SSM Lunar 2018-AGER SAFE

© PROPRIETATE INTELECTUALÃ
Acest document este proprietatea intelectuala a ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L;

Orice utilizare sau multiplicare, partialã sau totalã, fãrã acordul scris al proprietarului este interzisã.
ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

J15/1510/2017 ADMINISTRATOR
38465356 GHIOACA NICOLETA-MIHAELA
L.S. _______
ORGANIZARE PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
2018
Elaborat de
SC AGER SAFE SRL,
Certif. de Abilitare pentru servicii externe de prevenire şi protecţie nr. 1145/PS/2018
ALDEA IONUT
L.S._______
CONTRACT CONSULTANTA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI ORGANIZAREA
PENTRU SITUATII DE URGENTA
Nr.225 din 06.11.2018
1.PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. AGER SAFE S.R.L. Bucuresti Sector 6, Strada Pascani, Nr.11, Cam.1, Bloc TD34, Etaj 4, Ap.30 , J40/20444/2017, CUI: 38597071;
Tel. mobil: 0742910151; e-mail: agersafe@gmail.com , certificat de atestare/abilitare nr. 1145/ PS/2018; avind contul nr:
RO02INGB0000999907487820, deschis la BANCA ING, reprezentata prin ALDEA IONUT in calitate de consultant pe de o parte si :
1.2. ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L cu sediul social in Loc. Titu, Oras Titu, Str. I.C. VISARION, nr.57, bl 15, scA, ap3, judet Dambovita
inregistrata la Of.Reg.Comertului J15/1510/2017, Cod fiscal 38465356, avand contul nr…………………………………………………………deschis la
………………………………………………………… reprezentata de GHIOACA NICOLETA-MIHAELA, tel.mobil 0 762 810 466, in calitate de beneficiar pe
de alta parte, au convenit sa incheie urmatorul contract de consultanta , cu respectarea urmatoarelor clauze:
I. Obiectul contractului.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 şi organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate
cu Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art.19 lit.a), f), g), h), j), Ordinul MAI.163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor, art.5, lit.a), b), c), d), e), f), g), h), k), l), n), OMAI 712/2005 pentru aprobarea
dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, art.7, art.8, al.(1), art.9, lit a), si lit.b), art.10-20,
modificat si completat cu OMAI 786/2005.
II. Obligaţiile prestatorului.

Se acorda consultanţă pentru Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu legislaţia în
vigoare (Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art.19 lit.a), f), g), h), j), Ordinul MAI.163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor, art.5, lit.a), b), c), d), e), f), g), h), k), l), n), OMAI 712/2005 pentru aprobarea
dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, art.7, art.8, al.(1), art.9, lit a), si lit.b), art.10-20,
modificat si completat cu OMAI 786/2005).
a) Efectuarea instruirii introductiv generale de aparare impotriva incendiilor.
b) Stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
c) Elaborarea actelor de autoritate: decizii, dispozitii, hotarari prin care se stabilesc raspunderi pe linia apararii impotriva incendiilor;
d) Elaborarea documentelor si evidentele specifice privind apararea impotriva incendiilor (documente legate de organizarea
instruirilor, stabilirea atributiilor personalului pe linia apararii impotriva incendiilor, intocmirea instructiunilor de aparare impotriva
incendiilor la locurile de munca, intocmirea planului de evacuare a persoanelor si a planului de depozitare si evacuare a materialelor
periculoase);
e) Executarea de controale periodice, in scopul depistarii, cunoasterii si inlaturarii starilor de pericol care pot favoriza initierea sau
dezvoltarea incendiilor;
Obligaţiile beneficiarului
1. Să permită accesul personalului de specialitate al prestatorului la toate locurile de muncă.
2. Sa asigure evaluarea de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala;
3. Sa anunţe în timp util noile angajări in vederea efectuării de către prestator a instructajului introductiv general.
4. Să pună la dispoziţia prestatorului datele şi documentele necesare elaborării instrucţiunilor proprii pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii,
precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru.
5. Asigurarea instruirilor la locul de munca si periodice in conformitate cu tematicile puse la dispozitie de prestator;
6. Consemnarea în fişele postului a atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin lucrătorilor,
corespunzător funcţiilor exercitate.
7. Aducerea la cunoştinţa tuturor lucrătorilor şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către aceştia a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite în
fişa postului.
8. Instruirea lucrătorilor cu planul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele
metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 .
9. Evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare.
10. Evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control
psihologic periodic.
11. Achiziţionarea documentaţiei cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
conform necesarului întocmit de prestator.
12. Monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de
ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de muncă.
13. Evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările periodice şi dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor
de muncă să fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor HG nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate
şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
14. Dotarea lucrătorilor cu echipamente individuale de protecţie conform listei elaborate de prestator şi urmărirea utilizării de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
15. Urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitării adecvate a echipamentelor individuale de protecţie şi a înlocuirii lor la termenele
stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de HG nr. 1048/2006.
16. Realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor.
17. Să dea relaţii şi documente legate de condiţiile de muncă şi securitatea muncii: procese verbale de control ale organelor abilitate ale
statului, contracte cu terţi, cărţi tehnice ale echipamentelor de muncă, fişe de securitate pentru substanţele utilizate, structura de
personal, fişele postului pentru toate categoriile de personal, schiţe ale spaţiilor de lucru, etc.
18. Să analizeze, să ia măsuri şi să elimine deficienţele semnalate de prestator prin documente, note de control privind pericolele
potenţiale reale de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
19. Să efectueze plata prestaţiei conform contractului.
20. Sa respecte reglementările privind drepturile de autor asupra documentaţiei primite de la prestator.
Modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie/ alte servicii externe de prevenire si protectie:
Beneficiarul - nu are lucrator desemnat.
- nu are serviciu intern de prevenire si protectie.
-nu are alt serviciu extern de prevenire si protectie.
Persoana de contact sau lucratorul desemnat/lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie are/au urmatoarele
obligatii:
-indosarierea si pastrarea documentelor elaborate de prestator si prezentarea acestora organelor de control ale ITM;
-urmarirea realizarii obligatiilor beneficiarului si a prestatorului conform contractului;
-anuntarea la Inspectoratul Teritorial de Muncă, a evenimentelor (accidentelor) produse in societate;
V. Durata contractului
Prezentul contract începe la data de 20.09.2018 pana la data de 20.09.2019
Contractul poate înceta :
- prin acordul părţilor;
- prin denunţarea unilaterală, cu o notificare de 15 zile înainte;
Daca o parte nu isi executa sau isi executa cu intarziere sau in mod necorespunzator obligatiile care ii revin conform prezentului
contract, cealalta parte va notifica partea in culpa (“Notificarea Neexecutarii”). In cazul in care, in termen de 5 (cinci) zile de la data
notificarii neexecutarii, partea in culpa nu remediaza neexecutarea si consecintele acesteia sau nu incepe si continua cu buna credinta
aceasta remediere, cealalta parte poate solicita rezilierea prezentului contract.
Activitatea prestatorului se întrerupe din următoarele cauze:
- lipsa activităţii beneficiarului pe o perioadă determinată ce va fi notificată în scris de acesta.
- neplata facturii în termen de 30 de zile de la data primirii.
Încetarea contractului sau întreruperea activităţii prestatorului din cauzele de mai sus nu au efect asupra obligaţiilor de plată deja
scadente între părţi.
Prezentul contract se prelungeste automat cu perioade succesive de un an daca niciuna din parti nu notifica celeilalte parti intentia sa de
neprelungire/ incetare a contractului, notificare efectuata cu cel putin 30 (treizeci) de zile inainte de expirarea termenului initial sau a
oricaruia dintre termenele ulterioare de un an.
VI.Pretul contractului
Pretul serviciilor este stabilit si detaliat in Anexa 1 la prezentul contract .
Plata se va efectua prin modalitatile de plata stabilite de parti de comun acord si inscrise in Anexa 1 la prezentul contract prin ordin de
plată în termen de 10 zile de la data primirii facturii de catre beneficiar.
VII. Raspundere contractuala
Pentru neexecutare, executarea partiala sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale sau nerespectarea
termenelor prevazute in contract, partea in culpa va plati celeilalte parti penalitati de 0,15% din valoarea obligatiilor neexecutate pe zi
de intarziere.
VIII. Clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă:
 Personalul prestatorului care are sarcini de serviciu pe teritoriul societăţii beneficiarului, se va autoinstrui privind riscurile de
accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice societăţii.
 Eventualele accidente suferite de personalul prestatorului pe teritoriul societăţii beneficiare sau pe traseu, vor fi declarate,
cercetate, raportate şi înregistrate de prestator.
IX. Solutionarea litigiilor :

Orice litigiu între părţi se soluţionează pe cale amiabilă şi numai în cazuri extreme se apelează la instanţe competente.
Modificările prevederilor prezentului contract se pot face numai cu acordul scris al ambelor părţi prin acte adiţionale.
Prezentul contract a fost întocmit în 2 (două) exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte şi a fost semnat astăzi
06.11.2018.
CONSULTANT, BENEFICIAR,
SC AGER SAFE SRL
ALDEA IONUT
Anexa 1 la Contractul de consultanta nr.225 din data de 06.11.2018

Incheiata astazi 06.11.2018.
I. Consultanta – Securitate si Sanatate in Munca

1. Lista de preturi
Servicii /descriere Cantitate Pret Pret total+TVA Periodicitate
Consultanta periodica 1
Conf.ctr.nr. 170/20.09.2018 7,5Lei/ang/luna 7,5Lei/ang/luna A, B, C, D;
Evaluarea riscurilor de 1
accidentare si imbolnavire 150 Lei 150 Lei Valabil pana la
profesionala Conf.ctr.nr. modificare activitatii
170/20.09.2018
2. Modalitati de plata: O.P./ numerar - lunar

II Consultanta - SU
1.Lista preturi
Servicii /descriere Cantitate Pret Pret total+TVA Periodicitate
Consultanta periodica 7,5Lei/ang/luna 7,5Lei/ang/luna A, B, C, D;
Conf.ctr.nr.
170/20.09.2018
2. Modalitati de plata: O.P./ numerar - lunar
CONSULTANT, BENEFICIAR,
SC AGER SAFE SRL
ALDEA IONUT
NORMATIV PROPRIU DE ACORDARE A

MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE SI A ALIMENTATIEI DE PROTECTIE
In conformitate cu prevederile art. 15 alin.(1) din Legea Securitatii si Sanatatii in munca

nr.319/14.07.2006 si a art.150-154, materialele igienico-sanitare se acorda lucratorilor obligatoriu si
gratuit, acest lucru fiind stabilit prin contractul colectiv si/sau contractul individual de munca.
Nr. Denumire material Cantitate Periodicitatea acordarii

Crt. igienico - sanitar acordata
1. 1 buc. Lunar se va verifica continutul
Trusa de prim ajutor acesteia si dupa caz se vor
completa materialele
consum.
2. 1 Dotare in fiecare, grup
Sapun 50 gr./ml. sanitar (permanent)
3. Dotare in fiecare, grup

Prosoape din hirtie de unica sanitar (permanent)
folosinta, hirtie igienica
4. Substante dezinfectante pentru 100 ml. Lunar
maini
5. 1000 ml. Cind temperatura depaseste
Apa plata 37 grade Celsius
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR SSM ALDEA IONUT

CONSTITUIRE COMISIE STABILIRE

ZONE DE RISC
DECIZIA
Nr.______ din__________
In baza prevederilor art. 7/4/lit e, art. 13/lit k din LEGEA nr. 319 din 14 iulie
2006 a securităţii şi sănătăţii în munca, art 101-104 si art 105-107 din Norma
metodologică de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006, cu privire la ,,Pericolul grav şi iminent şi zonele cu risc ridicat şi specific,,
Art 1.Se constituie COMISIA DE IDENTIFICARE SI NOMINALIZARE A ZONELOR CU RISC

RIDICAT SI SPECIFIC in urmatoarea componenta:
1.Presedinte GHIOACA NICOLETA-MIHAELA

2.Secretar ALDEA IONUT
3.Membru ……………………………………………..
Art 2. La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat
următoarele măsuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasă;
c) anunţarea serviciilor specializate;
d) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
(1) În vederea realizării măsurilor prevăzute la lit. a), angajatorul va desemna lucrătorii
care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora.
(2) În vederea realizării măsurilor precizate la lit. b), angajatorul trebuie:

a) să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor;
b) să afişeze planul de evacuare la loc vizibil;
c) să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în
care şi-au însuşit cunoştinţele.
(3) În vederea realizării măsurilor precizate la lit. c), angajatorul trebuie:
a) să desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să îi
instruiască în acest sens;
b) să asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate.
(4) În vederea realizării măsurilor precizate la lit. d), angajatorul trebuie să stabilească
modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior.
(5) În vederea realizării măsurilor precizate la lit. e), în prealabil angajatorul trebuie:
a) să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav
şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b) să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate ţinând seama de natura
activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi de prezenţa altor
persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.
Art 3. Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi

localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în
urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.
Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi
lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile
stabilite în urma evaluării riscurilor.
Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele
cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi
prevenire.
APROBAT,
ADMINISTRATOR
GHIOACA NICOLETA-MIHAELA

DECIZIE Nr.___
Din _______/__________
INSTRUIREA LUCRATORILOR
TEMATICA SI PERIOADA INTRE INSTRUIRI
Având în vedere prevederile Legii securităţii si sănătăţii in munca nr.319/2006 si ale Normelor
metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin HG 1425/2006 referitoare la instruirea lucratorilor in
domeniul SSM si tinand cont de specificul activitatii, de riscurile pentru securitatea si sănătatea in munca,
de masurile si activităţile de prevenire si protecţie, GHIOACA NICOLETA-MIHAELA AMINISTRATORul
societatii ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L
DECIDE:
Art. 1. Instruirea introductiv – generala si se face de catre ALDEA IONUT

a) la angajarea lucratorilor;
b) lucratorilor transferaţi de la o alta unitate;
c) lucratorilor veniţi în unitate ca detaşaţi;
d) lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Tematica pentru instructajul introductiv general cuprinde: informatii verbale si documentatie
despre activitatea si riscurile majore de accidentare si imbolnavire profesionala, consecinţele posibile ale
necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, din cadrul societatii, extrase de
articole din Legea nr.319/14.06.2006 Securitatii si Sanatatii in Munca, măsuri la nivelul unităţii privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, (Primul Ajutor la Locul
Accidentului);
Art.2. Instruirea la locul de muncă si se face dupa instruirea introductiv generala tuturor
lucratorilor prevăzuti la art.l.lit.a)-d), inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii, de către
conducătorul direct al locului de muncă.
Tematica pentru instructajul la locul de munca cuprinde: informatii verbale si documentatie despre,
activitatea si riscurile majore de accidentare si imbolnavire profesionala, din cadrul locului de munca,
prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă ; măsuri la nivelul locului de muncă
şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de
muncă şi/sau postului de lucru;demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va
desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de
alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor
Art.3. Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de muncă respectiv intregului
personal al societatii.
Tematica pentru efectuarea instructajului periodic se constitue din: instructiuni proprii de securitate
si sanatate in munca pentru activitatea de baza a angajatului si pentru activitatile complementare
desfasurate de lucrator, la locul sau de munca, cu specificitatea sa, norme (reguli) specifice de securitatea
muncii pentru activitatea desfasurata in cadrul locului de munca, in baza TEMATICII DE INSTRUCTAJ, care
se efectueaza la interval de 1 luna (lunar).
Art.4. Instruirea periodica suplimentara (reinstruirea) se efectuează în următoarele cazuri:

a) când un lucrator a lipsit peste 30 zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activităţi
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorita
evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri;
c) la reluarea activităţii după accident de munca;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art.5. Durata instruirii introductiv-generala, a instruirii la locul de muncă si a reinstruirii (instruire

periodica suplimentara) va fi de câte 4 ore, iar a instruirii periodice va fi de 2 ore.
Art.6. Intervalul între două instruiri periodice va fi de 3 (trei) luni

Art.7. Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca se consemnează
obligatoriu in fisa de instruire individuala si se semnează, dupa efectuarea instruirii, de către lucratorul
instruit si de către persoana care a efectuat instruirea si de cea care a verificat instruirea.
Art.8. Sunt exceptaţi de la prevederile art.5 si art.7 lucratorii din întreprinderi si /sau unităţi din
exterior care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări servicii in cadrul ACTUAL CREATIV-
NICOLAS S.R.L si ucenicii / elevii aflati in unitate pentru practica profesională, carora li se vor prezenta
succint activitatile, riscurile legate de securitate si sanatate in munca si masurile de prevenire si protecţie
din unitate, instruirea fiind consemnata in fisa de instruire colectiva.
Art.9. De aplicarea prezentei decizii răspunde AMINISTRATORul societatii.
APROBAT,
ADMINISTRATOR

DECIZIA
PRIVIND APLICAREA MASURILOR DE PROTECTIE SOCIALA CE SE APLICA IN CADRUL SOCIETATII PENTRU
SALARIATELE GRAVIDE SI MAME, LAUZE SAU CARE ALAPTEAZA
DECIZIE Nr.___
Din _______/__________
ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.Lreprezentata prin dl. GHIOACA NICOLETA-MIHAELA conform

Regulamentului Intern si in conformitate cu prevederile Legii nr.25 din 25 martie 2004, privind protectia
sociala pentru salariatele gravide si mame, lauze sau care alapteaza:
DECIDE
Art. 1 Prin prezenta Decizie se stabileste obligativitatea conducatorilor locurilor de munca sa previna
expunerea salariatelor gravide si mame, lauze sau care alapteaza la riscuri ce le pot afecta sanatatea si
securitatea; Aceste categorii de lucratori trebuie sa nu fie constrânse sa efectueze o munca daunatoare
sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
Art. 2 Conducatorii locurilor de munca si reprezentantii lucratorilor pe probleme de Securitate si Sanatate

in Munca, au obligatia de a organiza semestrial, în unitatile în care functioneaza, informari privind
prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 3 Obligaţiile prevazute prin prezenta Decizie, fac parte din sarcinile de serviciu, luându-se măsuri de
completare a fişei individuale a postului cu atribuţiile la care s-a făcut referire mai sus.
Art. 4 Neindeplinirea prezentei decizii va fi sanctionata conform art.264 din Codul Muncii.
Art. 5 Prezenta decizie va fi adusa la cunostinta, de catre compartimentul Resurse Umane
APROBAT,
ADMINISTRATOR
PROTECTIA MATERNITATII LA LOCURILE DE MUNCA

Extras legislativ
Protectia maternitatii este protectia sanatatii si / sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame, la
locurile de munca . De aceasta protectie beneficiaza urmatoarele categorii de salariate :
- salariata gravida – femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si
anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste
aceasta stare ;
- salariata care a nascut recent – femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si
solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege , anexand un document medical
eliberat de medicul de familie , dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut ;
- salariata care alapteaza – femeia care , la reluarea activitatii dupa efectuerea concediului de lauzie , isi
alapteza copilu si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de
alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie.
Drepturile salariatelor care beneficiaza de prevederile legislatiei in vigoare pentru protectia
maternitatii la locurile de munca , sunt :
- dispensa pentru consultatii prenatale- un numar de ore platite salariatei ( maximum16 h/luna, fara
diminuarea drepturilor salariale) de catre angajator , pe durata programului normal de lucru, pentru
efectuarea cosultatiilor si examenelor
prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist ;
- concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa il
efectueze dupa nastere , in cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de
zile.Pentru protectia sanatatii mamei si a copilului este interzis angajatorilor sa permita salariatelor sa
revina la locul de munca in cele 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.
- concediul de risc maternal este concediul pe care poate sa il soicite salariata gravida , care a nascut recent
sau care alapteza, in cazul in care angajatorul , ca urmare a evaluarii riscurilor prezente la locul de munca al
salariatei, nu poate , din motive obiective , sa dispuna masura modificarii conditiilor / si sau programului de
munca al acesteia sau masura repartizarii la alt loc demunca, fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea
sa si / sau a fatului ori copilului.
Concediul de risc maternal se acorda pe durate care nu pot depasi , cumulat , 120 de zile
calendaristice , astfel ;
- integral sau fractionat , pana in a 63-zi anterioara datei estimate a nasterii copilului, respectiv anterioara
datei intrarii in concediul de maternitate ;
- integral sau fractionat , dupa expirarea concediului postnatal obligatoriu si , daca este cazul , pana la data
intrarii in concediul pentru cresterea copiluilui pana la 2 ani sau , in cazul copilului cu handicap , pana la 3
ani ;
- integral sau fractionat, inainte sau dupa nasterea copilului , pentru salariata care nu indeplineste
conditiile pentru a beneficia de concediul de maternitate .
Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza , in cursul programului de lucru ,
doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare , pana la inplinirea varstei de un an a copilului , in aceste
pauze fiind inclus si timpul necesar deplasarii dus-intors da la locul in care se gaseste copilul.
Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul in care
salariata este ;
- in concediul de risc maternal ; interdictia se extinde o singura data cu pana la 6 luni dupa revenirea
salariatei in unitate ;
- garavida, a nascut recent sau alapteaza, din motive care au legatura cu starea sa ;
- in concediu de maternitate ;
- in concediu pentru ingrijire copil in varsta de pana la 2 ani sau , in cazul copilului cu handicap , in varsta de
pana la 3 ani ;
- in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap ,
in varsta de pana la 18 ani.
In cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului
angajatorului, in conditiile legii, acesta poate dispune incetarea raporturilor de munca sau de servuciu si
salariatelor sus enumerate
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protectia maternitatii la
locurile de munca
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 750 din 27/10/2003

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei emite urmatoarea
ordonanta de urgenta:
Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala pentru:
a) salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie romana ori a unui stat membru al
Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu
un angajator;
b) cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în Romania, daca fac
parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).
Art. 2. - În sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos sunt
definite dupa cum urmeaza:
a) protectia maternitatii este protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la
locurile lor de munca;
b) locul de munca este zona delimiata în spatiu, în functie de specificul muncii, înzestrata cu mijloacele
si cu materialele necesare muncii, în vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru îndeplinirea unei
activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si îndemanarea lor, în conditii tehnice,
organizatorice si de protectie a muncii corespunzatoare, din care se obtine un venit în baza unui raport de
munca ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de
graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care
sa îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de
lauzie si solicita angajatorului în scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document
medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de
lauzie, îsi alapteaza copilul si anunta angajatorul în scris cu privire la începutul si sfarsitul prezumat al
perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre
angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor
prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa îl
efectueze dupa nastere, în cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de
care beneficiaza salariatele în conditiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c)-e) pentru
protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.
Art. 3. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru
eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza în scris
angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute în prezenta ordonanta de
urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25.
Art. 4. - Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel încat:
a) sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea
si securitatea;
b) salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare
sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
Art. 5. - (1) Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee
si conditii de munca, a caror lista este prevazuta în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual,
precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor
prevazute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si
oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2) Evaluarile prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a
medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza în rapoarte scrise.
Art. 6. - (1) Angajatorii sunt obligati ca, în termen de 5 zile lucratoare de la data întocmirii raportului, sa
înmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care
pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de
urgenta.
Art. 7. - (1) În termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de catre o
salariata ca se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligatia sa înstiinteze
medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara
activitatea.
(2) De la data primirii înstiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca
vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si în conditiile stabilite prin normele de aplicare
a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8. - Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu
va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar în interesul bunei desfasurari a procesului
de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila.
Art. 9. - În cazul în care o salariata se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la
locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni
asupra sarcinii si alaptarii, în sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice
în mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc
de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina
muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
Art. 10. - (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplineasca
obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal,
dupa cum urmeaza:
a) înainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);
b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), în cazul
în care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si îngrijirea copilului pana la împlinirea varstei
de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu
poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat
medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
(3) Eliberarea certificatului medical se va face în conditiile în care salariata s-a prezentat la
consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.
Art. 11. - (1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizatie de risc maternal,
care se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.
(2) Cuantumul indemnizatiei prevazute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare
realizate în cele 10 luni anterioare solicitarii, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurari sociale de
stat.
(3) Pentru indemnizatia de risc maternal nu se datoreaza contributia de asigurari sociale de stat.
Durata concediului de risc maternal reprezinta perioada asimilata stagiului de cotizare.
(4) Calculul si plata indemnizatiei de risc maternal se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu o
data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acorda concediul de risc maternal.
Art. 12. - (1) Pentru salariatele care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si îsi
desfasoara activitatea numai în pozitia ortostatica sau în pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le
modifica locul de munca respectiv, astfel încat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si
amenajari pentru repaus în pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
(2) Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea
pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus în pozitie sezanda
sau, respectiv, pentru miscare.
(3) Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de
vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine întemeiate, angajatorul va lua
masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
Art. 13. - În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata
normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a
duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale.
Art. 14. - Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) si e) nu pot fi obligate de catre angajator sa realizeze activitati
pentru care evaluarea a evidentiat riscul de expunere la agenti sau conditii de munca prevazute la lit. A si B
din anexa nr. 2.
Art. 15. - Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale, în
conditiile prevazute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigatiile se pot efectua numai în timpul programului
de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16. - Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua
minimum 42 de zile de concediu postnatal, în conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si în cadrul concediului
pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17. - (1) Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru,
doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare. În aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii
dus-întors de la locul în care se gaseste copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ
în timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al
angajatorului.
(4) În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unitatii încaperi speciale pentru alaptat, acestea
vor îndeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare în vigoare.
Art. 18. - Pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau
care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia
sanatatii si securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta
si ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 19. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2) În cazul în care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte,
angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu
mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoteste de un document medical care mentioneaza perioada în care
sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va
beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal, conform art. 10 si 11.
Art. 20. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în conditii cu caracter insalubru
sau penibil.
(2) În cazul în care o salariata care desfasoara în mod curent munca cu caracter insalubru sau
penibil se încadreaza în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia sa o transfere la un alt loc de
munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin.
(1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonante de urgenta.
(4) Prevederile art. 19 alin. (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 21. - (1) Este interzis angajatorului sa dispuna încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediul de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediul pentru cresterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, în varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, în varsta de pana la 18 ani.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singura data cu pana la 6 luni, dupa
revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierilor pe motive economice ce rezulta din
desfiintarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor
tehnologice sau a reorganizarii angajatorului, în conditiile legii.
(4) Prevederile alin. (1) lit. d) si e) si ale alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator si salariatilor
barbati aflati în situatiile respective.
Art. 22. - (1) Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu
au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia
angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicarii
acesteia, conform legii.
(2) Actiunea în justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si
de timbru judiciar.
Art. 23. - În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el
fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pana la prima zi de înfatisare.
Art. 24. - (1) Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21
are obligatia ca, în termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii în scris catre salariata, sa
transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si
inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2) Copia deciziei se însoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.
Art. 25. - (1) Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea angajatorul sau,
dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei
prevazute la art. 23, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate.
(2) Inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va
transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
Art. 26. - (1) Angajatorii au obligatia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unitatile pe care le detin, cate o
copie a prezentei ordonante de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicarii sale în Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
(2) Reprezentantii sindicali sau reprezentantii alesi ai salariatilor avand atributii privind asigurarea
respectarii egalitati de sanse între femei si barbati, desemnati în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea
de sanse între femei si barbati, au obligatia de a organiza semestrial, în unitatile în care functioneaza,
informari privind prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 27. - (1) Încalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel:
a) încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si
(2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) si (4),
art. 21 alin. (1) si (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale corespunzatoare se fac de
catre:
a) inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a caror raza teritoriala se afla
sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul împuternicit al Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 6, art. 7 alin. (1), art.
8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) si (4), art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin.
(1) si (2) si art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru
contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;
c) personalul împuternicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti,
conform legislatiei sanitare în vigoare, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 4, 5, 10, art. 12
alin. (1) si (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).
Art. 28. - Contraventiilor prevazute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
180/2002, cu modificarile ulterioare.
Art. 29. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 30. - Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data depunerii la Parlament si se aplica
începand cu data de 1 februarie 2004.
Art. 31. - În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si
Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin
hotarare a Guvernului.
ANEXA Nr. 1
LISTA
minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca susceptibile sa prezinte un risc specific de
expunere, la care se face referire în art. 5
A.Agenti
1. Agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/sau dezlipirea de placenta, în
special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorso-
lombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari si pozitii de munca, deplasari (fie în interiorul, fie în exteriorul unitatii), oboseala mentala, fizica,
alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenti biologici
Agentii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4, definite astfel conform legislatiei în vigoare, în masura în care
se cunoaste ca acesti agenti sau masurile terapeutice cerute de existenta lor pun în pericol sanatatea
femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si în masura în care nu figureaza în anexa nr. 2.
3. Agenti chimici
Urmatorii agenti chimici, în masura în care se stie ca pun în pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce
urmeaza a se naste si în masura în care nu figureaza în anexa nr. 2:
a) agentii cancerigeni si/sau mutageni, în masura în care nu sunt mentionati în listele de valori limita de
expunere profesionala la agenti chimici si pulberi din normele generale de protectie a muncii si în masura
în care nu figureaza în anexa nr. 2;
b) agentii chimici prevazuti în lista de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici din normele
generale de protectie a muncii;
c) mercurul si derivatii sai;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agentii chimici periculosi cu cale de absorbtie cutanata.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la aparitia cancerului, prevazute în normele generale de protectie a
muncii.
C. Conditii de munca
Activitati subterane miniere.
ANEXA Nr. 2
LISTA
minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca,
A. Salariatele gravide prevazute la art. 2 lit. c)
1. Agenti
a) Agenti fizici:
- activitatea în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incinte presurizate si la scufundari subacvatice
b) Agenti biologici:
• toxoplasma;
• virusul rubeolei,
exceptand cazurile în care se dovedeste ca salariata gravida este suficient protejata fata de acesti
agenti prin imunizare.
c) Agenti chimici:
- plumbul si derivatii acestuia, în masura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Conditii de munca
Activitati subterane miniere
B. Salariatele care alapteaza, prevazute la art. 2 lit. e)
1. Agenti
Agenti chimici - plumbul si derivatii sai, în masura în care pot fi absorbiti de organism.
Legea nr. 25 din 05 martie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003
privind protectia maternitatii la locurile de munca
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 214 din 11/03/2004
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articol unic. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protectia
maternitatii la locurile de munca, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 27
octombrie 2003, cu urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul 11, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Cuantumul indemnizatiei prevazute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate
în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, pe baza carora se datoreaza contributia
individuala de asigurari sociale."
2. La articolul 11, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu urmatorul cuprins:
"(21) În situatia în care nu se îndeplineste conditia de la alin. (2) privind stabilirea cuantumului
indemnizatiei, pentru acordarea acesteia, întregirea perioadei de 10 luni se face avandu-se în vedere
salariul minim brut pe economie, corespunzator perioadei creditate."
3. La articolul 11, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (31) cu urmatorul cuprins:
"(31) La stabilirea drepturilor de asigurari sociale prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza cuantumul
indemnizatiei de risc maternal."
4. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 15. - Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale în
limita a maximum 16 ore pe luna, în conditiile prevazute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigatiile se pot
efectua numai în timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale."
5. La articolul 17, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru,
doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la împlinirea varstei de un an a copilului. În aceste
pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-întors de la locul în care se gaseste copilul."
6. La articolul 20, alineatele (1)-(3) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în conditii cu caracter
insalubru sau greu de suportat.
(2) În cazul în care o salariata care desfasoara în mod curent munca cu caracter insalubru sau greu de
suportat se încadreaza în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia ca, pe baza solicitarii scrise a
salariatei, sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau greu de suportat la care face referire alin.
(1) sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta."
"Art. 21. - (1) Este interzis angajatorului sa dispuna încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediu de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediu de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediu pentru cresterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, în varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, în varsta de pana la 18 ani.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea
salariatei în unitate.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare sau a falimentului angajatorului, în conditiile legii."
8. La articolul 27 alineatul (2), litera b) va avea urmatorul cuprins:
"b) personalul împuternicit din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru
contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;"
"Art. 31. - În termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta,
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a
prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului."

LISTA UNITĂŢILOR CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂSĂNĂTATE ŞI SECURITATEA ÎN
MUNCĂ
Nr Situaţii de Denumire Persoan

. urgenţă unitate Adresa Tel//Fax a
crt de
. legătură
Cabinet de medicina Str. _______________ ______________

1. Primul ajutor muncii nr._ _
medical
Situatii de Urgenta -
Salvarea - 112
Amenintari, M.A.I.
2. agresiuni din Sectia nr. __
exterior, acte Politia de proximitate Sectia __
de terorism
etc.
3. Situatii de Urgenta - 112 -

Incendii, Pompieri
explozii alte
pericole
Detasamentul de Ofiter
pompieri Str.________________ de
_______________ nr.__ servici
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

DECIZIA Nr. _______
Din ________
PRIVIND ORGANIZAREA EVACUARII, APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR SI A ALTOR SITUATII DE

URGENTA
În temeiul art. 19 din Legea nr. 307/12.07.2006 privind Apararea Impotriva Incendiilor, cu referire
la obligativitatea stabilirii responsabilităţilor şi a modului de organizare a apărării împotriva incendiilor,
conform prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006, art.10, conducatorul unitatii,
emite următoarea:
DECIZIE:
Art. 1 Prin prezenta Decizie se stabilesc responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor, evacuarea lucratorilor, stabilirea legaturilor necesare cu servicii specializate,
indeosebi primul ajutor, serviciul medical de urgenta si pompierii .
Art. 2 Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii DE EVACUARE in Situatiile de Urgenta este numit un
responsabil pe linia apararii impotriva incendiilor, dl/dna. GHIOACA NICOLETA-MIHAELA
Art. 3 Pentru punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor,
exploziilor, situatiilor create de catastrofe, cutremure, inundatii, se constituie un colectiv de lucratori, cu
atribuţii, pe linia apărării împotriva incendiilor.
Componenţa colectivului este stabilită nominal, prin prezenta Decizie, după cum urmează:
Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE

1. GHIOACA NICOLETA-MIHAELA Sef colectiv
2. …………………………………………….. membru
3. …………………………………………….. membru
Art. 4 Prin prezenta Decizie, se constituie o echipă de primă intervenţie, organizată pentru stingerea
eventualelor începuturi de incendiu, izbucnite în incinta spaţiilor deţinute de către societate.
Echipa de primă intervenţie pentru stingerea începuturilor de incendiu este subordonată responsabilului
situatiilor de urgenta şi este formată dintr-un şef de echipă şi membrii, nominalizaţi mai jos:
Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE FUNCŢIA ÎN ECHIPĂ

1. GHIOACA NICOLETA-MIHAELA Sef echipă interventie
2. …………………………………………….. Servant
3. …………………………………………….. Servant
Art. 5 Activitatea prestată de personalul salariat, numit prin prezenta Decizie, face parte din sarcinile de
serviciu.
Art. 6 Atribuţiile specificate în Anexa 1 fac parte integrantă din prezenta Decizie.
Art. 7 Pe timpul nopţii şi în zilele de sărbători legale, când, în incinta societăţii, nu există activitate,
lucrătorii de pază au obligaţia de a interveni în caz de incendiu sau alte situatii de urgenta, conform
atribuţiilor funcţionale pe care le au în acest sens.
Art. 8 Prezenta Decizie va fi dusă la îndeplinire şi difuzată persoanelor interesate, de către compartimentul
resurse umane, luându-se măsuri de completare a fişelor post cu atribuţiile dispuse.
APROBAT,
ADMINISTRATOR INTOCMIT,
GHIOACA NICOLETA-MIHAELA SERVICIU EXTERN SSM
ANEXA Nr. 1
la DECIZIA nr. _____
din ___________
ATRIBUŢIILE
PERSONALULUI NUMIT ÎN STRUCTURILE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR , CUTREMURELOR , ALTOR SITUATII DE
URGENTA
Art. 1 Lucratorul cu atribuţii de aparare impotriva incendiilor este subordonat, direct şi

nemijlocit, conducatorului societăţii; subordonează, la rândul său, colectivul de lucratori cu atribuţii
privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor,
evacuarii lucratorilor si clientilor in situatii de urgenta, având următoarele atribuţii principale:
- studiază actele normative care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor,

verifică aplicarea lor în practică şi face propuneri pentru completarea, reactualizarea şi îmbunătăţirea
instrucţiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor;
- studiază pericolul de incendiu, pe care-l reprezintă instalaţiile de utilizare din cadrul societăţii,
precum şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestora;
- îndrumă şi controlează operativitatea şi modul de acţionare a echipei de intervenţie din cadrul
societăţii;
- verifică modul de întreţinere şi funcţionare al aparatelor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a
incendiilor, precum şi cunoaşterea modului de utilizare a acestora de către personalul încadrat în muncă;
ţine evidenţa mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor, la nivelul societăţii;
- participă la organizarea şi desfăşurarea activităţii instructiv- educative de prevenire a incendiilor şi
la instruirea personalului încadrat în muncă, executând nemijlocit activităţi de instructaj, popularizare a
prevederilor legale, de dezbatere a abaterilor în ceea ce priveşte respectarea normelor, precum şi a
concluziilor desprinse în urma unor incendii şi evenimente ce au avut loc în societăţi similare din ţară şi
străinătate;
- urmăreşte includerea fondurilor necesare dotării şi echipării spaţiilor societăţii cu aparatură
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru realizarea măsurilor de protecţie împotriva
incendiilor în planurile financiare şi economice anuale;
- urmăreşte procurarea mijloacelor şi a materialelor necesare desfăşurării activităţii instructiv-
educative privind apararea impotriva incendiilor, a comportamentului lucratorilor in situatii de urgenta,
difuzarea lor pe locurile de muncă, precum şi modul de utilizare şi de întreţinere a acestora;
Art. 2 Şeful Colectivului de lucratori cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea
măsurilor de apărare in cazul situatiilor de urgenta ;
În exercitarea competenţelor acestei funcţii, şeful colectivului are următoarele atribuţii:
- organizează verificările şi controalele privind modul în care sunt respectate prevederile legale
privind apărarea împotriva incendiilor în cadrul societăţii şi adoptă sau propune, după caz, conducatorului
societatii, măsuri ferme pentru soluţionarea deficienţelor pe linia Apararii impotriva incendiilor si al altor
situatii de urgenta;
- organizează şi conduce activitatea colectivului de lucratori desemnaţi pentru punerea în aplicare,

controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor si dezastrelor;
Art. 3 Colectivului de lucratori cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea

măsurilor de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează Şefului de colectiv, având următoarele
obligaţii principale:
- participă la întocmirea, completarea instrucţiunilor de apărare împotriva dezastrelor;

- controlează, cel puţin o dată pe trimestru, respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor
şi de dotare a spaţiilor cu mijloace de prima interventie;
- informează, (periodic sau la cerere), conducatorul locului de munca, despre stadiul activităţii de
apărare împotriva incendiilor din sfera de competenţă;
- desfăşoară activitate pentru popularizarea legislaţiei în domeniul apărării împotriva incendiilor;
Art. 4 Şeful echipei de prima intervenţie răspunde de pregătirea şi capacitatea de intervenţie a întregii
echipe, având următoarele atribuţii principale:
a. asigură completa încadrare cu personal salariat a echipei şi organizează intervenţia;

b. organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a echipei;
c. controlează şi ia măsuri ca toate mijloacele pentru apararea impotriva incendiilorsa fie in
permanenta stare de functionare ;
d. conduce şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor,la evacuarea si salvarea
persoanelor şi bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu, calamităţi naturale, catastrofe;
e. îndeplineşte obligaţiile, măsurile şi sarcinile ce-i revin, potrivit instrucţiunilor de apărare
împotriva incendiilor;
f. informează periodic şeful colectivului de salariaţi cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor
asupra activităţii desfăşurate pe linia apărării împotriva dezastrelor;
Art. 5 Servantul, încadrat în echipa de primă intervenţie, are următoarele atribuţii:

a. participă la toate acţiunile de pregătire de specialitate, organizate în incinta societăţii;
b. execută antrenamentul pentru mânuirea corectă a mijloacelor de primă intervenţie din dotare
(stingătoare, hidranţi interiori, exteriori, etc.);
c. participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi bunurilor şi de
înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor.
APROBAT,
ADMINISTRATOR

LISTA INTERNA
DE ACORDARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE (EIP) ŞI DE LUCRU (EIL)
Nr. Meserii şi Felul activitatii Echip. indiv. de protecţie ( EIP )

crt. specialitaţii Echip. de lucru ( EIL )
1 Muncitor necalificat Constructii Casca protectie(EIP)
Salopeta(EIL)
Bocanci bombeu metalic(EIP)
Manusi protectie(EIP)
Vesta reflectorizanta(EIP)
NOTA : Nota.Echipamentul individual de protectie(EIP) se acorda gratuit,echipamentul individual de lucru

(c/v 50%);
APROBAT,
ADMINISTRATOR

STABILIREA ZONELOR
CARE NECESITA SEMNALIZAREA S.S.M.
CF. HG 971/2006
Nr. Denumirea zonei Semnalizare

Crt.
1. Tablouri electrice - Pericol de electrocutare;
- A nu se stinge cu apa;
2. Trepte - Pericol de alunecare
3. Prize - 230 V
APROBAT,
ADMINISTRATOR
TABEL NOMINAL
DE ACORDARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE (EIP – INVENTAR 1/12 LUNI) ŞI DE LUCRU (EIL – 1/24 LUNI)
NUME PRENUME CNP FUNCTIA SEMNATURA

APROBAT,
ADMINISTRATOR

L.S. _______
TEMATICA INSTRUIRE-INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA SI PLAN DE PREVENIRE SI PROTECTIE
2018
Elaborat de
SC AGER SAFE SRL,
ALDEA IONUT
L.S._______
TEMATICA /2018 DECIZIE NR......./...............
In temeiul art. 20 si 21 din Legea nr.319/14.06.2006 Securitatii si Sanatatii in Munca, a art. 5 al.(d; HG
1425/2006 modificata cu HG 955/2010 art.94-100 se aproba tematica pentru efectuarea instructajului
introductiv general, instructajului la locul de munca si instructajul periodic, si persoanele care le
executa astfel:
Perioada LOC DE MATERIALE PRELUCRATE

MUNCA/FUNCTIA
SEMESTRIAL – 2 ore Tesa (I.I.G.)
PERSONAL TESA, Executa serviciu extern ssm Inspector SSM
(I.P.)Executa seful locului de munca; (ALDEA IONUT)
SEMESTRUL .I - Legea 319/2006 CAP.I,II;
Legea 319/2006 CAP.I,II; - HG 1425/2006cap.I, VI, VII;
Planul de Prevenire si Protectie; - HG 955/2010;
ERAIP; - Factori de risc la locul de munca;
OUG 195/2002 ; - Masuri la nivelul unitatii privind
HG 1425/2006;cap.I,VI,VII; acordareaprimului ajutor, stingerea
HG 1146/2006;anexa nr.1, 2; incendiilor si evacuarea lucratorilor;
HG 971/2006;anexa nr.1,2; - RI
HG 1051/2006;anexa nr.1,2; -TEST;
HG 1048/2006;
HG 1091/2006
IPSSM(01;02;03,04,05,08,09)
(I.I.L.) Executa seful locului de munca
SEMESTRUL . II GHIOACA NICOLETA-MIHAELA;
Legea 319/2006 CAP.III, IV; .V,VI,VII Legea 319/2006art.1-24;
HG 1051/2006; -HG 1425/2006;
HG 1048/2006; -HG 955/2010;
HG 1028/2006; -HG 1146/2006;A.1,2;
OUG 195/2002 ; -HG 1028/2006;
HG 971/2006;anexa nr.1, 2; -HG 971/2006,A.1,2;
IPSSM(03,04;05,06,07,08,09) -HG 1051/2006,A.1,2;
RI -HG 1048/2006
TEST -PPP-2018;
-R.I.-2018;
-IPSSM (01,02,03,04,05,06,07,08,09)
MUNCA/FUNCTIA
Meseria: MUNCITOR NECALIFICAT MUNCITOR (I.I.G.)
(I.P.)Executa seful locului de munca NECALIFICAT Executa serviciu extern ssm Inspector SSM
GHIOACA NICOLETA-MIHAELA; (ALDEA IONUT)
- Legea 319/2006 CAP.I,II;
IAN - HG 1425/2006cap.I, VI, VII;
L. 319/2006 ART. 1-24; - HG 955/2010;
H.G.1091/2006 ART.1-16 Anexa 1 si 2 - Factori de risc la locul de munca;
OU.G. 195/2002R ART. 1-19; - Masuri la nivelul unitatii privind
acordareaprimului ajutor, stingerea
IPSSM(01;02;03;04,08,11,12,13,14);
incendiilor si evacuarea lucratorilor;
R.I.
- RI
FEB
-TEST;
H.G. 1425/2006 ART 35-89 ;
H.G. 1048/2006 1-23; H.G. 493/2006 17-
37;HG 1092/2006;
O.U.G. 195/2002R ART. 20-49 (I.I.L.) Executa seful locului de munca
IPSSM(01;04; 06,08,11,15,16,17); GHIOACA NICOLETA-MIHAELA;
PPP-2018; Legea 319/2006art.1-24;
-HG 1425/2006;
-HG 955/2010;
MAR -HG 1146/2006;A.1,2;
L 319/2006 ART 26-53;P -HG 1028/2006;
H.G. 1425/2006 ART 90-134; -HG 1092/2006;
H.G. 971/2006 ART 1-9 + Anexele 1-9 -HG 971/2006,A.1,2;
IPSSM(06,07;08 ,09,11-17); -HG 1051/2006,A.1,2;
APR -HG 1048/2006
H.G.1425/2006 ART 135-193; PPP-2018;
-R.I.-2018;
H.G.1051 ART. 1-15 ANEXA 1 SI 2;
-IPSSM
H.G. 1048/2006 ANEXELE 1-3; (01,02,03,04,06,07,08,11,12,13,14,15,16,17)
O.U.G.195/2002R ART.137+ ANEXA
IPSSM (01;02,03,07,08,11-15)
TEST;
MUNCA/FUNCTIA
Meseria: MUNCITOR NECALIFICAT MUNCITOR
(I.P.)Executa seful locului de munca NECALIFICAT
GHIOACA NICOLETA-MIHAELA;
MAI
H.G. 1146/2006 ART. 1-15;
HG 1092/2006;
H.G.1091/2006 ART.1-16 Anexa 1 si 2
OU.G. 195/2002R ART. 1-19;
IPSSM(10-17);
R.I.
IUN
H.G. 1146/2006 ANEXA 1;
H.G. 1876/2006 ART. 1-18;
O.U.G. 195/2002R ART. 20-49
IPSSM(11,15-17)
IUL
H.G. 971/2006 ART 1-9 + Anexele 1-9
H.G. 1146/2006 ANEXA 2
O.U.G. 195/2002RART. 41-136;
IPSSM(11,12,13,14);
AUG
H.G.1425/2006 ART 135-193;
HG 1092/2006;O.U.G.195/2002R
ART.137+ ANEXA
IPSSM (11,13-17)
MUNCA/FUNCTIA
Meseria: MUNCITOR NECALIFICAT MUNCITOR
(I.P.)Executa seful locului de munca NECALIFICAT
GHIOACA NICOLETA-MIHAELA;
SEP
L. 319/2006 ART. 1-24;
H.G. 1425/2006 ART. 1-34;
HG 1092/2006;
IPSSM(11,13-16);
OCT
H.G. 1425/2006 ART 35-89 ;
H.G. 1048/2006 1-23; H.G. 493/2006 17-
37;
H.G. 1146/2006 ANEXA 1;
H.G. 1876/2006 ART. 1-18;
O.U.G. 195/2002R ART. 20-49
IPSSM(11,12,16);
NOI
L 319/2006 ART 26-53;P
H.G. 1425/2006 ART 90-134;
H.G. 971/2006 ART 1-9 + Anexele 1-9
H.G. 1146/2006 ANEXA 2
HG 1092/2006;
IPSSM(11,13,17);
DEC
HG 1092/2006;
H.G. 1048/2006 ANEXELE 1-3;
O.U.G.195/2002R ART.137+ ANEXA
IPSSM (11,13,15)
TEST;
ABREVIERI:
ERAIP– evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale;
HG-hotarare de guvern;
PPP-plan de prevenire si protecrie;
RI – regulament intern;
IPSSM –instructiuni proprii de sanatate si securitate in munca;
I.I.G.-instruire introductiv generalala;
I.I.L.-instruire introductiva la locul de munca;
I.P. -instruire periodica;
Responsabilitati
Angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru informarea si instruirea
lucratorilor,asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca in
conformitate cu art.7(1)lit.c)şi d) din Legea 319/2006. Lucratorii au obligatia sa isi insuseasca si sa
respecte prevederile legislatiei din domeniul SSM si masurile de aplicare a acestora,conform
prevederilor art.23(1)lit.h) din Legea 319/2006.
Continut
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde trei faze :
a) instruirea introductiv generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica;
1. Instruirea introductiv generala se face:
a) la angajarea lucratorilor;
b) lucratorilor detasati;
c) lucratorilor delegati;
d) lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent temporar de munca.
-Instruirea introductiv generala se face de catre lucratorul desemnat, ce se va finaliza cu verificarea
insusirii cunostintelor pe baza de teste,rezultatul verificarii fiind consemnat in fisa de instruire.
- Durata instruirii introductiv generala este de 8 ore.
2. Instruirea la locul de munca.
-Se face dupa instruirea introductiv generala de catre conducatorul direct al locului de munca.
- Instruirea se face tuturor lucratorilor prevazuti la pct.1.inclusiv la schimbarea locului de munca in
cadrul societatii.
-Durata instruirii la locul de munca este de 8 ore,dupa instruire verificarea cunostintelor se face de catre
seful ierarhic superior celui care a efectuat instruirea
3 Instruirea periodica
-Se face tuturor lucratorilor prevazuti la pct.1.
- Instruirea se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
- Verificarea instruirii se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de
catre lucratorul desemnat si/sau serviciul extern ssm..
-Instruirea periodica se efectueaza lunar.
-Durata instruirii periodice este de 2 ore.
4. Instruirea periodica suplimentara
-Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
a) cind un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b)cind au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice
locului de munca, ale instructiunilor proprii,inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi
riscuri;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
Dispozitii finale
Toate formele de instruire se efectueaza pe baza tematicilor intocmite de catre lucratorul desemnat si
aprobate de angajator. Consemnarea instruirilor se face in fisa de instruire individuala.
NOTA Prin aceste instructiuni proprii se doreste realizarea de parametri ideali de securitate si sanatate
in munca, climat optim de munca, eficienta maxima a componentelor profesionale.
Prezentele masuri nu sunt limitative,operatorii, persoanele autorizate,lucratorii care utilizeaza,
deservesc echipamente tehnice pot lua orice fel de decizii prin care sa evite orice situatie, pericol de
producere de evenimente, accidente, explozii, incendii, etc. ;
INTOCMIT ,
SERVICIU EXTERN SSM
LISTA INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Nr.Crt. Denumire document Cod document Editie/revizuita

1. Factori de risc la locul de munca; IPSSM 01 1/2018
2. Instructiuni proprii de securitate si sanatatte in munca, IPSSM 02 1/2018
masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
3. Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca IPSSM 03 1/2018

riscuri de traseu si masuri de prevenire a accidentelor de
traseu;
4. Consecinte ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de IPSSM 04 1/2018
securitate si sanatate in munca;
pentru personal cu activitate de birou;
pentru transportul si manipulare de mase;
impotriva electrocutarii si incendiilor;
8. Instructiune de securitate si sanatate in munca privind IPSSM 08 1/2018
stresul in munca
9. Instructiune de securitate si sanatate in munca privind IPSSM09 1/2018
utilizarea echipamentelor cu ecran;
10. Instructiune de securitate si sanatate pentru activitatea de IPSSM10 1/2018
lucru la inaltime;
11. Instructiune de securitate si sanatate pentru manipularea IPSSM11 1/2018
maselor;
12. Instructiune de securitate si sanatate pentru activitatea IPSSM12 1/2018
muncitor necalificat;
13. Instructiune de securitate si sanatate pentru activitatea de IPSSM13 1/2018
constructii diverse;
14. Instructiune de securitate si sanatate pentru prepararea IPSSM14 1/2018
betoanelor;
15. Instructiune de securitate si sanatate pentru reparatii, IPSSM15 1/2018
finisaje;
16. Instructiune de securitate si sanatate pentru echipamente IPSSM16 1/2018
portabile si unelte de mana
17. Instructiune de securitate si sanatate pentru utilizarea IPSSM17 1/2018
schelelor;
18. Planul de prevenire si protectie conf.HG 1425/06 art.15 1/2018
al(1) pct.2
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

INSP. ALDEA IONUT

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
FACTORI DE RISC SPECIFICI LOCULUI DE MUNCA
IPSSM 01
FACTORI DE RISC SPECIFICI LOCULUI DE MUNCA
 Alunecări şi împiedicări - cauza cea mai frecventă a accidentelor de muncă din cauza
supraaglomerării şi dezordinii de la locurile de muncă, scurgerilor pe pardoseală, cablurilor
poziţionate necorespunzător sau pardoselilor deteriorate.
 Maşini şi echipamente - numeroase accidente sunt cauzate de întreţinerea deficitară, de lipsa

dispozitivelor de protecţie, lipsa de instruire, deficienţe electrice care pot cauza arsuri, incendii
sau decese, încercarea de reparare a maşinii fără oprirea şi deconectarea acesteia de la
alimentarea cu tensiune.
 Ridicarea de sarcini - care sunt grele şi instabile; ridicarea într-o poziţie incomodă; sau
manipularea manuală, în lipsa asigurării dispozitivelor de ridicat.
 Munca repetitivă, cu ritm de lucru înalt, în special în poziţii incomode şi cu perioade

insuficiente de odihnă - pot determina dureri, suferinţe şi vătămări ale muşchilor şi articulaţiilor
(tulburări musculo-scheletale). Exemplele includ activităţi de design, activităţi de marcare şi plăţi
sau utilizarea tastaturii sau mouse-ului computerelor.
 Zgomot - nivelurile ridicate de zgomot pot cauza deficienţe auditive, deşi este posibil să nu fiţi
conştienţi de aceasta deoarece se produc în timp. Deficienţele auditive pot să nu fie remediate
niciodată. Alte pericole fizice includ vibraţiile şi radiaţiile.
 Substanţe chimice - în special fluidele utilizate pentru curăţare, vopselele, produse chimice şi
pulberi. Substanţele care se găsesc la locul de muncă pot cauza mâncărimi de piele, alergii, astm
bronşic permanent, cancere sau malformaţii la naştere. Acestea afectează ficatul, sistemul
nervos şi sângele.
 Stres - poate rezulta din modul de organizare al activităţii – volum de muncă greu de realizat,
responsabilităţi neclare, presiune prea mare. Stresul poate fi cauzat şi de intimidarea din partea
clientilor sau a colegilor de muncă.
 Violenţă - dacă veniţi în contact cu clientii. Aceasta include violenţa verbală şi agresiunea fizică.
În mod evident aceasta nu poate fi considerată ca "parte a activităţii".
 Mediul de muncă - disconfort cauzat de temperaturi ridicate sau scăzute şi multe alte probleme
serioase cauzate de temperaturi extreme; iluminat deficitar etc.
Tipul activităţii Exemple de pericole
Curăţare  Substanţe chimice toxice din produsele de curăţare
 Obiecte ascuţite din reziduuri
 Pericol de alunecare şi de cădere
Depozite  Pardoseli alunecoase
interioare  Suprafeţe fierbinţi ale echipamentelor electrice.
 Obiecte ascuţite
Activitate de birou  Amenajare necorespunzătoare a postului de lucru la calculator
 Poziţie aşezat greşită
 Stres
 Hărţuire
Îngrijirea sănătăţii  Ridicare de greutăţi şi poziţii incomode
 Violenţă fizică şi abuz verbal
 Pericol de alunecare şi cădere
Spatii de lucru  Poziţii incomode
 Poziţie ortostatică
Munca în procesare.  Maşini periculoase
 Ritm înalt de lucru
 Pericol de alunecare şi cădere
 Pericole la transport, de exemplu receptie marfa, etc
Obţineţi-vă drepturile şi acţionaţi în mod responsabil

Drepturile voastre la locul de muncă sunt următoarele:
1. Dreptul de a cunoaşte
2. Dreptul de a participa
3. Dreptul de a refuza o muncă lipsită de securitate
Munca nu este un joc şi aveţi şi voi responsabilităţi la locul de muncă:
Colaborarea cu angajatorul privind securitatea şi sănătatea în muncă;
Respectarea procedurilor de securitate în scopul de a vă proteja pe voi şi pe colegii voştri de muncă ;
Utilizarea dispozitivelor de protecţie şi a echipamentului individual de protecţie;
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR ALDEA IONUT

MASURI LA NIVELUL UNITATII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR SI

EVACUAREA LUCRATORILOR
IPSSM 02
I. ORGANIZAREA ACTIUNILOR DE PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
Masurile de prim ajutor- primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat inainte de a sosi
organele sanitare care urmeaza sa acorde asistenta medicala calificata.
Primul ajutor se acorda in ordinea gravitatii:
-extrema urgenta = hemoragiile,ranitii in zona toracelui,cu arsuri mari sau cu mai multe rani grave;
- prima urgenta = ranitii cu pierderi de singe sau membre zdrobite;
- a doua urgenta = fracturile de craniu,coloana vertebrala;
- a treia urgenta = fracturile mici inchise,ranile putin adinci etc.
Fiecare unitate economica trebuie sa aiba truse de prim ajutor medicale cu substante functie de
procesele tehnologice desfasurate aparate pentru respiratie artificiala,butelii de oxigen,etc.
RANILE = se spala pielea din jurul ranii se dezinfecteaza cu alcool tinctura de iod,eter,apa
oxigenata.
Rana propriu zisa nu se spala.
Se pun 2-3 comprese sterile apoi vate si se infasoara in tifon.
HEMORAGIILE = pot fi externe sau interne;
Singele din artere este rosu aprins si tisneste in ritmul batailor inimii.Garoul se fixeaza deasupra ranii.
Singele din vene este rosu inchis si curge continuu.
Garoul se fixeaza sub rana.
Garoul se tine 1,5-2 ore.Sub garou se pune un bilet cu ora si minutul cind a fost fixat.Hemoragiile la
abdomen,torace,cap se opresc cu banda strinse puternic.
FRACTURILE SI LUXATIILE = Membrul accidentat se imobilizeaza cu atele invelite in vata,legate cu

fisii de tifon.
Accidentatul cu fractura de coloana se culca pe spate pe o scindura(nu pe targa de pinza) si se trimite la

spital.
ARSURILE = sunt de mai multe grade in functie de adincimea arsurii si de suprafata acesteia.
Se scot hainele prin taiere cu foarfeca cele lipite pe piele nu se scot.
Se aplica comprese sterile,se inveleste accidentatul in cearsafuri curate i se dau ceaiuri calde si dulci si
se trimite la spital.
Arsurile provocate de substante chimice se spala 10-15 minute cu jet puternic de apa curata.
Arsurile cu acizi se spala cu solutii bazice iar cele cu baze se spala cu solutie slaba de otet sau acid boric.
DEGERATURILE = Nu se freaca cu zapada.
Se introduce membru degerat in apa la temperatura camerei,apoi se adauga apa calda pina ce
temperatura corpului ajunge la 37 grade C.
Se trimite accidentatul la spital.
LESINUL (lipotimia) = este provocat de degajari de gaze,temperaturi mari etc.
Accidentatul se indeparteza din zona periculoasa si se creeaza in jurul lui un spatiu mai mare,ventilat.
Accidentatul se culca cu capul mai jos decit trunchiul,se inlatura gulerul,cravata,centura,etc.
Se frectioneaza capul i se da sa inspire pe nas amoniac,eter,otet,i se dau sa bea cafea,ceai cald.
La nevoie daca nu-si revine i se face respiratie artificiala.
INTOXICATIILE = Se provoaca accidentatului vomitari prin introducerea degetului pe git,i se da sa

bea apa calda sarata.
La intoxicatia cu oxid de carbon accidentatul se scoate la aer curat,frectii energice inspiratie de amoniac,i
se da sa bea ceai cald,cafea. La nevoie i se face respiratie artificiala.
ASFIXIA SI SUFOCAREA
ASFIXIA = tulburarea organismului din lipsa de oxigen.
SUFOCAREA = respiratie grabita ingreunata,tuse,usturimi in piept,dureri.
I se administreaza oxigen,comprese calde pe piept si pe git,ceai fierbinte.Respiratie artificiala se face cind

accidentatul respira greu si neregulat sau nu mai respira deloc.
ELECTROCUTAREA = se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric intrerupindu-se

tensiunea de alimentare.
Electrocutantii la inaltime se coboara cu grija( pe saltele,paie). Se procedeaza la efectuarea respiratiei

artificiale.
Este foarte important sa se intervina cit mai repede.
RESPIRATIA ARTIFICIALA = Accidentatului i se deschide gura,i se scoate limba,se desface

cravate,gulerul,i se scot sau se taie hainele.
Metoda sivester = se aseaza accidentatul cu fata in sus.I se ridica miinile,apoi i se preseaza toracele cu
ele in ritm inspiratie-expiratie.
Metoda gura la gura = accidentatului asezat cu fata in sus i se pune o batista curata pe gura.
Salvatorul ii sufla aer puternic pe gura apoi il lasa sa expire.Procedeul se repeta de 16-18 ori pe minut.O
alta persoana ii face accidentatului masaj toracic.Indiferent de metoda respiratia artificiala continua si in
timpul transportului la spital sau pina cind doctorul constata decesul.
Primul ajutor in caz de accidentare prin electrocutare
Scoaterea celui accidentat de sub curent
La instalatiile electrice,atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub

curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor. Din
aceasta cauza,cind accidentatul tine conductorul in miini,degetele se string atit de tare incit desclestarea
lor de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramine in atigere cu partile conductoare de
curent,atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor
Necesare de securitate,atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce
intervine.
Prima actiune de intrepreins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului.
Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare deconectarea instalatiei si

eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decit cel cauzat de curentul
electric,de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de
cadere.
2. In caz de deconectare,pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea trebuie
luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat(felinare,faclii,lumanari,un iluminat de rezerva,felinare

cu acumulatoare,etc) fara sa se intirzie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim
ajutor pentru cel accidentat.
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fiexecutata suficient de repede,atunci trebuie luate
masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este angajata si
anume:
. Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de
acesta,trebuie sa se faca uz de o haina,o fringhie uscata sau un bat sau orice mijloc asemanator
neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca
accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent,se poate trage de haina lui daca
este uscata si este departata de corp(poalele hainei),evitind in acelasi timp atingerile de obiectele
metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
. De asemenea nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare,fara a se lua masurile

necesare,deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune
conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura miinile cu
ohaina uscata;in cazul cind nu are asemenea obiecte,isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant,scinduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cind in vederea salvarii este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt
acoperite cu haine,trebuie sa se puna manusile de cauciuc si Galosii sau sa se infasoare miinile cu un
fular uscat,cu o sapca de postav sau cu mineca ori pulpana propriei haine uscate etc,sau acoperind
persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata(impermeabil)sau cu simpla stofa uscata.
Se mai poate interveni stind cu picioarele pe o scaindura sau pe orice alt asternut
uscat,neconductor de curent,pe o legatura sau pachet de haine etc.
Se mai recomanda sa se foloseasca daca se poate numai o singura mina.
La joasa tensiune,cind curentul se scurge in pamint prin corpul celui accidentat prin electrocutare si
acesta stringe convulsiv in miini un conductor,iar reteaua nu se poate deconecta urgent,este mai bine ca
cel accidentat sa fie izolat fata de pamint(de exemplu impingind sub el scinduri uscate sau orice alt
material izolant uscat,astfel incit sa nu mai atinga solul,peretii sau alte obiecte din imediata
apropiere)decit sa se incerce desprinderea miinilor. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile
ce trebuie luate la atingerea celui accidentat,aratate mai sus.De asemenea se va avea grija ca cel
accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri.
In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune cu ajutorul unui topor cu coada
de lemn uscat,cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare.operatia
trebuie executata cu precautie(nu se ating conductoarele ,se taie fiecare conductor in mod separat,cu
manusile de cauciuc si cu galosii pusi).
La inalta tensiune pentru izolarea celui accidentat fata de pamint sau de partile conducatoare de
curent,cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si
sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport,cind scoaterea accidentattului de sub tensiune printr-una din

metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole,trebuie sa se recurga la
scurtcircuitarea(prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura
la pamint(dupa regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz trebuie luate masuri ca bucla
aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul.
De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a)daca accidentatul se gaseste la inaltime,trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere;
b)daca accidentatul atinge un singur conductor,este adesea suficient sa se lege la pamint numai acest
conductor;
c)pentru a realiza legarea la pamint si scurt-circuitarea,este necesar in primul rind ca conductorul

intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamint apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa
fie puse la pamint;
d)trebuie de asemenea retinut ca,daca in linie exista o capacitate electrica mare, prin deconectare poate
ramine o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamint a liniei o poate face inofensiva.
II. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT
Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul
dupa scoaterea de sub curent.
In cazul cind acesta se afla in deplina cunostinta,desi pina atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub
tensiune,el va fi indrumat sau transportat la un medic,spre a preveni o eventuala agravare a starii sale; in
situatii grave,trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului.
Pina la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii
cu voma in cazul unui nou lesin,accidentatul se aseaza in decubit ventral.Cind cel accidentat si-a pierdut
cunostinta,el trebuie intins pe un loc neted si comod;i se desface imbracamintea la piept si la git,se iau
masuri pentru improspatarea aerului,se evacueaza din incapere persoanele de priso,apoi i se da sa
miroase o solutie de amoniac,se stropeste cu apa(nu din gura) i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea
corpului. Medicul trebuie sa fie chemat cit mai urgent.
In cazul cind accidentatul respira greu,foarte rar si convulsiv,la fel ca un muribund,i se va face
respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
In cazul cind persoana accidentata nu mai da semne de viata(respiratia bataile inimii,pulsul sunt
absente)nu trebuie sa fie considerata pierduta.Moartea poate fi adesea numai aparenta,dar cel
accidentat va muri daca nu i se acorda primul ajutor,facindu-i-se respiratie artificiala.Respiratia artificiala
trebuie facuta in mod continuu pina la sosirea medicului,care in aceste cazuri,trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifica la artera carotida,fara a presa excesiv.
In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare,care in aparenta este mort,fiecare
secunda este pretioasa de aceea primul ajutor trebuie dat imediat,daca este posibil chiar la fata
locului;el va fi transportat in alt loc numai in cazul cind pericolul continua sa ameninte atit pe cel
accidentat cit si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor in
timpul transportului.
Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe,de exemplu
fracturarea cutiei craniene in cadere sau carbonizarea intregului corp. Moartea poate fi declarata de
catre medic.In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.
III. PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE
Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau
respira rar,convulsiv,cu sughituri,ca un muribund,sau daca respiratia se inrautateste.
Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub
curent si se continua apoi fara intrerupere.Ea va fi continuata pina la obtinerea rezultatului
pozitiv(revenirea la viata)sau pina la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale(a petelor cadaverice
sau a rigiditatii corpului).
S-au observat cazuri cind cei considerati morti datorita leziunilor provocate,au fost readusi la
viata peste citeva ore socotite din momentul accidentului(chiar 8-11 ore). In timpul cit se executa
respiratie artificiala,se va observa atent fata accidentatului.In cazul cind se observa o miscare a buzelor,a
pleoapelor sau a marului lui Adam,facind impresia ca inghite,se va verifica daca nu cumva accidentatul a
inceput sa respire singur si regulat,se opreste respiratia artificiala,deoarece continuarea ei poate fi
periculoasa. Daca insa dupa citeva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira,se va relua
imediat respiratia artificiala.
Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale,este necesar:
. Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia(gulerul dela

camasa,fularul)sa se desfaca cureaua de la pantaloni.
. Sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine(sa se inlature protezele dentare daca
exista);
. Daca gura accidentatului este inclestata,ea trebuie deschisa,in care scop falca
inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la
ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare,apoi prin apasarea degetelor mari deasupra marginii
falcii,aceasta este impinsa in afara astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui
superior.In cazul cind in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura,atunci se va recurge la
ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si
nicidecum in fata(caci dintii se pot rupe)si cu precautie se desclesteaza dintii.(Inainte de a se folosi lama
metalica/lingura,se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura.Sunt preferabile de
asemenea unelte din lemn).
IV. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Exista mai multe metode derespiratieartificiala(Silvester, Schafer, Howard)
care se aplica de la caz la caz.
Oricare ar fi metoda,este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiratii
fortate pentru a asigura oxigen creierului,altfel dupa 3 minute fara oxigen,creierul se lezeaza ireversibil.
Metoda Silvester. Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de
respiratie artificiala prezentate. In cazul cind se dispune de ajutoare
Se aplica aceasta metoda.Pentru aplicarea acesteia sunt necesare mai multe schimburi de
echipe,procedeul fiind obositor. La aplicarea metodei Silvester se aseaza accidentatul pe spate,pe iun sul
de haine ca sa se largeasca toracele,se scoate si se retine limba afara cu un cirlig de rufe,batista uscata
sau cu ajutorul unei fesi sau bucati de pinza care se trece in jurul gitului; operatorul se aseaza in
genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub incheietura cotului si se apasa fara
violenta pe partile laterale ale pieptului(expiratie),numarind: unu,doi,trei se ridica apoi bratele
accidentatului in sus si se trag inapoi peste cap(inspiratie);numarind:patru,cinci,sase se vor apasa din
nou bratele accidentatului pe partile laterale ale pieptului.
In cazul cind se dispune de ajutoare,la aplicarea metodei Silvester sunt intrebuintati doi
oameni,fiecare stind pe un genunchi de fiecare parte a accidentatului,actionind in concordanta si dupa
numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului.
In cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet

(care seamana a geamat)produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului,la comprimarea pieptului si
eliberarea lui. Daca sunetele nu se produc,aceasta inseamna ca limba a cazut si impiedica trecerea
aerului;in acest caz trebuie sa fie scoasa mai mult afara.
In cazul fracturii uniei miini sau unui umar,metoda Silvester nu trebuie
aplicata.
Metoda Schafer. In cazul cind respiratia artificiala trebuie facuta de o singura pessoana,este mai
usor de aplicat metoda Shafer. Avantajele ei constau
In usurinta aplicarii procesului,deoarece aceasta poate fi usor insusita,dupa citeva exercitii de scurta
durata. In cazul aplicarii metodei Schafer,accidentatul trebuie asezat cu spatele in su,cu capul sprijinita
pe o mina cu fata in laturi. Cealalta mina trebuie intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata.
Daca este posibil i se va scoate limba afara;aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va sta singura.
Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi deasupra accidentatului,cu fata inspre capul
acestuia,in asa fel incit soldurila sale sa fie cuprinse intre genuncii persoanei care da ajutorul.Se aplica
apoi palmele pe spatele accidentatului,pe coastele inferioare,cuprinzindu-le lateral cu degetele indoite
numarind unu ,doi,trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutatea corpului sau sa apese cu
miinile pe coastele accidentatului. Numarind in continuare:patru,cinci,sase,operatorul se ridica brusc de
pe spatele accidentatului,revenind la pozitia dela inceput,fara a ridica minile de pe accidentat.
Metoda Howard. Se aplica (in locul metodei Schafer) in cazul in care cel accidentat are arsuri pe spinare
si leziuni la miini.
In cazul aplicarii metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternind sub locul cu arsuri o
batista sau o pinza curata si i se intind miinile in lungul capului. In cazul cind miinile sunt
fracturate,acestea nu se vor intinde,ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie scoasa
afara si tinuta de o a doua persoana.Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra persoanei
accidentate,procedind identic ca si la aplicarea metodei Schafer:apasa pe coastele inferioare(nu pe
burta)numarind la apasare si la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicata,sa se evite apasarile intense pe
piept sau pe spate,mai cu seama in regiunea abdomenului,deoarece poate produce impingerea
alimentelor din stomac spre gura ceea ce ar putea astupa caile respiratorii.Trebuie sa fie evitate
miscarile violente ale accidentatului(in special metoda Silvester)pentru a nu se produce fracturi sau
luxatii. La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala,trebuie avut grija ca accidentatul sa nu
raceasca;de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamint umed sau pardosela de piatra,de beton sau fier.
Pentru aceasta sub accidentat trebuie asezat ceva calduros,va fi invelit si daca este posibil incalzit
aplicindu-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte,caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite
pentru a nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie
artificiala.In timpul respiratiei bratele celui care face respiratia in cazul metodelor Schafer si Howard,sau
ale accidentatului,la aplicarea metodei Silvester,pot fiIndepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a
accidentatului. La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe
minut,adica de inspiratie si respiratie. Pentru a obosi mai putin,cel care face respiratie artificiala trebuie
sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului.
Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura. Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de
invatat si practicat,poate fi folosita asupra persoanelor
de toate virstele. In plus,ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur,asa cum este cel mai
probabil sa fie in cazul radioamatorilor,care lucreaza in grup restrins iar in grupuri mai mari se aduna
rar,doar in cazul concursurilor sau simpozioanelor.
Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii:
- Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata.
- Plasati corpul accidentatului pe spate,astfel incit pieptul sa fie in extensie.
- Prindeti mandibula si ridicati-o in sus incit capul sa aiba o pozitie inspre inapoi (vezi imaginea
anterioara); Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii,care este deseori inghitita
de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mina se string narile accidentatului.
Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adinc,apoi insugfla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele
sunt inclestate,inca se mai poate folosi aceasta metoda,aerul trecind printre dinti,altfel se poate folosi si
metoda gura-la-nas.
Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural,la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie,respiratia artificiala (metoda Silvester sau gura-la-gura)trebuie combinata cu masajul

cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut-o data la 5 compresii cardiace;
In cazul unui singur salvator,se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace.
In cazul cind accidentatul este copil,ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut,se
continua cu succesiunea de 2 inspiaratii la 15 compresii cardiace pina la revenirea sau sosirea medicului.
Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intirziere poate fi fatala!
Masajul inimii se executa in felul urmator: persoana care da primul ajutor pune mina sa draapta pe
regiunea inimii accidentatului,avind degetele indreptate in directia capului acestuia si mina stinga peste
mina dreapta si apasa uniform cu miinile indreptate in ritmul batailor inimii(la un om sanatos 70-80 pe
minut sau pentru comoditate la fiecare secunda dupa ceas)face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe
coastele de deasupra inimii.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

RISCURI DE TRASEU SI MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE TRASEU
IPSSM 03
1. Conditii Generale
Este necesar ca lucratorul sa vina la locul de munca si sa se intoarca acasa pe traseul mentionat
in fisa individuala de instuctaj si sa se incadreze in timpul util de deplasare fara abateri dela traseu.
TRECERILE PENTRU PIETONI
Trecerile pentru pietoni sunt locuri destinate traversarii partii carosabile de catre pietoni. Ele
sunt de doua feluri:
1)treceri semnalizate- prin indicatoare,marcaje sau semnalizare luminoasa (semaforul);
2)coltul strazilor din orase cu conditia ca strada traversata sa aiba indicatoare sau marcaje de trecere
pentru pietoni.
La trecerile de pietoni semnalizate conducatorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate pietonilor
aflati pe trecere.
Pietonii inainte de a se angaia in traversare trebuie sa se asigure ca acest lucru se poate face in
siguranta.Pietonul surprins in timpul traversarii de culoarea rosie a semaforului isi pot continua
traversarea numai daca s-a asigurat ca o poate face fara pericol,iar daca drumul este prevazut cu refugiu
sau cu spatiu interzis circulatiei vehiculelor,vor astepta pe acesta aparitia semnalului de culoare verde.
INDICATOARE SI MARCAJE
1.”PRESEMNALIZARE TRECERE DE PIETONI”- se instaleaza la 50-200 m inaintea trecerilor de

pietoni semnalizate prin marcaje indicatoare sau semnalizare luminoasa de pe arterele intens circulate
sau cind observarea trecerii de pietoni poate deveni dificila datorita lipsei de vizibilitate iar in afara
localitatii in toate situatiile.Acest indicator obliga la reducerea vitezei dela intilnirea lui.
2. „SEMAFOARE”- se instaleaza la 200 m inaintea semaforului electric,unde se considera ca

prezenta acestuia ar putea surprinde pe conducatorii de vehicule.
3.”ACCESUL INTERZIS PIETONILOR” –interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum la capatul

caruia este instalat fie datorita lipsei trotuarelor,fie datorita existentei unei alte posibilitati de trecere
sau traversare a locului respectiv(pasaje subterane).
4.”TRECERE PENTRU PIETONI”
5.”TRECERE DENIVELATA PENTRU PIETONI”

6.”DRUM PENTRU PIETONI”
7.ZEBRA – marcaj-„ TRECERE PENTRU PIETONI”
SEMNALELE AGENTILOR DE CIRCULATIE
Semnalele agentilor de circulatie se respecta cu precadere fata de celelalte semne,semnale sau

reguli de circulatie,indiferent ca sunt sau nu in concordanta cu acestea.
Agentii de circulatie prin ridicarea oricaruia din brate vertical are semnificatia”ATENTIE
OPRIRE”pentru toate vehiculele si pietonii care se apropie de locul respectiv,din oricare directie ar veni.
Bratul sau bratele intinse orizontal inseamna”OPRIRE”pentru toate persoanele care,indiferent de

directia lor de mers circula in sensul sau sensurile intersectate de bratul sau bratele intinse. Dupa ce
bratul a facut acest semnal agentul de circulatie poate cobori bratul sau bratele pentru persoanele care
se gasesc in fata sau spatele agentului de circulatie,pozitia corpului acestuia inseamna de asemenea
„OPRIRE”.
Balansarea in plan vertical a unei lumini rosii pe timp de noapte inseamna”oprire”pentru

conducatorii de vehicule si pietonii spre care se indreapta aceasta lumina.
Prin rotirea vioaie a bratului,agentul de circulatie face semne de grabire a traversarii strazii.
Pentru oprirea persoanei careia i s-a adresat unul din aceste semnale agentul de circulatie poate
folosi si fluierul.
Pe timpul noptii pentru a semnaliza agentii de circulatie vor folosi bastoanele iluminate sau
reflectorizante.
2. Conducatorii auto
Lucratorii care se deplaseaza la locul de munca prin intermediul autoturismelor personale vor
respecta prevederile legislatiei privind regulile de circulatie si legislatia specifica in domeniul SSM.
3. Pietonii si calatorii care folosesc mijloacele de transport in comun
Pietonii sunt obligati:
. sa circule numai pe troruare iar in lipsa acestora pe potecile laterale ale drumurilor publice;
. sa nu circule pe autostrazi si pe partea carosabila a drumurilor nationale E(deschis traficului

international);
. sa circule numai pe partea stinga a drumurilor publice daca acestea nu au trotuare sau poteci;
. sa nu circule pe sectoarele de drum public la inceputul carora este instalat indicatorul cu

semnificatia”Accesul interzis pietonilor”;
. sa treverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru
trecerea pietonilor;
. sa circule cu carucioarele si saniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci.
. sa nu traverseze prin locuri nepermise si cind culoarea semaforului este alta decit verde;
. sa se asigure inainte de traversarea propriu-zisa a strazii chiar si prin locurile marcate;
.sa nu se utilizeze echipamente de divertisment audio in momentele in care se angajeaza sa

traverseze o strada;
. sa nu citeasca ziare reviste sau alte publicatii in timp ce merg pe strada;
. sa nu treaca sau stationeze prin/in zone marcate ca interzise;
. sa nu se deplaseze la locul de munca in stare de ebrietate sau in conditii de sanatate precara;
. sa circule cu atentie unde intilnesc obstacole sau denivelari sau in zonele in care au loc lucrari
de constructii;
. sa fie atenti la semnalizarile de pe traseu;
. pe timp de noapte sa fie atenti deoarece pot intilni gropi neingradite sau nesemnalizate;
. pe timp de iarna sa poarte imbracaminte adecvata si sa fie atenti la ţurţuri de gheata formati la
streasina caselor;
Sunt interzise manifestarile distractive(hore,dansuri)sau plimbarile si stationarile pietonilor in

grup,pe partea carosabila a drumurilor publice.
Calatorii care folosesc mijloacele de transport in comun sunt obligati:
. sa nu urce sa nu coboare si sa nu deschida usile autovehicululi,in timpul mersului;
. sa nu calatoreasca pe scarile sau pe partile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor,

autobuzelor, sau ale altor mijloace de transport ori stind in picioare in caroseria autocamioanelor sau
remorcilor;
. sa nu distraga prin discutii atentia conducatorului autovehiculelor de transport public;
. sa nu se grabeasca si sa se aglomereze la urcarea si coborirea din mijlocul de transport in

comun;
. sa nu stationeze in zona usilor sau pe scarile de acces ale mijlocului de transport in comun;
. in statie sa se asigure inainte sa coboare;
. in statie sa se asigure cind traverseaza prin spatele sau fata mijlocului de transport in comun;
.sa nu urce in alte zone ale mijloacelor de transport in comun care au fost concepute in scopul
transportului de persoane;
. sa stea pe scaune sau in picioare asigurindu-se de o bara de siguranta;
4. Biciclistii
Circulatia bicicletelor mopedelor pe autostrazi si pe drumurile nationale,(„E”deschis traficului

international) este interzisa. Este permisa circulatia cu bicicleta pe celelalte drumuri publice cu trafic
intens numai persoanelor care au implinit virsta de 14 ani.
Este interzisa conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor si a mopedelor de catre
persoanele care nu au implinit virsta de 16 ani.
Biciclistii vor circula numai pe pistele special destinate,cind pe traseul pe care se deplaseaza intilnesc
indicatorul cu semnificatia”Pista pentru biciclete”.
Biciclistii se vor asigura si vor semnaliza acest lucru la schimbarea directiei de mers. Acestia vor
respecta semnificatia culorilor la semafor.
Se interzice biciclistilor:
. sa circule cu bicicleta fara a fi echipata cu frina eficace,sonerie o lumina alba indreptata inainte
precum si o lumina rosie sau un dispozitiv reflectorizant indreptat inapoi;starea frinelor,a directiei va fi
verificata de fiecare data inainte de plecare.
. sa invete sa conduca bicicleta pe drumurile publice cu circulatie intensa;
. sa circule pe trotuar sau pe mijlocul partii carosabile pe aleile pentru pietoni din parcuri si gradini
publice;
. sa circule cite doi sau mai multi in acelasi rind in afara competitiilor sportive organizate;
. sa circule luind mina de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
. sa tina cu mina de autovehicule in mers sau sa circule in spatele acestora la o distanta mai mica de 25
m;
. sa transporte alte persoane pe biciclete prevazute cu un singur loc,cu exceptia transportului copiilor
pina la 7 ani,daca bicicleta este prevazuta in acest scop cu un suport asezat in fata;
. sa transporte orice fel de obiecte care ar stinjeni conducerea bicicletei sau circulatia celorlalte
vehicule;
. sa circule in timp ce se gasesc sub influenta bauturilor alcoolice;
. sa circule pe autostrazi si pe drumurile nationaleE(deschis traficului internat.)
precum si pe celelalte drumuri nationale daca in directia in care se deplaseaza exista drumuri sau poteci
laterale care pot fi folosite de biciclisti.
. sa asculte muzica,radio sau orice alte sunete prin intermediul unui aparat portabil sau sa utilizeze
telefonul mobil-chiar si folosind echipamente de miini libere in timpul mersului;
. sa isi abata privirea de la drum si sa angajeze discutii cu colegii sau trecatorii in timp ce se deplaseaza;
. sa se tracteze reciproc;
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

CONSECINTELE POSIBILE ALE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA
IPSSM 04
Nerespectarea prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca poate sa conduca la accidente

de munca si imbolnaviri profesionale,consecintele fiind mentionate la punctul A.
Deasemeni incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea disciplinara,
administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.
Extras din Legea 319/2006-LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
INFRACTIUNI
Art.37.-(1)Neluarea vreuneia dintre masurile legale de sanatate in munca de catre persoana care avea
indatorirea de a lua aceste masuri,daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesionala,constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) a produs consecinte deosebite,pedeapsa este inchisoarea dela un an
la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevazuta la alin.(1) savirsita din culpa se pedepseste cu inchisoare dela 3 luni la un an sau cu
amenda,iar fapta prevazuta la alin.(2) savirsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an
sau cu amenda.
Art.38 –(1)Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la

securitatea si sanatatea in munca,daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a
unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala,constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2)Daca fapta prevazuta in alin.(1) a produs consecinte deosebite,pedeapsa este inchisoarea de la un an

la 3 ani sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor,masinilor si utilajelor,anterior

eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor,pedeapsa este inchisoarea de la un
an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevazute la alin.(1) si (3) savirsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare dela 3 luni la un an
sau cu amenda,iar fapta prevazuta la alin.(2)savirsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
un an sau cu amenda.
CONTRAVENTII
Art.39. – (1) Constituie contraventii faptele savirsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile prevazute
de prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda dela 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art.13 lit. b).c),p) si r).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda dela 3.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art.13 lit.n).
(4) Constituie contraventie sise sanctioneaza cu amenda dela 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea dispozitiilor
art.12 alin(1)lit.a)si b),art.13 lit.a),d)-f),h9-m) si o),art.20,art.29 alin.(1)lit.a) si ale art.32 alin.(2).
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda dela 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea dispozitiilor
art.7alin.(4)-(6),art 8,art.11 alin.(1)si(3),art.13 lit.q)si s) si ale art.27 alin.(1)lit.a)si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art.9 alin.(1),ale art 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor art.14,15 si ale art.34 alin.(1).
(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda dela 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea dispozitiilor
art.11 alin.(2)si (4) ale art.17,19,si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda dela 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art.12 alin.(1)lit.c)si d),art.13 lit.g),art.18 alin.(5)si (6) si ale art.36;
b) incalcarea dispozitiilor art 34 alin.(5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda dela 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
a)fabricarea,transportul,depozitarea,manipularea sau utilizarea substantelor ori
preparatelor chimice si a deseurilor rezultate;
b)prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici,fizici sau biologici,precum si
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c)darea in exploatare sau repunerea in functiune,partiala ori totala,a constructiilor,echipamentelor de

munca noi sau reparate,precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d)intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri
speciale de siguranta;
e)folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f)prevenirea accidentelor prin electrocutare laexecutarea,exploatarea,intretinerea si repararea

instalatiilor si a echipamentelor electrice,precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii si ale
descarcarilor atmosferice;
g)asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista
pericole de incendiu sau de explozie;
h)asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca;
i)transportul,manipularea si depozitarea echipamentelor de munca,materialelor si produselor;
j)delimitarea,ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k)semnalizarea de securitate si/sau da sanatate la locul de munca;
l)asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate,a

instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat,a conductelor prin care circula fluide sub presiune
si a altor asemenea echipamente de munca;
m)utilizarea,intretinerea,revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
n)asigurarea marcarea si intretinerea cailor de accessi de circulatie;
o)asigurarea iluminatului de siguranta;
p)organizarea activitatii de pastrare,intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie;
A. LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
In tara noastra,necesitatea si obligativitatea existentei unui sistem legislativ in acest domeniu

sunt recunoscute prin legea fundamentala aRomaniei
CONSTITUTIA,care specifica faptul ca:
Dreptul la viata,precum si dreptul la integritatea fizica si psihica ale persoanelor sunt garantate.
LEGEA 319/2006- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
( Extras)
Art.1. – (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirea securitatii
sisanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor,eliminarea factorilor de risc si
accidentare,informarea,consultarea,participarea echilibrata potrivit legii,instruirea lucratorilor si a
reprezentantilor lor,precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Art.5 – In sensul prezentei legi,termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a)lucrator – persoana angajata de catre un angajator,potrivit legii,inclusiv studentii,elevii in perioada

efectuarii stagiului de practica,precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca,cu exceptia
persoanelor care presteaza activitati casnice;
b)angajator- persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul
respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c)alti participanti la locul de munca- persoane aflate in intreprindere si/sau unitate,cu permisiunea
angajatorului,in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii,
persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat,precum si
someri pe durata participarii la o forma de prgatire profesionala si persoane care nu au contract
individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d)reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor-

persoana aleasa,selectata sau desemnata de lucratori in conformitate cu prevederile legale,sa îi
reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii
lucratorilor in munca;
e)prevenire- ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca,in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f)eveniment –accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu,situatia de persoana data disparuta sau
accidentul de traseu ori de circulatie,in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,incidentul
periculos,precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata
de profesie;
g) accident de munca- vatamarea violenta a organismului,precum si intoxicatia acuta profesionala,care

au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,invalidate ori deces;
h)boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii,cauzata de agenti nocivi fizici,chimici ori biologici caracteristici locului de munca,precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului,in procesul de munca;
i)echipament de munca –orice masina,aparat,unealta sau instalatie folosita in munca;
j)echipament individual de protectie-orice echipament destinat a fi purtat sau minuit de un lucrator

pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si
sanatatea la locul de munca,precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest
obiectiv;
k)loc de munca-locul destinat sa cuprinda posturi de lucru,situat in cladirile intreprinderii si/sau

unitatii,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul
desfasurarii activitatii;
l)pericol grav si iminent de accidentare- situatia concreta,reala si actuala careia îi lipseste doar prilejul
declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m)stagiu de practica-instruirea cu caracter aplicativ,specifica meseriei sau specialitatii in care se

pregatesc elevii,studentii,ucenicii,precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n)securitate si sanatate in munca- ansamblul de activitati institutionalizate avind ca scop asigurarea celor
mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vietii,integritatii fizice si
psihice,sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o)incident periculos-evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,
avaria, accidentul tehnic,emisiile majore de noxe,rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii,dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca
pagube materiale;
p)servicii externe-persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii abilitate sa presteze servicii
de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca conform legii;
q)accident usor-eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea
primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r)boala legata de profesiune-boala cu determinare multifactoriala,la care unii factori determinanti sunt
de natura profesionala.
OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR
Art.6 –(1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele
legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe,acesta nu este exonerat de responsabilitatile
sale in acest domeniu.
(3)Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului

responsabilitatii angajatorului.
Art.7 –(1) In cadrul responsabilitatilor sale angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b)prevenirea riscurilor profesionale;
c)informarea si instruirea lucratorilor;
d)asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin.(1),tinind seama de
modificarea conditiilor si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3)Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin.1 si 2 pe baza urmatoarelor

principii generale de prevenire:
a)evitarea riscurilor;
b)evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c)combaterea riscurilor la sursa;
d)adaptarea muncii la om,in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,alegerea

echipamentelor de munca,a metodelor de muncasi de productie,in vederea reducerii monotoniei muncii
a muncii cu ritm predeterminant si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e)adaptarea la progresul tehnic;
f)inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g)dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile,
organizarea muncii,conditiile de munca,relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h)adoptarea in mod prioritar,a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i)furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor;
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi,tinind seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate,angajatorul are obligatia:
a)sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,inclusiv la alegerea echipamentelor de

munca,a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
b)ca,ulterior evaluarii prevazute de lit.a si daca este necesar,masurile de prevenire,precum si metodele

de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al
protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii
respective si la toate nivelurile erarhice;
c)sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in

munca,atunci cind ii incredinteaza sarcini;
d)sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii
si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii
lucratorilor,determinate de alegerea echipamentelor,de conditiile si mediul de munca;
e)sa ia masurile corespunzatoare pentru ca in zonele cu risc ridicat si specific accesul sa fie permis
lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5)Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi,atunci cind in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a)sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea,sanatatea si igiena in

munca,luind in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,luind in

considerare natura activitatilor;
c)sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d)sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

(6)Masurile privind securitatea,sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nici o situatie
obligatii financiare pentru lucratori.
Primul ajutor,stingerea incendiilor,evacuarea lucratorilor,pericol grav si iminent
Art.10-1)Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a)sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii,tinind seama de alte persoane
prezente;
b)sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate,indeosebi in ceea ce priveste primul

ajutor,serviciul medical de urgenta,salvare si pompieri.
(2)Pentru aplicarea prevederilor alin1,angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile
de prim ajutor,de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3)Numarul lucratorilor mentionati la alin.2,instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora

trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Art.11.-(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a)sa informeze,cit mai curind posibil,toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent
despre riscurile implicate de acest pericol,precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate
pentru protectia lor;
b)sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa
paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura in caz de pericol grav si iminent;
c)sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent,in
afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care,in cazul unui pericol grav si iminent,parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa
nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si
nejustificate pentru acestia.
(3)Angajatorul trebuie sa se asigure ca,in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau
a altor persoane,atunci cind seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,toti lucratorii sunt apti
sa aplice masurile corespunzatoare,in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care
dispun,pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4)Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin.3,cu exceptia situatiilor in care
acestia actioneaza imprudentsau dau dovada de neglijenta grava.
ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR
Art.12.-(1)Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a)sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca,inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b)sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si dupa caz,asupra echipamentului de
protectie care trebuie utilizat;
c)sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de
lucru,a accidentelor usoare,a bolilor profesionale,a incidentelor periculoase,precum si a accidentelor de
munca astfel cum sunt definite la art.5 lit.g);
d)sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte

privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2)Prin ordin al ministrului muncii,solidaritatii sociale si familiei,in functie de natura activitatilor si de

marimea intreprinderilor,se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire
la intocmirea documentelor prevazute la alin.1.
Art.13 – In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatete in munca si pentru prevenirea

accidentelor de munca si a bolilor profesionale,angajatorii au urmatoarele obligatii:
a)sa adopte din faza de cercetare,proiectare si executie a constructiilor,a echipamentelor de munca

precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie
solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror
aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a
lucratorilor;
b)sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice,
sanitare,organizatorice si de alta natura,bazat pe evaluarea riscurilor,pe care sa il aplice corespunzator

conditiilor de munca specifice unitatii;
c)sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,inainte de
inceperea oricarei activitati,conform prevederilor legale;
d)sa stabileasca pentru lucratori,prin fisa postului,atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul

securitatii si sanatatii in munca,corespunzator functiilor exercitate;
e)sa elaboreze instructiuni proprii,in spiritul prezentei legi,pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatete in munca,tinind seama de particularitatile activitatilor si ale
locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f)sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in
planul de prevenire si de protectie stabilit,precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si
sanatatii in munca,prin lucratorii desemnati,prin propria competenta sau prin servicii externe;
g)sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,cum ar fi

afise,pliante,filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h)sa asigure informarea fiecarei persoane anterior angajarii in munca,asupra riscurilor la care aceasta
este expusa la locul de munca precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i)sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute
de legislatia specifica;
j)sa angajeze numai persoane care in urma examenului medical si dupa caz a testarii psihologice a
aptitudinilor,corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical
periodicsi,dupa caz,controlul psihologic periodic,ulterior angajarii;
k)sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art.7 alin.4 lit.e;
l)sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie a aparaturii de

masura si control,precum si a instalatiilor de captare,retinere si neutralizare a substantelor nocive
degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m)sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau
al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n)sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o)sa desemneze la solicitarea inspectorului de muncalucratorii care sa participe la efectuarea controlului

sau la cercetarea evenimentelor;
p)sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a
altor persoane;
q)sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r)sa asigure echipamente individuale de protectie;
s)sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou,in cazul degradarii sau al pierderii calitatii
de protectie.
Art.14. – Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatorii persoanelor
care lucreza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca
si/sau contractul individual de munca.
Art.15 –(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare,precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora

se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca,
INFORMAREA LUCRATORILOR
Art.16.- (1) Tinind seama de marimea intrprinderii si/sau a unitatii,angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare,astfel incit lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca,in conformitate cu
prevederile legale,toate informatiile necesare privind:
(2)Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incit angajatorii lucratorilor din orice
intraprindere si/sau unitate exterioara,care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa,sa
primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin.1,care privesc acesti
lucratori.
Art.17 –Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau

reprezentantii lucratorilor,cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor,in
vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi,sa aiba acces la:
a)evaluarea riscurilor si masurile de protectie,prevazute la art.12 alin.1 lit.a si b:
b)evidenta si rapoartele prevazute la art.12 alin 1 lit.c si d;
c)informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca,precum si informatii provenind
dela institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
CONSULTAREA SI PARTICIPAREA LUCRATORILOR
Art.18 -1)Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la
discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea
si sanatatea in munca.
(2)Aplicarea prevederilor alin1 implica:
a)consultarea lucratorilor;
b)dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c)participarea echilibrata;
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art 5 lit d iau parte in mod echilibrat sau sunt
consultati in prealabil si in timp util da catre angajator cu privire la:
a)orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b)desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art.8 alin.1 si la art.10 alin 2,precum si cu privire la
activitatile la care s-a facut referire la art.8 alin.1;
c)informatiile la care s-a facut referire in art.12 alin.1,art.16 si 17;
d)recurgerea dupa caz,la servicii externe,conform art.8 alin.4;
e)organizarea si planificarea instruirii prevazute la art.20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au

dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens,in
scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5)Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau

lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin.1 -3.
(6)Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul

securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat,fara diminuarea dreapturilor salariale,si sa le furnizeze
mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratoruilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor

si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente,in cazul in care considera ca masurile
adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca.
(8)Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor
sanitari,in timpul vizitelor de control.
INSTRUIREA LUCRATORILOR
Art.20.-1)Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire

suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca,in special sub forma de informatii si
instructiuni de lucru,specifice locului de munca si postului sau:
a)la angajare;
b)la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c)la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d)la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e)la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin.1 trebuie sa fie:
a)adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b)periodica si ori de cite ori este necesar.
(3)Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior,care desfasoara
activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie,au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate si sanatate in munca,pe durata desfasurarii activitatilor.
(4)Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au

dreptul la instruire corespunzatoare.
OBLIGATIILE LUCRATORILOR
Art.22. –Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,astfel incit sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala,cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art.23.-1)In mod deosebit,in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art.22 lucratorii au urmatoarele
obligatii:
a)sa utilizeze corect masinile,aparaturile,uneltele,substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b)sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si dupa utilizere sa ii inapoieze sau sa il
puna la locul destinat pentru pastrare;
c)sa nu procedeze la scoaterea din functiune,la modificarea,schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii,in special ale masinilor,aparaturii,uneltelor, instalatiilor tehnice si
cladirilor,si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d)sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;
e)sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f)sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,atit timp cit este necesar pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii
sanitari,pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g)sa coopereze atit timp cit este necesar cu ajutorul si/sau cu lucratorii desemnati pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate,in domeniul sau de activitate;
h)sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii
si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i)sa de relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin.1 se aplica dupa caz si celorlalti participanti la procesul de munca,potrivit
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
SUPRAVEGHEREA SANATATII
Art.24. –Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii.
lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit

reglementarilor legale.
Art.25.-(1)Masurile prevazute la art.24 vor fi stabilite astfel incit fiecare lucrator sa poata beneficia de
supavegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
COMUNICAREA,CERCETAREA INREGISTRAREA SI RAPORTAREA EVENIMENTELOR
Art.26.-Orice eveniment,asa cum este definit la art.5 lit.f,va fi comunicat de indata angajatorului,de catre
conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea
acestuia.
Art.27.-(1)Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele,de indata dupa cum urmeaza:
a)inspectoratele teritoriale de munca,toate evenimentele asa cum sunt definite la art.5 lit.f);
b)asiguratorului,potrivit Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale,cu modificarile si completarile ulterioare,evenimentele urmate de incapacitatea temporara
de munca,invaliditate sau deces,la confirmarea acestora;
c)organelor de urmarire penala dupa caz.
(2) Orice medic,inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu
angajatorul,conform prevederilor legale,va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau
legata de profesiune,depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
(3)Semnalarea prevazuta la alin.2 se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a
municipiului Bucuresti,de indata la constatarea cazului.
Art.28.- In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice in care printre victime sunt si
ăpersoane in indeplinirea unor sarcini de serviciu,organele de politie rutiera competente vor trimite
institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la art.29 alin.1 lit.a si b,in termen de 5 zile de la
data solicitarii,un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Art.29.-(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a)de catre angajator in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b)de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confirmata deces,accidente colective,incidente periculoase,in cazul evenimentelor care au
produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice,precum si in situatiile
cu persoane date disparute;
c)de catre Inspectia Muncii in cazul accidentelor colective,generate de unele evenimente

deosebite,precum avariile sau exploziile;
d)de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale,respectiv a municipiului Bucuresti in cazul

suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment,institutia medico-legala

competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca in termen de 7 zile de la data
decesului,o copie a raportului de constatare medico-legala.
ACCIDENTE DE MUNCA
Art.30.-(1) In sensul prevederilor art.5 lit.g) este de asemenea accident de munca:
a)accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate,cu permisiunea

angajatorului;
b)accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public,inclusiv in cadrul unor activitati culturale,sportive,in tara sau in afara granitelor tarii,in timpul si
din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c)accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii
acestor activitati;
d)accidentul suferit de orice persoana,ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru
salvarea de vieti omenesti;
e)accidentul suferit de orice persoana,ca urmare a unei actiuni intreprinse din
proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si provat;
f)accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se
produce la sediul persoanei fizice,in calitate de angajator,ori in alt loc de munca organizat de acestia in
timpul programului de munca,si nu se datoreaza culpei
exclusive a accidentatului;
g)accidentul de traseu daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normalde la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h)accidentul suferit in timpul deplasarii dela sediul persoanei juridice sau dela adresa persoanei fizice la
locul de munca sau dela un loc de munca la altul,pentru indeplinirea unei sarcini de munca;
i)accidentul suferit in timpul deplasarii dela sediul persoanei juridice sau dela adresa persoanei fizice la
care este incadrata victima,ori dela orice alt loc de munca organizat de acestea la o alta persoana juridica
sau fizica,pentru indeplinirea sarcinilor de munca,pe durata normala de deplasare;
j)accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului,daca victima prelua sau preda uneltele de
lucru,locul de munca,utilajul ori materialele,daca schimba
imbracamintea personala,echipamentul indivifual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie
de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa dela locul de munca la iesirea di
intreprindere sau unitate si invers;
k)accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare,daca acesta a avut loc in locuri organizate de
angajator precum si in timpul si pe traseul normal spre si dela aceste locuri;
l)accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,delegati pentru
indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii pe durata si traseul prevazute in documentul
de deplasare;
m)accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari,in baza
unor contracte,conventii sau in alte conditii prevazute
de lege,incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini in timpul si din cauza indeplinirii
indatoririlor de serviciu;
n)accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare,recalificare sau perfectionare a pregatirii
profesionale,in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o)accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale,cum ar fi

furtuna,viscol,cutrmur,inundatie,alunecari de teren,tresnat(electrocutare) daca
victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu;
p)disparitia unei persoane,in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q)accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu,ca urmare a unei

agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin1 lit.g,h,i si l deplasarea trebuie facuta fara abateri nejustificate dela
traseul normal si de asemenea transportul sa se faca in
conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art.31.-Accidentele de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor

accidentate in:
a)accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b)accidente care produc invaliditate;
c)accidente mortale;
d)accidente colective,cind sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceiasi cauza.
Art.32.-(1)Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal
De cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteza de catre acesta la inspectoratul teritorial
de muna precum si la asigurator potrivit legii.
BOLILE PROFESIONALE
Art.33.-In sensul prevederilor art.5 lit.h),afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii
instruirii practice sunt,de asemenea boli profesionale.
Art.34. –(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul
autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale in vederea confirmarii sau infirmarii lor,precum si
stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de
sanatate publica teritoriale in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica
teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti la Centrul de Calcul si
Statistica Sanitara Bucuresti precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara se cerceteaza si se inregistreza atit ca boala profesionala cit
si ca accident de munca.
GRUPURI SENSIBILE LA RISCURI
Art.35.-Grupurile sensibile la riscuri specifice cum ar fi: femeile gravide lehuzele sau femeile care
alapteaza tinerii precum si persoanele cu dizabilitati trebuie protejate impotriva pericolelor care le
afecteaza in mod specific.
Ar.36.-Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinind seama de prezenta grupurilor

senaibile la riscuri specifice.
AUTORITATI COMPETENTE SI INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU
Art.45.-(1)Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul

securitatii si sanatatii in munca.
(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu sunt
urmatoarele:
a)elaboreaza politica si starategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca in colaborare cu

Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu;
b)elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si a

acquis-ului comunitar din domeniu;
c)avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii potrivit legii si participa dupa
caz la elaborarea unor astfel de reglementari;
d)monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor a informatiilor si a propunerilor transmise de

institutiile aflate in subordine sau coordonare precum
si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea activitatii;
e)abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca denumite in prezenta lege
servicii externe la care se face referire la art.8alin.4;
f)recunoaste desemneaza notifica si supravegheaza laboratoare de incercari precum si organisme din

domeniul sau de competenta in conditiile legii;
g)coordoneaza in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii elaborarea programelor de cercetare de

interes national in domeniul securitatii si sanatatii
in munca;
h)organizeaza impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii activitatea de pregatire generala si/sau de

specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamint;
i)desfasoara activitati de informare-documentare potrivit legii;
j)avizeaza materiale de informare si instruire cum ar fi suporturi de curs,brosuri,pliante,afise elaborate

de alte persoane juridice sau fizice in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin
cu prevederile legislatiei in vigoare;
k)reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art.46.-(1) Ministerul Sanatatii Publice ca organ de specialitate al administratiei
Publice centrale este autoritatea central in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste in principal urmatoarele atributii in
domeniul sanatatii lucatorilor la locul de munca:
a)coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
b)elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca pentru
promovarea sanatatii la locul de munca,precum si pentru medicina muncii;
c)supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d)asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e)coordoneaza activitatea de cercetare declarare,inregistrare si evidenta a bolilor
profesionale si a celor legate de profesiune;
f)autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de

munca;
g)colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
h)indeplineste si alte atributii conform competentelor sale in domeniu reglementate prin legi speciale;
Art.47.-(1)Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii

legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin.(1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul
securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele prevazute la art.3 alin.
(1) cu exceptia celor prevazute la art.50 alin.1 si 2 si are in principal urmatoarele atributii:
a)controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b)solicita mauratori si determinari examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara

acestora,pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c)dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca in cazul in care
constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza
dupa caz organele de urmarire penala;
d)cerceteaza evenimentele conform competentelor avizeaza cercetarea stabileste sau confirma

caracterul accidentelor;
e)coordoneaza in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate dupa
caz,sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor iar,in colaborare cu
Ministerul Sanatatii Publice,sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
f)analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la art.8 alin.4 si propune ratragerea abilitarii dupa
caz;
g)raporteaza Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h)furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art.48 –(1) Asiguratorul stabilit de lege reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru
accidente de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin.1 are atributii pentru:
a)sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor;
b)reabilitarea medicala si dupa caz psihologica precum si compensarea victimelor accidentelor de munca
si ale bolilor profesionale;
c)raportarea catre Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Art.49.- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific

masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita
pentru acest domeniu.
INTOCMIT,
SEF SERVICIU EXTERN SSM

INSTRUCTIUNI PROPRII
de securitate si sanatate in munca referitoare la activitatea de birou
IPSSM 05
1. Prezentele instructiuni ce trebuiesc respectate au in vedere atat activitatea pe care acestia o

defasoara la locul de munca, cat si traseul la/de la serviciu.
2. Circulatia pe drumurile publice a pietonilor ;
a) pietonii trebuie sa circule numai pe trotuaresau pe pistele special amenajate ;
b) in afara localitatilor, pietonul tebuie sa circule pe potecile laterale, iar in lipsa acestora cat mai
aproape de marginea din stanga a partii carosabile, in sensul de mers ;
c) traversarea drumului public de pietoni se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile
marcate ori/si semnalizatecu indicatoare, iar in localitati, in lipsa
acestora, pe la coltul strazii dupa o asigurare prealabila ;
d) cand se face traversarea pietonul trebuie sa tina seama de semnalele luminoase atunci cand
acestea exista, astfel :
-semnalul verde permite trecerea si poate avea in campul sau imaginea unui pieton
-semnalul rosu nu permite trecerea si poate avea imaginea unui pieton ;
-in cazuri exceptionale traversarea se mai poate face si la semnul agentului de circulatie ;
e)cand drumul la/de la serviciu se face prin intermediul mijloacelor de transport in comun
comportamentul trebuie sa fie adecvat astfel :
-urcarea in mijlocul de transport sa se faca in mod civilizat ;
-sa nu se urce din mers ;
-sa coboare in mod civilizat, cu atentie sporita astfel incat sa nu alunece sau sa ii afecteze
integritatea corporala atat lui cat si celorlalti participanti la trafic ;
3. Circulatia pe drumurile publice a conducatorilor auto ;
a)utilizarea autoturismului de serviciu in scopul in care le-a fost atribuit ;
b) pe timpul stationarii conducatorul auto este obligat sa asigure autoturismul ;

c) alimentarea cu combustibil se va face numai in locurile special amenajate ;
d) insotitorii sau pasagerii care se afla in masina cu conducatorul auto nu trebuie sa depaseasca
numarul admis al locurilor ;
e) obligativitatea conducatorilor auto de a nu se abate de la normele legale aflate in vigoare si

respectarea intocmai a acestora ;
f) anuntarea imediata a defectiunilor tehnice persoanelor competente pentru a putea fi remediate

imediat;
g) sa respecte traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele interioare stabilite;
h) sa respecte locurile de parcare stabilite ;
i) sa sesizeze, sa obtina aprobare si sa ia masuri de efectuare a lucrarilor de intretinere si exploatare

auto ;
j) sa asigure descongestionarea drumurilor de acces in si din institutie ;
4. Alte instructiuni cu privire la desfasurarea activitatii
4.1. prezentarea la serviciu intr-o stare vadita de oboseala, sub influienta bauturilor alcoolice sau a
altor substante cu efect sedativ care le-ar pune in pericol viata sau integritatea corporala celorlalti
participanti la procesul de munca nu este admisa ;
4.2. prezenta la instructajul periodic se face in grupuri de maxim 20 salariati acestia fiind obligati sa-si
insuseasca cunostintele ce le-au fost prezentate ;
4.3. salariatii trebuie sa-si desfasoare activitatea astfel incat sa nu blocheze caile de acces prin
depozitarea diferitelor materiale ;
4.4. prin activitatile pe care le intreprind sunt obligati sa nu puna in pericol viata sau integritatea
personala a celorlalti participanti la procesul de munca ;
4.5. sunt obligati sa foloseasca instrumentele de lucru in scopul in care le-a fost atribuit si nu in alte
scopuri ;
4.6. fiecare salariat trebuie sa cunoasca si sa aplice normele de securitate si sanatate in munca si PSI,
in biroul, incaperea sau locul in care isi desfasoara activitatea ;
4.7. personalul este dator sa semnaleze urmatoarele :
-orice accident sau incident cunoscut in incinta societatii ;
-toate situatiile periculoase de munca ;
-toate pagubele materiale produse in urma unui accident sau incendiu ;
4.8. orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte ;
4.9. deschiderea usii se va face lent, pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in imediata
apropiere a ei ;
4.10. circulatia pe scari se va face respectandu-se urmatoarele norme :
-se va circula numai pe partea dreapta ;
-se va merge unul dupa altul in sir simplu ;
-se va sprijini de balustrada, nu se va citi in timp ce se urca sau coboara pe scari, nu se va aprinde
tigara , nu se vor numara bani, nu se va merge distrat, sarind cate doua sau trei trpte deodata etc. ;
-vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecare, creioane, coji
de fructe, cotoare, etc. ;
4.11. cand trebuie luat un obiect un obiect de la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura,
interzis sa se improvizeze podete formate din scaune, cutii, sertare unele peste altele, etc. ;
4.12. la folosirea ascensoarelor vor fi respectate urmatoarele norme :
-este interzisa intrarea sau iesirea din cabina in fuga ;
-este interzisa impiedicarea functionarii normale a usii;
-intotdeauna se intra in cabina cu fata;
-nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului , iar incarcatura se va repartiza

uniform oe platforma cabinei;
-se va semnala orice defectiune constatata la ascensor ;
4.13. usile si geamurile trebuie manevrate atent, interzis a se sprijini sau impinge pe partea de sticla
a acestora ;
4.14. la iesirea din cladire orice persoana se va asigura in toate directiile, pentru a nu fi surprinsa de
vreun mijloc de transport ;
4.15. intotdeauna trebuie sa priveasca in directia de mers, iar atunci cand transporta pachete in
brate , acestea nu trebuie sa impiedice vizibilitatea ;
4.16. pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei sau apa trebuie inlaturate
pentru a se evita alunecarile ;
4.17. in timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice
accident ;
4.18. pentru personalul care face curatenie, cioburile de sticla trebuie invelite si depuse astfel incat
sa fie usor identificate de acest personal, de preferat sa se lase la vedere pe birou ;
4.19. pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii
spatelui,evitandu-se intinderile rapide si intoarcerile bruste ;
4.20. personalul din birouri precum si celelalte categorii de personal care se deplaseaza la locurile de
munca unde se lucreaza la diverse instalatii , utilaje , masini ,
trebuie sa respecte urmatoarele norme obligatorii :
-sa aiba imracaminte cat mai stransa pe corp ;

-sa nu circule printre echipamente ci numai pe caile de acces ;
-se va evita calcarea pe cabluri, pe portiuni alunecoase si pe orice obiecte care
pot provoca alunecari ;
-este interzisa atingerea masinilor, instalatiilor, utilajelor in functiune,sau accesul in orice loc
semnalizat periculos ;
-nu se vor purta discutii prelungite cu personalul care lucreaza la utilaje,etc. ;
-se va sesiza imediat conducatorul locului de munca in cazul in care se constata situatii ce pot
duce la producerea de accidente sau alte pericole ;
-nu are voie sa indeparteze neautorizat dispozitivele de protectie in timpul functionarii

utilajelor ;
-la efectuarea inventarelor va fi chemat conducatorul locului de munca ,pentru a lua masuri de
securitate cand se intra intre utilaje, masini, etc, ;
-la locurile de munca unde sunt afisate placute de avertizare se va intra numai in prezenta
conducatorului de munca ;
-nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacari deschise in locurile unde se
gasesc materiale inflamabile sau explzibile ;
4.21. atunci cand se foloseste un cutit de mana sau o lama pentru taiatul hartiei trebuie tinute
degetele cat ma departe de taisul lamei ;
4.22. in sertare trebuie aranjate obiectele taioase sau ascutite(creioana, cutite, lame, etc.)in
compartimente separate.
4.23. la producerea unei taieturi sau raniri se va folosi trusa de prim ajutor medical sau se va cere
ajutor de specialitate ;
4.24. la ascutirea unui creion se recomanda o distanta si o pozitie corespunzatoare pentru a nu sari
aschii ochi ;
4.25. personalul care face curatenie trebuie sa verifice inainte de folosire aparatele electrice din
dotare ,butoanele de comanda, starea cordoanelor electrice de alimentare,
stecherele,prizele de unde se alimenteaza, etc.,daca se constata defectiuni, cheama personalul de

specialitate pentru remedieri ;
-este interzisa scoaterea stecherului din priza tragandu-se de cordonul electric ;
-introducerea stecherului si scoterea din priza se vor efectua cu mana uscata ;
-la spalarea pe jos cu apa se va evita apropierea de prizele electrice sau de

cabluri(prelungitoare)care sunt in priza ;
-stergerea geamurilor aflate la inaltime se va face numai dupa asigurarea corespunzatoare

impotriva caderilor de la inaltime,centuri de siguranta,scari corespunzatoare, etc. ;
4.26. personalul care utilizeaza echipamente electronice, calculatoare,xeros, etc. vor respecta
urmatoarele norme:
-este interzisa punerea sau scoaterea stecherului din priza cu mana uda;
-inainte de inceperea lucrului, se va verifica starea cordoanelor electrice
daca au izolatia corespunzatoare, semnalizand orice defect personalului de specialitate ;
-este interzisa atingerea sau tinerea in mana a unui obiect metalic(ex.teava de la caloriferul
electric,etc.)in timp ce cu calalta mana se introduce stecherul in priza ;
-inainte de conectarea unui echipament electric, acestea se controleaza sa fie
pe pozitia deconectat ;
-orice operatiune de reglare, reparare, intretinere, atunci cand a intrerupt alimentarea cu

energie electrica si numai de personalul de specialitate ;
-amplasarea echipamentelor cu ecran sa fie la distanta fata de ferestre,directia de privire sa fie

paralela cu sursele de lumina(naturala si artificiala) ;
4.27. mentinerea conditiilor sanatose si sigure de munca in birouri impune angajatilor respectarea
urmatoarelor cerinte ;
-sa pastreze ordinea in aria de lucru ;
-sa recunoasca si sa anunte orice potential pericol ;
-sa urmeze instructiunile de folosire pentru echipamentele si pentru accesoriile din birou ;
-sa foloseasca metode aprobate si sigure pentru ridicarea si menevrarea obiectelor grele si
voluminoase ;
-sa studieze regulamentele si regulile directoare pentru posturile ce implica expunerea la un

monitor al calculatorului ;
5. Mobilierul din spatiile de lucru
5.1.inainte de folosirea unui scaun trebuie controlata starea lui dupa ce se portiveste intr-o pozitie
stabila de lucru ;
5.2.inainte de indepartarea unui scaun trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se rasturna

sau lovi alta persoana ;
5.3.este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau rasturnarea pe spate ;
5.4. este interzisa urcarea pe scaunul cu melc pentru un obiect aflat la inaltime ;
5.5.pentru evitarea accidentelor prin lovire sau impiedicare, sertarele birourilor,fisetelor,dulapurilor,

se tin inchise ;
5.6. inchiderea sertarelor, a usilor, a fisetelor, trebuie facuta cu atentie pentru a se preveni
accidentarea prin strivire a degetelor sau a altor parti a corpului;
6. Activitatea de PSI
6.1.personalul este obligat sa sesizeze conducatorul locului de munca de orice abatere sau situatie
care ar putea provoca incendii;
6.2.sa nu se arunce bete de chibrituri sau resturi de tigari aprise pe jos sau in cosurile de hartie ;
6.3.sa nu se fumeze decat in locurile special amenajate ;
6.4.sa nu se depoziteze pe calorifere hartii,tesaturi sau alte materiale inflamabile ;
6.5.este interzis sa se foloseasca prize electrice defecte, cabluri rupte, cu izolatie defecta,
deteriorata, sau echipamente electrice fara stecher ;
6.6.nu se vor pune in acelasi timp mai multe aparate electrice in aceiasi priza ,
utilizand dublu sau triplu stecher ;
6.7.se interzice a se interveni la instalatiile electrice, aparate, tablouri, etc., orice defectiune fiind
adusa la cunostinta sefului locului de munca ;
6.8.este interzis a se bloca scarile de acces sa culoarele cu diverse materiale ce ar impiedica

evacuarea bunurilor in caz de incendiu sau interventie pentru stingere ;
6.9.la terminarea programului inainte de parasirea birourilor sau a locurilor de munca se vor scoate
toate stecherele din priza,se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprise ;
6.10.in caz de incendiu se procedeaza in felul urmator :
-se da alarma, la tel.112 anuntindu-se totodata si conducerea ;
-se intrerupe alimentarea cu energie electrica ;
-se intrerupe alimentarea cu gaz de la robinetul principal ;
-se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea focului, folosindu-se cele mai
apropiate mijloace de stingere din dotare ;
Prin aceste instructiuni proprii se doreste realizarea de parametri ideali de securitate si sanatate in
munca, climat optim de munca, eficienta maxima a componentelor profesionale.
Totodata adresam rugamintea de a sesiza prin sefii locurilor de munca toate situatiile ce contravin
prevederilor de mai sus si alte propuneri(acestea nu sunt limitative), utile si cu menirea de a imbunatati
conditiile de munca, de a elimina factorii de risc de accidentare.-
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

DE SECURITATEA MUNCII PENTRU MANIPULAREA , TRANSPORTUL PRIN
PURTARE ŞI CU MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR
IPSSM 06
Art.1. Prezentele instrucţiuni proprii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace
nemecanizate şi depozitarea materialelor, cuprind măsuri minime de prevenire a accidentării, luandu-se
în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în
condiţii de securitate.
Art.2. Scopul prezentelor instrucţiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
manipulării, transportului prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi a depozităţii materialelor, proprii
celor patru componente ale sistemului de muncă (executant - sarcina de muncă - mijloace de producţie -
mediu de muncă.
Art.3. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se înţelege
orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi salariaţi, inclusiv
ridicarea, coborarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care din cauza
caracteristicilor sale implică riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.4. în toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, conducătorul locului de muncă trebuie să organizeze activitatea astfel încat să fie eliminat sau
redus riscul de accidentare sau îmbolnăăvire profesională.
Art.5. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor raporta
numai salariaţi care corespund dion punct de vedere fizic.
Art.6. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor fără efectuarea unor controale
medicale periodice.
Art.7. Masele manipulate şi transportate manual sunt cele prezentate în tabelul de mai jos:
- kg -
Tip de Frecvenţa Bărbaţi Femei
Manipulare Operaţiilor Varsta (ani) Varsta (ani)
16-19 19-45 Peste 45 16-19 19-45 Peste 45
Rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Rar 30 50 40 13 15 13
Purtare Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Rar 15 10
Tragere
Frecvent 10 7
împingere Rar 16 11
Frecvent 11 7,5
Notă:
- rar: sub 5 % din durata schimbului;
- frecvent: între 6-10 % din durata schimbului;
- foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.
Art.8. în timpul manipulări manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă vizibilitate, fiind
interzis transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
Art.9. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua manipularea şi
transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de către un singur salariat
a maselor cu centre de greutate excentrice care pot genera dezechilibrări.
Art.10. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare.
Art.11. Manipularea în aceleaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate
între ele corespunzător, fiind interzisă manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor
care sunt instabile între ele.
Art.12. Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc. Trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi, etc.
Art.13. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare, nu trebuie să fie cu
obstacole, instabil sau alunecos.
Art.14. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau
care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.
Art.15. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al maselor
trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
Art.16. în cazul în care condiţiile climatice (vant, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit manipularea şi
transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de muncă trebuie să ia
măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
Art.17. Se interzice manipularea şi transportul manual al maselor dacă salariaţii nu au echipament

individual de protecţie şi de lucru corespunzător şi în bună stare.
Art.18. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi

transport (tărgi, cărucioare etc.)se va face în funcţie de felul şi greutatea materialului care se
manipulează şi de natura terenului.
Art.19. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încat să reziste condiţiilor de exploatare
şi se vor utiliza numai pentru operaţiile pentru care au fost destinate.
Art.20. înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui,
insistandu-se asupra platformei pe care se aşează sarcina.
Art.21. înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul locului de
muncă sau de către salariaţi. Pentru evitarea rănilor la maini, cuiele ieşite trebuie să fie îndoite. Nu se
vor încărca materiale ale căror ambalaje sunt deteriorate.
Art.22. înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta şi
vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor.
Art.23. Podeţele utilizate trebuie să fie rezistente, astfel încat să nu se arcuiască vizibil sub greutatea
sarcinii, să nu fie alunecoase şi să fie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure pentru evitarea
deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de maxim 20% iar lăţimea de minimum 1
m pentru circulaţia într-un singur sens. Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de
0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat inferior şi unde există pericolul de cădere laterală vor fi prevăzute cu
parapeţi de protecţie.
Art.24. în cazul în care operaţia de încărcare sau descărcare se execută manual fără mijloace ajutătoare
(roabe, cărucioare, etc.) podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci (nervuri) transversale fixate la o
distanţă de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.25. Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi depozitare, precum şi
căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apei, pavate sau podite. Iarna
vor fi curăţate de zăpadă şi menţinute în stare nealunecoasă, iar noaptea vor fi iluminate corespunzător.
Art.26. înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigura contra deplasării necomandate. Se interzice deplasarea vehiculelor în
timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
Art.27. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisă capacitatea de transport a
acestuia.
Art.28. Se interzice utilizarea cărucioarelor cu 3 sau 4 roţi care au sistemul de autofranare defect.
DEPOZITAREA, STIVUIREA, îNCĂRCAREA SI DESCĂRCAREA MATERIALELOR îN BUCĂŢI
Art.29. Depozitarea materialelor se va face astfel încat să se excludă pericolul de accidentare.
Art.30. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încat să nu fie posibilă căderea lor.
Art.31. Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă
admisă, care nu trebuie depăşită.
Art.32. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu
aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art.33. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
Art.34. în cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii ambalajelor trebuie să
reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra şi să nu prezinte deformări sau deteriorări.
Art.35. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare folosire,
pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de siguranţă.
Art.36. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încat să se evite prăbuşirea stivei.
Art.37. Cand încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai mulţi
salariaţi, efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise şi prevăzute la art.7.
Totodată se va asigura că obiectele respective să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau cu
mainile.
Art.38. în cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată prin purtare concomitent de
către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei.
Art.39. încărcăturile stivuite pe mijloacele detransport nemecanizate trebuie asigurate împotriva

deplasării, răsturnării sau căderii. încărcătura va fi astfel aranjată, încat conducătorul mijlocului de
transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Art.40. încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat, iar
în cazul transportării materialelor lungi acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.
Art.41.La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, salariaţii trebuie să fie astfel aşezaţi încat să nu se
lovească între ei cu uneltele de mană sau cu materialul care se manipulează.
Art.42. Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare/descărcare,
trebuie să fie de cel puţin 3 m.
Art.43. Se interzice accesul la locul de descărcare - încărcare manuală, a persoanelor care nu au nici o
atribuţie la aceste operaţii.
DEPOZITAREA, îNCĂRCAREA SI DESCĂRCAREA MATERIALELOR îN VRAC

Art.44. Pentru a evita împărţirea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe, buncăre, silozuri
etc. în cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în grămezi, avand forma unui
trunchi de piramidă.
Art.45. Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începand de la partea superioară a grămezii. Este
interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezii.
Art.46. La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se aruncă cu lopata, se va evita
staţionarea oamenilor în zona de propagare a prafului, sau executarea de alte lucrări în apropierea
locului respectiv, iar lucrătorii care execută lucrarea vor purta măşti de protecţie corespunzătoare.
Art.47. La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor aşeza în aşa fel încat
deplasarea materialelor să se facă în direcţia vantului (vant în spate).
Art.48. Se interzice manipularea în vrac a oproduselor toxice.
DEPOZITAREA, îNCĂRCAREA, DESCĂRCAREA MATERIALELOR LUNGI, GRELE SI VOLUMINOASE.
Art.49. în cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a materialelor de
lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii se vor executa numai cu
ajutorul unor planuri înclinate, dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. Planurile
înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul platformelor mijlocului de
transport.
Art.50. Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi oprirea
materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariaţii trebuie să staţioneze lateral în timpul
descărcării.
Art.51. Se interzice coborarea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat, fiecare obiect se va
coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la semnalul dat de către
conducătorul formaţiei de lucru.
Art.52. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face cel puţin de două
persoane prin utilizarea unor funii, salariaţii stand la partea superioară. Se va manipula cate un singur
colet sau obiect.
Art.53. Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi parte a
piesei. Coborarea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umei nu se va face prin aruncare, ci prin
luarea pe braţe şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formaţiei de lucru. Mersul celor ce
transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă comandată.
Art.54. Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
Art.55. în cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea-descărcarea şi deplasarea

materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de lucru cu experienţă şi cu
respectarea următoarelor măsuri:
-terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele străine ce
împiedică deplasarea;
-în cazul cand rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va face pe
dulapi sau pe grinzi;
-în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea piesei
însă nu mai mult de 300 mm;
-se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură, îndepărtarea acestora se va face numai
după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;
-în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă
sensului de deplasare (spate) folosind răngi;
-în cazul în care este necesar ce piese să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi
trolii, iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu şi vor păstra o distanţă suficientă faţă
de piesă pentru a nu fi surprinşi în cazul unei deplasări sau căderi a acesteia.
Art.56. La manipularea, depozitarea şi transportul materialelor explozive şi inflamabile, a produselor

petroliere, a recipientelor butelii pentru gaze sub presiune şi a substanţelor periculoase, se vor respecta
prevederile legislaţiei în vigoare.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

INSTRUCTIUNI PROPRII
IMPOTRIVA ELECTROCUTARII SI INCENDIILOR
IPSSM 07
Protectia împotriva electrocutarii
Art. 1. Echipamentele si utilajele actionate electric trebuie sa fie protejate prin carcase, aparatori etc.,
astfel încât elementele aflate normal sub tensiune sa nu poata fi atinse.
Art. 2. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate împotriva deteriorarilor mecanice,
termice, chimice etc.
Art. 3. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aparatorilor etc. la echipamentele aflate sub
tensiune.
Art. 4. Masele echipamentelor electrice trebuie sa fie legate la conductorul de nul de protectie ca
masura principala de protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta.
Art. 5. Este interzis sa se lucreze cu un echipament tehnic care nu are circuitul de protectie legat la priza
de legare la pamânt.
Art. 6. Este interzis salariatilor sa intervina în caz de defectiune, la echipamentele actionate electric,
tablourile de comanda si celelalte instalatii de la locul lor de munca.
Art. 7. În cazul aparitiei unei defectiuni salariatii vor deconecta de la retea echipamentul defect, vor opri
lucrul si vor anunta mecanicul sau dupa caz electricianul de schimb, precum si pe conducatorul locului de
munca.
Art. 8. Este interzisa continuarea lucrului înainte de a se fi înlaturat defectiunile ivite iar interventiile
necesare pentru remediere se vor efectua numai de salariati cu o calificare profesionala
corespunzatoare, instruiti în acest scop si însarcinati cu aceasta.
Art. 9. Exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice sub tensiune se va face respectând Normele
specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei în medii normale si Normele specifice de
protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.
Art.10. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa echipamentele tehnice trebuie sa aiba gradul
de protectie IP 4x.
Art.11. Atunci cand se folosesc echipamente electrice în constructie deschisa se vor lua masuri ca toate
piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile atingerii accidentale.
Art. 12. La executarea operatiilor unde exista pericol de electrocutare prin atingere directa se vor utiliza
mijloace individuale de protectie verificate conform Normelor în vigoare.
Art. 13. La executarea operatiilor la care exista pericol de electrocutare prin atingere indirecta toate
echipamentele electrice trebuie sa fie legate la o instalatie de protectie prin legare la pamânt.
Art. 14. Dispozitivele de protectie contra supratensiunilor si supracurentilor la echipamentele tehnice,
electrice si electronice vor fi verificate periodic.
Art. 15. Se interzice efectuarea de improvizatii la tablourile de distributie, la bornele de alimentare sau la
orice punct al instalatiilor electrice.
Art. 16. Întretinerea si repararea echipamentelor se vor face numai dupa oprirea si blocarea lor
mecanica si decuplarea de la sursa de alimentare cu energie. Daca blocarea nu este posibila se vor lua
masuri pentru a se pune paza la dispozitivele de pornire.
Art.17. La Încercarea aparatelor electrice si electronice se vor respecta prevederile Normelor generale
de protectie a muncii precum si prevederile Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
Protectia împotriva incendiilor
Art. 18. La amplasarea si amenajarea atelierelor cu procese tehnologice care reprezinta pericol de
incendiu sau explozie se vor respecta Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor în vigoare.
Art. 19. În spatiile sau în apropierea utilajelor unde se lucreaza cu gaze sau lichide inflamabile (hidrogen,
gaz metan, alcool, solventi etc.) se interzice fumatul si accesul cu foc deschis.
Art. 20. Producatorii de componente si echipamente electronice, electrotehnice si a materialelor

electroizolante sunt obligati sa asigure: dotarea cu mijloace si instalatii de prevenire si stingere a
incendiilor, conform prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
Art. 21. La fiecare loc de munca trebuie afisate instructiunile privind prevenirea si stingerea incendiilor.
Art. 22. Fumatul nu este permis decat in locurile special amenajate.
Art. 23. În spatiile de lucru unde se manipuleaza materiale inflamabile, salariatii nu vor purta
îmbracaminte din fibre sintetice sau încaltaminte cu accesorii metalice.
Art. 24 Transportul si depozitarea produselor explozive si inflamabile se va face numai în cisterne,

butoaie sau canistre metalice. Se interzice transportul acestor produse în alte vase, bidoane, galeti sau
vase din material plastic.
Art. 25. Se interzice transvazarea lichidelor inflamabile cu ajutorul aerului comprimat. În acest scop se va
utiliza obligatoriu un gaz inert.
Art. 26. Produsele inflamabile si explozive vor avea marcate clar pe ambalaj:
- denumirea chimica uzuala a substantei;
- densitatea sau concentratia substantei;
- gradul de pericol pe care îl reprezinta;
- reprezentarea grafica a semnalului de avertizare standardizat.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

INSTRUCTIUNE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
PRIVIND STRESUL IN MUNCA
IPSSM 08
În Uniunea Europeană, stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea
profesională, după afecţiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite problemele de sănătate de la locul
de muncă. Acesta afectează 28% dintre angajaţii UE.
Stresul în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activităţilor, organizarea
muncii şi management, de exemplu: solicitări profesionale deosebite şi posibilităţi reduse de control
asupra propriei activităţi sau probleme cum ar fi violenţa şi hărţuirea la locul de muncă.
Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul şi temperatura din mediul de muncă pot, de asemenea, să
cauzeze stresul în muncă. Prevenirea stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în
Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fişe informative
destinate să ajute la abordarea stresului în muncă şi a cauzelor acestuia. Această fişe informativă
prezintă o metodă de evaluare şi prevenire a riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă,
precum şi cauzelor acestuia. Fişa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul
de muncă. Paragraful „Informaţii suplimentare”, de la sfârşitul acestei fişe, conţine trimiteri la resurse
informative existente, inclusiv la alte fişe informative elaborate de Agenţie.
Ce reprezintă stresul în muncă ?
Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile mediului de muncă depăşesc
capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.
Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor
probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să
aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când
solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă
nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.
Cât de serioasă este problema stresului în muncă şi cine
poate fi afectat ?
Stresul în muncă este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medicalea caror durată reprezintă
cel puţin două săptămâni de absenţe de la locul de muncă.
După estimările din anul 1999, costurile datorate stresului în muncăîn statele membre UE reprezintă
circa 20 miliarde de euro pe an.
Stresul în muncă poate genera stări ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseală şi afecţiuni cardiace.
În afară de acestea, stresul antrenează perturbăriconsiderabile pe planul productivităţii, creativităţii şi
competitivităţii.Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesională, indiferent
de domeniul de activitate sau de mărimea întreprinderii în carelucrăm.
Legislaţie
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea şi sănătatea
lucrătorilor. Directiva cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, care afirmă cu claritate obligaţia angajatorilor de a asigura securitatea şi sănătatea la
locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate
statele membre au implementat această directivă în legislaţia proprie iar unele dintre acestea au
elaborat, în completare, ghiduri de prevenire a stresului în muncă. În conformitate cu abordările din
Directiva cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul în muncă, angajatorii trebuie:
•Să prevină riscurile de stres în muncă;
•Să evalueze riscurile de stres în muncă, prin identificarea acelor solicitării şi presiuni ale activităţii care
ar putea să genereze niveluri crescute şi de durată ale stresului şi prin stabilirea angajaţilor care pot fi
afectaţi.
•Să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
Evaluarea riscurilor şi prevenirea stresului în muncă
Stresul în muncă poate fi evitat şi acţiunile de reducere a acestuia pot fi foarterentabile. Evaluarea
riscurilor de stres în muncă implică aceleaşi principii şi procese de bază ca şi evaluarea celorlalte riscuri
de la locul de muncă.
Includerea angajaţilor şi a reprezentanţilor lor în procesul de evaluare este indispensabilă reuşitei

acestuia; ei trebuie consultaţi pentru identificarea cauzelor stresului, a grupelor care sunt victimele
acestuia, precum şi a soluţiilor care trebuie adoptate pentru a ajuta.
Etapele procesului de evaluare a riscurilor pot fi sintetizate astfel:
•identificarea riscurilor;
•stabilirea persoanelor care pot fi afectate de stres şi în ce mod;
•evaluarea riscului prin:
-o identificarea măsurilor care au fost deja adoptate;
-o verificarea dacă măsurile adoptate sunt suficiente, şi
-o dacă nu sunt suficiente, stabilirea unor măsuri suplimentare care arputea fi adoptate;
•înregistrarea rezultatelor; şi
•reexaminarea acestei evaluări la intervale adecvate şi verificarea impactului măsurilor adoptate.

In cele ce urmează, sunt formulate mai multe elemente de ghidare pentru fiecare dintre etapele
evaluării riscurilor şi sugestii pentru eventualele acţiuni care pot fi întreprinse.
A depista existenţa unei probleme
Factorii de risc care trebuie identificaţi sunt următorii:
•„cultura” sau „atmosfera” organizaţiei şi modul de abordare a problemei
stresului în muncă ;
•solicitările locului de muncă, cum sunt sarcina de muncă şi expunerea la
riscuri fizice din mediul de muncă;
•controlul asupra propriei munci – cât de mult pot influenţa angajaţii modul în
care realizează propria lor muncă ?
•relaţiile de muncă, în special intimidările şi hărţuirea la locul de muncă;
•schimbări în organizarea locului de muncă - cum sunt conduse şi
comunicate schimbările organizatorice;
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM

Acest document este proprietatea intelectuala a ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L

L.S. _______
DECIZIE LUCRATORI CARE APLICA MASURI DE PRIM AJUTOR SI INSTRUCTIUNI DE APLICARE
2018
Elaborat de
SC AGER SAFE SRL,
ALDEA IONUT
L.S._______
DECIZIA NR. …..

Din data …………….
Pentru numirea lucratorului care aplica masuri de prim ajutor
La ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L
si pentru constituirea punctului de prim ajutor
Art.1 In conformitate cu prevederile legii 319/2006 art.10 (1) si (2) incepand cu data prezentei decizii, la
ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L, pentru aplicarea masurilor de prim ajutor prin cumul de responsabilitati
numesc pe:
………………………………………………………*
………………………………………………………*
NOTA: Campul marcat cu …* se completeaza in creion de catre seful de punct de lucru al ACTUAL CREATIV-
NICOLAS S.R.L, cu numele si prenumele lucatorului care face parte din echipa de prim ajutor de la acest
punct de lucru.
Art.2 In perioada cand lucratorul/rii la art.1 este/sunt plecat/i din localitate sau bolnavi, numesc inlocuitor
al/ai acestora pe:
……………………………………………………**
……………………………………………………**
NOTA: Campul marcat cu …….**se completeaza in creion de catre seful de punct de lucru al ACTUAL
CREATIV-NICOLAS S.R.L
cu numele si prenumele lucratorului de rezerva care face parte din echipa de prim ajutor de la acest punct
de lucru in situatia in care lucratorul de la persoana de la art.1 nu este disponibila.
Art.3 Lucratorii numiti la art.1 si art.2 executa pe langa instruirea periodica de SSM suplimentar o ora lunar
de instruire de prim ajutor sub indrumarea medicului de medicina muncii.
Art.4 Pentru acordarea primului ajutor, se constituie punct de prim ajutor in ACTUAL CREATIV-NICOLAS
S.R.L la…… ………………………………***
NOTA: Campul marcat cu …..*** se completeaza in creion de catre seful de punct de lucru al ACTUAL
CREATIV-NICOLAS S.R.L
locul unde se pune trusa de prim ajutor si unde de regula se constituie punctul de prim ajutor in caz de
nevoie.
Art.5 Punctul de prim ajutor stabilit la art.4 va avea in dotare o trusa de prim ajutor tip MMSSF calculata
astfel:
- 1 trusa sanitara omologata pentru 25 lucratori
Consumabilele din acesta trusa sanitara se vor completa de la…………………****, pe masura ce se consuma
din trusa sanitara de prim ajutor.
NOTA: Campul marcat cu ……**** se completeaza in creion de catre seful de punct de lucru al ACTUAL
CREATIV-NICOLAS S.R.L , cu numele furnizorului de produse farmaceutice din zona unde se afla amplasat
punctul de lucru.
Consumabilele se vor lua cu bon fiscal daca valoarea acestora este sub 100 RON sau cu factura fiscala daca
valoarea acestora este peste 100RON, iar bonul fiscal/factura se va preda la contabilitate pentru
decontare.
Art.6 Pentru acordarea asistentei medicale de specialitate, concomitent cu acordarea primului ajutor se
anunta telefonic serviciul de urgenta la nr 112 unde se comunica datele necesare cu urmatoarea formula:
Sunt …………………………………….(numele si prenumele);
Va rog sa trimiteti o salvare in localitatea ………………….., la adresa str ……………. Nr …………… pentru a lua o
persoana care asuferit un ………………….. (accident de munca / o intoxicatie)
De regula dupa ce se transmit aceste informatii, persoana care a transmis informatiile trebuie sa astepte la
telefon pentru a da si alte date necesare persoanei care a raspuns la nr 112 si numai dupa aceea poate
incheia convorbirea telefonica la acest numar.
ADMINISTRATOR,
PRIMUL AJUTOR SI METODE DE APLICARE A RESPIRAŢIEI ARTIFICIALE IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN

ELECTROCUTARE
(SI NU NUMAI)
A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT
La instalaţiile electrice, atingerea pârtilor conducătoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune)
provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor. Din aceasta cauza,
cand accidentatul tine conductorul in maini, degetele se strang atat de tare, incat desclestarea lor de pe
conductor devine imposibila. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent, atunci
este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de securitate, atingerea celui aflat in sub
curent este periculoasa si pentru viata celui ce intervine.
Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului.
Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele :
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si
eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul
electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de
cadere.
2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri
pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu
acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie
luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este agatata
si anume:
o Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de
aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator
accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca
este uscata si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele
o De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile necesare,
deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune
conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o
haina uscata; in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite
cu haine, trebuie sa se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu un fular uscat,
cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana propriei haine uscate etc. sau acoperind persoana
accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata. Se mai poate
interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut uscat, neconductor de curent,
pe o legatura sau pachet de haine etc.
Se mai recomanda sa se foloseasca, daca se poate, numai o singura mana. La joasa tensiune, cand
curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare si acesta strânge convulsiv in
maini un conductor, iar reteaua nu se poate deconecta urgent, este mai bine ca cel accidentat sa fie
izolat fata de pamant (de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat,
astfel incat sa nu mai atinga solul, peretii sau alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce
desprinderea mainilor. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea
celui accidentat, aratate mai sus. De asemenea, se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu
sufere alte accidente la luarea acestor masuri.
In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn
uscat, cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare. Operatia trebuie
executata cu precautie (nu se ating conductoarele, se taie fiecare conductor in mod separat, cu manusile
de cauciuc si cu galosii pusi). La inalta tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de
partile conducatoare de curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de
cauciuc dielectrica si manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele
aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se recurga la scurt-
circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la
pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz, trebuie luate masuri ca bucla
a) daca accidentatul se gaseste la inaltime, trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere
;
b) daca accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient sa se lege la pamant numai
acest conductor;
c) pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea, este necesar in primul rand ca
conductorul intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie
care urmeaza sa fie puse la pamant;
d) trebuie de asemenea retinut ca, daca in linie exista o capacitate electrica mare, prin deconectare
poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant a liniei o poate face
inofensiva.
B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT
Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul dupa
scoaterea de sub curent.
In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta, desi pana atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub
tensiune, el va fi indrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o eventuala agravare a starii sale;
in situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului.
Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu
voma in cazul unui nou lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in imaginea urmatoare:
Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod; i se desface
imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului, se evacueaza din
incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa
(nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul trebuie sa fie chemat\ cat mai
urgent.
In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face
In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul sunt
absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar
cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala.
Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri,
trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv
In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare, care in aparenta-este-mort,

fiecare secunda este pretioasa, de aceea primul ajutor trebuie dat,imediat,daca-este-posibil,chiar la fata
locului; el va fi transportat in alt loc numai in cazul cand pericolul continua sa ameninte atat pe cel
accidentat cat si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii-acordarii primului ajutor in
Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe, de exemplu
catre medic. In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.
C. PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE
respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca respiratia se inrautateste.
Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos-de-sub curent
si se continua apoi fara intrerupere.
Ea va fi continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea la viata) sau pana la aparitia
semnelor neindoielnice ale mortii reale (a-petelor cadaverice sau a rigiditatii corpului).
S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate, au fost readusi la viata
peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). In timpul cat se executa respiratia
artificiala, se va observa atent fata accidentatului. In cazul cand se observa o miscare a buzelor, a
pleoapelor sau a marului lui Adam, facand impresia ca inghite, se va verifica daca nu cumva accidentatul
a inceput sa respire singur si regulat, se opreste respiratia artificiala, deoarece continuarea ei poate fi
periculoasa. Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira, se
va relua imediat respiratia artificiala.
Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar :

• Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul
de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni.
• sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare
daca exista);
• Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca inferioara este
impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in
spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta
este impinsa in afara, astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior. In cazul
cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei
lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci
dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se
inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)
Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:
D. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Exista mai multe metode de respiratie artificiala(Silvester, Schăfer, Howard) care se aplica de la caz la
caz.
Oricare ar fi metoda, este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiratii fortate
pentru a asigura oxigen creierului, altfel dupa 3 minute fara oxigen, creierul se lezeaza ireversibil.
Metoda Silvester. Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de respiratie
artificiala prezentate. In cazul cand se dispune de ajutoare, se aplica aceasta metoda. Pentru aplicarea
acesteia sunt necesare mai multe schimburi de echipe, procedeul fiind obositor. La aplicarea metodei
Silvester se aseaza accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca sa se largeasca toracele, se scoate si se
retine limba afara cu un carlig de rufe, batista uscata sau cu ajutorul unei fesi sau bucati de panza care se
trece in jurul gatului; operatorul se aseaza in genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se
prind de sub incheietura cotului si se apasa fara violenta pe
partile laterale ale pieptului (expiratie), numarand: unu, doi, trei- se ridica apoi bratele accidentatului in
sus si se trag inapoi peste cap (inspiratie); numarand: patru, cinci, sase- se vor apasa din nou bratele
accidentatului pe partile laterale ale pieptului.
In cazul cand se dispune de ajutoare, la aplicarea metodei Silvester sunt intrebuintati doi oameni, fiecare
stand pe un genunchi de fiecare parte a accidentatului, actionand in concordanta si dupa numaratoare.
Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului.
In cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet (care seamana a geamat) produs
de aerul ce trece prin traheea accidentatului, la comprimarea pieptului si eliberarea lui. Daca sunetele nu
se produc, aceasta inseamna ca limba a cazut si impiedica trecerea aerului; in acest caz trebuie sa fie
scoasa mai mult afara .
In cazul fracturarii unei maini sau unui umar, metoda Silvester NU trebuie aplicata.
Metoda Schăfer.In cazul cand respiratia artificiala trebuie facuta de o singura persoana, este mai usor de
aplicat metoda Schăfer. Avantajele ei constau in usurinta aplicarii procedeului, deoarece acesta poate fi
usor insusita, dupa cateva exercitii de scurta durata.
In cazul aplicarii metodei Schăfer, accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu capul sprijinit pe o
mana, cu fata in laturi. Cealalta mana trebuie intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata. Daca
este posibil i se va scoate limba afara; aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va sta singura.
Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi deasupra accidentatului, cu fata inspre capul acestuia, in
asa fel incat soldurile sale sa fie cuprinse intre genunchii persoanei care da ajutorul. Se aplica apoi
palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinzandu-le lateral cu degetele indoite,
numarand unu, doi, trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutatea corpului sau sa apese
cu mainile pe coastele accidentatului. Numarand in continuare: patru, cinci, sase, operatorul se ridica
brusc de pe spatele accidentatului, revenind la pozitia de la inceput, fara a ridica mainile de pe
accidentat.
Metoda Howard Se aplica (in locul metodei Schăfer) in cazul in care cel accidentat are arsuri pe spinare si
leziuni la maini.
In cazul aplicarii metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternand sub locul cu arsuri o batista
sau o panza curata si i se intind mainile in lungul capului. In cazul cand mainile sunt fracturate, acestea
nu se vor intinde, ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie scoasa afara si tinuta de
o a doua persoana. Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra persoanei accidentate, procedand
identic ca si la aplicarea metodei Schafer: apasa pe coastele inferioare (nu pe burta), numarand la
apasare si la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicata, sa se evite apasarile intense pe piept sau pe spate,
mai cu seama in regiunea abdomenului, deoarece poate produce impingerea alimentelor din stomac
spre gura, ceea ce ar putea astupa caile respiratorii. Trebuie sa fie evitate miscarile violente ale
accidentatului, (in special metoda Silvester) pentru a nu se produce fracturi sau luxatii.
La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala, trebuie avut grija ca accidentatul sa nu raceasca; de
aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamant umed sau pardoseala de piatra, de beton sau fier. Pentru
aceasta, sub accidentat trebuie asezat ceva calduros, va fi invelit si daca este posibil incalzit aplicandu-i-
se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte, caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a nu
cauza arsuri. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. In
timpul respiratiei, bratele celui care face respiratia, in cazul aplicarii metodelor Schafer si Howard, sau
ale accidentatului, la aplicarea metodei Silvester, pot fi indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica
a accidentatului. La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe
minut, adica de inspiratie si respiratie. Pentru a obosi mai putin, cel care face respiratia artificiala trebuie
sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului.
Metoda respiraţiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de invatat si
practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus, ofera rata mare
de succes pentru salvatorul singur, asa cum este cel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor, care lucreaza in grup restrans iar in grupuri mai
mari se aduna rar, doar in cazul concursurilor sau simpozioanelor.
Eliberarea cailor respiratoriiGura la guraGura la nas

- Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie
- Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi(vezi
imaginea anterioara); Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este
deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana se strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul
inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sun inclestate, inca se
mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas.
Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala(metoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu
masajul cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data,la-5-compresii
cardiace;
In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace.
In cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut, se
continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului.
Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intarziere poate fi fatala!
Masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe
regiunea inimii accidentatului, avand degetele indreptate in directia capului acestuia si mana stanga
peste mana dreapta si apasa uniform, cu mainile indreptate, in ritmul batailor inimii (la un om sanatos
70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas) face cu podul palmei 20-30
apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.
ATENŢIE! In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va anunta seful locului de munca, si se va
apela unul din telefoanele urmatoare:
112-Serviciul comunicatii speciale(servicii reunite -politie -pompieri- salvare)
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR SSM - ALDEA IONUT
MASURI LA NIVELUL UNITATII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
I. ORGANIZAREA ACTIUNILOR DE PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
Masurile de prim ajutor- primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat inainte de a sosi
organele sanitare care urmeaza sa acorde asistenta medicala calificata.
Primul ajutor se acorda in ordinea gravitatii:
-extrema urgenta = hemoragiile,ranitii in zona toracelui,cu arsuri mari sau cu mai multe rani grave;
- prima urgenta = ranitii cu pierderi de singe sau membre zdrobite;
- a doua urgenta = fracturile de craniu,coloana vertebrala;
- a treia urgenta = fracturile mici inchise,ranile putin adinci etc.
Fiecare unitate economica trebuie sa aiba truse de prim ajutor medicale cu substante functie de
procesele tehnologice desfasurate aparate pentru respiratie artificiala,butelii de oxigen,etc.
RANILE = se spala pielea din jurul ranii se dezinfecteaza cu alcool tinctura de iod,eter,apa
oxigenata.
Rana propriuzisa nu se spala.
Se pun 2-3 comprese sterile apoi vate si se infasoara in tifon.
HEMORAGIILE = pot fi externe sau interne;
Singele din artere este rosu aprins si tisneste in ritmul batailor inimii.Garoul se fixeaza deasupra ranii.
Singele din vene este rosu inchis si curge continuu.
Garoul se fixeaza sub rana.
Garoul se tine 1,5-2 ore.Sub garou se pune un bilet cu ora si minutul cind a fost fixat.Hemoragiile la
abdomen,torace,cap se opresc cu banda strinse puternic.
FRACTURILE SI LUXATIILE = Membrul accidentat se imobilizeaza cu atele invelite in vata,legate
cu fisii de tifon.
Accidentatul cu fractura de coloana se culca pe spate pe o scindura(nu pe targa de pinza) si se trimite la
spital.
ARSURILE = sunt de mai multe grade in functie de adincimea arsurii si de suprafata acesteia.
Se scot hainele prin taiere cu foarfeca cele lipite pe piele nu se scot.
Se aplica comprese sterile,se inveleste accidentatul in cearsafuri curate i se dau ceaiuri calde si dulci si
se trimite la spital.
Arsurile provocate de substante chimice se spala 10-15 minute cu jet puternic de
apa curata.
Arsurile cu acizi se spala cu solutii bazice iar cele cu baze se spala cu solutie slaba de otet sau acid boric.
DEGERATURILE = Nu se freaca cu zapada.
Se introduce membru degerat in apa la temperatura camerei,apoi se adauga apa calda pina ce
temperatura corpului ajunge la 37 grade C.
Se trimite accidentatul la spital.
LESINUL (lipotimia) = este provocat de degajari de gaze,temperaturi mari etc.
Accidentatul se indeparteza din zona periculoasa si se creeaza in jurul lui un spatiu mai mare,ventilat.
Accidentatul se culca cu capul mai jos decit trunchiul,se inlatura gulerul,cravata,centura,etc.
Se frectioneaza capul i se da sa inspire pe nas amoniac,eter,otet,i se dau sa bea cafea,ceai cald.
La nevoie daca nu-si revine i se face respiratie artificiala.
INTOXICATIILE = Se provoaca accidentatului vomitari prin introducerea degetului pe git,i se da sa
bea apa calda sarata.
La intoxicatia cu oxid de carbon accidentatul se scoate la aer curat,frectii energice inspiratie de amoniac,i
se da sa bea ceai cald,cafea. La nevoie i se face respiratie artificiala.
ASFIXIA SI SUFOCAREA
ASFIXIA = tulburarea organismului din lipsa de oxigen.
SUFOCAREA = respiratie grabita ingreunata,tuse,usturimi in piept,dureri.
I se administreaza oxigen,comprese calde pe piept si pe git,ceai fierbinte.Respiratie artificiala se face cind
accidentatul respira greu si neregulat sau nu mai respira deloc.
ELECTROCUTAREA = se scoate accidentatul de sub influenta curentului
electric intrerupindu-se tensiunea de alimentare.
Electrocutantii la inaltime se coboara cu grija( pe saltele,paie). Se procedeaza la
Efectuarea respiratiei artificiale.Este foarte important sa se intervina cit mai repede.
RESPIRATIA ARTIFICIALA = Accidentatului i se deschide gura,i se scoate limba,se desface
cravate,gulerul,i se scot sau se taie hainele.
Metoda sivester = se aseaza accidentatul cu fata in sus.I se ridica miinile,apoi i se preseaza toracele cu
ele in ritm inspiratie-expiratie.
Metoda gura la gura = accidentatului asezat cu fata in sus i se pune o batista curata pe gura.
Salvatorul ii sufla aer puternic pe gura apoi il lasa sa expire.Procedeul se repeta
De 16-18 ori pe minut.O alta persoana ii face accidentatului masaj toracic.Indiferent de metoda
respiratia artificiala continua si in timpul transportului la spital sau pina cind doctorul constata decesul..
Primul ajutor in caz de accidentare prin electrocutare
1) Scoaterea celui accidentat de sub curent
La instalatiile electrice,atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub
curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor. Din
aceasta cauza,cind accidentatul tine conductorul in miini,degetele se string atit de tare incit desclestarea
lor de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramine in atigere cu partile conductoare de
curent,atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor
Necesare de securitate,atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce
intervine.
Prima actiune de intrepreins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului.
Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare deconectarea instalatiei si
eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decit cel cauzat de curentul
electric,de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de
cadere.
2. In caz de deconectare,pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea trebuie
luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat(felinare,faclii,lumanari,un iluminat de rezerva,felinare
cu acumulatoare,etc) fara sa se intirzie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fiexecutata suficient de repede,atunci trebuie luate
masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este angajata si
anume:
. Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de
acesta,trebuie sa se faca uz de o haina,o fringhie uscata sau un bat sau orice mijloc asemanator
accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent,se poate trage de haina lui daca
este uscata si este departata de corp(poalele hainei),evitind in acelasi timp atingerile de obiectele
. De asemenea nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare,fara a se lua masurile
necesare,deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune
conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura miinile cu
ohaina uscata;in cazul cind nu are asemenea obiecte,isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant,scinduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cind in vederea salvarii este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt
acoperite cu haine,trebuie sa se puna manusile de cauciuc si
Galosii sau sa se infasoare miinile cu un fular uscat,cu o sapca de postav sau cu mineca ori pulpana
propriei haine uscate etc,sau acoperind persoana accidentata
Cu o haina de cauciuc ori cauciucata(impermeabil)sau cu simpla stofa uscata.
Se mai poate interveni stind cu picioarele pe o scaindura sau pe orice alt asternut
uscat,neconductor de curent,pe o legatura sau pachet de haine etc.
Se mai recomanda sa se foloseasca daca se poate numai o singura mina.La
Joasa tensiune,cind curentul se scurge in pamint prin corpul celui accidentat prin electrocutare si acesta
stringe convulsiv in miini un conductor,iar reteaua nu se poate deconecta urgent,este mai bine ca cel
accidentat sa fie izolat fata de pamint(de exemplu impingind sub el scinduri uscate sau orice alt material
izolant uscat,astfel incit sa nu mai atinga solul,peretii sau alte obiecte din imediata apropiere)decit sa se
incerce desprinderea miinilor. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la
atingerea celui accidentat,aratate mai sus.De asemenea se va avea grija ca cel accidentat prin
electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri.
In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune cu ajutorul unui topor cu coada
de lemn uscat,cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat
cu o izolatie corespunzatoare.operatia trebuie executata cu precautie(nu se ating
conductoarele ,se taie fiecare conductor in mod separat,cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi).
La inalta tensiune pentru izolarea celui accidentat fata de pamint sau de partile conducatoare de
curent,cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si
sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport,cind scoaterea accidentattului de sub tensiune printr-una din
metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole,trebuie sa se recurga la
scurtcircuitarea(prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura
la pamint(dupa regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz trebuie luate masuri ca bucla
a)daca accidentatul se gaseste la inaltime,trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere;
b)daca accidentatul atinge un singur conductor,este adesea suficient sa se lege la pamint numai acest
conductor;
c)pentru a realiza legarea la pamint si scurt-circuitarea,este necesar in primul rind ca conductorul
intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamint apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa
fie puse la pamint;
d)trebuie de asemenea retinut ca,daca in linie exista o capacitate electrica mare,
prin deconectare poate ramine o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamint a liniei o
poate face inofensiva.
II. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT

Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul
dupa scoaterea de sub curent.
In cazul cind acesta se afla in deplina cunostinta,desi pina atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub
tensiune,el va fi indrumat sau transportat la un medic,spre a preveni o eventuala agravare a starii sale; in
situatii grave,trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului.
Pina la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii
cu voma in cazul unui nou lesin,accidentatul se aseaza in decubit ventral.Cind cel accidentat si-a pierdut
cunostinta,el trebuie intins pe un loc neted si comod;i se desface imbracamintea la piept si la git,se iau
masuri pentru improspatarea aerului,se evacueaza din incapere persoanele de priso,apoi i se da sa
miroase o solutie de amoniac,se stropeste cu apa(nu din gura) i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea
corpului. Medicul trebuie sa fie chemat cit mai urgent.
In cazul cind accidentatul respira greu,foarte rar si convulsiv,la fel ca un muribund,i se va face
In cazul cind persoana accidentata nu mai da semne de viata(respiratia bataile inimii,pulsul sunt
absente)nu trebuie sa fie considerata pierduta.Moartea
Poate fi adesea numai aparenta,dar cel accidentat va muri daca nu i se acorda primul ajutor,facindu-i-se
respiratie artificiala.Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu pina la sosirea medicului,care in
aceste cazuri,trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifica la artera carotida,fara a presa excesiv.
In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare,care in aparenta este mort,fiecare
secunda este pretioasa de aceea primul ajutor trebuie dat imediat,daca este posibil chiar la fata
locului;el va fi transportat in alt loc numai in cazul cind pericolul continua sa ameninte atit pe cel
accidentat cit si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor in
Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe,de exemplu
catre medic.In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.
III) PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA EXECUTAREA RESPIRATIEI

ARTIFICIALE
respira rar,convulsiv,cu sughituri,ca un muribund,sau daca respiratia se inrautateste.
Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub
curent si se continua apoi fara intrerupere.Ea va fi continuata pina la obtinerea rezultatului
pozitiv(revenirea la viata)sau pina la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale(a petelor cadaverice
sau a rigiditatii corpului).
S-au observat cazuri cind cei considerati morti datorita leziunilor provocate,au fost readusi la
viata peste citeva ore socotite din momentul accidentului(chiar 8-11 ore). In timpul cit se executa
respiratie artificiala,se va observa atent fata accidentatului.In cazul cind se observa o miscare a buzelor,a
pleoapelor sau a marului lui Adam,facind impresia ca inghite,se va verifica daca nu cumva accidentatul a
inceput sa respire singur si regulat,se opreste respiratia artificiala,deoarece continuarea ei poate fi
periculoasa. Daca insa dupa citeva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira,se va relua
imediat respiratia artificiala.
Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale,este necesar:
. Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia(gulerul dela
camasa,fularul)sa se desfaca cureaua dela pantaloni.
. Sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine(sa se inlature protezele dentare daca
exista);
. Daca gura accidentatului este inclestata,ea trebuie deschisa,in care scop falca
inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la
ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare,apoi
prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii,aceasta este impinsa in afara astfel ca dintii
maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.In cazul cind in modul mai sus indicat nu se
reuseste sa se deschida gura,atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se
va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata(caci dintii se pot rupe)si cu precautie se
desclesteaza dintii.(Inainte de a se folosi lama metalica/lingura,se inveleste cu un material textil pentru a
proteja dantura.Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn).
IV) METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

Exista mai multe metode de respiratieartificiala(Silvester,Schafer,Howard)
care se aplica de la caz la caz.
Oricare ar fi metoda,este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiratii
fortate pentru a asigura oxigen creierului,altfel dupa 3 minute fara oxigen,creierul se lezeaza ireversibil.
Metoda Silvester. Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de
respiratie artificiala prezentate. In cazul cind se dispune de ajutoare
Se aplica aceasta metoda.Pentru aplicarea acesteia sunt necesare mai multe schimburi de
echipe,procedeul fiind obositor. La aplicarea metodei Silvester se aseaza accidentatul pe spate,pe iun sul
de haine ca sa se largeasca toracele,se scoate si se retine limba afara cu un cirlig de rufe,batista uscata
sau cu ajutorul unei fesi sau bucati de pinza care se trece in jurul gitului; operatorul se aseaza in
genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub incheietura cotului si se apasa fara
violenta pe partile laterale ale pieptului(expiratie),numarind: unu,doi,trei se ridica apoi bratele
accidentatului in sus si se trag inapoi peste cap(inspiratie);numarind:patru,cinci,sase se vor apasa din
nou bratele accidentatului pe partile laterale ale pieptului.
In cazul cind se dispune de ajutoare,la aplicarea metodei Silvester sunt intrebuintati doi
oameni,fiecare stind pe un genunchi de fiecare parte a accidentatului,actionind in concordanta si dupa
numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului.
In cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet
(care seamana a geamat)produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului,la
comprimarea pieptului si eliberarea lui. Daca sunetele nu se produc,aceasta inseamna ca limba a cazut si
impiedica trecerea aerului;in acest caz trebuie sa
fie scoasa mai mult afara.
In cazul fracturii uniei miini sau unui umar,metoda Silvester Nu trebuie
Aplicata.
Metoda Schafer. In cazul cind respiratia artificiala trebuie facuta de o singura pessoana,este mai
usor de aplicat metoda Shafer. Avantajele ei constau
In usurinta aplicarii procesului,deoarece aceasta poate fi usor insusita,dupa citeva exercitii de scurta
durata.
In cazul aplicarii metodei Schafer,accidentatul trebuie asezat cu spatele in su,cu capul sprijinita
pe o mina cu fata in laturi. Cealalta mina trebuie intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata.
Daca este posibil i se va scoate limba afara;aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va sta singura.
Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi deasupra accidentatului,cu
Fata inspre capul acestuia,in asa fel incit soldurila sale sa fie cuprinse intre genuncii persoanei care da
ajutorul.Se aplica apoi palmele pe spatele accidentatului,pe coastele inferioare,cuprinzindu-le lateral cu
degetele indoite numarind unu ,doi,trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutatea corpului
sau sa apese cu miinile pe coastele accidentatului. Numarind in continuare:patru,cinci,sase,operatorul se
ridica brusc de pe spatele accidentatului,revenind la pozitia dela inceput,fara a ridica minile de pe
accidentat.
Metoda Howard. Se aplica (in locul metodei Schafer) in cazul in care cel accidentat are arsuri pe spinare
si leziuni la miini.
In cazul aplicarii metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternind sub locul cu arsuri o
batista sau o pinza curata si i se intind miinile in lungul capului. In cazul cind miinile sunt
fracturate,acestea nu se vor intinde,ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie
scoasaafara si tinuta de o a doua persoana.Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra persoanei
accidentate,procedind identic ca si la aplicarea metodei Schafer:apasa pe coastele inferioare(nu pe
burta)numarind la apasare si la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicata,sa se evite apasarile intense pe
piept sau pe spate,mai cu seama in regiunea abdomenului,deoarece poate produce impingerea
alimentelor din stomac spre gura ceea ce ar putea astupa caile respiratorii.Trebuie sa fie evitate
miscarile violente ale accidentatului(in special metoda Silvester)pentru a nu se produce fracturi sau
luxatii.
La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala,trebuie avut grija ca accidentatul sa nu
raceasca;de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamint umed sau pardosela de piatra,de beton sau fier.
Pentru aceasta sub accidentat trebuie asezat ceva calduros,va fi invelit si daca este posibil incalzit
aplicindu-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte,caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite
pentru a nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie
artificiala.
In timpul respiratiei bratele celui care face respiratia in cazul metodelor Schafer si Howard,sau
ale accidentatului,la aplicarea metodei Silvester,pot fi
Indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului. La toate metodele de respiratie
artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe minut,adica de inspiratie si respiratie. Pentru a obosi
mai putin,cel care face respiratie artificiala trebuie sa respire in ritmul miscarilor pe care le face
accidentatului.
Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura. Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de
invatat si practicat,poate fi folosita asupra persoanelor
de toate virstele. In plus,ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur,asa cum este cel mai
probabil sa fie in cazul radioamatorilor,care lucreaza in grup
restrins iar in grupuri mai mari se aduna rar,doar in cazul concursurilor sau
simpozioanelor.
- Plasati corpul accidentatului pe spate,astfel incit pieptul sa fie in extensie.
- Prindeti mandibula si ridicati-o in sus incit capul sa aiba o pozitie inspre inapoi
(vezi imaginea anterioara); Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii,care este
deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mina se string narile accidentatului.
Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adinc,apoi insugfla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele
sunt inclestate,inca se mai poate folosi aceasta
metoda,aerul trecind printre dinti,altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas.
Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural,la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie,respiratia artificiala (metoda Silvester sau gura-la-gura)trebuie combinata cu masajul
cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut-o data la 5 compresii cardiace;
In cazul unui singur salvator,se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15
compresii cardiace.
In cazul cind accidentatul este copil,ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut,se
continua cu succesiunea de 2 inspiaratii la 15 compresii cardiace pina la revenirea sau sosirea medicului.
Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale,cea mai mica intirziere poate fi fatala.
Masajul inimii se executa in felul urmator: persoana care da primul ajutor pune mina sa draapta pe
regiunea inimii accidentatului,avind degetele indreptate in directia capului acestuia si mina stinga peste
mina dreapta si apasa uniform cu miinile indreptate in ritmul batailor inimii(la un om sanatos 70-80 pe
minut sau pentru comoditate la fiecare secunda dupa ceas)face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe
coastele de deasupra inimii.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR SSM -ALDEA IONUT

ETAPE ALE PRIMULUI AJUTOR
- incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita/cu victima (prin intrebari de genul: ce s-a
intamplat cu dumneavoastra?, ma auziti? cum va numiti?, ce va doare?).
Sunt si situatii in care victima nu poate vorbi din cauza traumelor provocate de accident, dar daca
reactioneaza si raspunde prin gesturi la intrebarile noastre, la atingeri sau la altfel de stimuli externi
inseamna ca este constienta.
-daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri inseamna ca nu este
constienta si atunci trebuie verificate imediat cele doua functii vitale: respiratia (daca victima respira
spontan) si circulatia (daca inima functioneaza – controlul pulsului: la nivelul gatului - artera carotida, la
nivelul incheieturii mainii – artera radiala).
Cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este resuscitarea cardio-
respiratorie. Aceasta este o tehnica de mare eficacitate, aplicabila si de persoanele care nu au studii
medicale. De preferat - pentru realizarea corecta a tehnicii de resuscitare - ar fi ca in scoli, facultati,
institutii sa existe periodic scurte stagii de instruire pentru acordarea primului ajutor.
Este bine sa se cunoasca faptul ca in caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de
3 – 4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera ca hipoxia cerebrala
(lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul, eventual
salvat, intr-o fiinta pur vegetativa.
ABC-ul resuscitarii:
Respectati etapele de actiune in evaluarea functiilor vitale:
- A. – Eliberarea cailor aeriene: mentinand deschise si libere

caile aeriene se permite circulatia aerului intre organism si
mediul inconjurator.
- B. – Respiratia: procesul prin care patrunde aerul in plamani

si se elibereaza dioxidul de carbon in aerul atmosferic.
- C. Circulatia: circulatia sangelui prin organism.
– Eliberarea cailor aeriene
Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasand pe frunte. Puneti una
dintre maini pe fruntea pacientului (astfel incat degetul mare si cel aratator sa ramana libere pentru a
putea pensa nasul victimei cand i se face respiratie gura la gura.) In acelasi timp cu doua degete de la
mana cealalta ridicati barbia victimei. In cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada in
spate spre faringele posterior blocand astfel caile aeriene superioare.
Facand o hiperextensie a capului si ridicand barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati
gatul de eventualele haine stranse. Indepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta
poate fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sange etc. Nu pierdeti timpul cautand obstructii
ascunse.
– Respiratia
Pastrand caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va aplecati
asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,
simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10
secunde.
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti
cel mai bine pe artera carotida care este situata in santul format de unul din muschii gatului si marul lui
Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gat pana se simte
bataia in varful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gatului, dar niciodata in acelasi timp.
Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.
In urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in
continuare:
Victima nu respira si nu are puls:
Primul gest in aceasta situatie este anuntarea situatiei la 112 solicitand ajutorul echipei medicale
calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care incepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima
nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, incepe ventilatia artificiala si
compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.
* In cazul in care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest
lucru repetandu-se timp de un minut
* In cazul in care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se
face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se incepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.
Tehnica ventilatiei artificiale
Ingenuncheati langa pacient. Cu capul victimei in hiperextensie se mentine gura usor intredeschisa cu o
mana, in timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer, aseaza-ti etans
gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. In acelasi timp se verifica daca toracele se
ridica atunci cand noi insuflam .
Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel incat toracele sa se ridice. Tineti capul in
hiperextensie cu barbia ridicata indepartand gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa
revina. Volumul de aer pe care il insuflam este mai important decat ritmul in care il administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat in partea inferioara
a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pana la apendicele xifoid (locul de
intalnire a coastelor). La acest nivel langa acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul
mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte maini, tangent la cele doua degete
plasate pe piept, aceasta este locul in care trebuie facute compresiunile toracice. Ingenuncheati langa
victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea
inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de intalnire a coastelor). Ajungand cu degetul
inelar la apendicele xifoid,asezati degetul mijlociu si aratator langa el, apoi asezati podul palmei celeilalte
maini,acesta fiind locul in care trebuie facute compresiunile.
Asezati cealalta mana (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mana situata pe stern fara ca
degetele sa se sprijine pe torace.
Cu coatele intinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a
pacientului se fac compresiunile astfel incat sa infundam sternul cu o adancime de aproximativ 4-5 cm
(numarand cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5’’). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-
100/min.
Victima nu respira dar are puls:
In acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa
care vom anunta 112 solicitand ajutor medical calificat. Ne reintoarcem, reevaluam starea pacientului si
vom actiona in functie de ceea ce vom constata. In cazul in care situatia va fi nemodificata vom continua
ventilatia pacientului verificand periodic pulsul pacientului.
Victima respira si are puls:
Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza in pozitia laterala de siguranta.
Ingenunchind langa victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
Asezam bratul cel mai apropiat al victimei in unghi drept fata de corp, iar antebratul se indoaie in sus.
Vom trece celalalt brat al victimei peste torace asezand dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragandu-l in sus si mentinand piciorul pe
pamant. Cu o mana vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mana genunchiul pacientului.
Il vom intoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul in
hiperextensie si deschidem gura.
Anuntam la 112 solicitand ajutor medical calificat. Ne reintoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si
supraveghem pacientul pana la sosirea echipajului medical.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR SSM -ALDEA IONUT

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI
PROFESIONALE
2018
Elaborat de
SC AGER SAFE SRL,
ALDEA IONUT
L.S._______
INTRODUCERE
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză
permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru
măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru
fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel,
SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6 precizează că
„factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni
sau afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care vizează
obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit. a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice”
(art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă
stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de
prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.
În conformitate cu prevederile art. 15, alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, prima dintre
activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii este reprezentată
de „identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă
respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă
pe locuri de muncă/posturi de lucru”.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un număr relativ
mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul acestei lucrări s-a optat pentru utilizarea metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale în anul 1993, reavizată în 1996, editată în 1998 şi reeditată în 2002.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare
factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime previzibile.
Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale,
astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu
nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de

muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse. În prima fişă se înscriu factorii de risc
identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora, consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi
frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii fiecărui
factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc, începând cu
nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,3,2,1).
Partea a doua a lucrării este dedicată prezentării modului concret de utilizare a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională pentru locurile de munca de la ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L locurile de munca: tesa,
muncitor nec,.
SEF SERVICIU EXTERN SSM,
MEMORIU DE PREZENTARE A METODEI I.N.C.D.P.M.
Pentru evaluarea factorilor de risc am ales metoda I. N. C. D. P. M. al cărei principiu de bază constă în
identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat pe baza unor liste de control prestabilite,
cuantificarea dimensiunii riscului stabilindu-se pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime previzibile. În cadrul metodei se admite că nivelul de securitate pentru un loc de
muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de
a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial
( dicţionarul explicativ al limbii române ).
Avantajul folosirii acestei metode constă în faptul că poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi
proiectare a locurilor de muncă cât şi în faza de exploatare. În faza de concepţie şi proiectare metoda
constituie un instrument util pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor de
securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. În faza de exploatare metoda este
utilă personalului de la compartimentele de protecţia muncii din întreprinderi ( analiza pe o bază
ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă şi fundamentarea programelor de
prevenire ).
Metoda I. N. C. D. P. M. implică parcurgerea următoarelor etape obligatorii :
♦ Constituirea echipei de evaluare ;
 Definirea sistemului de analizat ;
 Identificarea factorilor de risc din sistem ;
 Evaluarea riscurilor partiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională
 Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire cu termene precise;
 Propunerea măsurilor de prevenire.
Realizarea acestor etape se face utilizând următoarele instrumente de lucru
 Lista locurilor de muncă la care se va face identificarea factorilor de risc ;
 Lista de identificare a factorilor de risc ;
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman ;
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor ;
 Grila de evaluare a riscurilor ;
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate ;
 Fişa locului de muncă – document centralizator ;
 Fişa de măsuri de prevenire propuse.
Lista de identificare a factorilor de risc este un formular ce cuprinde principalele categorii de factori
de risc, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă, astfel:
A. Executant :
* Acţiuni greşite
* Omisiuni
B. Sarcina de muncă :
* Conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate
* Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului
C. Mijloace de producţie
* Factori de risc mecanic
* Factori de risc termic :
* Factori de risc electric :
* Factori de risc chimic :

* Factori de risc biologic :
D. Mediul de muncă :
* Factori de risc fizic :
* Factori de risc chimic :
* Factori de risc biologic :
* Caracterul special al mediului
Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului ajută la aplicarea scalei de
cotare a gravităţii consecinţelor, cuprinzând toate categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a
organismului şi gravitatea minimă-maximă generică a consecinţei.
Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra

organismului uman este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate
a producerii lor ( gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic în timp ce
clasele de probabilitate se bazează pe frecvenţa de producere a acestor evenimente, pornind de la clasa
1, corespunzătoare unei frecvenţe de producere a evenimentului mai mare de 10 ani, până la clasa 6
corespunzătoare producerii unui eveniment la mai puţin de o lună ).
Grila de evaluare a riscurilor conţine un tabel în care liniile corespund claselor de gravitate
( maxime, foarte grave, grave, mari, medii, mici, neglijabile ) iar coloanele claselor de probabilitate
( extrem de rar, foarte rar, rar, puţin frecvent, frecvent, foarte frecvent ), cu ajutorul grilei realizându-
se exprimarea efectivă a riscurilor existenţe în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate-frecvenţă
de apariţie.
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii are la bază grila de evaluare a

riscurilor şi ajută la aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Fişa de evaluare a locului de muncă centralizează toate operaţiile de identificare şi evaluare a

riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, cuprinzând următoarele date :
 Date de identificare a locului de muncă : unitatea, secţia, locul de
muncă ;
 Date de identificare a evaluatorului : nume, prenume, funcţie ;
 Componentele generice ale sistemului de muncă ;
 Nominalizarea factorilor de risc identificaţi ;
 Explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi ( descriere, parametri,

caracteristici funcţionale ) ;
 Consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc ;
 Clasa de gravitate şi probabilitate previzionată ;
 Nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat,
rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.
Procedura de lucru implică parcurgerea obligatorie a următoarelor etape :
 Constituirea echipei de analiză şi evaluare ( specialişti în securitatea muncii şi tehnologi ) ;
 Descrierea sistemului analizat :
- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi

modul său de funcţionare ;
- precizarea sarcinii de muncă ce-i revine executantului în

sistem ;
- descrierea condiţiilor de mediu existenţe;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru
fiecare componentă a sistemului ;
 Identificarea factorilor de risc din sistem prin :
- observarea directă ;
- deducţia logică ;
 Evaluarea riscurilor :
- determinarea consecinţelor posibile ale
acţiunii factorilor de risc utilizând lista de identificare ;
- stabilirea gravităţii consecinţei utilizând
grila din lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc ;
- determinarea frecvenţei consecinţelor
posibile utilizând scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman ;
- identificarea rezultatului obţinut în grila
de evaluare a riscurilor ;
- înscrierea rezultatului în fişa locului de
muncă
- determinarea nivelurilor pentru fiecare
factor de risc în parte utilizând scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate;
- stabilirea unei priorităţi a măsurilor de

prevenire şi protecţie funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc ;
- calcularea nivelului de risc global pe
locul de muncă ( media ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi,
utilizând ca element de pondere rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc ) ;
 Stabilirea măsurilor de prevenire :
- luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, conf. scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (în ordinea 7-1, dacă se
operează cu niveluri de risc şi 1-7 dacă se operează cu niveluri de securitate ) ;
- luarea în considerare a ordinii ierarhice
generice a măsurilor de prevenire (măsuri de prevenire intrinsecă, colectivă, individuală );
- înscrierea măsurilor propuse în FIŞA DE
MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE ;
- redactarea raportului analizei (modul dedesfăşurare a

analizei, persoanele implicate, rezultatele evaluării-fişele
locurilor de muncă cu nivelurile de risc, fişele de măsuri
de prevenire ).
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare care va
cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii
( evaluatori autorizaţi ) şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de

evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. Este necesară şi o minimă
documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie
analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare şi însuşirea metodei se trece la pasul următor –
descrierea sistemului de analizat. Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele
întreprinderii ( fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor ţi utilajelor, fişa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de
securitate a muncii ). o sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie
discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
În etapa de identificare a factorilor de risc din sistem , esenţială pentru calitatea analizei, se
stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat – loc de muncă, în baza listei
prestabilite, ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Aceasta se poate realiza fie printr-o analiză verbală cu tehnologul fie prin aplicarea metodei arborelui de
evenimente. Simularea se poate realiza concret pe un model experimental sau prin procesare pe
computer.
Dacă în cazul factorilor de risc obiectivi, generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă, identificarea este relativ uşoară, în cazul executantului operaţia este mult mai complicată şi
implică un grad ridicat de nedeterminare. În acest caz se analizează, cît este posibil, toate erorile
previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi
acţiunilor sale greşite şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ.
Nivelul de risc global la locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc
stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul să fie cât mai apropiat de realitate se
utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc,
eliminându-se astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme să mascheze prezenţa
factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul a nivelului de risc global :
n
∑ r i× R i
i= 1
Nr = n
∑ ri
i =1 unde :
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
rt= rangul factorului de risc i;
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc
n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează nivelul global
de risc pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată - N g -ca medie ponderată a
nivelurilor de risc global determinate pe locurile de muncă.
n
∑ r p × N rp
i=1
Ng= n
∑ rp
i=1 unde :
rp este rangul locului de muncă p (egal cu nivelul de risc global al locului);
n = numărul de locuri de muncă analizate;
Nrp = nivelul de risc global pentru locul de muncă "p".

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă
analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, ţinându-se seama totodată de
ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv :
- măsuri de prevenire intrinsecă ,
- măsuri de protecţie colectivă ,
- măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE, aplicarea metodei
încheindu-se cu redactarea raportului analizei ce va conţine, în mod obligatoriu, următoarele :
- modul de desfăşurare al analizei ,
- persoanele implicate ,
- rezultatele evaluării, respectiv fişele
locurilor de muncă cu nivelurile de risc ,
- fişele de măsuri de prevenire.

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL ÎNTREGII UNITĂŢI

Lucrarea de faţǎ conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesionalǎ în
conformitate cu legislatia in vigoare.
La baza evaluării au stat datele satistice referitoare la accidentele de muncǎ şi bolile profesionale din
unităţi similare.
Realizarea lucrărilor a inclus următoarele etape:
- analiza activităţii din unitate;
- stabilirea principalelor locuri de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţelor maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman,
pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate ( frecvenţă);
- calculul nivelurilor de risc parţial pentru fiecare factor de risc;
- calculul nivelului de risc global pentru fiecare loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluării pentru fiecare loc de muncă, prin prisma legislaţiei actuale;
- întocmirea fişelor de măsuri pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii de risc care depăşesc
nivelul acceptabil.
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare în „Fişa de evaluare” şi Fişa de măsuri” pentru fiecare
loc de muncă în parte.
Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de nivelurile de risc este prezentată în tabelul1.
Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de nivelurile de risc:
Tabel nr.1
Nr.
LOCUL DE MUNCǍ NIVELUL DE RISC GLOBAL
crt.
1 TESA 2,43
2 MUNCITOR NECALIFICAT 3,50
Nivelul de risc global agregat pentru întreaga unitate, calculat conform metodei este 3,15
Se poate afirma că, nivelul de risc pe unitate este sub 3,5 , locurile de muncă situându-se în categoria
celor de risc aproape de mediu de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM ALDEA IONUT
ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L
38465356
Nume Prenume ...........................

Data: ...........................................
TEST DE VERIFICARE
SSM
1. Lucrătorul trebuie să poarte echipamentul de protecţie:
a. în mod obligatoriu în vederea prevenirii accidentelor de muncă;
b. numai atunci când consideră lucrătorul;
c. numai dacă i s-a făcut instruirea de securitate şi sănătate în muncă.
2. Vătămarea corporală, intoxicaţia profesională care are loc în timpul procesului de muncă şi care
provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces
constituie:
a. suprasolicitare;
b. stres;
c. accident de muncă.
3. Respectarea obligaţiilor de securitate şi sănătate în muncă constituie:

a. o obligaţie;
b. un drept;
c. un beneficiu.
4. La apariţia unui pericol lucrătorul are obligaţia să:

a. continue cu grijă activitatea fără să sufere accidente;
b. oprească lucrul şi să informeze de îndată despre aceasta;
c. îndepărteze pericolul.
5. Răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor de securitate şi sănătate în muncă poate fi:
a. penală, administrativă, disciplinară,civilă;
b. civilă, penală, patrimonială, contravenţională;
c. disciplinară, materială, contravenţională, penală.
6. Echipamentul de protecţie se oferă salariaţilor:

a. contra cost;
b. în mod gratuit;
c. se suportă jumătate de salariat, jumătate de conducătorul companiei.
7. Obligaţia asigurării echipamentului de protecţie revine:

a. sindicatului;
b. angajatorului;
c. salariatului.
8. Materialele igienico-sanitare se acordă salariaţilor, conform Legii nr. 319 /2006:
a. contra cost;
b. gratuit;
c. în funcţie de decizia consiliului de administraţie.
9. Instruirea periodică de securitate şi sănătate în muncă se face de către:

a. conducătorul locului de muncă respectiv;
b. conducătorul societăţii;
c. persoana care se ocupă cu activitatea de prevenire şi protecţie.
10. Ce este o fractură?
a. ruperea părţilor osoase ale corpului;
b. ruperea muşchilor;
c. ruperea ligamentelor.
11. Cine trebuie să acorde prim ajutor, la locul de muncă, în caz de accident?
a. orice persoană aflată la locul de muncă;
b. orice persoană aflată la locul de muncă, care a fost instruită să acorde primul ajutor;
c. şeful de secţie.
12. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă sunt obligatorii de respectat?

a. da;
b. nu;
c. parţial.
13. Ce se înţelege prin accident de muncă?
a. vătămarea violentă a angajatului precum şi intoxicarea acută profesională care provoacă incapacitate
temporară de muncă de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces;
b. accident suferit pe drumul de la serviciu către casă indiferent de momentul producerii lui;
c. accident suferit în perioada concediului de odihnă.
14. Amenzile contravenţionale potrivit Legii nr. 319/2006 se aplică:

a. de către Directorul General;
b. de către orice persoană din societate cu funcţii de răspundere;
c. de către inspectorii de muncă.
15. Fişa individuală de instruire privind securitatea şi sănătatea în muncă se păstrează la:
a. lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie;
b. biroul Resurse Umane;
c. conducătorul locului de muncă.
Semnatura,
DATA: .................................................
NUME, PRENUME………………………………..
TEST
VERIFICAREA CUNOSTINTELOR IN DOMENIUL PSI
1. Ce inseamna:
PSI…………………………………………………………………………
SU…………………………………………………………………………
PC…………………………………………………………………………
2. Definiti pericolul de incendiu .

a. Situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului , declansarea acestuia
fiind posibila in orice moment;
b.Nerespectarea Legii 307/2006 si a normelor PSI
c. Orice situatie periculoasa reclamata ca atare la organele de PSI;
3. Care sunt obligatiile privind apararea impotriva incendiilor ale utilizatorului unui imobil ?
a. sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare impotriva incendiilor, stabilite de ADMINISTRATOR,
conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz
b. sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea
impotriva incendiilor, puse la dispoziţie de ADMINISTRATOR, conducătorul instituţiei, proprietar, producător
sau importator;
c. sa respecte normele de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează
sau le desfăşoară;
d. sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial
al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert
tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare
e. sa aducă la cunostinta ADMINISTRATORului, conducatorului instituţiei sau proprietarului, după caz,
orice defectiune tehnica ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu
f. nu are obligatii . Apararea impotriva incendiilor este sarcina proprietarului cladirii
4. Care sunt obligatiile salariatului privind apararea impotriva incendiilor ?

a. sa respecte regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice
forma, de ADMINISTRATOR sau de conducătorul instituţiei, după caz
b. sa utilizeze substantele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele,
potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de ADMINISTRATOR sau de conducătorul instituţiei, după
caz
c. sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de
apărare impotriva incendiilor
d. sa comunice, imediat după constatare, conducatorului locului de munca orice încălcare a normelor
de apărare impotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu,
precum şi orice defectiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare impotriva incendiilor
e. sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de ADMINISTRATOR, după caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuţii în domeniul apărării impotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de
apărare impotriva incendiilor
f. sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui
pericol iminent de incendiu
g. sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.
h. sa participe la sedintele de instruire PSI
i. sa participe voluntar la exercitiile de simulare a actiunilor PSI.
5. Enumerati cel putin 5 situatii de urgenta
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6. Orice persoana care observa un incendiu:

a. are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii, primarul sau politia, dupa caz, si sa ia masuri,
dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si stingerea incendiului
b. anunta factorii de resort numai daca bunurile si viata sa sunt amenintate
c.evacueaza rapid zona, punandu-se in siguranta
7. Numarul de telefon pentru situatii de urgenta este:

a. 111 b. 112 c. 122
8. Care sunt semnalele de alarmare acustice a populaţiei , instituţiilor publice şi operatorilor economici ?
……………………………………
……………………………………
…………………………………..
……………………………………
9. La declansarea alarmei in caz de inundatie se iau urmatoarele masuri;

a. blocam usile caselor cu nisip
b. ne urcam in podul casei
c. ne evacuam rapid in zonele cele mai inalte din apropierea locuintei
10. Fiecare salariat, indiferent de natura angajarii are in procesul muncii urmatoarele obligatii principale:
a. sa comunice imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta orice situatie care
constituie pericol (incendiu, explozie, etc.) precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie
sau de interventie pentru stingerea incendiilor
b. sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor sau altor dezastre, aduse la
cunostinta, sub orice forma, de patron sau de persoana desemnata de acesta
c. sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de
interventie pentru stingerea incendiilor
d.sa acorde ajutor cat este rational posibil, oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol
SEMNATURA LUCRATORULUI………………………………….
SOCIETATEA:…………………………………….
NUME, PRENUME………………………………..
TEST 1 (raspuns) - RASPUNSURI
VERIFICAREA CUNOSTINTELOR IN DOMENIUL PSI SI PC
1. Ce inseamna:
PSI……prevenirea si stingerea incendiilor …………………………
SU……situatii de urgenta ………………………………………………
PC……protectie civila………………………………………………
2. Definiti pericolul de incendiu .

►a.Situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului , declansarea acestuia fiind posibila in orice
moment
b. Nerespectarea Legii 307/2006 si a normelor PSI
c. Orice situatie periculoasa reclamata ca atare la organele de PSI;
3. Care sunt obligatiile privind apararea impotriva incendiilor ale utilizatorului unui imobil ?
►a. sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare impotriva incendiilor, stabilite de ADMINISTRATOR, conducătorul instituţiei,
proprietar, producător sau importator, după caz
►b. sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea impotriva incendiilor, puse la
dispoziţie de ADMINISTRATOR, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;
►c. sa respecte normele de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;
►d. sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei,
instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare
►e. sa aducă la cunostinta ADMINISTRATORului, conducatorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defectiune tehnica
ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu.
f. nu are obligatii . Apararea impotriva incendiilor este sarcina proprietarului cladirii ;

4. Care sunt obligatiile salariatului privind apararea impotriva incendiilor ?
►a. sa respecte regulile şi măsurile de apărare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de ADMINISTRATOR
sau de conducătorul instituţiei, după caz
►b. sa utilizeze substantele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor
tehnice, precum şi celor date de ADMINISTRATOR sau de conducătorul instituţiei, după caz
►c. sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare impotriva
incendiilor
►d. sa comunice, imediat după constatare, conducatorului locului de munca orice încălcare a normelor de apărare impotriva
incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defectiune sesizată la sistemele şi
instalaţiile de apărare impotriva incendiilor;
►e. sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de ADMINISTRATOR, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii
în domeniul apărării impotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor;
►f. sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;
►g. sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.
h. sa participe la sedintele de instruire PSI
i. sa participe voluntar la exercitiile de simulare a actiunilor PSI.
5. Enumerati cel putin 5 situatii de urgenta

……………inundatii, cutremur, alunecari de teren, trasnet, vant, grindina, viscol, incendiu
…………………………………………………………………………………
6. Orice persoana care observa un incendiu:

►a. are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii, primarul sau politia, dupa caz, si sa ia masuri, dupa posibilitatile sale,
pentru limitarea si stingerea incendiului
b. anunta factorii de resort numai daca bunurile si viata sa sunt amenintate
c.evacueaza rapid zona, punandu-se in siguranta
7. Numarul de telefon pentru situatii de urgenta este:

a. 111
►b. 112
c. 122
8. Care sunt semnalele de alarmare acustice a populaţiei , instituţiilor publice şi operatorilor economici ?
Alarma aeriana 15 sunete
Alarma la dezastre 5 sunete
Prealarma aeriana 3 sunete
Incetarea alarmei sunet continuu
9. La declansarea alarmei in caz de inundatie se iau urmatoarele masuri;
a. blocam usile caselor cu nisip
b. ne urcam in podul casei
►c. ne evacuam rapid in zonele cele mai inalte din apropierea locuintei
10. Fiecare salariat, indiferent de natura angajarii are in procesul muncii urmatoarele obligatii principale:
►a. sa comunice imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta orice situatie care constituie pericol (incendiu,
explozie, etc.) precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
►b. sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor sau altor dezastre, aduse la cunostinta, sub orice forma, de
patron sau de persoana desemnata de acesta
►c. sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea
incendiilor
►d.sa acorde ajutor cat este rational posibil, oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol
LOCUL DE MUNCǍ Nr. 1
PERSONAL TESA
1. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA
PROCESUL DE MUNCǍ
Activitatea constǎ în asigurarea desfǎşurǎrii în bune condiţii a proceselor de muncǎ din unitate,
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
- Birou
- Calculator
- Imprimanta
- Articole de papetarie
- Materiale de birotica
- Telefon
- Autoturism
SARCINA DE MUNCǍ
Conform cu fisa postului;
MEDIUL DE MUNCǍ
Personalul îşi desfăşoară activitatea în birou, in cadrul societatii şi pe teren, deplasându-se cu

autoturismul din dotare la toate punctele de lucru ale societatii si acolo unde solicitarile firmei o impun.
Temperatura aerului în unitate este de aproximativ 20 0 C, confortul termic fiind asigurat in
sezonul rece de o centrala termica proprie care deserveste unitatea . Iluminatul este natural sau artificial
în funcţie de perioada din zi.
2. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI
A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE MUNCĂ

 Factori de risc mecanic:
-Deplasarea la/de la locul de muncă – lovire de către mijloace auto sau mijloace de transport în
comun, accidente rutiere;
-Suprafeţe sau contururi periculoase;
-Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase (cutter etc.).
 Factori de risc electric:
-Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize defecte, cabluri cu izolaţia deteriorată, aparatură
necarcasată etc.).
- Interventii la instalatiile electrice (punere sub tensiune , schimbare sigurante, etc) de persoane
neautorizate;
B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ

 Factori de risc fizic:
-Curenţi de aer reci datoraţi folosirii aparatului de aer condiţionat;
-Calamitǎţi naturale (seisme etc.);
-Radiaţii de la videoterminal;
 Factori de risc biologic:
-Microorganisme în suspensie în aer - mucegai, etc;
C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCǍ

 Solicitare fizică:
-Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona lombară şi cervicală şi a
membrelor superioare.
 Solicitare psihicǎ:
-Stres neuropsihic in cazul situatiilor de urgenta (solicitarea permanenta a atentiei in realizarea sarcinilor
de serviciu), suprasolicitare vizuala;
-Monotonia muncii, sedentarism;
-Stres neuropsihic, suprasolicitare vizuală.
-Ambianta luminoasa disconfortabila : contraste intre fond si detalii;
-Radiatii electromagnetice ionizante si neionizante;
D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

 Acţiuni greşite:
-Cădere de pe trepte prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
-Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare.
-Inceperea activitatii fara verificarea aparaturii utilizate si a mobilierului;
-Utilizarea calculatoarelor fara reglarea diferitelor elemente ale postului de munca (pozitie de lucru ,
unghiuri de vedere, luminozitate)
-Nerespecatrea codului rutier la circulatia pe drumurile publice ( la utilizarea vehiculelor societatii pentru
realizarea sarcinii de munca)
-Curatarea calculatoarelor , imprimantelor cu substante inflamambile’
-Nerespectarea indicatoarelor de securitate (risc electric, incendii, alte riscuri) in birouri si in mod
deosebit in deplasrile la beneficiari;
-Deplasari , stationari, in zone periculoase in incinta societatii cu vizibiliate redusa;
-Introducerea si pastrarea de substante inflamabile in incaperile de lucru;
 Comportamentul socio–profesional:
-Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate, agresiuni verbale
sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare);
-Lipsa de satisfacţie în muncă;
-Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în stare de ebrietate.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
UNITATEA: NUMǍR PERSOANE EXPUSE:
3. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCǍ DURATA EXPUNERII: 8 h
LOCUL/POSTUL DE MUNCǍ: ECHIPA DE EVALUARE:ALDEA IONUT, Sef

PERSONAL TESA serviciu extern SSM, GHIOACA NICOLETA-
MIHAELA, ADMINISTRATOR
CONSE- CLASA DE CLASA DE NIVEL

COMPONENŢA FACTORI DE FORMA CONCRETǍ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC CINTA GRAVITA PROBABI PARŢIAL
SISTEMULUI DE RISC (descriere, parametri) MAXIMA TE LITATE DE RISC
MUNCǍ IDENTIFICAŢI PREVIZI-
BILǍ
0 1 2 3 4 5 6
F1.Deplasarea la/de la locul de muncă – lovire de către mijloace auto
sau mijloace de transport în comun, accidente rutiere; DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC F2. Suprafeţe sau contururi periculoase

MECANIC DECES 7 1 3
F3.Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase (cutter etc.).

MIJLOACELE DE ITM < 3 zile 1 4 1
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC F4.Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize defecte,
ELECTRIC cabluri cu izolaţia deteriorată, aparatură necarcasată etc.). DECES 7 1 3
F5. Interventii la instalatiile electrice (punere sub tensiune , schimbare

sigurante, etc) de persoane neautorizate; DECES 7 1 3
MEDIUL DE FACTORI DE RISC F6.Curenţi de aer reci datoraţi folosirii aparatului de aer condiţionat;
ITM < 3 zile 1 4 1
MUNCǍ FIZIC
F7.Calamitǎţi naturale (seisme etc.); ITM < 3 zile 1 4 1
F8.Radiaţii de la videoterminal. DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC F9.Microorganisme în suspensie în aer - mucegai.
ITM < 3 zile 1 4 1
BIOLOGIC
F10.Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în
SOLICITARE ITM 3-45
zona lombară şi cervicală şi a membrelor superioare. 2 5 3
FIZICA zile
F11. Stres cauzat de importanta muncii depuse; ITM 3-45
2 4 2
zile
F12. Monotonia muncii, sedentarism’ ITM 3-45
2 4 2
SARCINA DE zile
MUNCA F13.Stres neuropsihic in cazul situatiilor de urgenta (solicitarea permanenta a ITM 3-45
SUPRASOLI- 2 4 2
atentiei in realizarea sarcinilor de serviciu), suprasolicitare vizuala zile
CITARE PSIHICǍ F14.Ambianta luminoasa disconfortabila : contraste intre fond si detalii;
ITM < 3 zile 1 4 1
F15.Radiatii electromagnetice ionizante si neionizante;

ITM 3-45
2 4 2
zile
ACTIUNI GRESITE F16.Cădere de pe trepte prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau ITM 45-180
dezechilibrare 3 3 3
zile
F17.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare,
dezechilibrare. ITM 3-45
2 4 2
zile
EXECUTANT
F18.Inceperea activitatii fara verificarea aparaturii utilizate si a
mobilierului; ITM 3-45
2 4 2
zile
F19.Utilizarea calculatoarelor fara reglarea diferitelor elemente ale

ITM 3-45
postului de munca (pozitie de lucru , unghiuri de vedere, 2 4 2
zile
luminozitate)
F20. Nerespecatrea codului rutier la circulatia pe drumurile publice ( la DECES 7 1 3
utilizarea vehiculelor societatii pentru realizarea sarcinii de munca)
F21.Curatarea calculatoarelor , imprimantelor cu substante
ITM 3-45
inflamambile’ 2 4 2
zile
F22. Nerespectarea indicatoarelor de securitate (risc electric, incendii,
alte riscuri) in birouri si in mod deosebit in deplasarile la beneficiari; DECES 7 1 3
F23. Deplasari , stationari, in zone periculoase in incinta societatii cu

vizibiliate redusa; DECES 7 1 3
F24. Introducerea si pastrarea de substante inflamabile in incaperile de

lucru; ITM 3-45
EXECUTANT 2 4 2
zile
F25. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi,

COMPORTA- stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de ITM 3-45
3 1 2
MENT SOCIO comunicare); zile
PROFESIO-
NAL F26.Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la
ITM 45-180
serviciu obosit sau în stare de ebrietate. 3 1 2
zile
NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCǍ ESTE:
26
∑ riRi 10( 3×3 )+11 ( 2×2 )+ 5( 1×1) 139
Nrg 1= i=126 = = = 2 , 43
10×3+11×2+5×1 57
∑ ri
i =1
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
ALDEA IONUT
NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC ( Fig.nr.1 )

Locul de muncǎ nr. 1
PERSONAL TESA
Nivel de risc global : 2,43
3
NIVELURI PARTIALE DE RISC .
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10F11F12F13F14F15F16F17F18F19F20F21F22F23F24F25F26
FACTORI DE RISC
LEGENDǍ FIGURA NR. 1
F1.Deplasarea la/de la locul de muncă – lovire de către mijloace auto sau mijloace de transport în
comun, accidente rutiere;
F2. Suprafeţe sau contururi periculoase
F3.Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase (cutter etc.).
F4.Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize defecte, cabluri cu izolaţia deteriorată,
aparatură necarcasată etc.).
F5. Interventii la instalatiile electrice (punere sub tensiune , schimbaresigurante, etc) de persoane
neautorizate;
F6.Curenţi de aer reci datoraţi folosirii aparatului de aer condiţionat;
F7.Calamitǎţi naturale (seisme etc.);
F8.Radiaţii de la videoterminal.
F9.Microorganisme în suspensie în aer - mucegai.
F10.Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale înzona lombară şi cervicală şi a
membrelor superioare.
F11. Stres cauzat de importanta muncii depuse;
F12. Monotonia muncii, sedentarism’
F13.Stres neuropsihic in cazul situatiilor de urgenta (solicitarea permanenta a atentiei in realizarea
sarcinilor de serviciu), suprasolicitare vizuala
F14.Ambianta luminoasa disconfortabila : contraste intre fond si detalii;
F15.Radiatii electromagnetice ionizante si neionizante;
F16.Cădere de pe trepte prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare
F17.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare dezechilibrare.
F18.Inceperea activitatii fara verificarea aparaturii utilizate si a mobilierului;
F19.Utilizarea calculatoarelor fara reglarea diferitelor elemente ale postului de munca (pozitie de
lucru , unghiuri de vedere, luminozitate)
F20. Nerespecatrea codului rutier la circulatia pe drumurile publice ( la utilizarea vehiculelor
societatii pentru realizarea sarcinii de munca)
F21.Curatarea calculatoarelor , imprimantelor cu substante inflamambile;
F22. Nerespectarea indicatoarelor de securitate (risc electric, incendii,alte riscuri) in birouri si in mod
deosebit in deplasarile la beneficiari;
F23. Deplasari , stationari, in zone periculoase in incinta societatii cuvizibiliate redusa;

F24. Introducerea si pastrarea de substante inflamabile in incaperile delucru
F25. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi,stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice, deficienţe în sistemul d comunicare);
F26.Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în stare de
ebrietate.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
ALDEA IONUT
4. FIŞA DE MǍSURI PROPUSE
MǍSURI PROPUSE
Nr.crt. FACTOR DE RISC NIVEL DE RISC
Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
- Planificarea sarcinilor de munca astfel incat folosirea zilnica a ecranului de
vizualizare sa fie intrerupta periodic prin pauze sau schimbari de activitate care sa reduca
suprasolicitarea in fata ecranului de vizualizare
F13.Stres neuropsihic in cazul situatiilor de
- Instruirea corespunzatoare in domeniul SSM
urgenta (solicitarea permanenta a - Supravegherea starii de sanatate a personalului – examen corespunzător al ochilor şi al
vederii, efectuat de o persoana care are competenta necesară (înainte de începerea
1. atentiei in realizarea sarcinilor de
2 activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare; ulterior, la
serviciu), suprasolicitare vizuala intervale regulate si ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de
activitatea la ecranul de vizualizare (H.G. 1028/2006)
- Organizarea posturilor de lucru astfel incat sa indeplineasca
cerintele minime prevazute in anexa care face parte integranta din HG 1028/2006.
- Protectia ochilor si a vederii lucratorilor prin efectuarea controlului medical periodic.
5. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUǍRII
În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng) calculat
conform metodei are valoarea 2,43 încadrându-se în categoria riscurilor mici spre medii (situate sub
limita de acceptabilitate 3,5 )
S-au identificat un număr de 26 de factori de risc, ce au niveluri parţiale de risc sub limita
admisǎ;
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare se remarcǎ factorii generati de
executant cu o pondere de 45,61 % si factorii generati de mijloacele de productie cu o pondere de
22,8 %, mediul de muncǎ are o pondere de 15,78 % si sarcina de muncă are o pondere de 15,78 %.
INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
ALDEA IONUT
PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPǍ SURSA
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCǍ ( Fig.nr.2 )
Locul de muncǎ nr. 1
PERSONAL TESA
Nivel de risc global : 2,43
Planul de prevenire şi protecţie 2018
Persoana
Locul de Riscuri evaluate Măsuri Măsuri Măsuri Măsuri Acţiuni în Termen de care
Nr. muncă/Post de tehnice organizatorice igienico- de altă scopul realizare răspunde de Obs.
crt. lucru sanitare natură realizării realizarea
măsurii măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
PERSONAL F1.Deplasarea la/de la -respectare - instruirea Cf. conducatorul
locului de
1 TESA locul de muncă – lovire traseu de personalului in planificari munca
de către mijloace auto deplasare si domeniul SSM i
sau mijloace de transport regulile de - instrucţiuni
în comun, accidente circulatie de lucru clare
rutiere; şi concise;
F2.Suprafeţe sau - instruirea Cf. conducatorul

locului de
contururi periculoase personalului in planificari munca
domeniul SSM i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F3.Contactul cu suprafeţe -- instruirea Cf. conducatorul
locului de
înţepătoare, tăioase (cutter personalului in planificari munca
etc.). domeniul SSM i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F4.Electrocutare prin Eliminarea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
atingere directǎ şi improvizaţii personalului in planificari munca
indirectǎ (prize defecte, lor electrice domeniul SSM i
cabluri cu izolaţia Folosirea - instrucţiuni
deteriorată, aparatură aparatelor de lucru clare
necarcasată etc.). electrice şi concise;
certificate
Verificarea
periodicǎ a
instalaţiei
electrice
conform
programului
de
verificare;
Accesul la
instalaţia
electricǎ
numai a
personalului
autorizat.
Instruirea
personalului
.
F5. Interventii la - instruirea Cf. conducatorul
locului de
instalatiile electrice personalului in planificari munca
(punere sub tensiune , domeniul SSM i
schimbare sigurante, etc) - instrucţiuni
de persoane neautorizate; de lucru clare
şi concise;
F6.Curenţi de aer reci - instruirea Cf. conducatorul
locului de
datoraţi folosirii personalului in planificari munca
aparatului de aer domeniul SSM i
condiţionat; - instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F7.Calamitǎţi naturale Demonstra- - instruirea - prelucrarea Cf. conducatorul
locului de
(seisme etc.); tii practice personalului in teoretica si planificari munca
privind domeniul SSM efectuarea i
comporta- - instrucţiuni practica a
mentul in de lucru clare acordarii
caz de şi concise; primului ajutor
dezastre
actiuni de
salvare si
acordare
prim ajutor
F8.Radiaţii de la - instruirea Cf. conducatorul
locului de
videoterminal. personalului in planificari munca
domeniul SSM i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F9.Microorganisme în - instruirea Cf. conducatorul
locului de
suspensie în aer - personalului in planificari munca
mucegai. domeniul SSM i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F10.Lucrul în poziţie Instruirea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
şezând cu suprasolicitarea personalului personalului in planificari munca
coloanei vertebrale în privind domeniul SSM i
zona lombară şi cervicală poziţiile - instrucţiuni
şi a membrelor ergonomice de lucru clare
superioare. de lucru şi şi concise;
efectele
nerespectǎri
i acestora;
Control
medical
periodic;
Selectarea
personalului
Pentru
evitarea
mişcărilor
de răsucire
şi aplecare
ale corpului,
precum şi
mişcările
foarte ample
ale braţelor,
trebuie luate
măsuri de
organizare
corespunzăt
oare a
activităţii
F11. Stres cauzat de - instruirea Cf. conducatorul
locului de
importanta muncii personalului in planificari munca
depuse; domeniul SSM i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F12. Monotonia muncii, - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
sedentarism’ personalului in medical planificari munca
domeniul SSM periodic i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F13.Stres neuropsihic in - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
cazul situatiilor de personalului in medical planificari munca
urgenta (solicitarea domeniul SSM periodic i
permanenta a atentiei in - instrucţiuni
realizarea sarcinilor de de lucru clare
serviciu), suprasolicitare şi concise;
vizuala
F14.Ambianta luminoasa - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
disconfortabila : contraste personalului in medical planificari munca
intre fond si detalii; domeniul SSM periodic i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F15.Radiatii . - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
electromagnetice personalului in medical planificari munca
ionizante si neionizante; domeniul SSM periodic i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F16.Cădere de pe trepte Este - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
prin păşire în gol, interzisa personalului in medical planificari munca
alunecare, împiedicare folosirea domeniul SSM periodic i
sau dezechilibrare scarilor care - instrucţiuni
nu de lucru clare
corespund şi concise;
standardelor
in vigoare;
Este
interzisă
folosirea
încălţăminte
i tip papuc
(neasigurată
la călcâi);
Personalul
va purta
încălţăminte
bine fixată
pe picior cu
talpă
antiderapant
ă.
F17.Cădere de la acelaşi - pastrarea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
nivel prin alunecare, in stare de personalului in planificari munca
împiedicare, curatenie a domeniul SSM i
dezechilibrare. pardoselilor - instrucţiuni
si cailor de de lucru clare
acces şi concise;
F18.Inceperea activitatii - instruirea Control Cf. conducatorul
locului de
fara verificarea aparaturii personalului in medical planificari munca
utilizate si a mobilierului; domeniul SSM periodic i
- instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F19.Utilizarea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
calculatoarelor fara personalului in planificari munca
reglarea diferitelor domeniul SSM i
elemente ale postului de - instrucţiuni
munca (pozitie de lucru , de lucru clare
unghiuri de vedere şi concise;
luminozitate)
F20. Nerespecatrea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
codului rutier la circulatia personalului in planificari munca
pe drumurile publice ( la domeniul SSM i
utilizarea vehiculelor - instrucţiuni
societatii pentru realizarea de lucru clare
sarcinii de munca) şi concise;
F21.Curatarea - instruirea Cf. conducatorul

locului de
calculatoarelor , personalului in planificari munca
imprimantelor cu domeniul SSM i
substante inflamambile’ - instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F22. Nerespectarea - instruirea Cf. conducatorul
locului de
indicatoarelor de personalului in planificari munca
securitate (risc electric, domeniul SSM i
incendii, - instrucţiuni
alte riscuri) in birouri de lucru clare
si in mod deosebit in şi concise;
deplasarile la beneficiari;
F23. Deplasari , stationari, - instruirea Cf. conducatorul

locului de
in zone periculoase in personalului in planificari munca
incinta societatii cu domeniul SSM i
vizibiliate redusa; - instrucţiuni
de lucru clare
şi concise;
F24. Introducerea si - instruirea Cf.
pastrarea de substante personalului in planificari
inflamabile in incaperile domeniul SSM i
de lucru; - instrucţiuni
de lucru clare
şi concise
F25. Relaţii primare - instruirea Cf. conducatorul
locului de
necorespunzătoare (relaţii personalului in planificari munca
neprincipiale între colegi, domeniul SSM i
stări tensionate, agresiuni - instrucţiuni
verbale sau fizice, de lucru clare
deficienţe în sistemul de şi concise;
comunicare);
F26.Nerespectarea - instruirea Cf. conducatorul

locului de
disciplinei la locul de personalului in planificari munca
muncă prin prezentarea la domeniul SSM i
serviciu obosit sau în stare - instrucţiuni
de ebrietate. de lucru clare
şi concise;
INTOCMIT,
SEF SERVICIU EXTERN SSM
ALDEA IONUT

SSM Lunar 2018-AGER SAFE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SSM Lunar 2018-AGER SAFE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© PROPRIETATE INTELECTUALÃ

Acest document este proprietatea intelectuala a ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L;

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

ORGANIZARE PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

II. Obligaţiile prestatorului.

IX. Solutionarea litigiilor :

Anexa 1 la Contractul de consultanta nr.225 din data de 06.11.2018

I. Consultanta – Securitate si Sanatate in Munca

2. Modalitati de plata: O.P./ numerar - lunar

2. Modalitati de plata: O.P./ numerar - lunar

NORMATIV PROPRIU DE ACORDARE A

In conformitate cu prevederile art. 15 alin.(1) din Legea Securitatii si Sanatatii in munca

Nr. Denumire material Cantitate Periodicitatea acordarii

3. Dotare in fiecare, grup

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

CONSTITUIRE COMISIE STABILIRE

Art 1.Se constituie COMISIA DE IDENTIFICARE SI NOMINALIZARE A ZONELOR CU RISC

1.Presedinte GHIOACA NICOLETA-MIHAELA

(2) În vederea realizării măsurilor precizate la lit. b), angajatorul trebuie:

Art 3. Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

Art. 1. Instruirea introductiv – generala si se face de catre ALDEA IONUT

Art.4. Instruirea periodica suplimentara (reinstruirea) se efectuează în următoarele cazuri:

Art.5. Durata instruirii introductiv-generala, a instruirii la locul de muncă si a reinstruirii (instruire

Art.6. Intervalul între două instruiri periodice va fi de 3 (trei) luni

Art.9. De aplicarea prezentei decizii răspunde AMINISTRATORul societatii.

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.Lreprezentata prin dl. GHIOACA NICOLETA-MIHAELA conform

Art. 2 Conducatorii locurilor de munca si reprezentantii lucratorilor pe probleme de Securitate si Sanatate

Art. 5 Prezenta decizie va fi adusa la cunostinta, de catre compartimentul Resurse Umane

PROTECTIA MATERNITATII LA LOCURILE DE MUNCA

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 750 din 27/10/2003

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

Nr Situaţii de Denumire Persoan

Cabinet de medicina Str. _______________ ______________

3. Situatii de Urgenta - 112 -

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

PRIVIND ORGANIZAREA EVACUARII, APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR SI A ALTOR SITUATII DE

Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE

Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE FUNCŢIA ÎN ECHIPĂ

Art. 1 Lucratorul cu atribuţii de aparare impotriva incendiilor este subordonat, direct şi

- studiază actele normative care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor,

În exercitarea competenţelor acestei funcţii, şeful colectivului are următoarele atribuţii:

- organizează şi conduce activitatea colectivului de lucratori desemnaţi pentru punerea în aplicare,

Art. 3 Colectivului de lucratori cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea

- participă la întocmirea, completarea instrucţiunilor de apărare împotriva dezastrelor;

a. asigură completa încadrare cu personal salariat a echipei şi organizează intervenţia;

Art. 5 Servantul, încadrat în echipa de primă intervenţie, are următoarele atribuţii:

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

Nr. Meserii şi Felul activitatii Echip. indiv. de protecţie ( EIP )

NOTA : Nota.Echipamentul individual de protectie(EIP) se acorda gratuit,echipamentul individual de lucru

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

Nr. Denumirea zonei Semnalizare

NUME PRENUME CNP FUNCTIA SEMNATURA

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

TEMATICA INSTRUIRE-INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI

TEMATICA /2018 DECIZIE NR......./...............

Perioada LOC DE MATERIALE PRELUCRATE

LISTA INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Nr.Crt. Denumire document Cod document Editie/revizuita

3. Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca IPSSM 03 1/2018

SERVICIU EXTERN SSM

ACTUAL CREATIV-NICOLAS S.R.L APROBAT,

Cabinet de medicina Str. _