Experiente Chimice Discovery PDF

Vârsta 8+
Creează săpunuri fantastice

parfumate şi colorate!
1
Cuprins
REGULI DE SIGURANŢĂ ..................................................................................... 3

INFORMAŢII DE PRIM AJUTOR GENERALE...................................................... 3
LISTA DE SUBSTANŢE CHIMICE FURNIZATE .................................................. 3
CONŢINUTUL SETULUI ....................................................................................... 6
Introducere / Materia din jurul nostru .................................................................... 7
1. Introducere ........................................................................................................ 7
2. Materia din jurul nostru ..................................................................................... 7
2.1. Substanţele şi amestecurile........................................................................ 8
2.2. Starea materiei ......................................................................................... 10
2.3. Transformarea materiei ............................................................................ 18
3. Igiena personală ............................................................................................. 19
3.1. Igiena pielii ............................................................................................... 19
3.2. Igiena dinţilor ............................................................................................ 21
3.3. Igiena alimentelor ..................................................................................... 21
3.4. Igiena hainelor .......................................................................................... 22
4. Săpunurile ....................................................................................................... 22
4.1. Originile săpunurilor ................................................................................. 22
4.2. Fabricarea săpunului ................................................................................ 26
4.3. Decorarea săpunului ................................................................................ 34
4.4. Impactul săpunurilor şi detergenţilor asupra mediului .............................. 39
5. Experimente .................................................................................................... 41
2
REGULI DE SIGURANŢĂ
- Citiţi instrucţiunile înainte de utilizare, respectaţi-le şi păstraţi-le pentru

consultare ulterioară.
- Păstraţi copiii mici şi animalele la distanţă de zona experimentală.
- Păstraţi setul ferit de copiii cu vârsta sub 8 ani.
- Spălaţi-vă bine mâinile înainte şi după fiecare experiment.
- Curăţaţi întreg echipamentul şi zona de lucru după experiment.
- Asiguraţi-vă că toate recipientele şi/sau ambalajele ne-sigilabile la loc să fie
bine închise şi depozitate corespunzător după folosire.
- Asiguraţi-vă că toate recipientele goale şi/sau ambalajele ne-sigilabile la loc să
fie reciclate corespunzător.
- Nu utilizaţi echipament ce nu a fost furnizat împreună cu setul sau recomandat
în instrucţiunile de utilizare.
- Evitaţi contactul cu ochii (valabil pentru săpun şi ingrediente).
- Produsele fabricate (săpunurile) nu trebuie utilizate în continuare dacă îşi
modifică aspectul, culoarea sau mirosul.
- Conţine parfumuri care pot cauza reacţii alergice (salicilat de benzil; citral;
hexyl-cinnamaldehidă; Lilial; d-Limonenă; Linalool)
INFORMAŢII DE PRIM AJUTOR GENERALE

În caz de contact cu ochii: spălaţi ochii cu apă din abundenţă. Cereţi imediat
ajutor medical dacă este necesar.
În caz de înghiţire: spălaţi gura cu apă şi beţin apă proaspătă. Nu induceţi
voma. Cereţi imediat ajutor medical.
Numărul de telefon al centrului naţional de informaţii pentru prevenirea

intoxicaţiilor sau al spitalului local. TELEFON: 021.318.36.06 MAIL:
infotox@insp.gov.ro Prin intermediul acestora vi se pot oferi informaţii despre
măsurile de luat în caz de intoxicare.
În caz de urgenţă formaţi:

SUA 911 / Marea Britanie 999 / Australia 000 / Europa 112
LISTA DE SUBSTANŢE CHIMICE FURNIZATE

Baza săpunului
3
INGREDIENTE: Apă (CAS # 7732-18-5), Glicerină (CAS # 56-81-5), Stearat de
sodiu (CAS # 822-16-2), Propilen Glicol (CAS # 57-55-6), Sorbitol (CAS # 50-70-
4), Laureat de sodiu (CAS # 629-25-4), Lauril Sulfat de Sodiu (CAS # 13150-00-
0), Lauril Sulfosucinat de Disodiu (CAS # 13192-12-6), Clorură de sodiu (CAS #
7647-14-5), Acid stearic (CAS # 57-11-4), Acid Lauric (CAS # 143-07-7),
Pentetat Pentasodic (CAS # 140-01-2), Etidronat Tetrasodic (CAS # 3794-83-0)
Colorant cosmetic albastru (Food Blue 2)

INGREDIENTE: CI 42090 (CAS # 3844-45-9);
Metilizotiazolinona (CAS # 2682-20-4);
Metilcloroizotiazolinona (CAS # 26172-55-4);
Dimetilol-uree (CAS # 140-95-4); Dimetilol glicol (CAS # 3586-55-8)
Colorant cosmetic galben (Food Yellow 4)

Colorant cosmetic roşu (Food Red 3)

Aromă de măr
Declaraţie pericole:
H317: Poate cauza o reacţie alergică a pielii
H411: Toxic pentru organismele acvatice cu efecte
persistente de lungă durată
Declaraţie de precauţie:
Prevenţie:
P261: Evitaţi respirarea vaporilor.
P280: Purtaţi mănuşi de protecţie.
Răspuns:
P302 + P352: DACĂ ESTE PE PIELE: Spălaţi cu apă şi săpun din abundenţă.
P333 + P313: Dacă apare iritaţia sau eczema pielii: Solicitaţi consult medical.
P363: Spălaţi îmbrăcămintea contaminată înainte de reutilizare.
Conţine Aldehidă hexil-cinamică, Salicilat de benzil, D-Limonenă, Delta-1-

(2,4,6-Trimetil-3-ciclohexen-1-yl)-2-buten-1-onă, 2,4-Dimetil-3-ciclohexan-1-
carboxaldehidă, Citral, Butilfenil metilpropional. Poate produce o reacţie
alergică.
Aromă de mandarină
Declaraţie de pericol:
4
H304: Poate fi fatală dacă este înghiţită şi pătrunde în căile respiratorii.
H315: Cauzează iritaţia pielii.
H317: Poate cauza o reacţie alergică a pielii.
H226: Lichid şi vapori inflamabili.
H400: Foarte toxic pentru viaţa acvatică.
H410: Foarte toxic pentru viaţa acvatică cu efecte persistente de lungă durată.
Declaraţii de precauţie:
Generale:
P101: Dacă este necesară intervenţia medicală, trebuie să aveţi la îndemână
recipientul produsului sau eticheta acestuia.
Prevenire:
P210: Feriţi de căldură, suprafeţe încinse, scântei, flacără deschisă şi alte surse
de aprindere. Nu fumaţi.
P233: Păstraţi recipientul închis etanş.
P261: Evitaţi respirarea vaporilor.
P280: Purtaţi mănuşi de protecţie.
Răspuns:
P301+P310: DACĂ ESTE ÎNGHIŢIT: Sunaţi imediat la CENTRUL DE
PREVENIRE A INTOXICAŢIILOR.
P302+P352: DACĂ ESTE PE PIELE: Spălaţi bine cu apă şi săpun.
P303+P361+P353: DACĂ ESTE PE PIELE: Îndepărtaţi imediat toată
îmbrăcămintea contaminată. Clătiţi pielea cu apă.
P331: NU induceţi voma.
Depozitare:
P405: Păstraţi încuiat produsul.
Conţine: D-Limonenă, Alfa-Pinen, Beta-Pinen, Citral, Hidroxicitronellal.
Poate provoca o reacţie alergică.
Luciu
INGREDIENTE: Tereftalat de polietilenă (CAS # 25038-59-9); Etoxi-metoxi-etenă
(CAS # 63450-15-7); CI 77000 (CAS # 7429-90-5), CI 74260, CI 16035, CI
77891
5
CONŢINUTUL SETULUI
Descriere Cantitate
1. Forme din plastic pentru săpunuri 3
2. Bază pentru săpun 2
3. Folie din plastic 3
4. Panglică din satin 6
5. Mănuşi 1
6. Luciu 2
7. Aromă de mandarină 1
8. Aromă de măr 1
9. Eprubete cu capac 6
10. Colorant galben cosmetic 1
11. Colorant albastru cosmetic 1
12. Colorant roşu cosmetic 1
13. Spatule din lemn 3
14. Pipete Pasteur 3
6
Introducere / Materia din jurul nostru
1. Introducere
V-aţi gândit vreodată la importanţa săpunului? Cum ar fi fost dacă nu ar fi fost
inventate săpunurile şi derivatele lor? Care este starea fizică a săpunului? Ce
tehnici de igienă trebuie să urmaţi pentru a rămâne sănătos? Din ce sunt
fabricate săpunurile? Ce caracteristici le permit să îndepărteze eficient murdăria?
Prin intermediul acestei cărţi educaţionale şi experimentelor din Laboratorul de

săpun, intenţionăm să vă oferim răspunsurile la toate aceste întrebări într-un
mod clar şi distractiv.
Vă dorim distracţie plăcută în timp ce învăţaţi să realizaţi săpunuri fantastice din

glicerină!
2. Materia din jurul nostru
Aţi privit cu adevărat în jurul nostru? Suntem înconjuraţi de materie, de diferite

forme, culori şi stări fizice, care se află într-o continuă transformare.
Haideţi să explorămm câteva caracteristici, definiţii şi curiozităţi despre materia

aflată în jurul nostru. Astfel, aveţi şansa de a înţelege mai bine câteva concepte
despre fabricarea săpunului.
7
2.1. Substanţele şi amestecurile
a) Substanţele
Cunoaşteţi ce este o substanţă? Utilizăm acest cuvânt atât de des, dar probabil
nu îi cunoaştem cu adevărat semnificaţia!
Substanţa reprezintă un tip particular de material, compusă doar dintr-un anume

fel de molecule sau atomi.
Există substanţe simple şi substanţe compuse. Substanţele simple sunt

alcătuite doar dintr-un singur tip de atomi, precum oxigenul (format doar din
atomi de oxigen), sau fier (format doar din atomi de fier).
Substanţele compuse sunt alcătuite din atomi diferiţi, dar doar dintr-un anume
tip de molecule.
Apa reprezintă un exemplu, deoarece este formată din doi atomi de hidrogen şi
unul de oxigen, dar este alcătuită exclusiv din molecule de apă (H2O).
Imaginea 1. Structura moleculei de apă (H2O)
Un alt exemplu de substanţă compusă o reprezintă glicerina sau glicerolul, o

componentă a săpunului pe care veţi avea ocazia să o cunoaşteţi mai târziu în
această carte.
Glicerolul reprezintă o substanţă compusă din atomi diferiţi (carbon, oxigen şi

hidrogen), dar cu molecule egale (de glicerol).
8
b) Amestecurile
O substanţă trebuie să fie pură. Când nu este pură, atunci este un amestec de
substanţe. Aceste amestecuri pot fi omogene sau heterogene.
Un amestec este omogen când două substanţe se amestecă complet şi nu pot fi

distinse.
Amestecul de apă cu zahăr reprezintă un exemplu. În acest caz, zahărul se

dizolvă complet în apă, formând un amestec omogen, denumit soluţie.
Într-o soluţie, substanţa care se află în cantitate mai mică este denumită
substanţă dizolvată (în acest caz zahărul), în timp ce substanţa în care se dizolvă
şi care se află în cantitate mai mare este denumită solvent (în acest caz apa).
Un amestec heterogen se produce atunci când două substanţe nu se amestecă,

de exemplu în cazul apei şi uleiului. Se spune despre cele două substanţe că
sunt insolubile sau imiscibile.
Ştiaţi că....
Anumite lichide nu se amestecă datorită diferenţelor de densitate?
Apa şi uleiul reprezintă un exemplu excelent. În acest caz, densitatea uleiului
este mai mică decât cea a apei. Densitatea este similară greutăţii, iar din
moment ce uleiul cântăreşte mai puţin de cât apa, spunem că are o densitate
mai redusă. Dacă turnaţi ambele lichide într-o sticlă, după un timp veţi observa
două straturi: uleiul va rămâne deasupra, iar apa pe fundul sticlei.
Imaginea 2. Amestec heterogen (apă şi ulei).
9
2.2. Starea materiei
În general, particulele care alcătuiesc o substanţă se pot organiza în diferite

moduri, în funcţie de starea lor fizică.
Aceste particule pot fi mai aproape sau mai departe una de cealaltă, în funcţie de
condiţiile de temperatură şi presiune.
Dacă schimbaţi temperatura şi presiunea, starea fizică a materiei se poate de-

asemenea schimba.
Există patru stări ale materiei:

 solidă;
 lichidă;
 gazoasă;
 plasmă.
Imaginea 3. Săpunul (starea solidă).
Imaginea 4. Apa (stare lichidă)
10
Imaginea 5. Vaporii de gaz (starea gazoasă: Aburul)
Imaginea 6. Focul (starea plasmatică).
a) Starea solidă
În cazul substanţelor solide, particulele sunt mai apropiate una de cealaltă.
În mod corespunzător, aceste materiale au o formă fixă, specifică.
De exemplu, un inel de aur va avea întotdeauna aceeaşi formă, indiferent unde

este introdus (într-un seif, pe o masă, în buzunarul pantalonilor, etc.).
11
Imaginea 7. Inel de aur
În general, substanţele solide se transformă în lichide sau gaz când sunt încălzite
la temperaturi ridicate sau supuse presiunilor joase.
De exemplu, gheaţa (apă în stare solidă) când este încălzită până la temperatura
camerei trece în starea lichidă (apă lichidă).
Imaginea 8. Cuburi de gheaţă topindu-se.
b) Starea lichidă
În starea lichidă, particulele care alcătuiesc materia se situează mai departe una
de cealaltă decât în cazul stării solide. Aceasta le permite să se deplaseze,
prezentând caracteristica de fluiditate a materiei.
În starea lichidă, materia prezintă volum constant, dar nu deţine o formă proprie.
12
De exemplu, dacă turnaţi apă dintr-o sticlă într-un pahar, aceasta va lua forma
paharului.
Precum în cazul oricărui lichid, apa captează forma recipientului în care este
turnată.
Imaginea 9. Apa turnată din sticlă în pahar.
O altă caracteristică a stării lichide o reprezintă volumul constant al materiei.
Dacă încercaţi să umpleţi o sticlă cu 1 L de apă şi apoi să o turnaţi în alt

recipient, aceasta îşi va modifica forma, dar volumul va rămâne în continuare de
1 L.
c) Starea gazoasă
În starea gazoasă, materia este formată din atomi sau molecule aflate departe
una de cealaltă, ceea ce permite o capacitate mare de expansiune.
În starea gazoasă, materia nu prezintă formă sau volum definite.
De exemplu, gazul conţinut într-un recipient poate fi comprimat sau expandat,

prin urmare volumul său poate scădea sau creşte.
13
Imaginea 10. Iod sublimat (stare gazoasă)
d) Starea de plasmă
În fizică, plasma este indicată ca fiind a patra stare a materiei.
Este alcătuită din atomi şi electroni ionizaţi într-o distribuţie aproape neutră, şi-
anume numărul de sarcini pozitive (cationi) este aproape similar numărului de
sarcini negative (electroni).
Această mică diferenţă de sarcini fac plasma să fie conductibilă electric,

răspunzând puternic la câmpurile electromagnetice.
Plasma deţine capacitatea de adoptare a formei oricărui recipient – fiind foarte

maleabilă, motiv pentru care este utilizată în fabricarea de lămpi, în
transformarea metalelor şi în industria aerospaţială.
Un bun exemplu îl reprezintă miezul Soarelui, unde atomii de heliu sunt supuşi
unor temperaturi şi presiuni foarte ridicate, ceea ce permite electronilor să se
rupă de atomi, devenind ionizaţi.
14
Imaginea 11. Soarele
Un alt exemplu de stare plasmatică o reprezintă fulgerul. Plasma conduce

electricitatea la o temperatură foarte ridicată. În acest caz, se produce ionizarea
aerului, conducând electricitatea din nori spre pământ, datorită unei diferenţe de
potenţial între cele două.
Imaginea 12. Fulgerul
ŞTIAŢI CĂ....
Plasma reprezintă una din stările fizice ale materiei?
A fost descoperită în 1879 de Sir William Crookes. Acest fizician englez a
denumit iniţial plasma ca materie radiantă.
15
e) Modificările de stare
Aşa cum am menţionat înainte, este posibilă modificarea stării fizice a unei
substanţe, prin modificarea condiţiilor de temperatură şi/sau presiune.
Apoi, veţi învăţa despre procesele de transformare ale materiei, dintr-o stare
fizică în alta.
Fuziunea
Reprezintă procesul prin care o substanţă trece din starea solidă în starea
lichidă.
Imaginea 13. Glicerina în stare solidă şi în stare lichidă (topită).
Solidificarea
Reprezintă transformarea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă.
Reprezintă procesul invers fuziunii.
Imaginea 14. Îngheţata care se transformă în stare solidă prin procesul de

solidificare.
16
Vaporizarea
Când o substanţă trece din starea solidă în cea gazoasă. Există două tipuri de
vaporizare: fierbere şi evaporare.
Procesul denumit evaporare reprezintă tranziţia din starea lichidă în starea

gazoasă. Acest proces intervine încet şi la temperatura camerei: 25°C (77°F), de
exempl când hainele se usucă şi apa se evaporează.
Procesul denumit fierbere reprezintă tranziţia rapidă în starea gazoasă la

temperaturi ridicate, de exemplu când încălziţi o oală de apă.
Imaginea 15. Apa în stare lichidă trece în stare gazoasă (fierbere).
Condensare
Reprezintă schimbarea unei substanţe din starea gazoasă în starea lichidă.
Când o substanţă în stare gazoasă intră în contact cu o substanţă aflată la
temperatură mică, trece în stare lichidă.
Imaginea 16. Condensul format pe geam.
Sublimarea
Reprezintă tranziţia direcă a unei substanţe din starea solidă în starea gazoasă.
Procesul invers îl reprezintă tranziţia directă din starea gazoasă în starea solidă,
denumit desublimare (sedimentare).
17
Imaginea 17. Sublimarea iodului
Ionizarea
Reprezintă schimbarea din stare gazoasă în stare plasmatică. Procesul invers,
şi-anume trecerea din stare de plasmă în stare gazoasă este denumit deionizare.
Imaginea 18. Ionizarea gazului din interiorul unei bile de plasmă.
De exemplu:
 Când alimentăm cu energie o materie solidă, sub formă de căldură,
aceasta îşi va ridica temperatura până la punctul de fuziune şi va trece în
starea lichidă.
 Dacă transferăm şi mai multă energie, lichidul va atinge punctul de
fierbere şi va trece în starea de gaz.
 Dacă mărim energia transferată substanţei aflată în stare gazoasă până la
temperaturi foarte ridicate, vom obţine starea de plasmă.
2.3. Transformarea materiei
Aţi observat că materia din jurul nostru se află într-o continuă modificare?
Puteţi observa aceste modificări în viaţa de zi cu zi, când un pahar se sparge,

geaţa se topeşte sau chibritul arde. Aceste modificări pot fi de natură fizică sau
chimică.
18
Imaginea 19. Chibritul care arde.
Transformările fizice sunt considerate a fi toate transformările care apar fără ca

substanţe noi să se formeze, precum în cazul schimbărilor de stare fizică de care
aţi citit în paragrafele anterioare, sau al dizolvării unei soluţii într-un solvent (de
ex. dizolvarea zahărului în apă).
Transformările chimice apar când se formează substanţe noi, din substanţele

iniţiale (reactanţi) şi generând substanţe noi (produse).
O explozie, fierberea supei, ruginirea unui cui, coacerea fructelor, reprezintă

câteva astfel de exemple. Într-o transformare chimică, substanţele iniţiale sunt
deanumite reactivi, iar substanţele noi formate sunt denumite produse.
Săpunurile pe care le veţi fabrica reprezintă produsul unei transformări chimice.
3. Igiena personală
Igiena reprezintă un set de condiţii şi practici care îmbunătăţesc starea personală

şi colectivă de sănătate a persoanelor. Igiena personală acoperă câteva aspecte
de care trebuie să ţineţi cont pentru a rămâne sănătos.
În continuare, veţi învăţa despre diferitele tipuri de măsuri de igienă pe care nu

trebuie să le neglijaţi!
3.1. Igiena pielii
Întreţinerea pielii este esenţială. Pielea reprezintă unul din cele mai importante
organe ale corpului nostru, pentru că este bariera de protecţie împotriva
agresiunilor şi infecţiilor provenite din exterior.
19
Prin urmare, igiena personală este mijlocul eficient de prevenire a anumitor boli,
prin îndepărtarea microorganismelor / germenilor care pot cauza infecţii ale pielii
şi corpului nostru.
Imaginea 20. Pielea
Spălatul corpului cu apă şi săpun asigură îndepărtarea prafului, microbilor şi altor

murdări care se lipesc de stratul gras natural al pielii şi care este produs de
glanda sebacee.
Imaginea 21. Spălarea mâinii cu săpun.
ŞTIAŢI CĂ...
Când vă spălaţi pe cap, ar trebui să evitaţi utilizarea în exces a uleiurilor?
Acestea fac părul mai uleios şi conduc la formarea germenilor.
20
3.2. Igiena dinţilor
Cariile dentare sunt cauzate de bacterii prezente în resturile alimentelor dintre
dinţi. Dinţii sunt esenţiali pentru mestecare şi chiar şi pentru zâmbit, de aceea
este important să avem o igienă dentară adecvată.
Imaginea 22. Igiena dinţilor.
Ar trebui să periaţi (spălaţi) dinţii după fiecare masă, utilizând pastă de dinţi de
calitate bună şi o periuţă de dinţi ne-agresivă. Ar trebui să periaţi fiecare dinte,
de-asemenea spaţiul dintre dinţi şi să masaţi uşor gingiile.
3.3. Igiena alimentelor
Pentru a rămâne sănătos este esenţial să aveţi o dietă bine echilibrată şi variată.
Imaginea 23. Fructele
21
Trebuie să spălaţi adecvat toate alimentele pe care le consumaţi proaspete,
precum fructele. Trebuie să evitaţi consumarea prea multior dulciuri, sucuri şi
grăsimi, şi să verificaţi datele de expirare ale alimentelor.
Consumarea unei cantităţi de apă zilnice este de-asemenea importantă pentru

starea de sănătate.
Imaginea 24. Paharul de apă
3.4. Igiena hainelor
Îmbrăcămintea şi încălţămintea nu ar trebui să fie prea strânsă. Acestea vă

protejează de aerul rece, radiaţia solară, ploaie, zăpadă şi praf.
Hainele noastre pot acumula uşor murdărie şi microbi, de aceea trebuie să fie
spălate şi periate cu regularitate.
4. Săpunurile
4.1. Originile săpunurilor
Istoricii se referă la originile săpunului încă de la începuturile erei noastre.
Se crede că era prezent în Roma antică, mai precis în Muntele Sapo, de unde
vine şi cuvântul „săpun”.
Pe acel munte, animalele erau sacrificate ca ofrandă religioasă, iar grăsimea

acestor animale, amestecată cu cenuşa lemnelor arse, se scurgea în valea
râurilor din apropiere, unde femeile îşi spălau hainele.
22
Femeile respective au observat că era mult mai uşor să îşi cureţe hainele când
acestea intrau în contact cu substanţele ce curgeau în râu.
Imaginea 25. Femeile care îşi spălau hainele în râu.
Mai târziu, chimiştii au început să producă săpun din reacţiile chimice dintre
uleiurile vegetale, amestecate cu uleiuri parfumate şi sare (la acel timp de
potasiu).
ŞTIAŢI CĂ...
Potasiul se obţinea iniţial din cenuşa lemnelor arse?
Au existat mai mulţi fizicieni care au început să înţeleagă utilitatea săpunului, în

special în cazul igienei personale.
Fizicianul grec Galeno (130-200 d.Hr.) a descris utilitatea săpunului ca

medicament pentru îndepărtarea murdăriei corpului şi ţesuturilor moarte de pe
piele.
De atunci, oamenii de ştiinţă au încercat să utilizeze săpunul în tratarea multor

afecţiuni ale pielii, incluzând psoriazisul, herpesul şi scabia.
Imaginea 26. Galeno (130-200 d.Hr.)
23
ŞTIAŢI CĂ...
Spălarea corpului este foarte importantă pentru îndepărtarea microorganismelor
de pe piele, şi prin urmare reduce riscul de infecţii ale pielii?
Săpunurile vegetale (fără grăsime animală) au început să fie produse în Europa

încă din secolul XVI. Prin urmare, în secolul XVIII, săpunul a început să fie mai
folosit, datorită unei înţelegeri superioare a importanţei igienei în prevenirea
bolilor.
Săpunurile moderne, precum cele pe care le folosim în ziua de azi, au început să

fie produse pe scară largă datorită cererii uriaşe şi descoperirii unor noi procese
de fabricare.
În anul 1791, francezul Nicolas Leblanc (1742-1806) a descoperit un proces nou

de sintetizare a carbonatului de sodiu (unul din reactivii folosiţi în producţia de
săpun) din sarea comună (clorură de sodiu).
Imaginea 27. Francezul Nicolas Leblanc (1742-1806)
Acest proces devine apoi principala metodă de fabricare a săpunurilor, prin

reacţia cu grăsimile vegetale, pentru că deţine avantajul de a fi un proces uşor şi
ieftin, spre deosebire de procesul de obţinere a potasiului din cenuşa lemnelor
arse.
Mai târziu, s-a descoperit că procesul lui Leblanc produce multe substanţe
chimice nocive, cauzând poluare.
În anul 1811, Augustin Jean Frenesel a descoperit un proces nou de producere a

carbonatului de sodiu.
24
Fresenel a început să utilizeze o soluţie saturată cu sare comună (clorură de
sodiu) şi amoniac (NH3).
Această soluţie reacţionează cu dioxidul de carbon (CO 2), generând bicarbonat

de sodiu (NaHCO3), iar când este încălzit formează carbonat de sodiu (Na 2CO3).
Procesul s-a dovedit a fi extrem de util în industria săpunului şi este utilizat chiar
şi în prezent.
Imaginea 28. Augustin Jean Fresenel, fizician francez
Primele bucăţi de săpun au fost produse la sfârşitul secolului XIX, atunci când
campaniile publicitare din Statele Unite şi Europa au avut ca ţintă conştientizarea
populaţiei asupra legăturii dintre curăţenie şi sănătate.
Imaginea 29. Bucată de săpun.
25
Pe măsură ce timpul a trecut, industria chimică a dezvoltat noi procese de
fabricare a săpunurilor, mai puţin agresive pentru piele, precum săpunurile din
glicerină.
Celelalte industrii au ajutat de-asemenea la acest proces de dezvoltare,

realizând echipamente industriale ce au permis creşterea rapidităţii şi
eficientizarea procesului de fabricare.
Imaginea 30. Săpunuri din glicerină
În zilele noastre, ne putem produce propriile noastre săpunuri, utilizând baze şi

grăsimi din viaţa de zi cu zi, adăugând coloranţi şi arome, dându-le acestora
diferite forme şi modele.
Descoperiţi cum sunt fabricate săpunurile în zilele noastre prin învăţarea câtorva
concepte importante ce vă vor ajutat să înţelegeţi întregul proces.
4.2. Fabricarea săpunului
După cum am citit în paragrafele anterioare, săpunurile sunt fabricate din

grăsimi, iar acestea pot fi de origine animală sau vegetală.
Grăsimele sunt lipide, mai exact biomolecule formate din acizii graşi conectate la
un alcool (glicerol) – denumite trigliceride.
ŞTIAŢI CĂ...
Caracteristica esenţială a lipidelor o reprezintă insolubilitatea în apă?
26
Pe de altă parte, acestea prezintă o solubilitate ridicată în solvenţii organici,
precum eter, acetonă, alcool, etc.
ŞTIAŢI CĂ...
Lipidele joacă un rol deosebit în funcţiile biologice de importanţă extremă la
nivelul structurii (membranele celulare), precum şi în rezerva de energie?
O sare alcalină (bază) este adăugată la grăsimea utilizată pentru a produce

săpunurile, iar aceasta este în general reprezentată de hidroxidul de sodiu.
Acestea două combinate împreună cauzează o reacţie chimică, eliberând glicerol
şi generând săruri de acizi graşi, care reprezintă de fapt săpunul însuşi. Reacţia
este denumită saponificare.
Grăsime + Bază → Glicerol + Săpun
Imaginea 31. Structura lipidelor (trigliceride)
a) Saponificarea
Procesul de saponificare (hidroliza alcalină a grăsimilor) este denumirea dată

reacţiei care permite eliberarea glicerolului din acizii graşi.
Această reacţie apare când adăugam o bază sau soluţie bazică, în general o
sare, şi sunt generaţi acizi graşi şi glicerol.
Ecuaţia de mai jos prezintă un exemplu de hidroliză alcalină a trigliceridei (ulei

sau grăsime).
27
Imaginea 32. Reacţia de saponificare: fabricarea săpunurilor. 1 – Trigliceride; 2
– Hidroxid de sodiu (sare); 3 – Glicerol; 4 – Săruri de acizi graşi (săpun).
Prin urmare, un săpun reprezintă o sare de acizi graşi, obţinută prin reacţia dintre
o grăsime cu hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu sau carbonatul de sodiu,
iar toate trei reprezintă baze alcaline.
ŞTIAŢI CĂ...
Saponificarea poate varia în funcţie de compoziţia sărurilor şi grăsimilor utilizate,
precum şi în funcţie de metoda aplicată în procesul de producţie?
Dacă utilizăm o bază de săpun cu sodiu (Na), săpunul va fi solid.
Pe de altă parte, dacă utilizăm o bază de săpun cu potasiu (K), săpunul va fi

lichid şi vâscos.
ŞTIAŢI CĂ...
Deşi majoritatea săpunurilor şi detergenţilor sunt proiectaţi să fie utilizaţi
împreună cu apa, există câţiva produşi pentru curăţare împreună cu alţi solvenţi?
Uleiurile de motor reprezintă un bun exemplu, deoarece apa nu poate fi utilizată.
În acest caz, sodiul şi potasiul sunt înlocuite de metale, precum plumbul.
Imaginea 33. Săpunuri din glicerină
28
b) Glicerina
Glicerina (glicerolul) reprezintă un ingredient folosit în fabricarea săpunurilor. Aşa

cum aţi citit în paragrafele anterioare, când amestecăm o sare cu grăsime,
intervine reacţia de saponificare, producând glicerină şi săruri de acizi graşi
(săpun).
ŞTIAŢI CĂ...
Glicerolul este solid la temperatura camerei şi trece în starea lichidă când este
încălzit?
Când este răcit, glicerolul trece înapoi în starea solidă.
Imaginea 34. Săpun din glicerină.
Glicerina este larg utilizată în zilele noastre, adăugată des în creme şi produse
cosmetice, pentru că reprezintă un bun agent de umidificare. Această substanţă
crează un strat de glicerină pe piele, evitând pierderea apei şi păstrarea umidităţii
pielii.
Umectanţii, precum glicerina, interacţionează cu suprafaţa pielii şi apa, realizând

un mediu mult mai umed în respectiva regiune.
Imaginea 35. Interacţiunea glicerinei cu pielea noastră.
29
ŞTIAŢI CĂ...
Glicerina este de-asemenea utilizată în fabricarea explozibililor?
Mai exact nitroglicerina.
c) Procesele de fabricare ale săpunului
Există mai multe procese de fabricare ale săpunului

Aflaţi în continuare care sunt cele mai comune.
- Procesul de saponificare la rece:

În cazul saponificării la rece, o soluţie alcalină este fabricată prin dizolvarea sării
în apă.
Această soluţie alcalină este apoi adăugat la grăsimile fierte, fiind strecurată şi
amestecată constant.
Acest amestec va iniţia o reacţie care prezintă două faze diferite: una o
reprezintă săpunul, şi alta glicerina.
În acest pas, se pot adăuga pigmenţi şi parfumuri pentru a da culoare şi aromă

săpunului.
Acest aluat de săpun este apoi turnat în forme pentru solidificare şi obţinerea
formei dorite.
Săpunul este gata când nu mai există nicio urmă de sare şi a saponificat
întreaga grăsime, proces care poate dura câteva săptămâni.
Acest proces este denumit saponificare la rece, deoarece nu este utilizată nicio
sursă externă de căldură pentru a efectua reacţia.
Imaginea 36. Săpunuri din glicerină obţinute prin procesul de saponificare la

rece
30
- Procesul de fabricare a săpunului la cald:
Acest proces constă din adăugarea unei soluţii alcaline la o grăsime, la fel ca în
procesul de saponificare la rece.
Diferenţa dintre cele două procese constă în faptul că reacţia se desfăşoară prin
încălzire, în timpul amestecării sării şi grăsimii.
După ce amestecul s-a fiert şi s-a format o bază sub formă de gel, săpunul este
îndepărtat de sursa de căldură, iar coloranţii şi parfumurile pot fi adăugate pentru
a da săpunului culoare şi miros plăcut.
Aluatul de săpun este apoi turnat în forme şi poate fi scos apoi din acestea după
doar câteva ore, fără nevoia de a aştepta prea mult timp până când reacţia dintre
sare şi grăsime se încheie.
- Procesul prin topire:

În acest tip de proces de fabricare a săpunurilor, este utilizată o substanţă
prefabricată de săpun din glicerină.
Această substanţă de săpun este apoi topită în baie de apă (bain marie) sau
cuptorul cu microunde până când devine lichidă.
Când se află în starea lichidă, pot fi adăugate coloranţii şi parfumurile, pentru a

da săpunului culoare şi miros plăcut.
Apoi, săpunul este turnat în forme când încă se află în stare lichidă. Este lăsat
până când se răceşte, solidifică şi capătă forma dorită.
Veţi utiliza acest proces pentru a vă produce propriile dumneavoastră săpunuri!
Imaginea 37. Săpunurile din glicerină fabricate prin procesul de topire.
d) Acţiunea de curăţare a săpunurilor.
Apa singură nu poate îndepărta anumite tipuri de murdărie, precum urmele de

ulei.
31
Acesta deoarece moleculele de apă sunt polare, iar moleculele de ulei sunt
nepolare.
Săpunul are un rol important în curăţare, deoarece poate interacţiona cu

substanţele polare şi nepolare în acelaşi timp.
Pentru a înţelge mai bine acest fenomen, este cel mai bine să analizăm structura
săpunului.
Dacă privim structura moleculară a unui săpun, vom observa că este formată din
două părţi cu caracteristici diferite:
Imaginea 38. Structura moleculară a unui săpun
Aceasta deţine o extremitate carboxilică care este puternic polară, ceea ce

înseamnă că se dizolvă în apă. Putem spune despre această extremitate
moleculară că este hidrofilă (are afinitate pentru apă), ceea ce înseamnă că se
conectează la moleculele de apă.
Cealaltă extremitate prezintă un caracter nepolar, este hidrofobă (nu are

afinitate pentru apă), şi prin urmare nu poate fi dizolvată în apă.
ŞTIAŢI CĂ...
Când săpunul intră în contact cu apa, extremităţile hidrofobe ale moleculelor sale
prezintă o conformaţie care le protejează de contactul cu apa?
Moleculele care prezintă un caracter hidrofil şi hidrofob în acelaşi timp, pot

interacţiona simultan cu apa şi cu substanţe de caracter hidrofob, precum
uleiurile şi grăsimile.
Aceasta este reacţia prin care săpunurile curăţă grăsimile de pe pielea noastră.
32
Acesta este motivul pentru care săpunurile curăţă grăsimile de pe pielea noastră.
Extremităţile hidrofobe se conectează la grăsimi, iar extremităţile hidrofile se
conectează la moleculele de apă, îndepărtând astfel murdăria.
ŞTIAŢI CĂ...
Când apa şi săpunul sunt aplicate pe o suprafaţă murdară, acestea păstrează
particulele de murdărie în suspensie, în aşa fel încât respectivele particule să
poată fi curăţate cu apă curată?
Următoarea imagine prezintă procesul de curăţare când este utilizat un săpun.
Imaginea 39. Mecanismul de curăţare ale pielii utilizând un săpun:
33
(A) Ilustraţie a moleculei de săpun;
(B) Suprafaţa pielii cu particule de murdărie şi grăsimi care nu se pot dizolva în
apă;
(C) Particulele de săpun adăugate în apă;
(D) Când particulele de săpun se apropie de murdărie şi grăsimi, lanţul nepolar
interacţionează cu aceste particule, iar extremitatea polară interacţionează cu
apa;
(E) Un complex se formează care poate fi uşor îndepărtat cu apă.
Acest complex format în jurul particulelor de murdărie este denumit micele.
Apa utilizată pentru clătire, interacţionează cu partea externă a micelei, care este
formată din extremităţile polare ale moleculelor de săpun.
Prin urmare, complexul micele este dispersat în apă şi îndepărtat împreună cu

aceasta, făcând uşoară îndepărtarea murdăriei şi grăsimilor cu ajutorul
săpunului.
Procesul de formare a micelei este denumit emulsificare.
Imaginea 39 ilustrează modul în care acest proces apare. Spunem des că

săpunul acţionează ca un emulsificator, deoarece prezintă proprietatea de a
cauza dispersia uleiului în apă, făcând procesul de curăţare mai uşor.
ŞTIAŢI CĂ...
Detergenţii sintetici acţionează în acelaşi fel ca săpunul?
Cu toate acestea, structura lor moleculară este diferită.
4.3. Decorarea săpunului
În afară de funcţia sa esenţială de curăţare, producţia de săpunuri din zilele

noastre ia în considerare de-asemenea şi funcţia estetică.
Decorarea săpunurilor reprezintă o practică comună, fiind utilizate culori şi forme

diferite. Acestea fac săpunurile atractive vizual, şi frumos mirositoare, datorită
parfumurilor care oferă un miros plăcut.
a) Culorile
Pentru a colora un săpun, sunt adăugaţi coloranţă la baza săpunului când

aceasta se află în stare lichidă, şi chiar înainte de turnarea sa în formele
destinate solidificării.
34
Fiţi atenţi, coloranţii (vopselurile, pigmenţii) utilizaţi în alte situaţii nu pot fi utilizaţi
în fabricarea de săpunuri, deoarece prezintă riscul provocării reacţiilor alergice
pe piele şi grave probleme de sănătate.
Există câteva tipuri de culori care pot fi utilizate. Trebuie doar să vă lăsaţi
imaginaţia să zboare!
Mai jos puteţi descoperi toate culorile care se pot forma din cele doar 3 culori
primare furnizate împreună cu setul nostru.
● Culori primare:
Culorile extrase direct din natură, şi care pot fi combinate pentru a crea o largă
varietate de culor. Acestea sunt cele trei culori primare: albastru, roşu şi galben.
Sunt denumite culori primare, deoarece sunt pure, ceea ce înseamnă că nu este
posibil să fie obţinute prin amestecarea altor culori.
Imaginea 40. Culorile primare.
● Culorile secundare:
Culori fabricate din amestecarea a două culori primare (motivul pentru care sunt
denumite secundare).
Cele trei culori secundare sunt: portocaliu, verde şi violet.
Imaginea 41. Culorile secundare
35
Imaginea 42. Modul de obţinere a culorilor secundare.
● Culorile amestecate
Sunt culorile obţinute prin amestecarea unei culori primare cu una din culorile
secundare. Culorile amestecate includ toate celelalte culori, precum maro, roz,
turcoaz, etc.
Astfel, cu doar trei culori primare (galben, roşu şi albastru) veţi putea obţine toate
celelalte culori şi obţine săpunuri colorate superb!
Imaginea 43. Săpunuri colorate
b) Parfumurile
Aţi observat că săpunurile au de-obicei un miros plăcut, datorat parfumurilor

adăugate în timpul procesului de producţie.
36
Parfumurile pot fi naturale (vegetale sau animale) sau sintetice (produse în
laborator) existând într-o largă varietate.
Când aceste parfumuri sunt combinate, acestea măresc varietatea de parfumuri

şi ape de colonie care pot fi produse.
Imaginea 44. Sticluţă de parfum
Acesta este motivul pentru care există o mare cantitate de parfumuri, precum:
căpşuni, vanilie, măr, mandarină, lămâie, iasomie, trandafir, floare de portocal,
lavandă, mentă, etc.
Pentru a fabrica săpunuri parfumate, parfumurile sunt adăugate la baza

săpunului, când aceasta se află în stare lichidă, chiar înainte de turnarea în
formele de solidificare.
c) Formele
După cum aţi citit în capitolele anterioare, la sfârşitul procesului de fabricare a

săpunului, acesta este turnat în forme şi rămâne acolo până când este răcit şi se
transformă în starea solidă.
În acest pas, săpunurile pot fi create şi li se poate da forma dorită. Pentru

aceasta, este necesară doar turnarea săpunului (în starea lichidă) într-o formă
dorită şi lăsat să se răcească.
Astfel, putem fabrica săpunuri de diferite forme, precum: inimioare, steluţe,

animale, flori, fructe, etc.
37
Imaginea 45. Săpunuri în formă de inimioară
Imaginea 46. Săpunuri în formă de stea
Imagine 47. Săpunuri în formă de fructe
38
Imaginea 48. Săpunuri în formă de girafă
4.4. Impactul săpunurilor şi detergenţilor asupra mediului
Zilnic sunt utilizate săpunuri şi detergenţi, iar apoi acestea sunt scurse în
sistemul de canalizare, şi ulterior ajung în râuri şi lacuri.
Circuitul apei din natură cazează formarea unui strat de spumă pe suprafaţa
apei, care blochează pătrunderea oxigenului în apă. Oxigenul este esenţial
peştilor şi altor vietăţi acvatice.
Imaginea 49. Poluarea unui râu cu detergenţi.
39
ŞTIAŢI CĂ...
Păsările acvatice sunt de-asemenea afectate de poluarea apelor cu săpunuri şi
detergenţi?
Aceste păsări au un strat uleios în penele aripilor. Ele pot pluti pe apă datorită
stratului subţire de aer de sub acestea. Prin urmare, când stratul uleios este
îndepărtat de detergenţi, este dificil pentru păsări să mai plutească şi se pot chiar
îneca.
În ciuda acestora aspecte, după un timp, deşeurile de săpun sfârşesc prin a fi

descompuse de acţiunea microorganismelor vii din mediul acvatic. Acest proces
este cunoscut sub denumirea de biodegradare.
Săpunurile sunt fabricate din substanţe care există în natură (uleiuri şi grăsimi) şi
numeroase microorganisme sunt capabile să le descompună.
Fiecare săpun este biodegradabil, spre deosebire de detergenţii sintetici care pot
sau nu să fie biodegradabili.
Acesta este motivul pentru care ar trebui întotdeauna să folosiţi săpunuri din
glicerină biodegradabile, astfel încât să contribuiţi la protejarea mediului
înconjurător!
40
5. Experimente
Atenţie: fiecare experiment trebuie să fie efectuat sub supravegherea unui adult!
Material inclus în set.
Experimentul 1
Săpunuri din glicerină
INGREDIENTE: Apă, Glicerină, Stearat de Sodiu, Propilen Glicol, Sorbitol,

Laureat de Sodiu, Lauril Sulfat de Sodiu, Lauril Sulfosucinat de Disodiu, Clorură
de Sodiu, Acid Stearic, Acid Lauric, Pentetat Pentasodic, Etidronat Tetrasodic.
Ce veţi avea nevoie:

 Mănuşi de protecţie
 Bază săpun
 Cuţit (cereţi ajutorul unui adult pentru manevrare)
 Plită sau cuptor cu microunde (cereţi ajutorul unui adult pentru manevrare)
 Mănuşă de bucătărie
 Pahar sau cană fabricată din sticlă rezistentă (de ex. Pyrex)
 Spatulă de lemn
 Formă din plastic pentru săpunuri
 Folie din plastic
 Panglică de satin
Paşi:
1. Cu ajutorul cuţitului, îndepărtaţi o cantitate redusă din baza de săpun din cutie,
suficient pentru a fabrica un săpun: între 20 şi 32 g şi tăiaţi-o în bucăţi mici.
Atenţie: cereţi unui adult ajutorul pentru a manevra cuţitul!
41
2. Introduceţi bucăţile din baza de săpun în interiorul paharului sau cănii (sticla
trebuie să fie rezistentă).
3. Apoi, trebuie să încălziţi baza de săpun pentru a se topi, trecând din starea
solidă în starea lichidă.
Punctul de topire al bazei săpunului furnizată în set este de 50-60°C. Puteţi să o

încălziţi în două moduri diferite:
 În baie de apă (bain marie): introduceţi paharul (sau cana) în bain marie,
şi amestecaţi cu spatula până când baza săpunului este complet topită;
sau
 În cuptorul cu microunde: încălziţi paharul (sau cana) ce conţine baza
săpunului, timp de aproximativ 20 secunde. Scoateţi paharul şi amestecaţi
baza săpunului cu spatula de lemn.
Introduceţi paharul înapoi în cuptorul cu microunde pentru încă 10 secunde.

Apoi, scoateţi paharul pentru a amesteca din nou.
Repetaţi acest ultim pas (nu lăsaţi niciodată să se încălezească mai mult de 10
secunde) până când baza săpunului este complet topită.
Atenţie: utilizaţi întotdeauna mănuşa de bucătărie pentru a atinge paharul (sau

cana) pentru a evita arsurile!
4. Acum baza săpunului se află în stare lichidă, puteţi să îi daţi forma care doriţi.
Alegeţi una din formele de plastic incluse în kit şi turnaţi încet săpunul în aceasta.
Atenţie: fiţi atent să nu vă ardeţi, baza săpunului poate fi chiar încinsă!
42
5. Aşteptaţi până când este solidificată (aceasta poate dura 2 ore) şi îndepărtaţi
apoi săpunul din formă.
Săpunul dvs. este gata!
În acest experiment, aţi pregătit un săpun simplu, doar dintr-o bază de glicerină.
Deşi nu este nici colorat, nici aromat, acest săpun are o funcţie esenţială de
curăţare, după cum aţi aflat mai înainte, când aţi citit această broşură.
În următoarele experimente, veţi afla cum să realizaţi săpunuri colorate şi

parfumate!
Baia de apă (Bain marie) reprezintă o metodă ştiinţifică de a încălzi încet şi

uniform orice lichid sau substanţă. Aceasta se realizează prin introducerea unui
mic recipient (cu substanţa aleasă în interior) într-un recipient mai mare umplut
cu apa care fierbe. În timpul acestui proces, substanţele nu sunt niciodată
încălzite la temperaturi peste 100°C, deoarece punctul de fierbere al apei este de
100°C.
Cantităţi ideale
Săpune de glicerină (20 g)
Bază săpun – 20 g
43
Experimentul 2
Săpunuri parfumate

Laureat de Sodiu, Lauril Sulfat de Sodiu, Lauril Sulfosucinat de Disodiu, Parfum,
Acid Stearic, Clorură de Sodiu, Acid Lauric, Pentetat Pentasodic, Etidronat
Tetrasodic, Limonenă, Linalool, Hexil Cinnamal, Salicilat de benzil.
Ce veţi avea nevoie:

 Bază săpun
 Aromă de măr
Paşi:
1. Repetaţi paşii 1 – 3 din experimentul anterior.
2. În acest pas, în timp ce baza săpunului este în continuare în stare lichidă, sunt
adăugate aromele. Alegeţi una din aromele furnizate în kit şi adăugaţi 2 picături
în pahar (sau cană).
Sfat: Puteţi alege să combinaţi cele două tipuri de arome furnizate: mandarină şi
măr. În acest caz, trebuie doar să adăugaţi o picătură din fiecare.
3. Amestecaţi bine cu spatula de lemn.
44
4. Este momentul să daţi o formă săpunului. Alegeţi una din formele de plastic
incluse în kit, şi turnaţi cu atenţie săpunul în formă.
Atenţie: fiţi atent să nu vă ardeţi, pentru că săpunul poate fi chiar încins.
5. Aşteptaţi până când este complet solidificat (aceasta poate dura aproximativ 2
ore) şi îndepărtaţi săpunul din formă.
Săpunul dvs. este pregătit! Pentru a-l păstra, înfăşuraţi-l într-o folie de plastic şi îl
puteţi de-asemenea decora cu panglica din satin furnizată în acest kit.
În afara funcţiei de curăţare, săpunul pe care tocmai l-aţi creat este de-
asemenea aromat şi va lăsa un miros plăcut pe pielea dvs.
Cantităţi ideale
Săpun parfumat (20,1 g)
Aromă – 0,1 g
45
Experimentul 3
Lumea culorilor
În secţiunea 4.3 a) din această carte, aţi învăţat că din cele 3 culori primare puteţi
obţine o gamă infinită de culori.
Cu acest experiment veţi putea să obţineţi toate culorile secundare şi terţiare

(amestecate), pe care le puteţi utiliza pentru a prepara săpunuri colorate.
Înainte de a porni experimentul, citiţi cu atenţie instrucţiunile pentru a afla modul

de utilizare al unei pipete. Ideea de utilizare a pipetei este de a colecta lichid în
cantităţi mici dintr-un vas şi introducerea acestuia în alt vas.
O pipetă vă permite să controlaţi cantitatea de lichid pe care o adăugaţi prin

eliberarea doar a unei picături la un moment dat. Pipetele sunt utilizate de
oamenii de ştiinţă când necesită o cantitate foarte mică de lichid în experimentele
lor.
Înainte de a începe experimentul, trebuie să exersaţi utilizarea unei pipete.

Partea moale din capătul pipetei se numeşte buton. Celălalt capăt constituie
vârful pipetei.
1. Începeţi prin umplerea unui pahar cu apă. Odată efectuată aceasta, strângeţi
butonul pipetei şi introduceţi vârful în paharul cu apă.
2. Eliberaţi uşor butonul pipetei până când observaţi cum apa umple tubul
pipetei.
3. Odată ce aţi colectat lichid din pahar, puteţi să îl eliberaţi la loc în cantităţi mici.
Pentru aceasta, trebuie să scoateţi vârful pipetei din lichid şi să apăsaţi butonul
uşor. Veţi observa cum picăturile ies din pipetă una câte una. Puteţi adăuga cât
de multe picături doriţi.
Imaginea 50. Modul de utilizare al pipetei
Aveţi nevoie de mănuşi de protecţie.
46
Aveţi nevoie de:
 Plastilină
 Pipete Pasteur
 Colorant albastru cosmetic
 Colorant galben cosmetic
 Colorant roşu cosmetic
 Eprubete cu capac
 Apă
Paşi:
Atenţie: Coloranţii incluşi în acest kit pot păta, prin urmare păstraţi-i departe de
haine şi ţesături delicate!
1. Realizaţi 3 bile din 3 bucăţi de plastilină. Lipiţi-le de masă şi fixaţi 3 eprubete

vertical pe fiecare bilă din plastilină. Plastilina va menţine eprubetele fixe precum
în imaginea de mai jos.
2. Umpleţi pe jumătate fiecare eprubetă cu apă.
3. Cu ajutorul unei pipete, amestecaţi câteva picături de coloranţi în eprubete.
Atenţie: Nu utilizaţi aceeaşi pipetă pentru coloranţi diferiţi, fără a o spăla mai
întâi bine!
47
Sfat: Citiţi secţiunea 4.3 a) din această carte şi utilizaţi graficul de culori
prezentată mai jos pentru a explora toate culorile pe care le puteţi obţine din cele
3 culori primare!
Imaginea 51. Graficul de culori
Identificaţi în grafic culoarea pe care o doriţi să o obţineţi şi amestecaţi coloranţii

în proporţiile indicate. „2 magenta, 1 yellow” înseamnă că trebuie să utilizaţi 2
părţi din culoarea roşie la fiecare parte de galben. Ordinea amestecării nu
contează, „2 roşu + 1 albastru” este echivalent cu „1 albastru + 2 roşu”.
Sfat: Pentru a obţine culori pastel şi culori luminoase, trebuie doar să adăugaţi
mai multă apă la amestecul de culori.
4. Aşezaţi capacele în eprubete şi scuturaţi soluţiile.
48
5. Păstraţi soluţiile colorate pe care le-aţi preparat în acest experiment. În
următoarele experimente veţi utiliza aceste soluţii pentru a prepara săpunuri
super colorate!
Experimentul 4
Săpunuri parfumate şi colorate
Aveţi nevoie de mănuşi de protecţie!

Laureat de Sodiu, Lauril Sulfat de Sodiu, Lauril Sulfosucinat de Disodiu, Parfum,
Acid Stearic, Clorură de Sodiu, Acid Lauric, Limonenă, Pentetat Pentasodic,
Etidronat Tetrasodic. Hexil Cinnamal, Salicilat de benzil, Linalool, Tereftalat de
polietilenă, Etoxi-metoxi-etenă, Dimetil glicol, Dimetilor-uree,
Metilcloroizotiazolinona, Metilizotiazolinona, CI 14720, CI 19140, CI 42090, CI
16035, CI 74260, CI 77891, CI 77000
Aveţi nevoie de:

 Bază săpun
 Soluţii colorate din experimentele anterioare
 Pipete Pasteur
 Aromă de măr sau mandarină
 Folie de plastic
 Luciu
49
Paşi:
Atenţie: colorantul inclus în acest kit poate păta, de aceea ţineţi-l departe de
haine şi materiale delicate!
1. Repetaţi paşii de la 1 la 3 din experimentul 1.
2. În acest pas, când baza săpunului este încă în stare

lichidă, coloranţii trebuie adăugaţi. Alegeţi unul din coloranţii
incluşi obţinuţi în experimentele 3 şi 4 şi, cu ajutorul unei
pipete, adăugaţi 3-5 picături în paharul (sau cana) care
conţine săpunul lichid.
3. Amestecaţi bine, utilizând spatula de lemn.
4. Adăugaţi 2 picături din aromele furnizate în kit la pahar (sau cană).
Sfat: Puteţi combina cele două arome furnizate: mandarină şi măr. În acest caz,
trebuie doar să adăugaţi o picătură din fiecare.
50
5. Amestecaţi bine, utilizând spatula de lemn.
6. Adăugaţi luciu la baza săpunului şi amestecaţi bine cu spatula.
7. Este momentul să daţi formă săpunului. Alegeţi una din formele de plastic
incluse în acest kit şi turnaţi încet săpunul în formă.
Atenţie: Fiţi atent să nu vă ardeţi, pentru că baza săpunului este foarte încinsă!
8. Aşteptaţi până când săpunul este complet solidificat (poate dura aproximativ 2
ore) şi apoi îndepărtaţi-l din formă.
Săpunul dvs. colorat este acum gata! Pentru a-l păstra, înfăşuraţi-l în folie de
plastic. Puteţi de-asemenea să o decoraţi cu panglica din satin furnizată.
51
Pe lângă funcţia de curăţare, săpunul pe care tocmai l-aţi realizat este de-
asemenea aromat şi va lăsa un miros plăcut pe pielea dvs.
Cantităţi ideale
Săpun parfumat şi colorat (20,36 g)
Colorant cosmetic – 0,25 g
Aromă – 0,1 g
Luciu – 0.01
Experimentul 5
Săpunuri din flori uscate
Aveţi nevoie de:

 Bază săpun
 Formă din plastic
 Flori uscate
 Arome
 Spatule din lemn
 Folie din plastic
 Pipetă Pasteur
Paşi:
Atenţie: cereţi ajutorul unui adult pentru a efectua acest experiment.
1. Alegeţi florile pe care le doriţi. Pentru a se usca, introduceţi-le între 2 foi de

ziar timp de 3 săptămâni. Aşezaţi un obiect greu deasupra acestora, de exemplu
o carte groasă.
52
2. Când florile sunt uscate, topiţi glicerina în baie de apă (bain marie).
3. Adăugaţi câteva picături din aroma pe care o doriţi şi amestecaţi cu spatula din
lemn.
4. Turnaţi glicerina în forma din plastic.
5. Introduceţi florile uscate înăuntrul formei. Nu atingeţi glicerina, deoarece

aceasta este fierbinte. Dacă doriţi să schimbaţi sau rearanjaţi poziţia florilor,
utilizaţi spatula din lemn.
53
6. Lăsaţi la răcit.
7. Îndepărtaţi săpunul din formă şi aşteptaţi 24 ore, până când nu mai simţiţi
umiditate când îl atingeţi.
8. Înfăşuraţi-l în folie de plastic şi utilizaţi panglica de satin pentru a-l lega la

capete.
9. Săpunul dvs. este gata. Îl puteţi eticheta şi oferi săpunul cadou unei persoane
dragi.
Sfat: Puteţi înlocui florile uscate cu ierburi aromatice. Puteţi utiliza de-asemenea
colorant cosmetic pentru a colora săpunul.
Imaginea 51. Săpun din glicerină cu ierburi aromatice
54
Experimentul 6
Săpunul din fulgi de ovăz
Aveţi nevoie de:

 Apă
 100 g de bază săpun
 Cuţit (cereţi ajutorul unui adult când aveţi nevoie de cuţit)
 Plită sau cuptor cu microunde (cereţi unui adult să vă ajute la manevrarea
acestora)
 50 g fulgi de ovăz
 Pahar sau cană din sticlă rezistentă (de ex. Pyrex)
 Spatulă din lemn
 Folie de plastic
Notă: Dacă nu mai aveţi bază pentru săpun, puteţi efectua acest experiment cu
un săpun neutru, de greutate 100 g.
Paşi:
1. Cu ajutorul unui cuţit, îndepărtaţi 50 g din baza de săpun din cutie, şi tăiaţi-o
cubuleţe mici.
Atenţie: cereţi unui adult să vă ajute la manevrarea cuţitului!
2. Aşezaţi bucăţile din baza săpunului înăuntrul paharului sau cănii (sticla trebuie
să fie rezistentă).
55
3. Apoi, trebuie să încălziţi baza săpunului în aşa fel încât să se topească,
trecând din starea solidă în starea lichidă.
Punctul de fierbere al bazei săpunului, furnizate în kit, este de 50-60°C (122-

140°F). Puteţi să o încălziţi în două moduri diferite:
 Baie de apă: Introduceţi un pahar (sau cană) în baia de apă, şi continuaţi

să amestecaţi cu spatula, până când baza săpunului se topeşte complet;
Sau
 Cuptorul cu microunde: încălziţi paharul (sau cana) ce conţine baza
săpunului, timp de aproximativ 20 secunde. Scoateţi paharul şi amestecaţi
baza săpunului cu spatula din lemn.
Introduceţi din nou paharul în cuptorul cu microunde pentru încă 10

secunde. Apoi scoateţi şi amestecaţi din nou.
Repetaţi acest ultim pas (nu lăsaţi niciodată paharul mai mult de 10
secunde în cuptor), până când baza săpunului se topeşte complet.
Atenţie: utilizaţi întotdeauna mănuşa de bucătărie pentru a prinde paharul

(sau cana), evitând astfel arsurile!
4. Odată topită glicerina, adăugaţi fulgii de ovăz treptat, până când sunt complet
integraţi. Continuaţi să amestecaţi pentru a ajuta procesul.
Notă: dacă este necesar, puteţi încălzi glicerina din nou, pentru a integra complet
fulgii de ovăz.
56
5. Apoi, puteţi da orice formă doriţi săpunului. Alegeţi una din formele de plastic
incluse în kit şi turnaţi uşor săpunul în aceasta.
Atenţie: Fiţi atent să nu vă ardeţi, pentru că baza săpunului este foarte fierbinte!
6. Aşteptaţi până când săpunul este complet solidificat (poate dura până la 2 ore)
şi scoateţi săpunul din formă.
Săpunul dvs. este pregătit! Pentru a-l păstra, înfăşuraţi-l în folie de plastic şi
decoraţi-l cu panglica din satin oferită.
Tocmai aţi realizat un săpun din fulgi de ovăz! Ovăzul prezintă proprietăţi
benefice pentru piele, fiind foarte utilizat în curăţare şi exfoliere.
Experimentul 7
Săpun lichid
Aveţi nevoie de:

 Săpun
 Cuţit
 Tocător
 Vas mare cu capac (capacitate de 1.5/2 litri)
 Colorant
 Pipetă Pasteur
 Apă
 Vas pentru săpunul lichid
 Pâlnie
57
Paşi:
1. Începeţi prin alegerea unui săpun preferat. Trebuie să fie un săpun nou şi
întreg.
Atenţie: Paşii 2 şi 3 necesită utilizarea unui cuţit. Rugaţi un adult să vă ajute

pentru a nu vă răni!
2. Cu ajutorul unui cuţit, tăiaţi săpunul în bucăţi mici.
3. Apoi, tăiaţi acele bucăţi de săpun în bucăţi mai mici, până când obţineţi un fel
de făină de săpun.
Sfat: Aţi văzut un adult cu toacă ceapa în bucăţi mici? Este aceeaşi tehnică pe
care trebuie să o folosiţi pentru mărunţirea săpunului.
4. Apoi transferaţi întreg săpunul în vas.
5. Adăugaţi apă la săpun, aproximativ 1 deget deasupra săpunului. Acoperiţi

vasul cu capacul său.
58
6. Micule om de ştiinţă, săpunul tău va trebui să stea deoparte timp de 15 zile.
Cu toate aceasta, la fiecare două zile trebuie să deschizi vasul, să amesteci şi să
adaugi câte puţină apă.
7. După aceste 15 zile, vei obţine 1.5 litri de săpun lichid!
8. Doreşti să dai culoare săpunului tău lichid? Alege culoarea preferată, dintre
coloranţii incluşi în kit şi cu ajutorul unei piete, adaugă picături din acesta până
când se obţine culoarea dorită.
9. Repetă pasul anterior, de data aceasta pentru o aromă.
10. Săpunul tău lichid este pregătit de utilizare! Aşează o pâlnie pe o rezervă de
sticlă de săpun lichid.
11. Roagă un adult să te ajute să umpli vasul cu săpunul lichid preparat!
59
12. Săpunul tău lichid poate fi acum utilizat!
Notă: Păstraţi restul de săpun lichid în vasul cu capac, până când este necesar
din nou.
Experimentul 8
Şamponul preparat acasă
În acest experiment, veţi efectua o dizolvare în apă. Veţi face aceasta prin
utilizarea coloranţilor cosmetici incluşi în kit, pentru a obţine o soluţie colorată.
Puteţi utiliza aceste soluţii pentru a realiza săpunuri super colorate!
Aveţi nevoie de:

 Ceai de muşeţel (4 pliculeţe)
 Resturi de săpun natural, incolor şi neparfumat (4 linguriţe)
 Glicerină lichidă (1 lingură + ½ linguriţă)
 Apă (1 pahar + ½ pahar)
Paşi:
1. Cu ajutorul unui adult, pregătiţi ceaiul de muşeţel în aproximativ 1 + ½ pahare
de apă.
60
2. Lăsaţi-l să fiarbă timp de 10 minute şi îndepărtaţi pliculeţele. Opriţi de-
asemenea sursa de încălzire.
3. Introduceţi resturile de săpun în ceai, cât timp acesta este încă fierbinte.
4. Lăsaţi resturile de săpun să se înmoaie.
5. La final, adăugaţi glicerina şi amestecaţi bine.
61
ŞTIAŢI CĂ...
Glicerina reprezintă una din componentele săpunului?
Explicaţie:
Compoziţia de bază a unui şampon trebuie să conţină detergenţi, conservanţi,
uleiuri aromatice şi un regulator de pH. Detergentul este conţinut în resturile de
săpun, care au aceeaşi acţiune ca un detergent. Ceaiul de muşeţel reprezintă
aroma, iar glicerina este agentul de umezire şi conservare. Cu aceste simple
ingrediente puteţi realiza un şampon!
Recomandări:
 Puteţi combina culori şi arome. De ex., aroma de mandarină cu culoarea

portocalie, iar aroma de măr cu culoarea verde.
 Puteţi amesteca mai multe culori în acelaşi săpun. Pentru aceasta, trebuie
doar să repetaţi procesul de pregătire a bazei săpunului de două ori (cu
jumătate din cantitatea de bază în fiecare pahar) şi prin utilizarea unui
colorant diferit pentru fiecare. Apoi, turnaţi amestecul în formă pe rând. Cu
atenţie, turnaţi uşor în aşa fel încât soluţiile de culori diferite să nu se
amestece complet.
 În acest kit aveţi două arome disponibile: măr şi mandarină. Puteţi
achiziţiona alte arome pentru săpunurile dvs. şi lăsa imaginaţia să creeze
săpunuri super parfumate.
 În acest kit veţi găsi 3 forme diferite pentru săpunuri: peşte, scoică şi căluţ
de mare.
În afară de acestea, puteţi utiliza alte forme de silicon pe care le aveţi acasă
pentru a fabrica săpunuri.
Puteţi topi din nou un săpun pe care l-aţi realizat şi să îi daţi o formă diferită.
62
Joc de potrivire a umbrelor
Descoperiţi care din contururile de mai jos corespunde la imaginea colorată.
Distracţie plăcută!
63
64

Experiente Chimice Discovery PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Experiente Chimice Discovery PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vârsta 8+

Creează săpunuri fantastice

REGULI DE SIGURANŢĂ ..................................................................................... 3

- Citiţi instrucţiunile înainte de utilizare, respectaţi-le şi păstraţi-le pentru

INFORMAŢII DE PRIM AJUTOR GENERALE

Numărul de telefon al centrului naţional de informaţii pentru prevenirea

În caz de urgenţă formaţi:

LISTA DE SUBSTANŢE CHIMICE FURNIZATE

Colorant cosmetic albastru (Food Blue 2)

Colorant cosmetic galben (Food Yellow 4)

Colorant cosmetic roşu (Food Red 3)

Conţine Aldehidă hexil-cinamică, Salicilat de benzil, D-Limonenă, Delta-1-

Prin intermediul acestei cărţi educaţionale şi experimentelor din Laboratorul de

Vă dorim distracţie plăcută în timp ce învăţaţi să realizaţi săpunuri fantastice din

2. Materia din jurul nostru

Aţi privit cu adevărat în jurul nostru? Suntem înconjuraţi de materie, de diferite

Haideţi să explorămm câteva caracteristici, definiţii şi curiozităţi despre materia

Substanţa reprezintă un tip particular de material, compusă doar dintr-un anume

Există substanţe simple şi substanţe compuse. Substanţele simple sunt

Imaginea 1. Structura moleculei de apă (H2O)

Un alt exemplu de substanţă compusă o reprezintă glicerina sau glicerolul, o

Glicerolul reprezintă o substanţă compusă din atomi diferiţi (carbon, oxigen şi

Un amestec este omogen când două substanţe se amestecă complet şi nu pot fi

Amestecul de apă cu zahăr reprezintă un exemplu. În acest caz, zahărul se

Un amestec heterogen se produce atunci când două substanţe nu se amestecă,

Imaginea 2. Amestec heterogen (apă şi ulei).

În general, particulele care alcătuiesc o substanţă se pot organiza în diferite

Dacă schimbaţi temperatura şi presiunea, starea fizică a materiei se poate de-

Există patru stări ale materiei:

Imaginea 3. Săpunul (starea solidă).

Imaginea 4. Apa (stare lichidă)

Imaginea 6. Focul (starea plasmatică).

În cazul substanţelor solide, particulele sunt mai apropiate una de cealaltă.

În mod corespunzător, aceste materiale au o formă fixă, specifică.

De exemplu, un inel de aur va avea întotdeauna aceeaşi formă, indiferent unde

Imaginea 8. Cuburi de gheaţă topindu-se.

Imaginea 9. Apa turnată din sticlă în pahar.

O altă caracteristică a stării lichide o reprezintă volumul constant al materiei.

Dacă încercaţi să umpleţi o sticlă cu 1 L de apă şi apoi să o turnaţi în alt

În starea gazoasă, materia nu prezintă formă sau volum definite.

De exemplu, gazul conţinut într-un recipient poate fi comprimat sau expandat,

În fizică, plasma este indicată ca fiind a patra stare a materiei.

Această mică diferenţă de sarcini fac plasma să fie conductibilă electric,

Plasma deţine capacitatea de adoptare a formei oricărui recipient – fiind foarte

Un alt exemplu de stare plasmatică o reprezintă fulgerul. Plasma conduce

Imaginea 12. Fulgerul

Imaginea 13. Glicerina în stare solidă şi în stare lichidă (topită).

Imaginea 14. Îngheţata care se transformă în stare solidă prin procesul de

Procesul denumit evaporare reprezintă tranziţia din starea lichidă în starea

Procesul denumit fierbere reprezintă tranziţia rapidă în starea gazoasă la

Imaginea 15. Apa în stare lichidă trece în stare gazoasă (fierbere).

Imaginea 16. Condensul format pe geam.

Imaginea 18. Ionizarea gazului din interiorul unei bile de plasmă.

2.3. Transformarea materiei

Puteţi observa aceste modificări în viaţa de zi cu zi, când un pahar se sparge,

Transformările fizice sunt considerate a fi toate transformările care apar fără ca

Transformările chimice apar când se formează substanţe noi, din substanţele

O explozie, fierberea supei, ruginirea unui cui, coacerea fructelor, reprezintă

Săpunurile pe care le veţi fabrica reprezintă produsul unei transformări chimice.

Igiena reprezintă un set de condiţii şi practici care îmbunătăţesc starea personală

În continuare, veţi învăţa despre diferitele tipuri de măsuri de igienă pe care nu

3.1. Igiena pielii

Imaginea 20. Pielea