branches of the National Administration Romanian
Order no 662/2006 Waters (NARW) issue the water permits, for 5 years at most.
Pollution limits are set in the permits. These limits are water
quality standards and not emission limits: they are defined for
each pollutant, fixing a maximum concentration in the receiving
water body according to its quality class. Self-monitoring, which is
unevenly carried out by the polluters or subcontracted to local
branches of NARW laboratories, is not used to assess
compliance with permit conditions. The water management
permitting procedure is similar to the environmental permitting
procedure.
Applies to industrial and domestic wastewater discharges, by
GD no 352/2005, amending GD no 188/2002
establishing quality criteria for the effluents discharged into both
approving guidelines for wastewater discharge
natural and artificial receptors. The specific wastewater discharge
conditions to aquatic environment
requirements are set in NTPA 001/2005, respectively in NTPA
002/2005 (stipulates the maximum admissible concentrations for
wastewater discharged; the operator of the sewerage network
may impose stricter requirements than NTPA).
NTPA guidelines also provide for pre-treatment of wastewater
prior to their discharge and monthly reporting of the quality and
quantity of wastewater discharged from the site to the local EPA.
Law no 404/2003 approving GEO no 107/2002 Stipulates the penalties for exceeding allowed limits for water
regarding establishment of the National pollutants in the discharged effluents.
Administration Romanian Waters
GD no 351/2005 approving the programme for Sets the legal framework for preventing pollution of interior and
gradual elimination of dangerous substances surface water resources with families and groups of hazardous
discharges, emissions and loses substances of lists I and II and with priority substances/ priority
hazardous substances. In this line any discharge which might
contain one or more such substances should be authorised. The
permit should be issued by 31.12.2006 and should require
conformation with the admissible limits by 01.01.2007.
Partea 1
Environmental
Management Domain
gradual elimination of dangerous substances surface water resources with families and groups of hazardous
discharges, emissions and loses substances of lists I and II and with priority substances/ priority
hazardous substances. In this line any discharge which might
contain one or more such substances should be authorised. The
permit should be issued by 31.12.2006 and should require
conformation with the admissible limits by 01.01.2007.
Order no 245/2005 approving the Methodology Sets methodology for dangerous and hazardous substances
for risk assessment of the dangerous
substances on the Lists I and II and the
hazardous substances in aquatic environment
by mathematical modelling, and the
Methodology for environmental impact
assessment of the dangerous substances on
the Lists I and II and the hazardous substances
on aquatic environment, by eco-toxicological
tests: green algae, Daphnia, fish
Law no 311/2004 amending Law no 458/2002 Regulates the public drinking water systems by establishing
concerning drinking water quality quality criteria and monitoring requirements to be observed by the
operators and/or owners of these systems. Quality criteria are
listed in the annexes of the law, the monitoring systems having to
be installed both at the point of abstraction, at the treatment
facilities and, on a regular basis, at certain clients. Operators of
drinking water distribution systems have to inform their clients
regularly on the quality of the water
Solid waste
Law no 426/2001 amended by GEO no This Law covers hazardous waste management and transport,
management
61/2006 regarding the Waste regime, and the respective obligations of all actors involved in waste
transposes the EU Waste Directive generation and management. The waste framework Law
426/2001 does not apply to mining waste (underground mines
and quarries)
Partea 1
Environmental
Management Domain
426/2001 does not apply to mining waste (underground mines
and quarries)
Law no 465/2001 Covers industrial recyclable wastes including metal and non-
metal, glass, plastics, papers and textiles waste
GEO no 16/2001 Concerns management of industrial recyclable waste
GD no 621/2005 Packaging wastes.
GD no 662/2001 and GD no 1159/2003 Waste oils.
GD no 291/2005 consolidated PCBs.
GD no 124/2003 and GD no 734/2006 Asbestos.
GD no 1057/2001 Waste batteries.
GD no 448/2005 Waste electric and electronic equipment
GD no 170/2004 Waste tyres.
The regulation adopts the European Waste Catalogue.
GD no 856/2002 regarding waste management
Companies generating waste (other than domestic waste) have
and approving the waste list, including
to keep evidence of it according to the forms given in Annex I and
hazardous waste
to the European Waste Catalogue given in Annex II. The forms in
Annex I include different sections on waste, storage, recycling,
Order 95/2005 regarding classification of waste disposal, and permanent disposal sites.
Both regulations include mining waste but only as general
for disposal
classification and characteristics (‘dangerous’, ‘not dangerous’
and ‘inert’)
Order no 211/118/2004 of the Ministry of The Order regulates the control procedure for the transport of
Environment / Ministry of Transport hazardous and non-hazardous waste within the Romanian
territory
GD no 349/2005 regarding waste disposal The decision sets the legal framework for the waste disposal
activity as well as the existing deposits closure and post-closure
monitoring, taking into account the environmental and human
health protection. Article 2 mentions that this decision does not
apply to inert waste resulted from prospecting and extraction
activities, mineral resources processing and storage and open-pit
mining.
Partea 1
Environmental
Management Domain
health protection. Article 2 mentions that this decision does not
apply to inert waste resulted from prospecting and extraction
activities, mineral resources processing and storage and open-pit
mining.
Order no 757/2004 – amended approving Approves the technical norms regarding landfill waste – the
Technical Guidelines for waste disposal building, exploitation, monitoring and closing of waste landfills
GD no 1470/2004, approving the National This provides an assessment of the current situation in the field in
Strategy for Waste Management and the Romania, identifies the long-term objectives and targets and the
National Plan for Waste Management main management and investment measures and programs
needed to ensure successful achievement of these objectives. It
also establishes the indicative number and the location of the
regional domestic waste disposal sites and of the transfer
stations, as well as the human settlements allocated for each of
the waste disposal sites. Other sites will need to be approved by
the county councils and the Ministry of Environment.
Tailing disposal
Law no 10/1995 regarding quality in The law stipulates quality performance criteria for constructions,
facilities
construction including TDFs.
Order no 103/705/1292/2002 approves the The Norms are to be taken into consideration by all designers in
Norms for design, construction and operation of the field.
the tailings disposal facilities
Law no 466/2001 approves GEO 244/2000 Regulates the operational and post-closure safety of the tailings
concerning dam safety disposal facilities (TDF). The construction/extension and
operation of the TDF is based on a safety operation permit and/or
license issued by Ministry of Environment (MEWM). The
competent authorities are MEWM and Ministry of Transport. The
law defines 4 categories of dams by their risk index, from A
(exceptional) to D (lowest); if the risk index is higher than 1 it is
unacceptable and the dam cannot be operated.
Partea 1
Environmental
Management Domain
Order no 114/2002 approving the Regulation
for organisation and certification of experts for
evaluation of dams’ safety in A and B
categories (NTLH-014) and the certification
procedure of experts for evaluation of dams’
safety in C and D categories (NTLH-015)
Order no 115//288/2002 approving the
methodology for establishing the categories of
importance (NTHL-021)
Order no 116//289/2002 approving the
Methodology for the assessment of operational
safety of dams and storage reservoirs (NTLH-
022) and the Methodology for the assessment
of the operational safety of TDFs (NTLH-023)
Order no 117/2002 approving the Regulation
for certification of management personnel for
supervision of TDFs behaviour in time (NTLH-
031)
Order no 118/2002 approving the Procedure for
issuing the operational safety permit and
license for TDFs (NTHL-032)
Order 119/2002 approving the Procedure for
care and maintenance, post-closure or
abandonment of a TDF (NTHL-033)
Order 120/2002 approving the Procedure and
competencies for inspection of operational
safety of TDFs (NTHL-034)
Order 121/2002 approving the content of TDF’s
record sheet (NTLH-035)
Partea 1
Environmental
Management Domain
record sheet (NTLH-035)
Order 147/2002 approving the Procedure for
public declaration of general characteristics,
importance category and risk index associated
to TDFs (NTHL-036)
Rehabilitation of mine For a planned mining activity or extension of an existing one, the
Mining Law no 85/2003
areas law provides for an EIA, together with an environmental
rehabilitation plan with the technical design (as part of the mine
closure plan). For the existing activity, an environmental audit and
a rehabilitation plan together with the technical design are
compulsory.
Also, social impact assessment and a plan for its alleviation are
required.
In case of mine decommissioning, a plan for mine closure has to
be drawn up that includes, among others, a program for care and
maintenance, the post closure monitoring programme, an
environmental remediation plan, a program for social protection
and the water and environmental licenses for mine closure.
The law stipulates the obligation for financial bonds for financing
environmental remediation works.
The implementation of the post-closure monitoring program is the
obligation of the mining license holder
Mines/quarries closure is based on a plan which includes the
Order no 273/2001 approving the Manual for
environmental rehabilitation plan and social alleviation plan.
Mine Closure and Care & Maintenance
Decommissioning of a mine/quarry is based on the approval of
NAMR and Ministry of Economy and Commerce.
Risk & Hazard
Law no 360/2003 on the Regime of Hazardous These acts require special measures to be taken in case of use
management
Chemicals and Law no 478/2003 on the of explosives, including the application for a permit, ensuring safe
Regime of Explosive Materials storage rooms, adoption of standardised handling and use
practices and procedures, and the use of certified workers.
Partea 1
Environmental
Management Domain
Regime of Explosive Materials storage rooms, adoption of standardised handling and use
practices and procedures, and the use of certified workers.
GD no 95/2003 on the control of activities The GD aims to prevent major accidents that involve dangerous
having potential major risks which imply substances and to limit their consequences for people and the
hazardous substances (SEVESO) environment. The Directive applies to establishments where
certain dangerous substances are present in sufficiently large
quantities to create a major accident hazard. As well as requiring
the operators of such establishments to take preventive
measures, the regulation places a number of procedural
requirements on the authorities relating to planning, policy
integration, inspection, reporting and public access to information
The Health and Safety Law no 319/2006 The Law provides the obligations for the company management
regarding health and safety measures: to assign health and
safety prerogatives and responsibilities to employees; to adopt
internal health and safety rules; to ensure staff training; to assess
the occupational health and safety risks and to keep evidence of
work places with health and safety risks; to ensure the permanent
operation of protection, measurement and control equipment.
Personal Protection Equipment (PPE) must be provided free of
charge to employees. Company management has to obtain a
Work Safety Operating Permit from the State Territorial
Inspectorate and a Sanitary Operating Authorisation from the
Public Health Direction. With regard to mining activities, the Law
provides for appropriate use of exploration methods, proper
functioning of the ventilation system, according to the mines
classification by gas emissions.
Order no 508/2002 on the adoption of General The mining sector is covered by:
Occupational Health and Safety Guidelines - Specific norms for labour safety for underground mining
works correlated with technical prescriptions
Partea 1
Environmental
Management Domain
works correlated with technical prescriptions
- Norms for labour safety in the mining industry
- Safety norms for uranium and thorium mining industry
Specific norms for labour safety for use, transport and disposal of
explosives.
Law no 307/2006 for fire protection
Soil and groundwater
Order no 756/1997 approving the Regulation It introduces alarm and intervention thresholds regarding soil
contamination
for environmental pollution assessment pollution for different land-use types: sensitive or less sensitive.
The values refer to metals (Sb, Ag, As, Be, Bi, B, Cd, Co, Cr, Cu,
Hg, Mo, Ni, Pb, Se, Sn, Ti, V, Zn), cyanides, aromatic
hydrocarbons, polyaromatic hydrocarbons, organo-chlorinated
compounds and pesticides
Biodiversity
GEO no 195/2005 concerning Environmental Priorities of the law include protection of wildlife and habitats; the
Protection, approved by Law no. 265/2006 Law places the financial responsibility of environmental
remediation on the project sponsor.
Law no 462/2001 approving GEO no 236/2000 These acts regulate the regime of natural protected areas and the
preservation of natural habitats, wild flora and fauna species.
Law no 5/2000 on spatial planning, Section III – The Law sets the natural protected areas and identifies the items
Protected areas of the natural cultural patrimony that require protection.
GD no 2151/2004 on new areas to become
natural protected areas.
Law no 347/2004 – Mountain Law Provides for the sustainable use of mountain resources and
landscape and biodiversity conservation.
Mining Law no 85/2003 Stipulates that mining activities cannot be carried out in
established natural protected areas. In determining the location of
the project, consideration must be given to special protection
areas.
Partea 1
Environmental
Management Domain
Radioactivity
Order CNCAN no 171/2004 approves the The Order pertains to geological prospecting and exploration for
Radiological Safety Norms - Permitting radioactive ores, extraction of such ores, treatment of mining
procedures for mining activities and preparation waste, design of mining and waste treatment facilities etc. The
of uranium and thorium ores, processing of Order provides the permitting stages and requirements, including
nuclear raw materials and production of nuclear types of permits for such facilities, procedural steps in obtaining
fuel the permits.
Order CNCAN no 184/2006 approving Abrogates Order 207/2003 and Order 281/2004.
Radiological Safety Norms and on Decommissioning is subject to permitting and radiological safety
decommissioning of mining and/or processing evaluation and requires detailed technical design. The Order
installations of uranium and/or thorium ores. refers to buildings, materials, installations, waste dumps and land
areas radioactively contaminated from mining and / or ore
processing activities.
Order CNCAN no 127/2002 consolidated These Norms complete the Fundamental Norms for Radiological
approves Radiological safety Norms for the safety approved by Order CNCAN 14/2000. They apply to mining
operational radio-protection in the mining and and ore processing activities, including design of mining facilities
processing of uranium and thorium ores. and mine closure and decommissioning projects.
Order CNCAN no 221/2005 approves Norms The Order does not apply to radioactive landfills or to radioactive
for limiting radioactive liquid or gaseous mines after closure. Activity owners have to observe derived
releases from any activities, including from annual emission limits, approved by CNCAN for each site /
radioactive ore mining and processing. installation, according to a documentation to be submitted. The
Order also provides monitoring, record-keeping and quality
management requirements for the activity owner with respect with
its radioactive releases. The Annexes provide maximum
admissible concentrations for certain radionuclides.
Order no 156/2005 approving norms for the

classification of radioactive waste
Order no 56/2004 approving norms for safety
management of radioactive waste, from their
generation to final disposal.
Partea 1
Environmental
Management Domain
management of radioactive waste, from their
generation to final disposal.
Law no 320/2003 on spent nuclear fuel and The Law provides the specific requirements for nuclear and
radioactive waste management, including final radioactive waste management, the final disposal being subject
disposal. to approval by CNCAN.
Order CNCAN no 192/2002 approving According to this Order, all radioactive waste management
Radiological Safety Norms on the management activities are subject to a special permitting procedure.
of radioactive waste from mining and
processing of uranium and thorium ores
Order no 357/2005 regulates the conditions Specific permitting requirements are set by this order, but security
and Norms for transport of radioactive wastes measures are also included.
involving the Romanian territory
Other environmental Order no 50/2004 regarding defining the Objectives include implementation of EMAS for organisations
regulations procedure for establishing and co-ordinating developing activities with an environmental impact, assessing
the environmental management and audit and improving the organisations’ environmental performances
schemes (EMAS) with a view to organisations’ and supplying relevant environmental information to public and
voluntary participation to these schemes, other stakeholders. The Order stipulates that “the site” is the
amended by Order no 444/2006 smallest unit within the structure of an organisation to register
under EMAS; also it stipulates the conditions and the documents
required to register under EMAS. The annexes include the EMAS
and the internal environmental auditing requirements and the
environmental report. Registering under EMAS must not temper
with the organisation’s obligations according to environmental
regulations in force.
Order 790/2006 approving the Regulation for
organisation and operation of the EMAS
Consultative Committee and Bureau

Manual 1 - Proceduri SMM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual 1 - Proceduri SMM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de proceduri de mediu şi de

PARTEA 1 – Sistem de Management de

1. Sistemul de Management de Mediu …………………………………………..….. 2

2. Implementarea unui SMM în sectorul minier ……………………………………. 8

2.1. Paşi generici ………………………………………………………………….. 8

Politica de Mediu ………………………………………………………… 14

Elemente de Planificare ………………………………………………… 17

Implementare şi funcţionare ………………………………………….. 39

Verificare şi Acţiuni corrective ………………………………………… 64

Analiza efectuată de management ………………………………….. 80

2.2. Proceduri Operaţionale ……………………………………………………. 84

Anexa 1 – Răspunsurile la chestionarele trimise companiilor miniere

Anexa 2 – Exemplu de Registru legislativ

1. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

1.1 Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier

Progresele recente înregistrate în managementul de mediu, inclusiv dezvoltarea unor noi

În prezent, se acceptă în general că prin planificare eficientă, tehnologie modernă şi

În acest fel, managementul de mediu este o abordare sistematică şi holisitcă a aspectelor de

sistematic, implementare unui SMM se dovedeşte deosebit de importantă şi folositoare

Trebuie menţionat că schemele de SMM nu este un standard privind responsabilităţile de

1.2 Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier

companiei. Pe scurt, prin integrarea tuturor instrumentelor de management într-un SMM, o

Al treilea beneficiu major constă în faptul că implementarea unui SMM în sectorul

1.3 Integrarea în planificarea strategică

Un SMM ar trebui să fie integrat în activităţile de planificare strategică. Deschiderea unei

Integrarea consideraţiilor de mediu în planificarea strategică este vitală deoarece orice

Se ştie că managementul unei companii miniere face ca lucrurile să se petreacă conform

1.4 Sistemul de Management de Mediu în sectorul minier din România

În faza de începere a acestui proiect, a fost trimis un chestionar la un număr de 13 companii

Obiectivul nr. 1: Identificarea celor mai bune practici în domeniu;

Obiectivul nr. 3: Elaborarea de recomandări privind componentele Sistemului de

Un număr de 12 companii miniere au trimis răspunsuri la chestionare, rezultatele sondajului

Î2 – La această întrebare au răspuns 11 companii. Aspectele de mediu prioritare au fost

Aspecte de mediu prioritare

Figura 1. Aspectele de mediu prioritare pentru companiile miniere

Aşadar, managementul deşeurilor pare a fi principalul aspect de mediu pe care îl au în

Î4 – Doar 4 companii au răspuns la această întrebare, şi alte aspecte de care ar fi interesate

2. IMPLEMENTAREA UNUI SMM ÎN SECTORUL MINIER

Elaborarea acestui Manual a avut ca punct de plecare răspunsurile primite de la

2.1 Paşi generici

Componentele unui Sistem de Management de Mediu complet proiectat pentru industria

Ø Angajamentul companiei la cel mai înalt nivel

Auditul intern şi analiza efectuată de management verifică continuitatea relevanţei politicii de

Componentele reprezentative ale Sistemului de Management de Mediu sunt prezentate în

IV. Verificare şi Acţiune

Figura 2. Modelul Sistemului de Management de Mediu

Acest angajament adesea se referă la o

Alegerea unui Coordonator SMM

FIŞA 1 – Lista membrilor echipei de lucru SMM

Coordonator SMM: __Ioan Tabacu_______

Responsabilităţi: Implementează, gestionează şi menţine SMM, reportează conducerii cu privire

Membrii echipei de lucru SMM:

(1) ___George Lavrente ____________________ Titlu: ____Inginer şef producţie_______

Responsabilităţi: Furnizează necesarul de resurse pentru SMM, urmăreşte şi revizuieşte

(2) __Stela Nastase __________________ Titlu: _______Şef sector depozitare__________

Responsabilităţi: Ajută reprezentatul SMM cu implementarea şi menţinerea SMM, în special în

(3) _________________________________ Titlu: _____________________________

4) _________________________________ Titlu: _____________________________

5) _________________________________ Titlu: _____________________________

6) _________________________________ Titlu: _____________________________

Politica de mediu este o parte esenţială a sistemului de management de mediu al unei

Declaraţia de politică nu reprezintă doar o bucată de hârtie, ci o referinţă valoroasă pentru

O companie minieră ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte în stabilrea politicii de

Conformarea cu legile şi reglementările de mediu şi reducerea impactului de mediu

Coordonator SMM: Ioan Tabacu_____

(1) _George Lavrente ____________ Titlu: Inginer şef producţie_

(2) Stela Nastase ____________ Titlu: _Şef sector depozitare________

(3) _____ Titlu: _

4) _____ Titlu: _

5) _____ Titlu: _

6) _____ Titlu: _