PLANUL CU MASURILE PRIVIND PROTECTIA

MEDIULUI

1. SCOP SI DOMENIUL DE APLICARE

Planul de management de mediu identifică şi documentează modul prin care executantul va
îndeplini cerinţele care sunt specificate pentru realizarea lucrărilor, precum şi principalele atribuţii,
responsabilităţi, operaţii şi documente necesare în procesul de execuţie pentru protecţia mediului
înconjurător.
Scopul principal al Sistemului de Management de Mediu nu poate fi altceva decât să ţină sub
control impactul activităţii organizaţiei asupra mediului şi să menţină poluarea mediului la un nivel
cât se poate de mic pentru a obţine o evoluţie permanentă privind protecţia mediului.

2.DESCRIEREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI PE PERIOADA LUCRARILOR

2.1. Modul de implementare in societate

Organizatia , in baza cerintelor SR EN ISO 14001:2005 a identificat procesele necesare SMM si
modul de administrare al acestora, implementarea in intreaga societate, in domeniul de activitate .
Organizatia a determinat succesiunea, interactiunea proceselor si a documentat descrierea proceselor
in proceduri de sistem de mediu si sistem integrat mediu -sanatatea si securitate a muncii, a
determinat criteriile , metodele si resursele necesare pentru a asigura ca operarea si monitorizarea,
masurarea acestor procese sunt eficace , documentarea analizei lor facandu-se conform procedurilor
in vigoare.
Organizatia utilizeaza si procese din afara ei care influenteaza performanta de mediu in acest sens
exista proceduri documentate, prin care furnizorii de produse si servicii sunt agreati/reagreati .
In societate mai exista :Sistemul mangement al calitatii certificat cf SR EN ISO 9001 :2001
2.2. Politica de mediu
Administratorul societatii a definit politica in domeniul managementului de mediu, care asigura :
-corespondenta cu natura, dimensiunile si impactul asupra mediului, al activitatilor,serviciilor si
produselor societatii ,
-include angajamentul de imbunatatire continua si prevenirea poluarii,
-ofera cadrul pentru stabilirea si analiza obiectivelor generale si celor specifice de mediu
-ca politica de mediu este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal si
partilor interesate .
-ca este comunicata intregului personal care lucreaza in societate si celui care lucreaza in numele ei,
prin instruiri periodice ,
-ca este disponibila pentru public fiind trimisa la clienti, autoritati, parteneri, furnizori .

2.3. Planificare
2.3.1 Aspecte de mediu -Procedura aplicabila « Aspecte de mediu -PSM-02 »
Pentru identificarea aspectelor de mediu pe care societatea le poate controla si influenta, luand in
considerare si dezvoltarile noi, activitati, produse noi sau modificate, se procedeaza la o analiza
initiala de mediu care cuprinde :
 Identificarea tuturor proceselor, operatiilor, activitatiilor, serviciilor, produselor ale societatii,
  Analiza fiecarei activitati/serviciu/ produs : analiza succesiunii etapelor ; identificarea
intrarilor/iesirilor;identificarea fluxului subprodusului /produsului

 Identificarea aspectelor de mediu ale activitatilor/produselor/serviciilor

 Identificarea, documentarea si actualizarea impacturilor semnificative asupra mediului,

 Evaluarea importantei aspectelor/impacturilor ale societatii.

Inregistrari :Lista aspectelor de mediu pe activitati/ puncte de lucru

2.3.2. Obiective, tinte si programe. - Procedura aplicabila -PSM-05

Program de management de mediu -PMM
 Aspectele de mediu semnificative (obligatoriu cele cu semnificatie pozitiva si negativa)
actualizate, impreuna cu cerintele legale si de reglementare, optiunile tehnologice ale
societatii, punctele de vedere ale partilor interesate (actionari, autoritati locale, salariati,
comunitate invecinata, etc.), resursele financiare, materiale si umane stau la baza stabilirii
obiectivelor generale si specifice de mediu (tinte) .

 Obiectivele generale de mediu sunt stabilite si aprobate de Administrator in "Politica de

mediu".

 Obiectivele specifice de mediu se stabilesc pe fiecare locatie in care au fost identificate

aspecte de mediu semnificative de catre seful de locatie impreuna cu responsabilul calitate -
mediu-SSM si se aproba de catre Administrator in « Programul de management de mediu ».

 Obiectivele generale/specifice de mediu stabilite pentru societate, aprobate de Administrator,

precum si stadiul realizarii acestora fac obiectul analizei SMI efectuate de management.

2.4. Program de management de mediu

Programul de management de mediu cuprinde mijloacele, responsabilitatile si termenele pentru
realizarea obiectivelor specifice de mediu .
2.4.1. Obiectivele specifice de mediu sunt corelate cu Politica de mediu ; obiectivele care se pot
rezolva cu resurse proprii sunt cuprinse in "Programul de Management de Mediu "cod PSI- 05/F-
01.
2.4.2. Cerinte legale si alte cerinte
Partea de mediu / Procedura aplicabila ; PSI-03
Procedura identifica , determina si permite accesul personalului la cerintele legale si a altor
cerinte aplicabile aspectelor de mediu, date de societate in timpul derularii proceselor , modul de
urmarire a cerintelor , modul de actualizarea a cerintelor, modul de comunicare catre personal, a
cerintelor aplicabile .
Legislatia aplicata: Legea mediului, Legea apelor, Legislatie privind deseurile ; Legislatie
privind atmosfera , substantele toxice si periculoase ; Hotarari de guvern referitoare la mediu in
domeniul de activitate ; Ordonante ; Ordine ministeriale
Alte cerinte pot fi : Locale : de reglementeare , conventii, reglementari departamentale ,
deciziile agentiilor de mediu teritoriale, autorizatii, acorduri, licente, permise, autorizari.
Identificarea partilor interesate : Clienti, comunitate grupuri, asigurari, actionari, organe de inspectie
 Cerinte interne de performanta :
Sisteme de management, responsabilitatile angajatilor, furnizori, aprovizionare comunicare de
mediu, instruirea de mediu, reducerea riscului legat de procese , prevenirea poluaruii si conservarea
resurselor, managementul deseurilor, managementul apei, energiei, transport.
Inregistrari: liste de evidenta a cerintelor legale si altor cerinte aplicabile.
Evaluarea conformarii cu cerintele se face periodic functie de schimbarea
proceselor si a cerintelor legale .

2.4.3. Implementare si functionare

2.4.3.1. Resurse, atributii, responsabilitate si autoritate
Implementarea cu succes a SMI, partea de management de mediu, se face cu angajamentul
tuturor angajatilor.
Responsabilitatile si autoritatea privind protectia mediului sunt definite, documentate si
comunicate, repartizate la toate functiile prin fisele de post si procedurile SMI, decizii pentru functiile
relevante din societate .
2.4.3.2. Reprezentantul managementului pt SMM
Conducerea a desemnat , prin decizie, un reprezentant pentru SMM (RM) care asigura :
-ca SMM este stabilit, implementat si imbunatatit in conformitate cu SR EN ISO 14001 :2005 ;
-de raportarea managementului performanta SMM /SMI pentru analizare , inclusive recomandari de
imbunatatire .
-de informarea conducerii in legatura cu performatele de mediu ale societatii si a reprezenta
societatea in exterior pe probleme de protectia mediului
Responsabilul CMS/auditor se ocupa de : asigurarea conformitatii cu cerintele SMM,
supravegherea performantelor SMM, garantarea conformarii/conformitatii cu cerintele legate si ale
standardului, pregatirea analizei efectuate de management, comunicarea externa, audit intern SMM.,
inregistrari : fise post, decizii , proceduri SMM, rubrica responsabilitati , decizia RMM
Responsabilitatile celorlalte functii in cadrul sistemului se gasesc in : -fiercare procedura -decizii -
fise de post.

2.4.4. Competenta, constientizare, instruire - Procedura aplicabila PSI-06

Identificarea necesitatilor de instriure se face pentru tot personalul a carui munca poate avea
un impact semnificativ asupra mediului.
Constientizarea personalului de la toate nivelurile si functii relevante se face in legatura cu :
-Importanta conformarii cu cerintele legale ,
-Importanta conformitatii cu politica de mediu, procedurile si cerintele SMM,
-Impacturile semnificative reale si posibile ale activitatii lor, si de efectele benefice aduse mediului
prin imbunatatirea performantei lor individuale ,
-Atributiunile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica de mediu,procedurile si
cerintele SMM inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de urgenta si capacitatii de
raspuns, consecintele abaterii de la procedurile operationale .
Personalul care indeplineste sarcini care pot avea impacturi semnificative au instruirea
necesara si experienta in domeniu .
In cazul subcontractantilor care lucreaza in numele societatii - acestia sunt evaluati prin
procedura de aprovizionare ; se evalueaza daca subcontractantii sunt constientii cu privire la
ASM/AM ale activitatii lor (dupa caz), inainte de contractare. Dupa contractare, inainte de inceperea
lucrarilor/ serviciilor, subcontractantii sunt instruiti cu documentele si cerintele legale aplicabile .
Inregistrari :
-Program de instruire ,
-Procese verbale de instruire /evaluare ,
-Planuri de urgenta si capacitate de raspuns - testari ,
-Dosar cu evidenta atestarilor persoanelor, in domeniu,
-Identificarea functiilor care necesita instruire speciala,
-Dovada activitatilor de constientizare prin educatie, instruire corespunzatoare, experienta .
2.4.5. Consultare si comunicare -Procedura aplicabila PSI-07
2.4.5.1. Comunicarea interna se face prin urmatoarele mijloace :
-Fise de post si decizii,
-Instruire constientizare competenta ,
-Inregistrari,
-Audit intern al SMM,
-Rapoarte de neconformitate ,
-Manual SMM, proceduri,
-Evaluarea cu cerintele legale si alte cerinte .
-Informatii de mediu comunicate intern :
-Politica de mediu ,
-Aspecte de mediu,
-Cerinte legale si alte cerinte,
-Obiective, tinte de mediu , indicatori de mediu,
-Program de management de mediu ,
-Responsabilitati si fise post , subiecte de instruire si constientizare,
-Managementul deseurilor,
-Manual de MM,
-Moduri de operare ,
-Incidente / accidente de mediu, planuri de prevenire si interventie,
-Rezultatele, monitorizarii si masurarii in procese a performantei de mediu si indicatorilor din
proceduri , auditurilor,
-Rapoarte de neconformitate ,
-Rapoarte de analiza efectuata de conducere ,
-Modificari intervenite in produs, proces, materiale , proceduri practici,
-Sugestii de imbunatatire.
2.4.5.2. Comunicare externa
Societatea a decis ca nu comunica in exterior aspectele semnificative de mediu . In exterior se
comunica numai politica de mediu . Informatiile difera functie de interlocutor :
-Vecini : nu se furnizeaza date tehnice, se comunica informatii referitoare la efectele asupra mediului,
reale sau potentiale.
-Autoritati : valori masurate ale emisiilor, date referitoare la gestiunea deseurilor si ambalajelor, date
referitoare la incidente de mediu, alte date solicitate de acestia
-Clienti : Efecte asupra mediului cauzate de propriile produse/ activitati in comportarea timp si
postutilizare .
-Furnizorii de produse, materiale si servicii : conditii referitoare la modul in care trateaza materialele/
produsele si protectia mediului in timpul productiei , transportului, manipularii si stocarii pe
amplasamentul societatii
-Furnizorii de servicii : conditii referitoare la prestarea serviciilor aprovizionate, identificate prin
contracte si cerintele legale, calitatea serviciilor, instruirea personalului pentru protectia mediului,
performanta de mediu a furnizorilor, managementul deseurilor si reducerea consumului de resurse pe
amplasamentul clientului .
Inregistrari :
-Procedura de comunicare,
-Decizie cu privire la comunicarae externa a aspectelor semnificative de mediu ,
-Inregistrari care atesta functionarea procesului de comunicare :procese verbale, minute, rapoarte ,
notificari, reclamatii ale partilor interesate , raspunsuri la plingeri contracte , instruiri, etc .
2.4.6. Documentatia SMM
Documentatia SSM este integrata cu documentatia SMM.
Documentatia pentru SMM ajuta la constientizarea angajatilor referitor la cerintele pentru
realizarea obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a performantei de
mediu .
Documentatia SMM se mentine pe suport de hartie si electronic , descrie elementele esentiale
ale SMM si interactiunea lor, indica accesul la documentatia conexa .
Pentru facilitarea utilizarii documentatiei s-a luat in considerare realizarea si mentinerea
unei evidente a documentatiei existente a SMM pentru :
-corelarea politicii, obiectivelor si tintelor de mediu (in PMM)
-descrierea mijloacelor de realizare a obiectivelor si tintelor,
-documentarea functiilor cheie, responsabilitatilor , procedurilor,
-precizarea documentatiei conexe si descrierea altor elemente ale SMM ( dupa caz.),
-demonstrarea implementarii cerintelor SMM .
Documentatia interna a SMM, a societatii cuprinde documentele de mai jos acestea gasindu-
se pe suport de hirtie si magnetic, difuzata functie de necesitati, la toti factorii implicati din interior, si
este folosita si pentru scopuri externe :
-Declaratia documentata a politicii, in domeniul mediului,
-Manualul mediului cod MM,
-Programul de management de mediu PMM,
-Planuri de urgenta si capacitate de raspuns PLU,
-Proceduri de sistem de mediu cod PSM-integrate cu sistemul de SSM,
-Instructiuni de lucru de mediu ILM,
-Inregistrari, si documente pentru planificarea, operarea si controlul eficace al proceselor rerferitoare
la aspectele de mediu semnificative potentiale .
Documentatia externa a SMM: cerinte legale si alte cerinte , standarde, normative aplicabile
.

A-Manualul SMM
Este principalul document utilizat ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea
sistemului management se mediu .
In procedura 11-02 "Intocmirea documentelor sistemelor de management", sint prezentate
procedeele care privesc: identificarea, documentarea, comunicarea, revizuirea procedurilor si
manualul de management de mediu, modul de dezvoltare si mentinere a documentatiei SMM, modul
de integrare cu cea altor sisteme existente in societate , accesul salariatilor la documentatia SMM
aplicabila, tipul de suport; de hartie sau magnetic, analiza, aprobarea/ reaprobarea, modificarile,
completarile, schimbarile si revizuirile MM.
Manualul contine politica in domeniul mediului si obiectivele ei, domeniul de aplicare al
MM, referire la procedurile de sistem si instructiunile de lucru descrierea interactiunilor dintre
procesele SMM
B-Procedurile SMM
Desi standardul impune numai cateva proceduri documentate, societatea a considerat ca este
necesara documenterea tuturor cerintelor din SR EN ISO 14001 :2005 si s-au intocmit proceduri
documentate care s-au numit conventional proceduri de sistem . Procedurile de sistem care au parte
comuna cu SSM sunt combinate cu acestea, tratand in acelasi timp cerintele ambelor sisteme.
Societatea a elaborat proceduri documentate, integrate de sistem si de mediu , compatibile cu
SR EN ISO 14001 :2005 , (si OHSAS 18001 :2004), corelate cu politica in domeniul mediului ,
obiectivele si tintele cerintele legale si alte cerinte, specificul proceselor societatii, programul de
management de mediu .
 Identificarea procedurilor cat si tinerea lor sub control se face prin lista de control a
documentelor interne .
Gestionarea procedurilor in cadrul societatii decurge in conformitate cu dispozitiile adecvate
care privesc: identificarea, difuzarea, retragerea si arhivarea.
Toate procedurile se intocmesc dupa un anumit tipic simplu, fara ambiguitati, inteligibil
continind metodele care sint utilizate ,resursele si cerintele de satisfacut.
C- Documente externe ale SMM
Documentele externe ale SMM sunt :standarde, cerinte legale si alte cerinte prevederi
normative, care sunt tinute sub control prin lista docuemnetelor externe si prin listele de legislate
existente pe internet.

2.4.7.Controlul documentelor- Procedura integrata aplicabila PSI-08

Procedura asigura :
a)Documentele referitoare la partea de SMM sunt analizate periodic, revizuite atunci cand este
necesar si aprobate de persoane autorizate , revizuite periodic, disponibile in versiunea in vigoare ,
retrase si marcate corespunzator atunci cand sunt perimate ,
b)conditii pentru documente :
sint lizibile,datate (inclusiv cu data reviziei ),pastrate in mod ordonat ,arhivate
dupa o anumita perioada de timp,supuse procedurii pentru elaborare si modificare,
c)clientii documentatiei SMM
-interni ; externi
Inregistrari :
-Lista procedurilor /formularelor in vigoare,
-Lista de difuzare /retragere,
-Registrul de evidenta a documentelor sistemului integrat,
-Lista documentelor externe,in vigoare ,aplicabile pentru sistemul integrat.

2.4.8 Control operational- Procedura aplicabila PSI-09

Societatea ia in considerare operatiile si activitatile care pot contribui la producerea unui
impact de mediu semnificativ , si controlul operational (atunci cind modifica si elaboreaza
procedurile).
Mod de lucru :identificarea operatiilor si activitatilor care sint asociate ASM potential.
Planificarea acestor activitati pentru a asigura :
-stabilirea si mentinerea procedurilor documentate pentru prevenirea abaterilor de la politica de
mediu ,objective si tinte ,
-stipularea in proceduri a criteriilor de operare pentru a reduce impactul asupra mediului , stabilirea
si mentinerea de proceduri privind ASM potentiale ale bunurilor si serviciilor folosite si comunicarea
procedurilor si cerintelor relevante catre furnizori si contractanti (dupa caz)
Zonele cheie ale controlului operational :
Depozite -manipulare; transport ; productie mentenanta ; gestionarea deseurilor ; contractare
,aprovizionare,achizitia construirea sau modificarea partimoniului, unitatilor si dotarilor,activitati
curente de management care sa anticipeze si sa raspunda la schimbarile cerintelor de mediu .
Inregistrari:
-Procedura de control operational,
-Proceduri /instructiuni tehnice de lucru,
-Planuri de control operational,
-Fise de inregistrare parametrilor de mediu (buletine),
-Program de mentenanta infrastructura si DMM,
-Inregistrari care atesta aplicarea procedurilor si instructiunilor,
-Cerinte de mediu catre furnizori si contractanti .
2.4.9 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns- Procedura aplicabila PSI -10
Scopul procedurii este de a identifica :
-produsele procesele serviciile care pot genera accidentele si situatiile de urgenta potentiale -
prevenirea si reducerea impacturilor de mediu care pot fi asociate in aceste cazuri,
-analiza si revizuirea procedurilor dupa producerea accidentelor/urgentelor / testariilor,
-modul de testare a procedurilor.
Pentru specificul societatii accidentele potentiale ar putea fi date de :
-lucrari hidrotehnice, lucrari de infrastructura,
-emisia in sol, subsol si aer a produselor petroliere sau a derivatilor acestora,
-incendii, inclusiv apa de la stingerea incendiilor si materialele afectate,
-explozii pentru centala termica pe gaze naturale,si rezervoare de produse petroliere,
-conditii meteorologice extreme (inundatii ,furtuni,fulgere ),
-cutremure.
Inregistrari :
-planuri de urgenta/prevenire si capacitate de raspuns ;evidenta testarii planurilor
-Pv de constatare a starii de urgenta,
-Pv de incetarea starii de urgenta,
-Pv de instruire. Evidente.

2.4.9.Neconformitate, verificare si actiune corectiva

2.4.9.1 Monitorizare si masurarea performantei. evaluarea conformarii- Procedura aplicabila -
PSI-11
A)Se monitorizeaza indicatorii operationali ai starii de mediu ;indicatori de progres in atingerea
obiectivelor si tintelor de mediu ;conformitatea cu cerintele legale aplicabile stadiul dispozitivelor de
masurare si monitorizare.
Tipuri de monitorizare :prelevare probe si inregistrarea datelor ;subcontractarea prelevarii
analizelor si raportarii, Observare vizuala si inregistrare .
Indicatorii de performanta de mediu faciliteaza urmarirea si evaluarae performantelor de
mediu ,se pot utiliza pentru comparari interne,sint instrumente dinamice pentru monitorizare
interna,analiza si control sint :obiective, verificabili, reproduction,relevanti pentru activitatile
societatii coerenti cu politica de mediu , eficienti din punct de vedere al costului .
Indicatori pentru evaluare SMM:
-evaluarea implementarii politicii si programelor , evaluarea conformitatii cu cerintele legale ,de
evaluarea performantei financiare , evaluarea relatiilor cu comunitatea ,evaluarea indicatorilor de
performanta pentru procesele interne ale SMM .
Inregistrari :
-Procedura pentru monitorizare si masurare
-Identificare DMM
-Dovada verificarilor DMM
-Procedura de evaluare a conformarii cu reglementarile/inregistrari
B)Evaluarea conformarii (PSI-11)
Evaluarea periodica a conformarii cu legislatjia si reglementarile de mediu,
aplicabile, alte cerinte .
Identificarea cerintelor legale si a altor cerinte ,analizarea aplicabilitatii in societate
este descrisa in procedura "Cerinte legale si alte cerinte "
Evaluarea conformarii cu cerintele identificate se face anual sau de cite ori apare o legislate
noua aplicabila,sau cind se schimba procesele societatii ,periodic prin urmatoarele metode :
-Audit intern
-Analiza documentelor sau /si inregistrarilor
-Inspectii
-Interviuri
-Analiza activitatilor/datelor
-Analiza in urma testarilor personalului sau a planului de urgenta si capacitate de raspuns
-Vizite in teren/observare directa
-Evaluarea planificata este cuprinsa in programul anual de audit .
-Evaluarea conformarii cu cerintele legale se face de catre RMCM anual si ori de cite ori apare
legislate noua, aplicabila.Inregistrarea evaluarilor si stadiul implementarii actiunile corective sint
documentate de catre RCMS .
Conformarea privind gestiunea si regimui deseurilor, normele Psi si SSM se face cu ocazia
controalelor operational planificate, de catre RCMS si responsabilii de procese .
Responsabilii de procese stabilesc masurile care se impun in caz de neconformare, conform
procedurii .
Indicatorii stabiliti pentru masurarea performan|ei de mediu se analizeaza anual de conducerea
societatii in vederea evaluarii conformitatii lor cu tjintele planificate.

2.4.9.2 Accidente,incidente,neconformitati ,actiuni corective ,preventive -Procedura aplicabila :

PSI-12
Prin acesta procedura se asigura :tratarea si analizarea neconformitatilor de mediu luarea
masurilor de reducere a oricarui impact produs,se initiaza si se aduce la bun sfirsit actiunile
corective/ preventive ,adaptarea actiunii corective la magnitudinea impactului .
Tipuri de neconformitati potentiale :nerespectarea unei cerinte SMM,incalcarea unui criteriu
prestabilit (masura ,indicator),plingere sau reclamatie fondata nerespectarea reglementarilor
aplicabile ,accident /situatie de urgenta .
Inregistrari din proceduri operational,instructiuni de lucru,fise post sau decizii cu alocare de
responsabilitati si autoritati pentru gestionarea neconformitatilor , inregistari ale neconformitatilor si
a actiunilor corective / preventive,inregistrarea tururor neconformitatilor, rapoarte de neconformitate
rapoarte de audit ,proces verbal de analiza a SMM .

2.4.9.3 Inregistrari si managementul inregistrarilor- procedura aplicabila PSI-13

Scopul procedurii si aplicarii ei :asigura trasabilitatea societatii cu privire la activitatile si
performantele trecute,demonstrarea conformitatii cu cerintele standardului cerintele
politicii,procedurile sistemului ,dovada pentru auditurile interne si externe.
Perioada de pastrare a inregistrarilor,informatii privind legislatia de mediu aplicabila si modul
de conformare,informatii despre procese,produse ,informatii referitoare la aspectele semnificative de
mediu ,date pentru planificare si verificarea DMM ,rapoarte privind incidente accidente ,situatii de
urgenta ,rapoarte de audit ,rapoarte de neconformitate informatii relevante pe linie de mediu privind
furnizorii/contractantii,procesele verbale de analiza efectuata de conducere ,dovezi ale instruirii
personalului pe linie de mediu reclamatii /sugestii cu privire la mediu .

2.4.9.4 Audit intern- Procedura aplicabila PSI-14

Auditul pentru SMM poate fi combinat pentru ambele sisteme, sau simplu pentru fiecare
sistem .
AudituI intern pentru mediu-SSM se poate efectua separat sau combinat cu cel de calitate.
Procedura este identica cu cea de la calitate ,numai formularele sint diferite ,toata procedura ,
respectind SR EN ISO 19011 :2003.

2.4.9.5 Analiza efctuata de management - Procedura aplicabila PSI-15

 Analiza sistemului integrat partea de management de mediu, este realizata de persoane care
apartin nivelului superior de management care a participat la definirea politicii, obiectivelor si
procedurilor SMM.
Analiza SMM -SSM se face anual, odata cu analiza SMC,avind drept scop pentru partea de
sistem de mediu ,verificarea continuei sale relevante , adecvari si eficienta avind datele de intrare :
-rezultatele auditurilor, stadiul obiectivelor si tintelor de mediu, punctele de vedere ale partilor
interesate , comunicarea cu autoritatile incidente si alte neconformitati, utilitatea SMM, adecvarea
politicilor si proceselor, alte date relevante pentru societate .
Analiza nivelului de realizare a imbunatatirilor
Luarea in considerare a resurselor alocate,eventualele necesitati de schimbarea politicii de
mediu, a obiectivelor.
-Inregistrari
-Raport anual pentru analiza SMM -SSM
-Proces verbal de analiza efectuata de management pentru SMI(system management integrat)

3. Impactul asupra mediului

Lucrările de execuţie pentru investiţie trebuie realizate astfel încât să nu creeze dereglări
ecologice, respectând legislaţia română în domeniu:

- OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului;

- Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului;
- Legea 107/1996 “Legea apelor” şi celelalte acte legislative în vigoare privind protecţia
mediului, specifice fiecărei categorii de elemente ale mediului care trebuie protejate.

Protecţia calităţii apelor

Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafaţa obiectivului nu sunt ape reziduale, nu sunt
necesare staţii sau instalaţii de epurare ale acestor ape. Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea
suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru
beton”şi nu reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări.
Protecţia aerului
Obiectivul, în sine, la darea lui în folosinţă, nu va produce noxe care ar putea polua aerul. Nu sunt
necesare măsuri speciale pentru protecţia calităţii aerului. Noxele ce pot polua aerul sunt produse în timpul
lucrărilor de execuţie: cele rezultate din mixtura asfaltică pe perioada punerii în operă, din realizarea săpăturii
şi a turnării betoanelor. Se recomandă utilizarea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane ale căror emisii
să se încadreze în valorile stabilite în Ordinul nr. 592/2002. Staţiile trebuie dotate cu filtre din saci textili, iar
valorile limită pentru concentraţiile de particule la emisie vor fi verificate periodic. La transportul şi
depozitarea materialelor granulare care pot elibera particule fine, se vor lua măsuri de acoperire a acestora.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Zgomote şi vibraţii vor apărea în perioada de execuţie, datorită utilajelor, dar durata acestora este
limitată la perioada de lucru de zi.
Protecţia solului şi subsolului
În perioada de execuţie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la traficul de utilaje şi
vehicule grele desfăşurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau combustibil, de la manipularea unor
substanţe potenţial poluatoare (vopsele, carburanţi, solvenţi, bitum etc.). Apa folosită la diferite procese
tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 şi nu
reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări. În perioada de operare, sursele de poluare
sunt doar accidentale (pierderi de substanţe toxice, produse petroliere). Nu sunt necesare măsuri speciale pentru
protecţia solului.
Gospodărirea deşeurilor
Nu pot apărea deşeuri decât la executarea lucrărilor. În această situaţie, constructorul va avea în
vedere ca pe tot parcursul executării lucrărilor să păstreze zona în perfectă stare de curăţenie. Această
sarcină cade în seama executantului, deoarece la terminarea lucrărilor zona va fi predată la beneficiar
curată. Constructorul are obligaţia să încheie contract cu o firmă specializată în gestionarea deşeurilor.
Deşeuri diverse (solide-balast, pietriş, metal, lemn etc.) vâscoase (bitum, grăsimi, uleiuri etc.) în cantităţi
modeste, se vor neutraliza sau se vor depozita în locuri special amenajate conform H.G. 865/2002.
Deşeurile rezultate în urma executării lucrărilor de terasamente, pietrişul, pământul, elemente de beton
degradate se încarcă şi se transportă în locurile special amenajate, indicate de autoritatea contractantă, cu
respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural.
Lucrări de ecologizare
După finalizarea etapei de execuţie se trece la dezafectarea organizării de şantier.
Constructorul este obligat să predea beneficiarului zona curată.
După finalizarea lucrărilor de reabilitare, constructorul are obligaţia refacerii mediului natural, prin
ecologizarea zonei afectate si replantări.
Concluzii privind impactul asupra mediului
Obiectivul în sine nu afectează calitatea apelor, a aerului, solului, subsolului. Obiectivul este prevăzut
să nu producă zgomot, vibraţii şi să nu afecteze aşezările umane şi alte obiective de interes public. Impactul
în urma realizării investiţiei este unul pozitiv, având influenţe favorabile asupra mediului prin reducerea
poluării fonice, a noxelor, reducerea consumului de combustibil, creşterea

PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI

Actiune Impacturi
Indicator de Punerea in Responsabilit
asupra asociate - Amplasare Costuri
performanta actiune ati
mediului Masuri de
ameliorat
Solul Poluarea zonelor Zonele Vizual/lucra Finalizarea Conf. Sef santier
adiacente temporar ri de lucrarilor proiect
terenului ocupate constructie
-replantarea cu -lucrari de
vegetatie remediere
-prevenirea
compactarii
solului

Resurse Poluarea apelor Zonele Vizual/lucra Permanent Conf. Sef santier

de apa si de suprafata temporar ri de proiect
calitatea -se va lucra ocupate constructie
apei cu echipamente -lucrari de
nepoluante in remediere
vecinatatea
cursurilor de
apa,
si a conductelor
de apa potabila;
-imprejmuirea
sau ridicarea
barierelor in
apropierea
lucrarilor
Actiune Impacturi Amplasare Indicator de Punerea in Costuri Responsabilit
asupra asociate - performanta actiune ati
mediului Masuri de
ameliorat

Controlul -construirea Zonele Vizual/lucra permanent Conf. Sef santier

apelor din canalelor de temporar ri de proiect
precipita garda pentru ocupate constructie
tii dirijarea -lucrari de
apelor din remediere
precipitatii
Calitatea -reducerea vitezei Santierele de Vizual/lucra permanent Conf. Sef santier
aerului in traficul din constructie ri de proiect
zona si drumul constructie
-stropirea adiacent -lucrari de
regulata cu apa acestuia remediere
a drumurilor
neasfaltate,cand
este cazul,in
vederea reducerii
emisiilor de praf
-acoperirea
autovehiculelor
care transporta
material fin
-curatirea rotilor
basculantelor

Poluare -activitatile care In mod Vizual/lucra permanent Conf. Sef santier

fonica Produc mult special ri de proiect
zgomot trebuie constructie
sa-si reduca in zonele
activitatea in locuite si a
perioada de zi, zonelor
echipamentul critice
zgomotos vafi (gradinite,
interzis totalpe scoli
timp de noapte- , spitale)
depozitarea
deseurilor
-descarcareade
materiale
-se vor folosi
barierefizice
temporare
impotriva
zgomotului
Santierul -inaintea Santierul Vizual/lucra permanent Conf. Sef santier
de amplasarii de ri de proiect
construcii organizarii constructii constructie
de
santier (discutii
privind resursele,
drepturile si
responsabilitatile
diferitelor parti))
-intocmirea
procesului
verbal
privind predare-
primire
amplasament
insotit de fotografii
care sa ateste
starea initiala a
mediului
inconjurator si a
drumurilor
aferente
santierului
-reabilitarea
imediata

a
Vegetatia -stabilirea Toate Vizual/lucra Inainte si in Conf. Sef santier
naturala drumurilor de zonele ri de timpul proiect
acces la toate ocupate constructie lucrarilor
zonele ocupate temporar
temporar
-evitarea pe cat
posibil a distrugerii
copacilor si a permanent
vegetatiei din zona
lucrarilor

Gropi de -organizarea de Toate Existenta permanent Conf. Sef santier

imprum comun acord cu zonele acordurilor proiect
ut si primaria a ocupate legale ale
locuri de gropilor de temporar primariei
depozita imprumut
rea si stabilirea
deseurilor accesului la acestea
-restaurarea finala
(nivelare, drenaj,
masuri de reinoire
asolului si
restabilirea
vegetatiei)
Transpo Poluarea Toate zonele Vizual/lucra permanent Conf. Sef santier
rtul drumurilor ocupate de ri de proiect
betonului publice datorita santier constructie
scurgerilor in
timpul
transportului
-folosirea
echipamentelor
speciale pentru
transportul
betonului
-curatirea
santierului si a
echipamentului la
sfarsitul fiecarei
zile

Soaterea Incalcarea in Toate zonele In caz permanent Conf. Sef santier

tempora mod necuvenit a ocupate de exceptional proiect
ra din uz santier cu acordul
a pamantu primariei si
lui a
proprietarul
ui

Impleme -minimizarea In toate Planul de permanent Conf. Sef santier

ntarea cantitatilor de zonele de gestionare a proiect
planului deseurirezultate ocupare a deseurilor
de din lucrarile santierului
gestionar de
ea a constructii,
deseurilor eficienta
de utilizarii
construct resurselor
ii si si
pastrare a maximizarea
evidentei opurtunitatilor
deseurilor de reciclare
pentru
audituril e
anuale
Monitori -imbunatatirea In toate permanent Conf. Sef santier
zarea conditiilor de lucru zonele de proiect Resp.
cazarii pentru muncitori si ocupare a SSM
tempora intreg personalul santierului
re a santierului
muncitor -verificarea
ilor, curateniei
conform grupurilor
area cu sanitare(evitarea
cerintele poluarii mediului
legale(co inconjurator
nditii de santierului)
igiena,
sanatate
si
securitat
e in
munca)
Derulare -imbunatatirea Numar permanent Conf. Sef santier
a de managementului redus de proiect Resp. SSM
program proiectului in ceea neconfo
e de ce priveste rmitati
instruire aspectele de mediu,
social si de
sanatate si
securitate

Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului

Sunt prezentate măsurile care vor fi luate în considerare pe perioada lucrărilor de construcţii în
vederea minimizării impactului asupra mediului dupa cum urmeaza:
• Identificarea masurilor de limitare a impactului si dotarile pentru controlul poluarii
• Identificarea masurilor de limitare a impactului si dotarile impotriva scurgerilor
accidentale
• Identificarea masurilor de limitare a impactului si dotarile pentru administrarea
reziduurilor si dotarile impotriva scurgerilor accidentale.
Aceste măsuri au fost identificate pornind de la lista aspectelor de mediu.
La realizarea prezentului Plan de Management, măsurile au fost adaptate la caracteristicile
lucrărilor de construcţie ale Contractului.

Factor
de Co diţia / Măsuri de diminuare / limitare /
mediu n Responsabil Observaţii
eriul minimizare
Faza / Crit
Locurile A fost evitată amplasarea lor în
unde vor fi apropierea unor zone sensibile
amplasate (lângă cursurile de apă care
Proiectant /
1. organizările constituie surse de alimentare cu
de şantier apă, lângă captările de apă Şef de şantier
trebuie să fie subterană) sau trebuie asigurată
APĂ

astfel respectarea condiţiilor de protecţie a

 Control strict S-a optat pentru soluţii locale de
al apelor colectare în bazine etanşe,
Proiectant /
2. uzate vidanjabile.
Şef de şantier
generate pe Se vor incheia contracte de preluare
amplasament. a apelor uzate cu operatori autorizaţi
Urmărirea Doar dacă
calităţii Prelevări de probe din apele Operatorul
3. factorului de RSMM va solicita
vidanjate şi evacuate.
mediu apa. acest lucru
Orice material sensibil la acţiunea
apei, utilizat în construcţii va fi
depozitat în spaţii închise.
Folosirea oricăror substanţe toxice
în procesul de construcţie se va face
doar după obţinerea aprobărilor
necesare, funcţie de caracteristicile
acestora, inclusiv măsurile de
depozitare şi transport.
Măsuri
Manipularea materialelor, a
specifice
terasamentelor şi a altor substanţe
privind
folosite astfel încât să se evite
management
dizolvarea şi antrenarea lor de către
ul apelor
4. apele de precipitaţii. Şef de şantier
pentru a evita
Orice activitate sau lucrare prin care
poluarea
se va afecta dinamica naturală a
apelor de
apelor va fi realizată doar după
suprafaţă şi
obţinerea aprobărilor din partea
subterane.
organelor abilitate.
Acolo unde calitatea pământului
excavat este dubitabilă, depozitarea
definitiva a acestuia se va face doar
după verificarea calităţii si conform
rezultatelor determinărilor de
laborator, pentru a se evita
degradarea corpurilor de apă prin
spălarea acestor pămanturi;
Reducerea Referitor la emisiile de la
emisiilor de autovehicule, acestea trebuie să
5. corespundă condiţiilor tehnice Şef de şantier
la
autovehicule. prevăzute la inspecţiile tehnice care
se efectuează periodic pe toată
Reducerea Şef de şantier
antrenării Autobasculantele de transport vor fi Doar dacă
6. pământului echipate cu prelate mobile pentru va
AER

de către vânt acoperireabenei fi cazul

 Utilajele si mijloacele de transport Conform
vor fi verificate periodic in ceea ce programului
Verificarea
priveşte nivelul de monoxid de de control al
utilajelor şi
carbon si concentraţiile de emisii in companiei.
mijloacelor
gazele de eşapament si vor fi puse Nu este
de transport, Şeful de
7. in funcţiune numai după necesară
şi şantier
remedierea eventualelor defecţiuni. instituirea
alimentarea
Alimentarea cu carburanţi a unui alt
acestora cu
utilajelor şi mijloacelor de transport program,
carburanţi.
sa se facă doar utilizând unitatea special de
mobilă de alimentare. control
Urmărirea Se vor preleva probe de aer in Doar în
calităţii amplasamentul lucrărilor. situaţii de
8.
factorului de litigii şi
mediu aer reclamaţ ii
Prevederea de toalete ecologice
pentru personalul din şantier şi din
punctele de lucru.
Evitarea degradării zonelor
învecinate amplasamentului şi a
Măsuri vegetaţiei existente, din perimetrele
generale de adiacente, prin staţionarea utilajelor,
reducere a efectuării de reparaţii, depozitarea Şeful de
9. impactului de materiale etc. şantier
asupra Colectarea şi evacuarea tuturor
solului şi deşeurilor rezultate din activitatea
subsolului. de construcţii, eventual
compartimentate astfel încât odată
cu această colectare să se realizeze
şi sortarea deşeurilor pe categorii.
Evitarea pierderilor de carburanţi la
Doar în
Urmărirea situaţii de
Se vor preleva probe de sol în litigii,
calităţii
1 amplasamentul lucrărilor, poluări
factorului de
0 excavaţiilor efectuate şi din accidentale
mediu sol şi
organizarea de şantier. sau
subsol.
identificarea
unor poluări
Indepărtarea Indepărtarea imediată a stratului de
poluărilor sol dacă s-a
accidentale constatat poluare locală a acestuia,
eliminând astfel posibilitatea
1 infiltrării substanţelor în subteran şi Şeful de
1 depozitarea lui în containere până la şantier
Solsisubsol

incinerare sau depoluare;

Excavarea şi îndepărtarea solului
contaminat din incinta şantierului
sau a punctelor de lucru.
 Forajele de
monitorizar
e sunt parte
a investiţiei.
Controlul Programul
periodic al de
1 calităţii Executarea de foraje de monitorizar
2 RMM
apelor monitorizare e efectivă
subterane va fi stabilit
de comun
acord cu
Supervizoru
l şi
Respectarea Pentru amplasament se recomandă
programului lucrul numai în perioada de zi (6.00
1 Şeful de
3 de lucru şi - 22.00), respectându-se perioada de şantier
utilizarea odihnă a locuitorilor din zonele de
traseelor de tranzit. În cazul unor reclamaţii din

Pentru protecţia antizgomot,

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

amplasarea unor construcţii ale

şantierului se va face în aşa fel încât
1 Protecţia să constituie ecrane între şantier şi Şeful de
4 antizgomot. eventualele zone sensibile. şantier
Depozitele de materiale utile trebuie
realizate în sprijinul constituirii unor
ecrane între şantier şi locuinţe
1 Intreţinerea Intreţinerea permanentă a Şeful de
5 drumurilor. drumurilor contribuie la reducerea şantier
1 Urmărirea Se vor efectua măsurători de zgomot RMM In scop
6 nivelului de din amplasament. propriu,
zgomot şi pentru
vibraţii. îmbunătăţir
ea
organizării
lucrului şi
minimizarea
emisiilor de
zgomot.
Suprafaţa de teren ocupată temporar
în perioada de execuţie trebuie
limitată judicios la strictul necesar.
Măsuri Traficul de şantier şi funcţionarea
generale de utilajelor se va limita la traseele şi
BIODIVERSITATE

1 reducere a programul de lucru specificat. Şeful de

7 impactului Se va evita depozitarea necontrolată şantier
asupra a deşeurilor ce rezultă în urma
biodiversităţii lucrărilor respectându-se cu stricteţe
depozitarea în locurile stabilite de
autorităţile pentru protecţia
mediului.
 La sfârşitul lucrărilor se va efectua
refacerea suprafeţelor de teren Managerul de
1 Refacerea
ocupate temporar şi redarea acestora proiect Şeful
8 terenului
folosinţelor iniţiale. de şantier

Interzicerea desfăşurării oricărei

activităţi în afara perimetrului
şantierului
Interzicerea accesului personalului
în afara perimetrului şantierului
Măsuri Interzicerea depozitării materialelor
generale de sau deşeurilor în afara perimetrului
reducere a şantierului Interzicerea accesului
impactului utilajelor mobile şi a staţionării
asupra vehiculelor în afara perimetrului
mediului şantierului Instruirea şi
social si responsabilizarea personalului cu
economic - privire la protejarea terenurilor din
evitarea vecinătate. În cazul folosirii
afectării drumurilor publice pentru
1 domeniului transportul materialelor de Şeful de
9 public sau construcţie, se vor prevedea puncte şantier
privat din de curăţire manuală sau mecanizată
vecinătatea a pneurilor, de pământ sau a altor
perimetrului reziduuri din şantier.
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

delimitat Se va exercita un control sever la

pentru transportul de beton din ciment cu
desfăşurarea autobetoniere pentru a se elimina în
activităţilor totalitate descărcări accidentale pe
de traseu sau spălarea tobelor şi
construcţie aruncarea apei cu lapte de ciment în
parcursul din şantier sau drumurile
publice.
Şantierul pentru lucrările proiectate
va fi împrejmuit pentru a se marca
perimetrele ce intră în răspunderea
executanţilor.

B PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARILOR ACCIDENTALE ASUPRA

MEDIULUI PREVENIREA SI COMBATEREA POLUĂRILOR ACCIDENTALE
ASUPRA MEDIULUI

Legislaţia naţională privind protecţia mediului:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005, referitoare la protecţia mediului are la bază următoarele
principii:
• Principiul precauţiei;
• Principiul prevenirii;
• Principiul poluatorul plăteşte;
• Conservarea biodiversităţii si a ecosistemelor;
• Întreţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător;
• Inlăturarea poluanţilor periculoşi pentru sănătatea umană;
• Colaborarea internaţională pentru îmbunătaţirea calităţii factorilor de mediu.
 Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale Cele mai importante categorii de măsuri
preventive, de control şi/sau reactive pentru protecţia mediului înconjurător sunt:
- Gestiunea riscurilor de eroziune a solului, atât pe cale eoliană, cât şi datorată ploilor
şi scurgerii lichidelor în amplasament;
- Controlul apelor pluviale şi al sedimentelor;
- Stocarea, manipularea şi utilizarea adecvată a materiilor prime în amplasament;
- Gestiunea substanţelor chimice periculoase, în special al uleiurilor, lubrifianţilor şi
carburanţilor;
- Controlul riscurilor de inundaţii, în special atunci când se lucrează în albiile râurilor
sau în amplasamente cu nivel ridicat al apelor subterane;
- Limitarea nivelului de zgomot şi vibraţii generate şi controlul traficului;
- Minimizarea generării deşeurilor şi controlul reciclării/eliminării lor;
- Eliminarea riscurilor de contaminare a terenului, fie din activităţi directe de şantier, fie
ca urmare a riscurilor de transmitere a contaminării deja existente în teren sau în
materialele de construcţii

PROGRAM DE MASURI SI LUCRARI NECESARE IN VEDEREA PREVENIRII

POLUARILOR ACCIDENTALE

Regulile generale de management operaţional sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice sau
juridice care vor desfăşura activităţi pe amplasamentul şantierului.
Responsabil cu aplicarea măsurilor în caz de poluări accidentale este Şeful de şantier, pentru
fiecare amplasament în parte.
Intrucât poziţia amplasamentului şi dimensiunea fizică a proiectului nu induc riscuri
deosebite privind corpurile de apă, autoritatea de reglementare nu a solicitat un Plan de prevenire si
combatere a poluărilor accidentale (în conformitate cu prevederile Ordinului 278/1997 al MAPM
pentru aprobarea Metodologiei cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a
poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare).
Ca urmare, în acord cu prevederile planului de minimizare din secţiunea anterioră,
intervenţia în situaţiile potenţiale de poluare accidentală este rezumată în tabelul de mai jos:

N
r
. CAUZELE POSIBILE FACTOR DE
MĂSURI DE INTERVENŢIE
c ALE POLUĂRII MEDIU
r AFECTAT
t
Manipulare greşită sau de
Poluarea solului şi a Curăţarea zonei afectate -
către persoane
apelor de suprafaţă îndepărtarea stratului de sol, stocarea
1 neautorizate a substanţelor
şisubterane (prin temporară ca deşeu periculos şi
periculoase
infitrare). eliminarea ca atare.
(ex. vopseluri).

Manipulare greşită sau de Curăţarea zonei afectate (utilizarea

Poluarea solului şi a
către persoane materiale absorbante) - îndepărtarea
apelor de suprafaţă
2 neautorizate a substanţelor stratului de sol, stocarea temporară
şisubterane (prin
periculoase (ex. ca deşeu periculos şi eliminarea ca
infitrare).
carburanţi). atare.
 Defecţiuni utilaje şi Curăţarea zonei afectate utilizand
Poluarea solului şi a
echipamente (defecţiuni la materiale absorbante - îndepărtarea
apelor de suprafaţă
3 rezervor, baia de ulei) care stratului de sol, stocarea temporară
şisubterane (prin
duc la scurgeri pe sol de ca deşeu periculos şi eliminarea ca
infitrare).
produşi petrolieri. atare.

La avertizările ANM de cod

In caz de averse torenţiale Poluarea apelor de portocaliu sau roşu grămezile de
- spălarea materialelor suprafaţă prin materiale pulverulente se vor acoperi
4
depozitate pe creşterea materiilor cu folie de polietilenă sau prelată.
amplasamente. în suspensie. Se va realiza verificarea rigolelor
perimetrale.

C PROTECTIA APEI SI ECOSISTEMELOR ACVATICE PROTECŢIA

APELOR ŞI A ECOSISTEMELOR ACVATICE

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect, menţinerea

şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora în scopul evitării unor efecte negative
asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale:
- Interzicerea evacuării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa.
Acestea trebuie colectate şi îndepărtate prin sisteme de canalizare sau instalaţii locale de
colectare;
- Controlul depozitării deşeurilor solide, astfel încât acestea să nu fie antrenate sau purtate in
sursele de apă de suprafaţă sau subterane.
Impactul asupra apelor se poate produce prin pierderi accidentale de carburanţi de la utilajele
folosite la execuţia lucrărilor şi prin pierderi accidentale de materiale folosite la execuţia lucrărilor.
Aceste forme de impact sunt reduse şi pot fi evitate prin instituirea unor măsuri simple de
prevenire, aşa cum sunt ele menţionate anterior.
Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafaţa obiectivului nu sunt ape reziduale, nu
sunt necesare staţii sau instalaţii de epurare ale acestor ape.
Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va
fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton”şi nu reprezintă sursă de
poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări.
Modernizarea sistemului de monitoring a calităţii apelor de suprafaţă face parte din masurile
de protectie prin care se determina starea apelor de suprafata si se iau masurile stabilite in planul de
monitorizare.
Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea
si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative
asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:
- Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in
primul rand, a apelor reziduale;
- Utilizarea statiilor de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante
continute in apele reziduale rezultate in urma utilizarii apei;
- Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale;
- Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in
sursele de apa de suprafata sau subterane.
- Se interzice deversarea în obiectivele acvatice a deşeurilor industriale, menajere şi de altă
natură;
 - Nu se admite poluarea şi impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanţe chimice şi alte
produse ale activităţii de producţie;
- Nu se admite poluarea şi impurificarea suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă
din bazine şi cursul de apă cu deşeuri de producţie, menajere şi de altă natură, precum şi
derivate petroliere şi substanţe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calităţii
apelor de suprafaţă şi a celor subterane;
- Nu se admite poluarea apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice.
- Elaborarea de planuri de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale şi de sancţionare a
- poluărilor intenţionate.

D. PROTECTIA ATMOSFEREI, GESTIONAREA ZGOMOTULUI

Emisiile de poluanţi datorate obiectivului provin de la:

- Activitatea de şantier propriu-zisă din perioada de execuţie;
- Funcţionarea utilajelor mijloacelor de transport din dotare.
Factorul de emisie pentru activitatea de şantier propriu-zisă din perioada de execuţie poate fi
calculat în funcţie de o serie de parametri.
În general, sursele documentare precizeaza ca, în activitatea de construcţie sunt generate
particule cu diametru < 75 um (0.9 – 18% - cu o medie de 2.9%) şi un conţinut de umiditate de 0.46 –
5% (cu o medie de 3.4%). Aceste valori duc la obţinerea unui factor de emisie pentru particule în
suspensie: E = 0.046480 kg/tonă care ţine cont atât de activitatea de decopertare, cât şi de cea de
manipulare a betoanelor.
Ţinând cont de cantităţile de materiale prelucrate/manipulate rezultă o cantitate de emisii de
particule, la un nivel maxim de activitate, de aproximativ 1093.6 kg/lună. De asemenea, în evaluarea
cantităţilor de noxe emise trebuie luate în considerare şi noxele provenind de la funcţionarea
moroarelor utilajelor şi vehiculelor (ardere de motorină) şi deplasarea lor pe drumuri neamenajate.
Trebuie să ţinem cont de faptul că sursele discutate nu sunt surse controlate în sensul admis de
Ordinul Ministrului nr. 462/93, şi deci nu poate fi luată în discuţie încadrarea emisiilor menţionate mai
sus în prevederile acestui ordin. În calculul cantităţii de particule a fost luată în considerare şi
circulaţia pe căile de acces, ce conduce la emisia de particule prin antrenarea lor de pe drumurile
neasfaltate.
Impactul asupra aerului în perioada de construcţie
Sursele principale de poluare a aerului pot fi reprezentate
de:
• Activitatea utilajelor de construcţie
• Transportul materialelor de construcţie
• Lucrările de excavare
• Manipularea materialelor de construcţie
În cadrul şantierului sunt şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer. De exemplu:
- Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi a mijloacelor de transport
- Întreţinere şi reparaţii utilaje
Aceste activităţi au o pondere redusă în poluarea aerului în perioada de execuţie, cantitatea
totală de particule în suspensie fiind sub 1000 kg/lună.

Măsuri de protecţie a aerului în perioada de construcţie

Sursele de impurificare a atmosferei, asociate activităţilor care vor avea loc, sunt surse libere,
deschise, având cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau
asemănătoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare-epurare-evacuare în
atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice
prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic.
 Lucrările de organizare a şantierului trebuie să fie corect concepute şi executate, cu dotări
moderne în baracamente şi instalaţii, care să reducă emisia de noxe în aer, apă şi pe sol.
Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică, diminuând zonele de impact şi
favorizând o exploatare controlată si corectă. Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este
cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o umezire
mai intensă a suprafeţelor.
O atenţie specială se va acorda punerii în operă a stratului de formă care presupune
pulverizarea cu var praf. Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu
apă pentru a se reduce praful. În cazul transportului de pământ se va prevedea pe cât posibil trasee
situate chiar pe corpul umpluturii astfel încât, pe de o parte, să se obţină o compactare suplimentară,
iar pe de altă parte, se se restrângă aria de emisii de praf si gaze de eşapament.
Pentru evitarea depăşirii emisiilor de poluanţi în atmosferă se va regla corect regimul de
funcţionare a utilajelor şi sistemul de alimentare şi se va menţine în limite normale starea tehnică a
motoarelor.

Gestionarea zgomotului ambiental

Problemele de zgomot trebuie tratate conform cu prevederile din Hotărârea de Guvern nr.
493/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de zgomot.
- Angajatorul trebuie să pună la dispoziţia angajaţilor echipamente individuale de protecţie
împotriva zgomotului la valori ale zgomotului peste 80 dB (A)
- De la 85 dB în sus, zgomotul poate cauza afectarea permanentă a auzului! La valori peste 85
dB (A) purtarea echipamentului individual de protecţie de către angajaţi este obligatorie şi
zona în care se înregistrează aceste valori se semnalizează corespunzător. Dacă nivelul mediu
de zgomot al unei zile de muncă de opt ore depăşeşte 85 dB, trebuie luate măsuri de
supraveghere a sănătăţii (examinări medicale ale auzului).
- Limita maximă de expunere: 85 dB(A)

Masurile adoptate pentru controlul zgomotului si vibratilor

Santierul de constructie va cauza unele probleme in ceea ce priveste emisia de zgomot si vibratii, ca o
consecinta a urmatoarelor tipologii generice de activitati.
• Manipulare pamantului - sapaturi: utilizarea de excavatoare
• Depunerea betonului - fundatii putin adanci sau fundatii profunde - realizarea de pereti de sprijin:
utilizarea de malaxoare de beton;
• Realizarea de structuri prefabricate: utilizarea mijloacelor de transport si macaralelor;
• Finisaj - lucrari de finalizare: cu privire la utilizarea malaxoarelor de beton in locatii.
Se observa ca locatiile pentru santierele de constructii au fost alese destul de departe de zonele urbane, cu scopul
de a evita aceste probleme.
Pentru stabilirea masurilor de protectie împotriva zgomotelor si vibratiilor se au în vedere urmatoarele aspecte:
- identificarea zonelor sensibile la zgomot si vibratii, cauza sensibilitatii;
- identificarea principalelor surse locale de zgomot;
- verificarea existentei unor reglementari locale în ceea ce priveste nivelul de zgomot si vibratiile, atât în
cursul zilei, cât si în cursul noptii;
- masurarea nivelului de zgomot ambiant existent.

Nivelul de zgomot masurat, exterior asezarilor umane, va respecta prevederile legislatiei în vigoare.
Protectia poate fi realizata prin montarea de panouri fonoabsorbante, îmbracaminte antizgomot la trecerea prin
apropierea locuintelor. Dimensionarea acestora se realizeaza în functie de conditiile locale si conform
standardelor.
Pentru mentinerea capacitatii de munca a operatorilor de utilaje,in regimul de lucru al acestora se vor introduce
pauze de 5…6 minute la fiecare ora de timp operativ, pauzele fiind incadrate in categoria intreruperilor
reglementate.
Prevederea pauzelor este necesara intrucat operatorul de utilaje este expus la zgomote continue, precum si la
vibratii care, asociate cu zgomotul, influenteaza negativ organismul uman. Consumul energetic la executarea
lucrarilor terasiere variaza intre 13,52…23,74 kJ/ min situand munca operatorilor de utilaje in categoria
muncilor de efort mediu spre greu.
Excavatorul va fi folosit pentru terasamente cand poate actiona pe teren plan si suficient de rezistent in raport cu
presiunea exercitata de senile pe suprafata terenului. Manevrarea acestui utilaj se incredinteaza unui conducator
calificat (excavatorist) care trebuie sa urmareasca permanent ca, in raza de actiune a masinii, sa nu se gaseasca
alti lucratori care ar putea fi accidentati.
Întrucat zgomotul este de 89dB(A), deci nu pune probleme, iar vibratiile sunt neglijabile, excavatorul apare a fi
mai ergonomic decat buldozerul.
Buldozeristii si excavatoristii vor fi dotati cu echipament de protectie si de lucru prevazut in normele in vigoare.
În plus, buldozeristii vor fi dotati cu antifoane de tip interior, care pot diminua zgomotul cu 10…15dB(A).
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:
Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot,
conform legislatiei in vigoare, nu sunt necesare amenajari speciale, dar se impune respectarea unor masuri de
protectie impotriva zgomotului si anume:
- se recomanda lucrul numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna;
- utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica;
- contractorul va asigura folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase,
- contractorul va asigura intretinerea si functionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport,
utilajelor de constructie, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.
In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare masuri specifice de diminuare a impactului.

E. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUIPROTECŢIA SOLULUI,

SUBSOLULUI SI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Este obligatoriu ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu.

Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care
şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea
acestuia făcandu-se pe baza studiilor ecologice, avizate de organele de specialitate.
Antreprenorii lucrărilor amplasate pe terenuri agricole şi forestiere, sunt obligaţi să ia măsuri
de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii
solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de
iarnă.
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii
solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia
terasamentelor se vor evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
O mare atenţie trebuie acordată extracţiei şi manipulării materialului de umplutură. Acesta
include selecţia zonei de unde se ia pământul şi restaurarea acesteia. Zona de lucru va trebui readusă la
stadiul iniţial sau chiar la o formă mai bună.
Potenţialul impact al poluării solului şi subsolului în timpul perioadei de construcţie este
nesemnificativ.
Utilajele care deservesc activitatea vor fi verificate periodic pentru a nu funcţiona cu pierderi
de uleiuri sau alte substanţe poluante. Orice defecţiune la utilaje sau maşini, care ar putea avea efecte
negative asupra mediului va fi adusă la cunoştinţa conducerii şantierului, pentru a se lua măsurile
necesare.
La ieşirea mijloacelor de transport din zona de lucru acestea vor fi curăţate corespunzător.
În organizarea de şantier, în cazul în care se va alege varianta folosirii containerelor dormitor,
incinta în care vor fi amplasate acestea va fi astfel aleasă înca să aibă amenajate spaţii igienicosanitare.
Se vor utiliza grupuri sanitare ecologice, iar apele uzate menajere nu vor fi evacuate în emisar natural
sau la sol, ci vor fi colectate în recipiente special instalate.
Responsabilii de lucrare, în momentul în care vor face recunoaşterea de teren şi vor prelua
amplasamentele sondajelor, vor avea în vedere ca tăierea arborilor pentru realizarea investigaţiilor se
face numai după obţinerea avizului Primăriilor si acordului de mediu de la Agenţia Judeţeană pentru
Protecţia Mediului şi vor anunţa beneficiarul pentru obţinerea acestor avize.
La executarea lucrărilor de construcţie se va avea în vedere ca:
- Perimetrul pe care va avea loc descărcarea si depozitarea materialelor să fie cât mai restrâns
posibil şi cât mai apropiat de amplasamentul construcţiei propriu-zise ce se execută;
- Solul vegetal sa fie decapat si depozitat corespunzător astfel încât să nu se deterioreze, urmând
ca după finalizarea lucrărilor de execuţie să fie repus în loc;
- Deşeurile rezultate vor fi colectate separat în funcţie de tip si caracteristici, vor fi depozitate
conform reglementărilor în vigoare şi vor fi predate unei societăţi autorizate;
- Vor fi utilizate în principal drumuri de acces existente
 Surse de poluare a solului şi subsolului:
În timpul execuţiei lucrărilor de construcţie, principalele surse de poluare ale solului sunt
reprezentate de:
- Poluarea accidentală prin deversarea de produse petroliere direct pe sol;
- Depozitarea necotrolată a deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie provenite din
activităţile de construcţie desfăşurate în amplasament;
- Scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie; în timpul manipulării
acestora pot să ajungă în contact cu solul;
- Depozitarea direct pe sol a materialelor excavate în cadrul diverselor lucrări necesare

Impactul asupra solului şi subsolului în perioada de execuţie

Activităţile desfăşurate în perioada de execuţie au un impact redus asupra solului manifestat
prin pierderi accidentale de carburanţi şi/sau materiale de construcţie pe sol. Mai important ar putea fi
impactul indirect provocat de depunerea haotică sau împrăştierea deşeurilor menajere sau de tip
menajer, precum şi a celor rezultate din activitatea de execuţie a lucrărilor.

Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuţie a

lucrărilor sunt:
• Modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se
executa – excavaţii;
• Poluare accidentală prin deversarea unor produse direct pe sol;
• Depozitarea deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de execuţie

Se recomandă ca platforma bazei de producţie să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă,
pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante. Tot pentru baza de producţie, trebuie
avut în vedere ca platforma de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie realizată cu o pantă astfel încât
să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), a uleiurilor, a
combustibililor, şi apoi introducerea acestora într-un decantor primar al staţiei de epurare. În incinta
organizărilor de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare,
pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în
timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic. Apele uzate menajere provenite de la
organizarea de şantier vor fi trimise către un decantor primar al staţiei de epurare. Pentru perioada de
execuţie sunt prevăzute fonduri şi obligaţia constructorului de a realiza toate măsurile de protecţia
mediului pentru obiectivele poluatoare sau potenţial poluatoare (baza de producţie, depozitele de
materiale, organizările de şantier), existând obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate
sau afectate. Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de
protecţia mediului.
 F. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE

Protectia asezarilor umane, mediului social si calitatii vietii Impactul direct asupra locuitorilor
poate apărea numai în caz de accident în timpul transportului sau manevrării materialelor folosite pe
santier. Totodată poate apărea impact direct cauzat de căderea unor componente dacă are loc un
cutremur puternic.
Activităţile de construcţie-montaj se vor desfăşura in extravilanul localităţilor.
Pentru prevenirea poluării apei în perioada de construcţie, se iau măsuri de prevenire a unor
eventuale accidente şi măsuri de reducere a poluării în cazul roducerii accidentelor cu risc pentru
calitatea apei.
Pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei şi sănătăţii umane, lucrătorii vor fi
informaţi şi instruiţi cu privire la respectarea regulilor privind protecţia calităţii apelor şi prevenirea
accidentelor.
În etapa de executie se va utiliza apă, prin urmare se va crea un impact negativ asupra
factorului de mediu apă.
Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri accidentale de ulei
sau carburanţi pe sol, dar se vor lua măsuri de prevenire a poluării.
Funcţionarea utilajelor şi vehiculelor utilizate pentru activităţi de transport, construcţie şi
montaj va genera o serie de poluanţi specifici arderii motorinei. Se vor lua măsuri de prevenire şi
reducere a poluării aerului, măsuri ce vor fi respectate pe întreaga perioada de construcţie.
Zgomotul va proveni de la vehicule grele utilizate pentru transportul materialelor de
construcţie pe drumurile publice şi va apărea în lungul drumurilor care străbat localităţile aflate pe
rutele de transport. Impactul va fi pe termen scurt. Conducătorii auto vor avea obligaţia să respecte
vitezele legale de circulaţie, în mod deosebit când tranzitează zonele rezidenţiale.
Zgomotul emis de utilajele şi vehiculele folosite pe şantier pentru activităţi de
construcţiemontaj se diminuează pe măsura creşterii distanţei faţă de sursă. Zgomotul din perioada de
construcţie poate avea un impact pe termen scurt.
Activităţile de şantier se vor desfăşura în perioada normală de lucru, în afara orelor de odihnă
20,00-7,00.
Atenuarea naturală a zgomotului depinde mai ales de distanţele dintre sursă şi receptori.
Lucrarea prezintă impact pozitiv pentru localnici prin crearea de locuri de muncă pe durata
perioadei de construcţie.
Realizarea unei activităţi economice profitabile pe teritoriul localităţii va contribui la creşterea
veniturilor la bugetul local, precum şi la bugetul naţional.
În acest mod, proiectul va contribui la dezvoltarea economică şi socială în zonă.
Protecţia lucrătorilor va fi realizată prin aplicarea măsurilor generale de protecţia muncii şi
prin măsuri specifice.
Măsurile de protecţia muncii vor fi aplicate şi în timpul lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii. In perioada de dezafectare, impactul va fi asemănător cu cel din perioada de
construcţie.

Caracteristicile impactului potenţial asupra faunei şi florei

Ecosistemele terestre sunt caracterizate prin floră şi faună caracteristice regiunii de tip stepic şi
terenurilor agricole.
În amplasamentele analizate nu sunt zone împădurite. În perioada de construcţie se va
îndepărta vegetaţia existentă din zonele unde au loc activităţi de excavare.
Creşterea prezenţei oamenilor în zona amplasamentului va fi temporară, doar pe perioada de
construcţie. După perioada de construcţie, se va reveni la condiţiile de teren iniţiale pe toate
suprafeţele ocupate temporar. Impactul direct asupra ariilor protejate va fi prevenit prin evitarea
amplasării lor sau trecerii în asemenea arii.
Nu esista impact asupra pasarilor si faunei din zona, cu conditia respectarii regulilor minime
de protectia mediului privind ecosistemele. Pe perioada nivelul de zgomot pe amplasament va fi mai
ridicat. Vor fi necesare activităţi de monitorizare a zgomotului.
 G. PROTECTIA RESURSELOR NATURALE

PROTECŢIA RESURSELOR NATURALE ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

Resursele naturale constitute o parte importanta a avutiei nationale, fiind formate din
totalitatea surselor existente în natura si care sunt folositoare omului în anumite conditii tehnologice,
economice si sociale. Extrase din mediul lor natural pot fi transformate în bunuri a caror utilizare
presupune consumul lor direct.
Resursele naturale sunt clasificate în doua categorii distincte: -regenerabile; - neregenerabile;
Resursele naturale regenerabile sunt constituite din: -apa; -aer; -sol; -flora; -fauna; -energie
solara; -energie eoliana;- energie a mareelor.
Iar cele neregenerabile cuprind: -totalitatea substantelor minerale; -totalitatea combustibililor
fosili;
Între resursele componente ale primei categorii exista interactiuni naturale puternice, astfel ca,
orice interventie antropica asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinte si asupra celorlalte.
Utilizarea acestor resurse este practicata într-o maniera complexa si coordonata, pentru
realizarea simultana a mai multor scopuri. Aplicarea unor metode distructive poate, sa provoace
anumite schimbari ireversibile ale resurselor naturale, modificand chiar caracterul lor "regenerabil".
Factorul principal care transforma, aproape total si ireversibil, resursele naturale regenerabile
în resurse neregenerabile, este poluarea. considera ca s-a produs degradarea mediului înconjurator,
avand consecinte pe termen lung, greu sau imposibil de evaluat si corectat.
În fiecare proces de productie si activitate desfasurata de catre om, reducerea impactului
negativ asupra mediului înconjurator se poate realiza, în primul rând, prin mijloace de prevenire a
poluarii, prin utilizarea rationala si conservarea resurselor naturale.
Prevenirea poluarii, ca factor major de protejare si conservare a resurselor naturale
regenerabile si implicit a mediului înconjurator, se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate
materiale, tehnici, tehnologii si practici care sa conduca la eliminarea sau macar la reducerea
acumularii deseurilor sau a altor poluanti.
De asemenea, prevenirea poluarii este posibila prin limitarea transferarii factorilor poluanti
dintr-un mediu în altul si printr-o gestionare corecta a deseurilor, astfel încat agentii poluanti aferenti
sa nu ajunga în mediul inconjurator.
Prevenirea poluarii este deosebit de importanta si pentru alte componenete ale mediului cum
sunt flora si fauna.
Apa, aerul si solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile, dar si cel mai frecvent supuse
agresiunii factorilor poluanti, avand consecinte directe si grave nu numai asupra calitatii ambiental,
dar si a sanatatii oamenilor si altor vietuitoare.
Unitatea naturala de formare a resurselor de apa este bazinul hidrografic definit ca teritoriul în
care se colecteaza apele. In studiul circulatiei apei în natura (ciclul hidrologic), bazinul hidrografic ca
unitate fizico-geografica care înglobeaza reteaua hidrografica la cumpana apelor, actioneaza ca o
unitate functionala, fundamentala si deci ca o unitate de baza pentru gestiunea, amenajarea si protectia
resurselor de apa
Circuitul apei în natura (denumit uneori si ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de
circulatie continua a apei în cadrul hidrosferei Pamântului. Acest proces este pus în miscare de radiatia
solara si de gravitatie. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa îsi schimba starea de agregare succesiv
în stare solida, lichida sau gazoasa. Apa se misca dintr-un element component al circuitului în altul, de
exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt
evaporatia, transpiratia, infiltratia si scurgerea. stiintele care se ocupa cu studiul miscarii apei în cadrul
acestui circuit sunt hidrologia si meteorologia.
In prezenta vegetatiei o parte din precipitatie este retinuta prin interceptie, de stratul vegetal,
iar restul ajunge pe sol, strabatand foliajul sau prin curgerea pe trunchiul arborilor.
Resursele de apa fiind regenerabile depind de variabilitatea climatica naturala, de schimbarile
climatice si de influentele omului asupra mediului înconjurator.
 Responsabilii de lucrare din partea executantului, în momentul în care se face recunoaşterea
de teren şi se vor prelua amplasamentele sondajelor, se va avea în vedere ca tăierea arborilor
pentru realizarea investigaţiilor să se facă numai după obţinera avizului Primăriei şi a acordului de
mediu de la Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului şi va fi anunţa beneficiarul pentru
obţinerea acestor avize.
Pentru evitarea depăşirii emisiilor de poluanţi în atmosferă se va regla corect regimul de
funcţionare al utilajelor şi sistemul de alimentare şi se va menţine în limite normale starea tehnică a
motoarelor.

H. MANAGEMENTUL DESEURILOR

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Principii în gestionarea deşeurilor

La baza activităţilor de gestionare a deşeurilor stau câteva principii enunţate în cadrul
Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor1 şi a legislaţiei comunitare.
- principiul protecţiei resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza şi eficientiza
utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;
- principiul prevenirii – ierarhia deşeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul
legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire şi gestionare a deşeurilor, astfel: prevenirea,
pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, şi în ultimul rând
eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.
- principiul substituţiei – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime
nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităţilor de deşeuri periculoase
- principiul subsidiarităţii – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul
gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare
- principiul proximităţii – stabileşte că deşeurile trebuie tratate şi eliminate cât mai aproape de
sursa de generare principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ţinut
cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru
protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Obiective prioritare ale gestionării deşeurilor

Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor ţin seama de principiile generale care
stau la acestor activităţi:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora
prin:
1. dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
2. dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare
sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau
periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
3. dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din
deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care
se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Condiţii generale privind regimul deşeurilor

Principalul obiectiv al dispoziţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor trebuie să fie protecţia
sănătăţii oamenilor şi a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul, tratarea,
stocarea şi depozitarea deşeurilor. Astfel trebuie satisfăcute următoarele condiţii necesare şi
obligatorii:
• să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
• să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
• să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
 GENERALITATI

Deşeurile din construcţii şi demolări provin din activităţi precum construirea de clădiri şi
obiective de infrastructură, demolarea totală sau parţiala a clădirilor şi a obiectivelor de infrasatructură,
construcţia şi întreţinerea căilor rutiere. Deşeurile din construcţii şi demolări pot constitui o resursă
pentru reciclare şi folosire în industria construcţiilor. Din punct de vedere ecologic, reutilizarea
deşeurilor din construcţii şi demolări reduce spaţiul destinat depozitelor de deşeuri autorizate şi
permite şi o economie a resurselor naturale, în timp ce, din punct de vedere economic, utilizarea
materialelor reciclate în locul resurselor naturale, care ating costuri extrem de mari, devine, de la un an
la altul, o soluţie din ce în ce mai avantajoasă.

TIPURI DE DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Deşeurile din construcţii şi demolări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum
construcţia de clădiri şi obiective de infrastructură, construcţia şi întreţinerea căilor rutiere demolarea
totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, putând include: materiale rezultate
din construcţii şi demolări clădiri – ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă,
lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat; materiale
rezultate din construcţia şi întreţinerea căilor de acces şi a structurilor aferente - smoală, nisip, pietriş,
bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici; materiale
excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. - sol, pietriş,
argilă, nisip, roci, resturi vegetale.
Deşeurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări includ: materiale periculoase –
mazbest, gudroane şi vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură
de vinil, solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare,
ignifugare, impermeabilizare etc.; materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu
materiale periculoase – ex. materiale de construcţii amestecate cu substanţe periculoase, materiale
amestecate rezultate în urma activităţii de demolare neselectivă etc.; soluri şi pietrişuri contaminate cu
substanţe periculoase.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt încadrate la categoria 17, conform Catalogului
European al Deşeurilor şi în România sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.856/2002
privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase. Din cele 44 tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări, 16 sunt încadrate ca deşeuri
periculoase.

PREVENIREA PRODUCERII DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Prevenirea si minimizarea producerii de deşeuri trebuie realizate începând cu faza de

proiectare a construcţiei şi continuând cu achiziţionarea materialelor şi construcţia efectivă, prin
măsuri precum: evitarea soluţiilor de execuţie care presupun utilizarea unei cantităţi mai mari de
materie primă; evitarea demolărilor inutile, prin evaluarea atentă a structurilor deja existente
şiîncercarea integrării acestora în noul proiect; calcularea cât mai exactă a necesarului de materiale;
alegerea unor soluţii de execuţie care să presupună utilizarea de materiale reciclate sau recuperate;
utilizarea unor materii prime şi tehnologii „prietenoase faţă de mediu”, ca de exemplu: izolaţii din
materii prime precum lâna de oaie, plăci din fibră de lemn, vopsele şi tencuieli ecologice; alegerea
unor procese de demolare controlată care să permită recuperarea şi valorificarea unor materiale de
construcţii, precum lemnul, cărămizile, tâmplaria etc.
Utilizarea, pe cât posibil, a construcţiilor modulare, „pre-fabricate” care să diminueze
cantitatea de deşeuri produsă atât pe santier, cât şi care să permită şi o dezasamblare ulterioară mai
usoară sortarea deşeurilor pe şantier; separarea deşeurilor periculoase de cele nepericuloase.
Compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări Factorii care influenţează compoziţia deşeurilor din
construcţii şi demolări: natura lucrărilor de construcţii care se realizează, dacă este vorba despre
construcţia unei clădiri noi sau renovarea/modificarea unei construcţii mai vechi; tehnologiile de
construire folosite; tradiţiile de construcţie şi a materialele folosite; clima, caracteristicile geologice şi
seismice ale terenurilor; activitatea economică şi dezvoltarea tehnologică a zonei; materiile prime şi
materialele de construcţie disponibile pe plan local.

Generarea molozului
Moloz din activitatea de demolare din construcţii civile m³moloz/m² suprafaţă construită =
1,17 m³/ m²; Moloz din activitatea de construcţii - 3% din materialele utilizate devin moloz încă din
faza de construcţie, moloz rezultat de la renovare/modernizare/restaurare La fiecare
renovare/modernizare/ restaurare rezultă o cantitate de moloz de circa 2% din cantitatea de material
utilizată iniţial.

VALORIFICAREA DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Principalele materialele care pot fi valorificate din deşeurile din construcţii şi demolări sunt:
materialul excavat (sol, nisip, pietriş, argilă, roci); materiale de la construcţia drumurilor, respectiv de
la spărturi de drumuri (bitum, smoală, pavaj, nisip, pietriş, roci zdrobite, asfalt vechi); materiale de la
construcţia sau demolarea clădirilor (sol, ciment, ţigle, cărămizi, beton, ipsos, lemn, metale, sticlă);
materiale de pe şantierele de construcţii (lemn, plastic, hârtie, carton, metale, cabluri, soluţii de lăcuit
şi vopsit). Deşeurile din construcţii şi demolări, pot fi valorificate : ca materie primă în construcţia de
noi clădiri (ex. reutilizarea cărămizilor, a ţiglelor, structurilor metalice, tâmplăriei, materialelor pentru
izolaţii deteriorate, rezultate în urma demolărilor); în construcţia drumurilor sau trasarea unor căi
deacces (ex. ciment, beton din demolări concasat) la fabricarea materialelor de construcţii (caramidă,
ţiglă, beton, structuri de lemn, izolaţii); ca materiale pentru acoperirea zilnică a deşeurilor depozitate;
la închiderea depozitelor de deşeuri menajere şi încadrarea acestora în peisaj; la realizarea unor bariere
tampon pentru izolarea fonică; ca material de umplutură pentru diferite construcţii; ecologizarea si
inchiderea carierelor şi minelor dezafectate; realizarea de materiale plastice şi metalice; amenajarea
grădinilor sau plantaţiilor (sol nepoluat).

I) MANAGEMENTUL DESEURILOR INERTE

Gestionarea şi ridicarea de la rampa de gunoi

Reziduuri din demolări selectivă
Metale amestecate
Vor fi înmagazinate în containere corespunzătoare la o
Amestec de beton, cărămizi,
rampă de gunoi selectivă şi ulterior mutate, prin
ţigle, etc.
intermediul unui administrator autorizat la o groapă
Pământ
autorizată. Transferul se va efectua cu măsuri de
Plastic
protecţie corespunzătoare pentru a se evita emisia de
Beton praf pe parcursul transportului.
Cablaj
Gestionarea şi ridicarea de la rampa de gunoi
Reziduuri din construcţii selectivă
Beton/Asfalt Vor fi înmagazinate în containere corespunzătoare la o
Plastic rampă de gunoi selectivă şi ulterior mutate, prin
Pământ intermediul unui administrator autorizat la o groapă
Lemn autorizată. Transferul se va efectua cu măsuri de
Metale amestecate protecţie corespunzătoare pentru a se evita emisia de
Agregate praf pe parcursul transportului.

Conducerea Şantierului va pune la dispozitia echipelor angrenate in aceasta lucrare in

organizarea de santier, containere in care sa se colecteze separat deseurile rezultate pe şantier, pentru
predarea acestora către societăţi autorizate.
Seful santierului are obligatia sa asigure depozitarea deseurilor colectate separat în functie de
 tip si caracteristici şi predarea lor către societăţi autorizate (pe bază de contract) si va raspunde de
modul in care se respecta prevederile legale privind deşeurile, in interiorul santierului .

J)MASURI DE REDUCERE A PRAFULUI

Definitia masurilor care trebuiesc adoptate pentru reducerea impactului cauzat de praf asupra receptorilor din
vecinatatea santierelor de constructii, este bazata pe criteriul evitarii imprastierii prafului din zona santierului si,
daca nu este posibil, evitarea urcarii acestuia.
Masurile care trebuiesc adoptate pentru stoparea prafului, vor consta in:
1. Bariere fizice de-a lungul perimetrului santierului de constructie. Ele sunt bariere artificiale de lemn
plasate in apropierea zonelor cu o productie mai mare de praf. Unele bariere impotriva prafului vor fi din lemn
de brad avand o inaltime de cel putin 3 metri.
2. Udarea urmelor de vehicule, a perimetrului santierului si a drumurilor externe utilizate de vehiculele
din santierul de constructii, cu scopul de a evita urcarea prafului de la rotile vehiculului si de a lega praful la sol.
Aceasta operatiune va fi efectuata de cisterne.
3. Difuziunea prafului se va limita de asemenea si prin pavarea cu beton a perimetrului santierului.
4. In particular, eliminarea prafului in zonele critice cu sisteme de umidificare.
Alte interventii de reducere care actioneaza asupra surselor de praf si care trebuiesc adoptate, constau in:
• Instalarea unor sisteme pentru udarea rotilor mijloacelor de transport ce ies din santierul de constructii:
sunt simple bazine de apa prin care trec mijloacele de transport pentru a evita difuziunea prafului si murdarirea
drumurilor din afara santierului de constructii.
• Acoperirea incarcaturilor vehiculelor ce se pot imprastia pe timpul transportului;
• Sa se acorde o atentie deosebita metodologiilor si timpilor de incarcare si descarcare, precum si pentru
dispunerea rationala a movilelor de pamant si alternanta a activitatilor;
• In zonele de lucru, viteza mijloacelor de transport va trebui sa fie scazuta si aceasta limita de viteza va
trebui sa fie in conformitate cu situatia reala a planurilor de tranzit;
• Mijloacele de transport utilizate vor fi dotate conform prevederilor normelor in vigoare si vor avea o
intretinere continua: o atentie deosebita se va acorda tipologiei si intretinerii filtrelor, tinand cont de asemenea si
de diminuarea poluarii acustice.

K)MASURILE ADOPTATE IN CAZUL PRODUCERII UNOR AVARII

LA RETELELE EXISTENTE IN ZONA SANTIERULUI
DATORATE EXECUTIEI LUCRARILOR

In cazul in care lucrarile implica modificari sau conexiuni la structurile existente, se va

mentine integritatea structurii existente si se va asigura ca au fost luate toate masurile astfel, incat nici
o fisurare sau orice alt efect advers sa nu fie provocat structurilor existente.
Vom lua toate masurile de prevenire necesare pentru a evita cauzarea oricaror deteriorari
neprevazute a drumurilor, proprietatilor, solului copacilor si surselor de apa subterane si altor
caractersitici pe durata contractului.
In cazul in care se descopera scurgeri sau avarii, se va notifica imediat inginerul si
proprietarul implicat, dupa caz, iar constructorul va oferi pentru fiecare instalatie repararea imediata
sau inlocuirea instalatiei afectate.
Avarierea include toate actiunile care ar putea duce la o avarie a mediului precum descarcari
de deseuri, combustibili sau ulei si distrugerea mediului de catre o instalatie sau echipament.
Constructorul va proteja toate structurile existente la subsol si la supreafata impotriva avariei, fie daca
aceasta se afla sau nu in limitele de servituti obtinute de catre angajator. Atunci cand pereti, garduri,
porti, baraci, cladiri sau orice alte structuri trebuie sa fie indepartate pentru realizarea constructiei din
proiectul tehnic in mod corespunzartor, acestea vor fi reconstruite in starea lor initiala spre satisfactia
proprietarului, ocupantului si inginerului. Inginerul va fi notificat cu privire la orice avarie provocata
structurilor iar reparatiile si inlocuirile vor fi realizate inainte ca lucrarile permanente respective sa fie
considerate terminate. In calitate de constructor rta si inlocui orice structuri mici diverse fara
compensatie suplimentara din partea angajatorului. Aceste structuri vor fi inlocuite intr-o stare la fel de
buna ca cea initiala. Daca se gasesc structuri care sa impiedice constructia lucrarilor dupa cum a fost
proiectat , societatea va notifica inginerul cu privire la modificarile propuse si va realiza
modificarile rezonabile necesare spre satisfactia inginerului. Societatea - se va ocupa in mod
prompt de plangeri, revendicari, avarii sau raniri ale proprietarilor sau ocupantilor.

L) TESTE
 Situatia mediului in urma derularii contractului de lucrari va fi evaluata prin cel putin doua
teste: unul inainte de inceperea lucrarilor, care sa ateste starea mediului initiala si altul la finalizarea,
care sa ateste starea mediului finala si sa permita compararea intre cele doua momente. Tipurile de
masuratori sunt stabilite prin Autorizatia de mediu a lucrarii .
In lipsa datelor din Autorizatia de mediu vor fi efectuate, in principiu, urmatoarele masuratori:
• nivelul de noxe din aer;
• nivelulzgomotului;
• probe de sol in zonele de lucru.
Totodata se va pune in aplicare Planul de monitorizare a factorilor de mediu pentru a tine sub
control acesti factori si a limita poluarea acestora.