Cod F

SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ Ediţia 1/2019

S.C. BAXCOM SRL
INSTRUIREA LUCRATORILOR Revizia-0
Pagini:-22

APROBAT
ADMINISTRATOR
VASILICA GRIGOREAN

PLAN DE DESFASURARE
PENTRU INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ DE SANATATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ A LUCRĂTORILOR
ORA MATERIAL
8, -9,
00 00
Prezentarea generală a societăţii
-Activitatile principale desfasurate in unitate (prezentate de conducerea unitatii)
-Regulamentul de ordine interioara (se citeste regulamentul de ordine interioara al unitatii – părţile referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă,drepturile şi obligaţiile lucrătorilor în acest domeniu şi factorii de risc evaluaţi)
9:00 – 11:00 Instruirea specifică locului de muncă –partea I
-TEMA A – Informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului
de lucru;
-TEMA B– Prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
11:00 – 11:30 Pauza
11: 13:
30 – 30
Instruirea specifică locului de muncă – partea II
-TEMA C– Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor
si evacuarea lucratorilor;
-TEMA D- Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca
si/sau postului de lucru; 
-TEMA E-Demonstratii practice privind activitatea pe care lucrătorul respectiv o va desfasura si exercitii practice privind
utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
13:30 – 14:00 Pauza
14: – 15:
00 00 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei

15:00 – 16:00 Testarea orala a cunostintelor acumulate in urma instructajului

Baza legală HG 1425/2006(modificata si completata)
1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat
atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire şi
protecţie şi aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
2) Instruirea la locul de muncă va cuprinde cel puţin următoarele:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea
lucrătorilor, precum şi în cazul pericolului grav şi iminent;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau
postului de lucru;
e) demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor, aspecte care sunt
obligatorii."
Art.1. Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post
de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face conform art 90 pct.2 din HG 1425/2006(mod.)
tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 din hotărârea de guvern menţionată, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul
societăţii.

1 din 22
Art. 2. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de
persoane. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a ultimei
fişe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii." conform art. 81, alineatul (4)din HG 1425/2006(mod.)
Art.3.Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.  Durata
instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de
munca respectiv, impreuna cu serviciul extern de prevenire si protectie şi aprobate de către angajator iar tematicile vor fi
păstrate la persoana care efectuează instruirea conform art.93 alin.1 din HG 1425/2006(mod.)
Art.4.Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de
prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Art.5.Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de
cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.
A) Informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru
Art 6-Factori de risc identificaţi (Activitate de birou):
I-.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie.
* Factori de risc mecanic:
- Lovire de către alte mijloace de transport pe traseul de deplasare a autoturismului la punctul de intervenţie
- Masa ( planul de lucru ), scaunul de lucru nu permit o bună corelare a caracteristicilor antropofuncţionale ale lucrătorilor la
calculator cu munca lor - afecţiuni osteoarticulare
- Diminuarea acuităţii vizuale – reflexii, fenomenul de orbire – datorită poziţionării ecranului peste planul orizontal care trece la
nivelul ochilor
- Amplasarea greşită a videoterminalelor faţă de sursa de lumină – diminuarea acuităţii vizuale
*Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă, indirectă ( cabluri defecte sau neizolate, prize defecte, scurgeri de curent pe părţile
metalice ale echipamentelor, etc. )
II-.Factori de risc proprii mediului de muncă
*Factori de risc fizic:
- Iluminatul mixt ( artificial şi natural ) – afecţiuni ale vederii
- Radiaţii magnetice din spectrul invizibil, la monitoarele calculatoarelor – diminuarea acuităţii vizuale
III-. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
*Suprasolicitare fizică:
-Poziţie preponderent aşezat şi forţată – afecţiuni ale sistemului locomotor, aparatului digestiv, respirator
*Suprasolicitare psihică:
- Decizii dificile în timp scurt cu solicitarea analizorului vizual – simptome nevrotice
IV.-Factori de risc proprii executantului
*Acţiuni greşite:
- Fumatul sau utilizarea unor surse de aprindere în încăperile cu volum mare de documente pe suport de hârtie
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – entorsă, fractură
- Neadaptarea vitezei de deplasare la condiţiile meteorologice şi de trafic
-Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice
-Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare, instalaţia electrică
*Omisiuni :
-Neutilizarea mijloacelor de protecţie şi de intervenţie din dotare ( în calitate de conducător auto ).
Art.7. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI (comuni din costrucţii)
A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
* Factori de risc mecanic:
- Lovire de către obiecte în mişcare de pe mijloace de transport la descărcare sau în mişcare
- Cădere de obiecte grele pe picioare în timpul lucrărilor de încărcare / descărcare a materialelor - fractură
* Factori de risc chimic:
- Lucrul cu substanţe inflamabile
B.Factori de risc proprii mediului de muncă
* Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă iarna, ridicată vara la lucrul în exterior – afecţiuni respiratorii;-cCurenţi de aer la lucrul în exterior -
afecţiuni respiratorii ;- zgomot sub CMA, ocazional, datorită funcţionării rotopercutoarelor şi a altor scule folosite pentru pozarea
instalaţiilor pe pereţii interiori sau exteriori – hipoacuzie, surditate de percepţie
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
* Suprasolicitare psihică:
- Solicitarea în permanenţă a atenţiei în timpul lucrului, operaţii repetitive de ciclu scurt şi mediu
2 din 22
 D.Factori de risc proprii executantului
* Acţiuni greşite:
- Executarea sarcinii de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice, în stadiu avansat de oboseală sau după administrarea unor
medicamente;- Executarea de manevre nepermise în executarea lucrărilor de instalaţii electrice sau de prevederile tehnologice
în timpul lucrului la înălţime
* Omisiuni :
-Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie şi intervenţie din dotare
Art.8.FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI (dulgher,zugrav, zidar, muncitor necalificat)
A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
* Factori de risc mecanic:
- Lovire de către materiale si scule in cadere
- Cădere de obiecte grele pe picioare în timpul lucrărilor de instalaţii sanitare / descărcare pozare, instalare materiale pentru
instalaţii sanitare şi de încălzire  - fractură
* Factori de risc chimic:
B.Factori de risc proprii mediului de muncă
* Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă iarna, ridicată vara la lucrul în exterior – afecţiuni respiratorii
- Curenţi de aer la lucrul în exterior - afecţiuni respiratorii
- Vibraţii, sub CMA, permanente, datorită funcţionării sculelor şi utilajelor
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
* Suprasolicitare psihică:
- Solicitarea în permanenţă a atenţiei în timpul deplasării de la un punct de lucru la altul.
D.Factori de risc proprii executantului
* Acţiuni greşite:
- Executarea sarcinii de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice, în stadiu avansat de oboseală sau după administrarea unor
medicamente.
- Executarea de manevre nepermise de prevederile tehnologice pentru scule şi utilaje în timpul lucrului .
- Cădere la acelaşi nivel sau de la înălţime prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare
* Omisiuni :
-Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie şi intervenţie din dotare

B) Prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru a se vedea:
- IP SSM- PENTRU ACTIVITĂŢI DE CONSTRUCŢII
- IP SSM- INSTRUCTIUNI PROPRII DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
C– Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor;
Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
Art.9 Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit prin Legea 319/2006 (situaţia concretă, reală şi
actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment ) , poate fi constatata de catre
orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau
unitatea a incheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.
Art.10 La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
   - oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii - angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca
echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora; b) evacuarea personalului din zona periculoasa - in prealabil
angajatorul trebuie: - sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor; - sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;  - sa
instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in care si-au insusit cunostintele; c) anuntarea
serviciilor specializate - in prealabil angajatorul trebuie:
   - sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii instruiasca in acest sens;  - sa asigure
mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
   d) anuntarea conducatorilor ierarhici - in prealabil angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel
ierarhic superior.
 e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent - in prealabil angajatorul trebuie:
   - sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si iminent, sa asigure instruirea si
dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
- sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.

3 din 22
Art.11 Masurile de securitate se stabilesc tinand seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a
activitatii si de prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
Art.12. Primul-ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui accident (de munca), pana la
momentul interventiei cadrelor medicale de specialitate.La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor
medicale de specialitate, primul-ajutor trebuie acordat de catre persoane care sunt pregatite in acest scop – salvatori.
Art.13. Salvatorul nu inlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:
 inrautatirea starii accidentatului;
 aparitia complicatiilor;
 producerea mortii victimei.
Art.14. Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic, pentru ca salvatorii sa poata
actiona oricand si oriunde.
Art.15. persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret; obligatiile sale sunt:
sa nu atinga victima;
sa cheme pe cel mai apropiat salvator;
sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat;
sa organizeze protectia victimei;
sa previna extinderea starii de accident.
Cum se protejeaza victima?
Art.16. Se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si lucrătorii care ar putea fi expuse la riscurile identificate.
Art.17. Se suprima riscurile.
Art.18. Se instituie un "baraj de securitate" in jurul victimei, indepartand lucrătorii neavizate.
Cum se examineaza victima?
Art.19. Se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata: sangereaza abundent; raspunde la
intrebari; respira; are puls.
Art.20. Se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor.
Art.21. Se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.
Cum se anunta accidentul?
Art.22. Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina informatii despre: ce s-a intamplat, locul accidentului, accesibilitatea drumului,
numarul victimelor si starea acestora, tipurile de leziuni produse, identitatea apelantului.
Art.23. Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis.
Cum se acorda primul-ajutor?
Art.24. Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls: asezarea in pozitie de siguranta; acoperirea
victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta si a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.
Art.25. Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii; manevra Heimlich;
respiratia "gura la gura" sau "gura la nas".
Art.26. Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu
respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").
Art.27. Daca victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta
(in zona subclaviculara sau inghinala).
Art.28. Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.
Art.29. Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari: oricare ar fi semnele, se actioneaza ca si cum victima ar
avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualele deformari la nivelul membrului superior, al membrului
inferior, al coloanei vertebrale.
Art.30. Daca victima prezinta plagi: plagi grave – asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc.; plagi simple – curatarea si pansarea plagii.

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor

I. Obligatiile generale ale lucrătorilor privind prevenirea si stingerea incendiilor
Art.31.Toti lucrătorii, raspund de respectarea masurilor de prevenire a incendiilor si de indeplinirea obligatiilor ce le revin in
caz de incendiu, in acest scop.
Art.32.In cazul prevenirii si apararii impotriva incendiilor lucrătorii au urmatoarele obligatii generale:
 Cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor ( generale, pentru societate si specifice,
pentru locul de munca) si a regulilor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in atributiile de serviciu si in
instructiunile de functionare si utilizare a instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor si a altor mijloace de protectie impotriva
incendiilor din dotarea locurilor de munca, precum si in indeplinirea masurilor si sarcinilor ce le-au fost incredintate;
 Participarea la instructajele si actiunile instructiv-educative organizate in vederea prevenirii incendiilor si la exercitiile si
aplicatiile de stingere a incendiilor, precum si de evacuare a persoanelor si a bunurilor;

4 din 22
  Anuntarea imediata a sefilor ierarhici despre existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii;
 Respectarea, a regulilor stabilite privind fumatul si introducerea de tigari, chibrituri, brichete, etc., in locurile in care sunt
interzise, precum si a regulilor referitoare la executareaunor operatiuni sau unor lucrari sau la folosirea unor mijloace
care pot provoca incendii (sudura, foc deschis, modificari neautorizate sau improvizatii la instalatiile si aparatele
electrice si de incalzire, scule necorespunzatoare, etc.);
 Indeplinirea sarcinilor stabilite, atat in ceea ce priveste supravegherea permanenta a locului de munca unde
functioneaza instalatii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente tehnice, cat si controlul periodic al
functionarii acestora;
 Verificarea obligatorie a locurilor de munca la inceperea si la terminarea programului de lucru, in vederea depistarii si
inlaturarii unor eventiuale pericole si cauze de incendiu, mentinerea permanenta a curateniei si ordinii pe locurile de
munca;
 Mentinerea, in buna stare de utilizare, a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor de la locul de munca si
neutilizarea acestora in alte scopuri;
 Respectarea regulilor de ordine intrioara si de disciplina a muncii;
 Anuntarea imediata a sefilor ierarhici si a pompierilor asupra incendiilor izbucnite; pariciparea - potrivit organizarii
activitatii de prevenire si stingere a incendiilor la locul de munca – la stingerea incendiilor si la evacuarea persoanelor si
bunurilor, precum si la inlaturarea incendiilor, calamitatilor naturale si a catastrofelor;
 Cooperarea cu lucrătorii desemnati cu atributii pe linie de p.s.i., atat cat ii permit cunostimtele si sarcinile sale, in
vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
 Acordarea ajutorului, atat cat este posibil, oricarui salariat, aflat intr-o situatie de pericol fara a-si risca propria viata.
II. Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice incaperilor cu destinatie administrativa
Art.33.In spatiile administrative ale societatii, lichidele combustibile (pentru curatenie) vor fi pastrate in bidoane metalice,
ermetic inchise si etichetate, (in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui eventual incendiu), numai in cantitate de maxim 25
litri.
Art.34.Curatirea pardoselii (parchet, dusumea, etc.) de regula, se va face cu solutii pe baza de detergenti; in cazuri speciale,
se poate face si cu parchetin, numai la lumina zilei, cu respectarea urmatoarelor reguli:
 scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
 stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrica;
 asigurarea ventilatiei incaperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
 interzicerea folosirii ustensilelor (galeata, lighean, perie, etc.) din material plastic sau a carpelor din fibre sintetice;
 interzicerea folosirii parchetinului in amestec cu benzina, neofalina, etc.;
 interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum si utilizarea unor obiecte care pot provoca scantei (brichete,
chibrituri, etc.).
Art.35.Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de sters, imbibate cu ulei, ceara, etc.
Art.36.Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai dupa intreruperea curentului de la tabloul de alimentare,
a retelei electrice existente in incaperile societatii, precum si verificarea inexistentei altor surse de foc sau scantei.
Art.37.In incaperile pentru birouri, se vor lua masuri de reducere, la minim a pericolului de incendiu, prin limitarea, la strictul
necesar, a materialelor combustibile si respectarea celorlate reguli stbilite prin dispozitii ale, cum ar fi fumatul, folosirea focului
deschis, etc.
Art.38.La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la reteaua electrica a incaperii,
interzicandu-se depozitarea lor, in stare calda langa materialele combustibile. De asemenea, tot la terminarea programului, se
vor evacua cosurile de gunoi din fiecare incapere.
Art.39.Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii, se va actiona, dupa caz, cu zapada carbonica,
pulbere si apa pulverizata.

III-Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice spatiilor pentru depozitare şi arhive

Art.40.Este interzisa depozitarea materialelor in spatiile libere, de siguranta si pe caile de acces si evacuare.
Art.41.Depozitarea materialelor, se va face pe stive, separate si distantate.
Art.42.Materialele ambalate in ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate in stive, ordonat asezate (pentru a nu
se prabusi), a caror inaltime nu va fi mai mare de 1,5 ori latura mica a bazei.
Art.43.In depozite, vor fi respectate distantele de siguranta fata de elementele de incalzire si corpurile de iluminat, care vor fi
de 0,9 m. De asemenea, vor fi lasate libere caile de acces la tablouri electrice si la stingatoare.
Art.44.Pentru delimitarea cailor de acces si evacuare, spatiile de depozitare vor fi marcate cu o banda de vopsea alba.

5 din 22
 Art.45.Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, incat sa se asigure o trecere principala, cu latimea de 2 m, dispusa in
directia usilor principale, iar transversal, distante de minim 0,8 m, pentru a se inlesni transportul si interventiile, in caz de
incendiu. Aceste cai vor fi marcate cu benzi vopsite, de culoare alba.
Art.46.Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim de 0,6 m.
Art.47.In depozite nu se vor utiliza lampi electrice portative, precum si orice tip de aparat electric portativ.
Art.48.Este interzis a se lasa deschis depozitul, in lipsa personalului de deservire a acestuia.
Art.49.In spatiile de depozitare este interzis accesul persoanelor care nu lucreaza in gestiunea respectiva.
Art.50.Este interzis a se pastra in depozit motociclete, biciclete, geamantane, tuburi de oxigen, carbid, sau alte obiecte straine
de interiorul depozitului.
Art.51.Aprinderea si utilizarea focurilor de orice natura, precum si fumatul, sunt strict interzise in spatiile de depozitare.
Art.52.Lucrătorii straine de locul de munca au acces in depozit numai in interes de serviciu, cu obligatia de a respecta
prezentele instructiuni referitoare la foc deschis, fumat, etc.
Art.53.Pentru localizarea si stingerea incendiilor, izbucnite in spatiile pentru depozitare, care apartin societatii, se va proceda
astfel:
 se va actiona asupra intregii suprafete incendiate cu pulbere;
 se va organiza, concomitent cu stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spatiului.

IV.Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice instalatiilor electrice de forta si iluminat

Art.54.Buna functionare a instalatiei electrice de forta si iluminat va fi permanent asigurata, prin efectuarea reviziilor obligatorii
a aparatelor.
Art.55.In timpul exploatarii retelei electrice, rezistenta izolatiei cablurilor, precum si masurarea rezistentei de dispersie pentru
instalatia de legare la pamant va fi verificata odata pe an.
Art.56.Sigurantele de la tablourile electrice vor fi, in mod obligatoriu, dimensionate, conform normelor in vigoare, iar inlocuirea
celorlalte nu se va efectua cu lita, staniol, etc.
Art.57.Clemele sigurantelor lamelare nu se fixeaza pe lemn, carton sau pe alte materiale combustibile.
Art.58.Pentru a evita supraincarcarea circuitelor, se interzice racordarea mai multor consumatori, decat cei prevazuti pentru
instalatia respectiva.
Art.59.In activitatea de exploatare a instalatiilor se interzic:
 folosirea instalatiilor electrice si a consumatorilor de energie electrica de orice fel, in stare de uzura, defectiune sau
improvizatie;
 suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii de alimentare;
 agatarea, introducerea si adapostirea obiectelor si materialelor de orice fel, in interiorul panourilor, niselor, tablourilor
electrice, etc.;
 folosirea instalatiilor electrice cu grad de protectie necorespunzatoare categoriei incaperii, locului sau spatiului in care
sunt folosite;
 executarea lucrarilor de intretinere sau reparatii de catre personal necalificat si neautorizat;
 alimentarea limpilor mobile portative, prin cordoane improvizate sau uzate (dezizolate);folosirea filtrelor de lumina
(abajururi) improvizate din carton, hartie sau alte materiale combustibile;
 intrebuintarea radiatoarelor si a resrrilor electrice (numai in locuri special stabilite, care nu prezinta pericol de incendiu);
 introducerea conductorilor electrici fara fise, direct in priza;
 utilizarea consumatorilor de energie electrica (radiator, reseu, etc.), fara luarea masurilor necesare de izolare, fata de
elemenetele combustibile din incaperi;
 neizolarea capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontarii partiale a unei instalatii electrice;
Art.60.Accesul la tablourile electrice generale de distributie – permanent inchise cu cheia, va fi permis numai electricianului si
organelor de control si verificare.
Art.61.Tablourile elctrice de distributie se vor exploata respectandu-se o serie de reguli, si anume:
 sa se efectueze regulamentar legaturile (in cazul tuturor tipurilor de tablouri;
 sa se interzica legarea directa a diversilor consumatori (lampi de iluminat, motoare electrice, etc.) la bornele
tabloului;
 sa se fixeze bine garniturile;
 sa se interzica pastrarea materialelor si substantelor combustibile in apropierea tablourilor;
 sa se evite blocarea tabloului cu diverse materiale;
 sa se curete perfect elementele tabloului si incaperea in care se afla acesta;
Art.62.Toate echipamentele, utilajele, aparatele si instrumentele electrice vor fi prevazute cu placi, pe care sunt inscrise
caracteristicile si schema de conexiuni.
Art.63.Aparatele electrice portabile, utilizabile numai cu stechere si conductoare izolate cu cauciuc in stare perfecta , vor fi
supravegheate toata perioada de timp cat se afla sub tensiune.
Art.64.La terminarea lucrului, intregul echipament electric se va scoate de sub tensiune.
6 din 22
 Art.65.Pentru stingerea inceputurilor de incendiu la instalatiile electrice de distributie se vor scoate, in primul rand de sub
tensiune, atat instalatia cuprinsa de incendiu, cat si instalatiile vecine periclitate, dupa care personalul de interventie, asigurat cu
echipament de protectie – condus si supravegheat de specialisti – va actiona cu stingatoare portative cu pulbere, zapada
carbonica sau alte substante dielectrice.
Art.66.Se interzice cu desavarsire folosirea apei si a spumei chimice.

V.Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la colectarea si depozitarea deseurilor si resturilor menajere

Art.67.Resturile menajere si ambalajele se vor depozita in locurile special amenajate , cu asigurarea distantei de siguranta
fata de cladiri;
Art.68.Se interzice distrugerea ambalajelor si a resturilor menajere prin incinerare in incinta spatiului;
Art.69.La locul de depozitare temporara a resturilor menajere se interzice colectarea substantelor si materialelor inflamabile
(bidoane de ulei, slam de carbid, etc.);
Art.70.Se interzice, cu desavarsire, fumatul si focul deschis la locul de depozitare a resturilor menajere;
Art.71.La sfarsitul fiecarei zile, resturile menajere si ambalajele vor fi evacuate din incinta societatii.

VI. Instructiuni de stingere in caz de incendiu si de evacuare a lucrătorilor

Art.72.Scopul este de a stabili procedura si planul care trebuie pus in aplicare in cazul unui eventual incendiu. Procedurile de
evacuare, in caz de incendiu, sunt elaborate pentru asigurarea sigurantei utilizatorilor din spatiile societatii, pe timpul izbucnirii
unui incendiu, prin coordonarea si controlul evacuarii persoanelor din cladire, pana la sosirea pompierilor si a celorlalte forte de
ajutor extrem calificat (Protectie Civila, Politie, Jandarmi, Salavare, etc.).
Art.73.Documente de referinta:
 Planul de evacuare al imobilului;
 Planul de interventie al spatiului.
Art.74.Lucrătorii responsabili pentru implementarea si administrarea procedurii de evacuare sunt conducătorii direcţi a
locurilor de muncă, care detin autoritate de control asupra spatiilor societatii.
Art.75.Conducătorii direcţi a locurilor de muncă sunt responsabili pentru:
 Informarea celor din subordine asupra procedurilor ce trebuie adoptate in cazul unei evacuari a cladirii, inclusiv
prezentarea cailor de evacuare, a itinerariilor de iesire si a locului final de adunare;
 Instruirea celor din subordine de a evacua imediat cladirea in cazul activarii unei alarme in timpul orelor de lucru;
 Anuntarea echipei de interventie despre orice persoana care lipseste in cazul unei alarme (pompierilor si celorlalte
forte, in caz real de incendiu).
 Repartizarea membrilor echipei de prima interventie + inlocuitor pentru fiecare zona din cladire, in care sunt
responsabili cu evacuarea;
 Asigurarea resurselor necesare tuturor membrilor echipei de interventie, pentru a-si putea indeplini atributiile;
 Asigurarea implementarii masurilor si recomandarilor facute de pompierii militari, cu ocazia controalelor de
specialitate, pe timpul aplicatiilor si exercitiilor;
 Asigurarea implementarii eficiente si a gestionarii modului de evacuare.
Art.76.Membrii echipei de prima interventie sunt reponsabili pentru:
 Indeplinirea atributiilor, in cazul unui incendiu, asa cum reiese din procedura de fata;
 Participarea la o analiza, dupa efectuarea unui exercitiu simulativ de evacuare;
 Raportarea, catre Dispeceratul Brigazii pentru Situatii de Urgenta, a oricarui inceput de incendiu, incendiu sau alt
accident tehnic, generator de incendii sau explozii, care impune necesitatea evacuarii persoanelor sau a altor situatii de risc
deosebit, care presupune interventie organizata, cu mijloace adecvate;
 Organizarea si efectuarea de controale si verificari periodice pe linie de p.s.i., dar nu mai putin de 1/luna si de
exercitii practice de stingere si evacuare a persoanelor, in caz de incendiu;
 Cadrul tehnic cu atributii pe linie p.s.i., va efectua un curs de specializare, potrivit legii, in urma caruia va fi atesta
cu competente, corespunzatoare standardului ocupational.
 Cunoasterea locurilor in care sunt amplasate stingatoarele de incendiu, iesirile de urgenta si punctele de declansare
manuala a alarmei de incendiu din zona de care raspund;
 Asigurarea zonei de care raspund, impotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum si controlul practicabilitatii si
neobstructionarii cailor de evacuare;
 Anuntarea telefonica a pompierilor, la numarul unic de urgenta, tel. 112, sau instruirea altei persoane in acest sens,
care sa apeleze in caz de urgenta. Pompierii apelati vor pune intrebari cu privire la eveniment. Nu incheiati convorbirea pana nu
raspundeti la aceste intrebari. Nu pararasiti locul de unde a-ti apelat telefonic pompierii, deoarece acestia vor suna imediat,
pentru confirmarea apelului de urgenta efectuat.
Art.77. La descoperirea unui incendiu, orice persoana are urmatoarele obligatii:
 Anuntarea IMEDIATA a incendiului;

7 din 22
  Incercarea de stingere a focului, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de un stingator; daca focul nu s-a
stins evacuati imediat zona);
 Anuntarea telefonica a pompierilor la numarul de urgenta 112, din cea mai apropiata zona neafectata;
 Comunicarea, catre conducerea societatii, a detaliilor referitoare la locatia exacta si amploarea incendiului.
Art.78. La declansarea alarmei de incendiu, lucrătorii sunt obligati sa actioneze astfel:
 Inceteaza orice activitate;
 Personalul salariat va opri instalatia sau aparatul la care lucreaza, prin actionarea butonului de oprire;
 Abandoneaza obiectele personale;
 Lasa usile deschise;
 Parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta, sau prin locurile indicate de membrii echipei de interventie;
 Merg catre locul de adunare stabilit;
 Mentin libere caile de acces catre cladire;
 Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie;
 Asista, daca este posibil, evacuarea in siguranta a persoanelor din afara societatii;
 Raman in afara cladirii pana la incheierea definitiva a evenimentului.
Art.79. La declansarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prima interventie sunt obligati:
 Sa intre in toate incaperile accesibile din zona de responsabilitate alocata si sa dirijeze utilizatorii pentru evacuarea
cladirii;
 Sa indrume utilizatorii catre cea mai apropiata cale/iesire de urgenta;
 Sa mentina calmul utilizatorilor pe timpul evacuarii;
 Sa mearga la punctul de adunare dupa evacuarea zonei;
 Sa preia controlul asupra locului de adunare si sa se asigure ca nici o persoana nu intra inapoi in cladire pana la
primirea dispozitiei, in acest sens, a conduceriisocietatii;
 Sa participe la o analiza, dupa terminarea evenimentului si sa raporteze orice dificultati intalnite in procesul de
evacuare.
Art.80.Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor se va face pe poarta de acces principala: seful echipei de prima
interventie va comunica pompierilor detaliile incendiului (locatie, amploare, etc.), ii va informa cu privire la eventualele
persoane lipsa la apel (impreuna cu locatia presupusa a acestora) si va ramane la dispozitia acestora pe durata operatiunii
de stingere a incendiului.

D) Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca
si/sau postului de lucru
Instructiune interna de securitatea muncii pentru protectia impotriva electrocutarii
Art.81. La exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile cuprinse in reglementarile de
securitatea muncii la utilizarea energiei electrice.
Art.82. Sefii de compartimente sunt obligati sa solicite periodic verificarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor electrice pe
care le au in dotare si sa verifice imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum si existenta legaturilor
vizibile de protectie.
Art.83. Cei care exploateaza si executa manevre la instalatiile, echipamentele si utilajele electrice, trebuie sa verifice inainte de
inceperea lucrului imposib atingerii pieselor aflate sub tensiune, oprecum si existenta legaturilor vizibile de protectie.
Art.84. Vor executa operatiile in si la instalatiile electrice numai lucratorii cu calificare de electrician, autorizati intern la zi.
Art.85. Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor, echipamentelor si utilajelor electrice care prezinta pericol de atingere
a pieselor aflate normal sub tensiune, care au legaturile de protectie desfacute sau nu au fost verificate din punct de vedere
al asigurarii protectiei impotriva electrocutarii.
Art.86. Lucrarile fara intreruperea tensiunii se vor executa numai in cazurile speciale, cand instalatia nu poate fi intrerupta fara
sa fie afectate instalatii importante de telecomunicatii, cu luarea tuturor masurilor de protectie, lucratorul care executa
lucrarea fiind asistat de alt coleg, instruit pentru supravegherea lucrarii si interventie urgenta in caz de accident.
Art.87. Este interzisa folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost verificate periodic, care nu au corespuns la verificari, a
caror data de valabilitate a expirat, care prezinta defecte vizibile, sunt murdare sau nu corespund tensiunii nominale a
instalatiei la care ar trebui utilizate; inainte de fiecare folosire a unui mijloc de protectie, lucratorul respectiv este obligat sa
faca verificarile de mai sus si sa nu utilizeze mijlocul care nu corespunde.
Art.88. Lucrarile pe stalpii folositi in comun (circuite de telecomunicatii si energie electrica) se vor face numai dupa ce toate
circuitele au fost scoase de sub tensiune si s-a confirmat in scris scoaterea de sub tensiune.
Art.89. La traversarea strazilor sau drumurilor cu conductori izolati sau neizolati, acestia nu vor fi lasati sa atarne pe jos, ci se
vor ridica destul de sus, in asa fel incat sa nu constituie obstacole pentru circulatia normala a vehiculelor si pietonilor.
Art.90. Lucrarile care prezinta pericol de electrocutare se vor executa sub supravegherea sefului de echipa.

8 din 22
Art.91. Este interzisa nerespectarea distantelor minime admise fata de elementele care sunt sub tensiune sau care pot fi puse
accidental sub tensiune.
Art.92. Atat cat cablurile nu sunt conectate la priza de pamant, atingerea invelisului metalic sau a conductelor nu este permisa
decat cu manusi electroizolante.
Art.93. Toate prizele de electroalimentare ca si cordoanele prelungitoare, alimentate cu tensiuni mai mari de 60 V, trebuie
echipate cu prize tip „Schuko”, adica cu un contact separat pentru firul de masa.
Art.94. Nu se admite sa se lucreze la instalatiile electrice cu mainile ude sau umede.

Instructiune interna de securitatea muncii pentru organizarea locului de munca

Art.95. Inainte de inceperea lucrului, lucrătorii special desemnaţi in acest scop vor verifica starea si functionarea uneltelor,
sculelor, utilajelor si dispozitivelor ce urmeaza sa fie utilizate si vor lua masuri pentru a nu fi folosite decat cele corespunzatoare
din punct de vedere al protectiei muncii.
Art.96. Este interzisa utilizarea sculelor sau uneltelor care prezinta defectiuni.
Art.97. Este interzisa modificarea sculelor sau oricarui alt echipament tehnic prin improvizatii.
Art.98. Este interzisa schimbarea locului de munca fara avizul sefului de formatie.
Art.99. In salile de echipamente de telecomunicati, locurile de trecere si spatiile din jurul echipamentelor vor fi complet libere;
Este interzisa ocuparea lor cu materiale sau cu aparataj inutil. Locurile de munca vor fi mentinute in stare de curatenie.
Art.100. Este interzis sa se execute operatii de inlocuiri, reparatii, interventii de orice fel la echipamente tehnice folosite in
procesul de munca de catre persoane care nu au aceasta sarcina de serviciu.
Art.101. Instalatiile de ventilare si climatizare vor fi mentinute in buna stare, urmarindu-se functionarea lor la parametrii proiectati
Art.102. Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa asigure o buna vizibilitate la locurile de munca.
Art.103. Corpurile de iluminat trebuie curatate periodic.
Art.104. In incaperile de lucru se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de protectie a muncii, referitoare la
activitatile efectiv prestate in spatiul respectiv.
Art.105. Zilnic, inaintea inceperii lucrului, seful de formatie va verifica starea de sanatate si oboseala a lucratorilor. Daca in urma
examinarii se constata ca unele persoane prezinta stari maladive sau de oboseala, sau se afla sub influenta bauturilor alcoolice,
a unor medicamente sau droguri, nu vor fi admise la lucru.
Art.106. La repartizarea lucrarilor pe muncitori, seful de formatie va indica procedeul corect de lucru (neriscant) si
Art.107. masurile corespunzatoare, va verifica starea echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea
respectiva

Instructiune interna de securitatea muncii pentru manipularea si transportul prin purtare a maselor
Art.108. Prin manipularea si transportul prin purtare manuala a maselor se intelege orice operatie de transport sau sustinere
a unei mase de catre unul sau mai multi lucrători, inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica riscuri de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.109. Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa foloseasca
mijloace adecvate, in special echipament mecanic, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre
lucrători.
Art.110. In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducerea persoanei
fizice sau juridice trebuie sa organizeze locurile de munca astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie
eliminat sau redus riscul de accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.111. In cazurile in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea persoanei juridice sau fizice, va
organiza locurile de munca astfel incat activitatea sa se desfasoare in conditii de siguranta si cu risc cat mai mic pentru
sanatate
Art.112. La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai lucrători care
corespund din punct de vedere fizic.
Art.113. Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice.
Art.114. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari ca lucrătorii, care executa lucrari de manipulare si transport prin
purtare sa primeasca o instruire adecvata si informatii privind manipularea si transportul prin purtare si riscurile la care se
expun in cazul in care aceste activitati nu sunt executate corect.
Art.115. Lucrătorii vor fi informati asupra masurilor luate de conducerea persoanei juridice pentru asigurarea societatii, la
manipularea si transportul prin purtare.
Art.116. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari modul in care lucrătorii respecta indicatiile tehnice de lucru privind
manipularea si transportul prin purtare.
Art.117. Conducerea persoanei juridice sau fizice, pentru fiecare caz in parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum si
centrul de greutate in cazul unui ambalaj excentric.

9 din 22
Art.118. Conducerea persoanei fizice sau juridice va consulta lucrătorii sau reprezentantii lor si va permite acestora sa ia parte
la discutatea problemelor referitoare la manipularea si transportul manual al maselor care ar putea afecta sanatatea si
securitatea in munca.
Art.119. Lucrătorii sau reprezentantii lor au dreptul sa prezinte propunerile lor si sa ceara conducerii persoanei juridice sau
fizice sa ia masuri de eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folositi la manipularea sau transportul prin purtare a maselor.
Art.120. Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele transportate manual
pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectuate
transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie sa depaseasca valorile maxime cuprinse in normativele in vigoare.
Art.121. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau lucrătorii trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul
prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Art.122. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de lucrători care vor efectua manipularea si transportul maselor cu
centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari.
Art.123. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare.
Art.124. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator.
Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele.
Art.125. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a
maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
Art.126. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau
alunecos.
Art.127. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care datorita naturii lor
pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.
Art.128. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau verticala
corespunzator pentru realizarea acestei activitati, daca nu se iau masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de
accidentare sau imbolnaviri profesionale.
Art.129. Planurile inclinate utilizate de lucrători pentru manipularea si transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate
si sa fie prevazute cu parapeti de protectie.
Art.130. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit manipularea si transportul manual al
maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau
micsorarea riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.131. Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual
de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile
Art. 132 În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de
inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare
realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar,
insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea
proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta care, la comanda beneficiarului, elaborează
documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi sa
urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridică competenta care executa lucrări de
construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care îşi asuma contractual fata de antreprenor sarcina
de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi
asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este
autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoana fizica sau juridică
competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având
atribuţiile prevăzute la art. 54;

10 din 22
 j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoana fizica sau juridică desemnată
de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art.
58.

SECŢIUNEA a 2-a
Planul propriu de securitate şi sănătate
Art. 133 Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui
antreprenor sau subantreprenor.
Art. 134 Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie sa pună planul propriu de
securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate,
după caz.
Art. 135 Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.
Art. 136 Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 137 Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa
respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă
este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intra în
responsabilitatea sa.
Art. 138 La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie sa ţină seama de informaţiile furnizate
de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 139 Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de la data
contractării lucrării cu antreprenorul.
Art. 140 Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la
procesul de munca pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de
utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le
executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
Art. 141 Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie sa fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul
de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 142 Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Art. 143 Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier pentru a
putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în
munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 144 Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei
finale a lucrării.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile angajatorilor

Art. 145 Punerea în aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în legislaţia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art.146 În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60,
angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE;
b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi sa le
îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa
pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
11 din 22
 f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
Art.147 În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, atunci când ei înşişi executa o activitate profesională pe şantier,
angajatorii trebuie sa respecte:
a) prevederile din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor,
echipamentul de munca, echipamentul individual de protecţie;
b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în munca.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile lucrătorilor independenţi

Art. 148 În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:
a) sa respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate, în conformitate cu legislaţia nationala
care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56;
b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) sa-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru şantierul respectiv;
d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate;
f) sa aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expusi;
g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.

CAP. VIII
Informarea lucrătorilor
Art.149 Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea şi
sănătatea lor pe şantier.
Art. 150 Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.

CAP. IX
Consultarea şi participarea lucrătorilor

Art. 150 Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa
se realizeze conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 151 Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta şantierului, consultarea şi participarea
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie sa se
realizeze cu o coordonare adecvată.
Art. 152 În scopul consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o
copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificări.

ANEXA 2

LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor care implica riscuri specifice pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor

1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropati sub alunecări de teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori
de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de
munca
2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinta legală
3. Lucrări cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate
sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de inalta tensiune
5. Lucrări care expun la risc de inec
6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implica folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.

12 din 22
ANEXA 3

CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE

1. Data comunicării
2. Adresa exactă a şantierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele şi adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării (numele şi adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători independenţi prevăzut pe şantier
12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucrătorilor independenţi deja selecţionaţi.

ANEXA 4

CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru santiere

Observaţii preliminare
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile şantierului ori ale activităţii,
circumstanţele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre altele, baraci.

PARTEA A
Cerinţe minime generale pentru locurile de munca din santiere

1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacă se folosesc
echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se desfăşoare în condiţii de siguranta.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii
sa fie protejati corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie sa se ţină seama de tipul şi
puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenta externe şi de competenta persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
3. Căile şi ieşirile de urgenta
3.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de
securitate.
3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poată fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maxima pentru
lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi iesirilor de urgenta se determina în funcţie de utilizare, de echipament şi de
dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune
Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi sa fie amplasate în locuri
corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile
care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta în
caz de pana de curent.
4. Detectarea şi stingerea incendiilor

13 din 22
 4.1. În funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de echipamentele prezente, de
caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care
pot fi prezente, este necesar sa fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor,
precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarma.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarma trebuie întreţinute şi verificate în
mod periodic.
La intervale periodice trebuie sa se efectueze încercări şi exercitii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile şi uşor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura
lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficienta.
Dacă se foloseşte o instalatie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie sa expuna lucrătorii
la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a
instalaţiei.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze,
vapori, praf.
6.2. Atunci când lucrătorii trebuie sa pătrundă într-o zona a carei atmosfera este susceptibilă sa conţină o substanta toxica
sau nociva, sa aibă un conţinut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlată şi trebuie
luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3. Într-un spaţiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin sa fie supravegheat în permanenta din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare
pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7. Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de
lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de circulaţie de pe şantier
8.1. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura în care este posibil, de suficienta lumina
naturala.
Atunci când lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe timpul nopţii locurile de munca trebuie sa fie prevăzute cu
lumina artificiala corespunzătoare şi suficienta.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de
semnalizare.
8.2. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel încât sa nu
prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3. Încăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie în care lucrătorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii functionarii
iluminatului artificial, trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta.
9. Usi şi porţi
9.1. Uşile culisante trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
9.2. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice căderea lor.
9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzător.
9.4. În vecinătatea imediata a portilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa
fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie sa fie menţinute libere în permanenta.
9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fără sa prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se
deschid automat în caz de pana de energie, şi trebuie sa poată fi deschise manual.
10. Cai de circulaţie - zone periculoase
10.1. Căile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie sa fie calculate, plasate
şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa poată fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor,
iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau
descărcare trebuie sa fie dimensionate în funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecţie
adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de circulaţie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic şi întreţinute.
14 din 22
 10.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porţi,
treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4. Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea
lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri şi rampe de încărcare
11.1. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie sa fie corespunzătoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta.
11.2. Cheiurile de încărcare trebuie sa aibă cel puţin o ieşire.
11.3. Rampele de încărcare trebuie sa fie sigure, astfel încât lucrătorii sa nu poată cădea.
12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucrătorii sa
dispună de suficienta libertate de mişcare pentru activităţile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregătit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentati sau victime ale unei
îmbolnăviri neaşteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de
activităţi.
13.3. Încăperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi
trebuie sa permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva
92/58/CEE.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de munca o cer.
Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzător şi trebuie sa fie uşor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa indice clar adresa şi numărul de telefon ale serviciului de urgenta.
14. Instalaţii sanitare
14.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte
de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibă capacitate suficienta şi sa fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare şi sa aibă dotări care sa permită fiecărui lucrator sa îşi usuce
îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentatia şi efectele personale şi sa le poată păstra incuiate.
În anumite situaţii, cum ar fi existenta substanţelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, îmbrăcămintea de lucru trebuie sa
poată fi ţinuta separat de vestimentatia şi efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispună de un loc
unde sa-şi pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.
14.2. Duşuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie sa li se pună la
dispoziţie duşuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute sali de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.
14.2.2. Sălile de duşuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel încât sa permită fiecărui lucrator sa îşi facă toaleta, fără
sa fie deranjat şi în condiţii de igiena corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta, rece şi calda.
14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevăzut un număr
suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dacă este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate în apropierea posturilor de lucru
şi a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru
este necesar din motive de decenta.
14.2.4. Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie sa comunice între ele.
14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihna, a vestiarelor şi a salilor de duşuri lucrătorii trebuie sa dispună de
locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilităţi care sa asigure nepoluarea mediului înconjurător,
de regula ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Încăperi pentru odihna şi/sau cazare

15 din 22
 15.1. Lucrătorii trebuie sa dispună de încăperi pentru odihna şi/sau cazare uşor accesibile, atunci când securitatea ori
sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activităţii, numărului mare de lucrători sau distantei fata de şantier.
15.2. Încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune
corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu exista asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie sa fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta sa le
poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare
în număr suficient, cu o sala de mese şi cu o sala de destindere.
Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor
trebuie sa se ţină seama de prezenta lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa se ia măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumatorilor
impotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcata, în condiţii
corespunzătoare.
17. Lucrători cu dizabilitati
Locurile de munca trebuie sa fie amenajate ţinându-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilitati.
Aceasta dispoziţie se aplica în special uşilor, căilor de comunicaţie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de
lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilitati.
18. Dispoziţii diverse
18.1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate astfel încât sa fie vizibile şi identificabile în mod clar.
18.2. Lucrătorii trebuie sa dispună de apa potabilă pe şantier şi, eventual, de alta băutura corespunzătoare şi nealcoolica, în
cantităţi suficiente, atât în încăperile pe care le ocupa, cat şi în vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie sa dispună de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzător şi, dacă este cazul, sa dispună de
facilităţi pentru a-şi pregati masa în condiţii corespunzătoare.

PARTEA B

CERINŢE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere

Observaţii preliminare
Atunci când situaţii particulare o cer, clasificarea cerinţelor minime în doua secţiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu
trebuie sa fie considerată obligatorie.

SECŢIUNEA 1
Posturi de lucru din santiere, în interiorul încăperilor

1. Stabilitate şi soliditate
Încăperile trebuie sa aibă o structura şi o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Usi de siguranta
Uşile de siguranta trebuie sa se deschidă către exterior şi nu trebuie sa fie incuiate, astfel încât sa poată fi deschise uşor şi
imediat de către orice persoana care are nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca usi de siguranta.
3. Ventilaţie
Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie mecanică, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrătorii
sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat
trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1. Temperatura în încăperile de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare, cantine şi
încăperile de prim ajutor trebuie sa corespundă destinaţiei specifice acestor încăperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticla trebuie sa permită evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura
activităţii şi destinaţia incaperii.
5. Iluminatul natural şi artificial
Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta şi sa fie echipate cu dispozitive care sa
permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

16 din 22
 6. Pardoselile, pereţii şi plafoanele încăperilor
6.1. Pardoselile încăperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile
trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase.
6.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor încăperilor trebuie sa fie realizate astfel încât sa poată fi curatate şi
retencuite pentru a se obţine condiţii de igiena corespunzătoare.
6.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special pereţii realizaţi integral din sticla, din încăperi ori din vecinătatea posturilor
de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie sa fie semnalizati clar. Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau trebuie sa fie
separati de posturile de lucru şi de căile de circulaţie astfel încât lucrătorii sa nu poată intra în contact cu pereţii şi sa nu poată fi
răniţi prin spargerea acestora.
7. Ferestre şi luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie sa poată fi deschise, închise, reglate şi fixate în siguranta de
către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispună
de dispozitive care sa permită curatarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalţi
lucrători prezenţi.
8. Usi şi porţi
8.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi portilor sunt determinate în funcţie
de natura şi destinaţia încăperilor.
8.2. Uşile transparente trebuie sa fie semnalizate la înălţimea vederii.
8.3. Uşile şi porţile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevăzute cu panouri transparente.
8.4. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci când acestea nu
sunt construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi răniţi în cazul în care acestea se sparg.
9. Căile de circulaţie
Traseele căilor de circulaţie trebuie sa fie puse în evidenta, în măsura în care utilizarea încăperilor şi echipamentul din dotare
necesita acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor.
10. Măsuri specifice pentru scări şi trotuare rulante
Scarile şi trotuarele rulante trebuie sa funcţioneze în condiţii de siguranta şi trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate
necesare.
Acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat.
11. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor
Încăperile de lucru trebuie sa aibă o suprafata şi o înălţime care sa permită lucrătorilor sa îşi desfăşoare activitatea fără riscuri
pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încăperilor

1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adancime, trebuie sa fie solide şi stabile, ţinându-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupa;
b) incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor
prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului
ori a părţilor acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi, în special, după orice modificare de înălţime sau
adancime a postului de lucru.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie
verificate periodic şi întreţinute corespunzător.
2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie sa fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.
2.3. Dacă exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie sa fie deviate în afară suprafeţei
şantierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie ţinute la
distanta fata de instalaţii.
În cazul în care vehiculele de şantier trebuie sa treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restrictie
corespunzătoare şi o protecţie suspendată.

17 din 22
 3. Influente atmosferice
Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.
4. Caderi de obiecte
Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace
de protecţie colectivă.
Materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se evite răsturnarea ori căderea lor.
În caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul în zonele periculoase.
5. Caderi de la înălţime
5.1. Caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecţie
solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
5.2. Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul
echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces
corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele şi scări
6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea lor
accidentala.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel
încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoana competenta, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care
le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4. Scarile trebuie sa aibă o rezistenta suficienta şi sa fie corect întreţinute.
Acestea trebuie sa fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform destinaţiei lor.
6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalaţii de ridicat
7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi
de sprijin, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite şi sa aibă o rezistenta suficienta pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
c) întreţinute în stare buna de funcţionare;
d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie sa aibă marcata în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie:
a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare buna de funcţionare;
c) utilizate în mod corect.
8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa aibă pregătirea
necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavaţii sau în apa a vehiculelor şi a maşinilor pentru
excavaţii şi manipularea materialelor.
8.4. Când este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente,
concepute pentru a proteja conducătorul impotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii şi al caderii de obiecte.
9. Instalaţii, maşini, echipamente
9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare buna de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse încercărilor şi controlului periodic.
10. Excavaţii, puţuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. În cazul excavatiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:

18 din 22
 a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace
corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilaţie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa
nu fie periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor
subterane şi altor sisteme de distribuţie.
10.3. Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
10.4. Gramezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanta suficienta fata de excavaţii;
eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate sa prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie sa fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele
12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi
schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii impotriva pericolelor datorate
nesigurantei şi instabilitatii temporare a lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie sa fie proiectate şi calculate, realizate şi întreţinute astfel încât sa
poata suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13. Batardouri şi chesoane
13.1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o rezistenta suficienta;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii sa se poată adăposti în caz de iruperi de apa şi de materiale.
13.2. Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se facă numai sub
supravegherea unei persoane competente.
13.3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de către o persoana competenta.

Instrucţiune interna de securitatea muncii privind lucrul la inalţime

Art.153 Prin “lucrul la înălţime” se înţelege activitatea desfăşurată la minim 2 m, măsurat de la tălpile picioarelor lucrătorului
până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice bază de referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în
gol.
Art.154 Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră “lucrul la înălţime mică”, la care se vor
adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii
prevăzute pentru lucrul la înălţime.
Art. 155 Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie pe timpul lucrului precum şi la accesul la şi de
la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de utilizare.
Art. 156 Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
Art.157 Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de complexitatea lucrărilor şi a gradului
de periculozitate existent, persoana desemnată pentru supraveghere este conducătorul direct a locului de muncă sau alt lucrător
desemnat, echivalent ca funcţie.
Art.158 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul desemnat cu supravegherea activităţii trebuie să verifice dacă au fost asigurate
toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.
Art.159 Grinzile, planele înclinate, podeţele, etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, fiind interzisă orice
deplasare a lor în timpul lucrului.
Art.160 Calitatea materialului lemnos, întrebuinţat la confecţionarea podinelor, trebuie să corespundă proiectului de execuţie.
Art.161 Înainte de utilizare, podinele auxiliare, aşezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun unei încercări statice duble faţă de
încărcătura preconizată.
Art.162 Podinele de lucru trebuie să aibă suprafaţa continuă. Rosturile între panourile sau dulapii podinei nu trebuie să fie mai
mari de 10 mm. Pe suprafaţa podinelor în pantă sau în curbă se fixează şipci împotriva alunecării la distanţe de 300 – 400 mm.
Art.163 Aşezarea podinei pe reazeme trebuie făcută astfel ca să fie exclusă deplasarea sau alunecarea ei.
Art.164 Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fără a se alerga şi a se produce balansuri sau şocuri.
Art.165 Lungimea totală a unei scări pe care se lucrează la înălţime trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului
să lucreze stând pe o dreaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării.
Art.166 Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea lucrătorului.
Art.167 Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboţi
metalici cu capete ascuţite.
19 din 22
Art.168 Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită desfacerea lor accidentală în
timpul lucrului.
Art.169 Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă sau pardoseli alunecoase, la baza scării
trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La sol se va asigura o zonă de protecţie avertizată vizibil, cu o
suprafaţă stabilită în funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.
Art.170 Frânghiile de siguranţă (frânghii, cabluri, lanţuri) denumite şi mijloace de legătură trebuie să aibă o lungime maximă
desfăşurată de 2 m.
Art.171 Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca după petrecerea peste elementul de construcţie (stâlp, cheson, profil
metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de construcţie să fie de maximum 0,5 m.
Art.172 În cazul transbordării de pe scară ori rampă de acces pe platforma de lucru, lucrătorii trebuie să poarte EIP (centura de
siguranţă) cu două frânghii de siguranţă (cordoane) pe care le va folosi alternativ.
Art.173 Aceaşi metodă va fi folosită şi în cazul în care înaintarea lucrătorului pe frontul de lucru este împiedicată de transversale
(stâlpi, structuri metalice, grinzi, etc.).
Art.174 În cazul în care configuraţia locului de muncă prezintă o zonă în care pericolul căderii în gol se poate manifesta prin
intrarea lucrătorului în această zonă, este obligatorie purtarea EIP ca sistem pentru limitarea deplasării.
Art.175 Utilizarea EIP este permisă numai prin prinderea sa sigură de un loc de ancorare (fix sau mobil) şi pe cât posibil
deasupra nivelului umerilor.
Art.176 În cazul utililizării EIP (centură de siguranţă tip harnaşament) şi ale locului de ancorare mobil, acesta trebuie să aibă
asigurat un traseu continuu, fără întreruperi, aceaşi parametrii de rezistenţă pe toată lungimea lui şi să asigure acelaşi grad de
securitate faţă de zona de pericol de accidentare prin cădere în gol.
Art.177 EIP ca sistem de oprire a căderii de la înălţime trebuie să aibă centura propriu-zisă prevăzută cu bretele pentru umăr,
picioare şi şezut.
Art.178 Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie să acţioneze astfel ca lucrătorul să nu cadă mai mult de 0,5 m.
Art.179 Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniu de activitate, este obligatorie purtarea căştii de protecţie.
Art.180 Lucrătorii care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta obligatoriu casca de protecţie atunci
când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la înălţime.
Art. 181 La locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de protecţie trebuie purtată peste un capişon călduros.
Art.182 Este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri ale calotei, defecţiuni ale sistemului de
amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.
Art.183 Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie, dacă măsurile integrate de amenajare şi de
dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol.
Art.184 Dacă în configuraţia unui loc de muncă amplasat la înălţime există o zonă în care pericolul de cădere în gol se poate
manifesta, lucrătorii trebuie să poarte obligatoriu centura de siguranţă împreuna cu frânghia de siguranţă care vor împiedica
accesul lucrătorului în zona cu pericol, pe toată durata lucrului.
Art.185 Lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi accesoriile lor numai în cadrul lucrărilor pentru care au fost
dotaţi cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le predea conducătorului locului de muncă.
Art.186 Înainte de utilizare, centura de siguranţă şi accesoriile trebuie verificate în mod obligatoriup rin examinarea cu atenţie se
verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice, frânghiile, cârligele, niturile, etc.
Art.187 Lucrătorii trebuie instruiţi în funcţie de natura pericolului existent, privind modul de purtare a EIP în condiţiile specifice
lucrului la înălţime (de ex: purtarea măştii de gaze, măştii cu aducţiune de aer, etc.).
Art.188 Conducătorul direct a locului de muncă trebuie să verifice zilnic integritatea şi starea de funcţionare a instalaţiilor,
dispozitivelor şi sculelor folosite pentru lucrul la înălţime precum şi modul de asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în
timpul lucrului. Pentru orice defecţiune sau lipsă constatată trebuie să oprească lucrul şi accesul lucrătorilor şi să asigure
remedierea celor constatate şi semnalizarea pericolului.
Art.189 Trecerea de pe scară pe platforma locului de muncă este permisă numai după ce lucrătorul a trecut cel de-al doilea
cordon al centurii de siguranţă pe după stâlp (grindă, structură, etc.), deasupra platformei.
Art.190 Este interzisă înclinarea scărilor (altele decât cele fixate) peste 60º. Între 60º - 80º înclinare, trebuie folosite scări fixe, cu
balustrade, iar peste 80º înclinare, scările fixe trebuie prevăzute cu apărători tip colivie şi cu întreruperi pentru odihnă la
maximum 4 m.
Art.191 Scările rezemate pe perete trebuie să aibă lăţimea treptei inferioare de cel puţin 50 cm, precum realizarea unei bune
stabilităţi.
Art.192 Accesul la locul de muncă se face numai pe scări montate definitiv sau pe scări mobile rezemate şi asigurate contra
alunecărilor sau prăbuşirilor.
Art.193 Este interzis accesul pe trasee alese arbitrar, necorespunzătoare sau neamenajate.
Art.194 Dacă lucrul temporar la înălţime nu poate fi efectuat în condiţii de securitate şi în condiţii ergonomice adecvate, de pe o
suprafaţă convenabilă, trebuie alese cele mai adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura şi menţine condiţii de lucru
nepericuloase. Trebuie acordată prioritate măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală.
Dimensiunea echipamentului tehnic trebuie adaptată naturii lucrării de executat, dificultăţilor previzibile şi să permită circulaţia
fără pericol.
20 din 22
Art.195 Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de muncă pentru lucrul temporar la înălţime trebuie ales în funţie de frecvenţa
sa de utilizare, de înălţimea ce trebuie atinsă şi de durata utilizării. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de
pericol iminent.
Art.196 Trecerea într-un sens sau altul, între un mijloc de acces şi platforme, planşee sau pasarele nu trebuie să genereze
riscuri suplimentare de cădere.
Art.197 Lucrul temporar la înălţime trebuie efectuat numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi
sănătatea angajaţilor.
Art.198 Uneltele şi celelalte accesorii pe care le utilizează un angajat trebuie legate de centura complexă sau de scaunul
lucrătorului sau ataşate printr-un alt mijloc corespunzător.
Art.199 Lucrul trebuie organizat şi supravegheat în mod corect astfel încât lucrătorului să-i poată fi dat un ajutor imediat, în caz
de urgenţă.
Art.200 Coducătorii direcţi a locurilor de muncă nu au voie să trimită să lucreze la înălţime lucrători care nu au aviz medical,
care să certifice aptitudinea lor pentru astfel de lucrări.
Art.201 Conducătorul direct a locului de muncă nu trebuie să execute nici un fel de lucrări pentru care nu s-au prevăzut măsuri
de securitate a muncii, sau dacă măsurile sunt insuficiente, ori s-au făcut improvizaţii.
Art.202 Conducătorul direct a locului de muncă este obligat să anunţe angajatorul şi să-i ceară completarea măsurilor de
securitate a muncii, ori de câte ori constată că acestea sunt insuficiente şi pun în pericol securitatea lucrătorilor din subordine.
Art.203 Conducătorul direct a locului de muncă nu trebuie să admită la lucru lucrători fără controlul medical efectuat la angajare
sau control medical periodic, lucrători bolnavi, obosiţi, în stare de ebrietate sau fără instructaj corespunzător lucrărilor pe care
trebuie să le execute.
Art.204 Conducătorul direct a locului de muncă nu trebuie să execute lucrări la înălţimea de 1,5 m fără a avea asigurate măsuri
de protecţie necesare respectiv schele, platforme de lucru sau alte amenajări, precum şi fără să oblige lucrătorii să utilizeze
centura de siguranţă corespunzător.
Art.205 Lucrătorii trebuie să se prezinte la program odihniţi, îmbrăcaţi coresp., şi cu echipamentul de protecţie adecvat.
Art.206 Să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul programului.

Cai de acces si de evacuare

Art.207 Accesul fortelor de interventie trebuie sa fie asigurati in permanenta la toate:
 constructiile de orice fel (industriale, social-administrative,special, etc.) si incaperile acestora;
 instalatiile tehnologice si anexe;
 depozitele inchise si deschise;
 instalatiile si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si punctele de comanda ale acestora;
 celelalte mijloace utilizate pentru interventiile in caz de incendiu (vechicule pentru tractare si transport, cisterne ori
autocisterne de apa etc.);
Art.208 Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu,
asigurand accesul autospecialelor de interventie.
Art.209 Caile de acces si evacuare vor fi mentinute in permanenta in orice anotimp, practicabile si curate.
Art.210 Este interzisa blocarea cailor de acces si evacuarea cu materiale care sa conduca latimea libera de circulatie stabilita ori
care prezinta pericol de incendiu sau explozie.
Art.211 Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces si evacuare se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate
sau se vor asigura cai de acces ocolitoare.
Art.212 Trecerea cailor de acces si evacuare rutiere peste calea ferata se vor amenaja si consolida cu contrasine si podini intre
ele, la acelasi nivel cu ciuperca sinei.
Art.213 Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor de scari, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de
autoinchidere sau a altor usi case, in caz de incendiu au rolul de a opri patrunderea fumului gazelor si propagarea incendiului pe
verticala si orizontala.
Art.214 Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a usilor sau obloanelor antifoc, precum si cele care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon se verifica si intretin corespunzator astfel incat sa li se asigure permanent
starea de functionare.
Art.215 Usile de evacuare catre exterior trebuie sa fie prevazute cu inscriptii corespunzatoare, descuiate pe timpul lucrului si
astfel intretinute, incat deschiderea lor sa fie sigura si usoara in caz de incendiu.
Art.216 Caile de acces si evacuare vor fi marcate conform reglementarilor in vigoare, astfel incat persoanele care se evacueaza
sa recunoasca cu usurinta traseul spre exterior. Vor fi indicate si locurile unde sunt amplasate mijloacele de stingere si orice alte
instalatii care in caz de incendiu presupun manevre obligatorii, in vederea miscarii pericolului de incendiu, a limitarii propagarii
acestuia si semnalizării lui.

21 din 22
Art.217 Cand este cazul, vor fi marcate si caile de circulatie care duc pe platforme de depozitare a materialelor si altor bunuri,
care duc in refugii sau in alte locuri special amenajate.
Art.218 Cheile incaperilor care stau incuiate in timpul programului de activitate vor fi tinute la poarta sau pe holul de acces in
cladire sau alt loc stabilit.
Art.219 La incetarea programului de activitate, toate cheile incaperilor se vor pune pe panoul de la poarta sau pe holul de acces
in cladire sau alt loc stabilit.
Art.220 Cheile vor fi prevazute cu marca de recunoastere usoara.
Art.221 Iluminatul de siguranta pentru evac. va fi verificat, intretinut si mentinut in permanenta in buna stare de functionare.
Art.222 Sunt interzise in exploatare:
 modificarea gabaritelor cailor de evacuare sub limitele stabilite in proiect;- incuierea sau blocarea usilor sau a altor
dispozitive destinate evacuarii;- scoaterea din functiune a illuminatului de siguranta pentru evacuare.
Art.223 Pentru asigurarea evacuarii rapide se intocmesc planuri si/sau schite de evacuare in caz de incendiu. Acestea se
afiseaza in locuri vizibile din spatiile pentru care au fost intocmite.
Art.224 Planurile de evacuare in caz de incendiu trebuie sa cuprinda:
 mijloacele prin care se realizeaza anuntarea personelor care raspund de executarea si dirijarea in caz de incendiu;
 numele si prenumele, precum si locul de activitate al persoanelor care raspund de evacuare;-ordinea in care urmeaza
a se face evacuarea persoanelor si dupa caz a bunurilor (in functie de valoarea lor si de vulnerabilitate la incendiu);
 traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat posibil urmarindu-se ca aceasta sa se faca pe alte cai decat pe
cele destinate evacuarii materialelor si bunurilor si astfel stabilite incat sa nu ingreuneze interventia pompierilor la stingere;-
locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si adapostite bunurile, precum si persoanele insarcinate cu paza
acestora;-masurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii
Art.225 Cadrele tehnice si persoanele cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor vor controla modul in care planul de
evacuare este insusit si cunoscut de catre cei responsabili cu evacuarea persoanelor si a bunurilor.
Art.226 Se vor face periodic exercitii practice, astfel incat in caz de incendiu operatia de evacuare sa se desfasoare in conditii de
siguranta.
Art.227 Caile de acces si de evacuare, limitele zonelor periculoase (incendii, explozii, electrocutare, radiatii etc.), locurile unde
sunt amplasate utilajele si instalatiile pentru stingerea incendiilor si orice alte instalatii care in caz de incendiu presupun manevre
obligatorii, vor fi marcate vizibil cu indicatoare.
Art.228 Accesul la hidranti, mijloace speciale de stingere, stingatoare de incendiu, vanele principale ale conductelor de apa,
gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de distributie etc., trebuie lasat liber pentru ca in caz de pericol
sa se poata interveni usor.
Art.229 In imediata vecinatate a elementelor care asigura inchiderea de protectie a golurilor din peretii antifoc, nu se admite
depozitarea materialelor si a lichidelor combustibile. Fac exceptie cantitatile strict necesare fluxului tehnologic (pe benzi
transportoare sau in utilaje).
Art.230 In vederea asigurarii folosirii nestingherite in orice moment si in orice anotimp a cailor exterioare de evacuare, precum si
a scarilor exterioare de incendiu, se va asigura curatarea lor de zapada si de gheata.
Art.231 Se vor asigura libere caile de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de
incendiu, precum si posibilitatile de folosire a acestor surse in orice anotimp.
E) La terminarea instruirii la locul de munca
Art.232 La terminarea efectuării instruirii lucrătorilor la locul de muncă se va efectua obligatoriu
 demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura;
 exercitii practice privind utilizarea :-echipamentului individual de protectie,
 mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.

INTOCMIT
Ing. TRIF ALEXANDRU

22 din 22