Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S
C
A
c
c
r
e
d
i
t
e
d
-
F
S
C
-
A
C
C
-
0
0
2
F
S
C
T
r
a
d
e
m
a
r
k
1
9
9
6
F
o
r
e
s
t
S
t
e
w
a
r
d
s
h
i
p
C
o
u
n
c
i
l
A
C
Woodmark
Standardul generic si lista de
verificari
Adaptat pentru: ROMANIA
Data: 10 august 2007
Versiune: 2
Soil Association Woodmark South Plaza Marlborough Street Bristol BS1 3NX UK
Telephone (+44) (0) 117 914 2435 Fax (+44) (0) 117 314 5001 Email wm@soilassociation.org
Soil Association Certification Ltd Company Registration No. 726903 A wholly-owned subsidiary of the Soil Association Charity No. 206862
ST-FM-001-05 August 2007 Prepared by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association
Certification Ltd
Page 1
Scop
Standardul Generic Woodmark este elaborat pentru evaluarea in general a managementului forestier in
sistem FSC acolo unde nu exista standarde nationale aprobate FSC.
Obiectiv
Lista de verificari este elaborata in conformitate cu prevederile standardului FSC-STD-20-002 v1 referitor
la Structura si Continutul Standardelor de Management Forestier, martie 2004.
Aceasta lista de verificari contine standardele forestiere ale Soil Association Woodmark Forestry. Lista de
verificari poate fi utilizata:
Cabazapentruelaborareaunuistandardregional,inaintedeevaluareaforestiera
Ca baza pentru evaluarea proprie decatre managrul forestier
Ca baza pentru pre-evaluarea Woodmark
Ca baza pentru evaluarea Woodmark
Structura standardului:
Principiile si Criteriile FSC pentru management forestier
Standardul este proiectat pe baza Principiilor si Criteriilor FSC pentru management forestier
(ianuarie 1999). Document de referinta FSC-STD-01-001 (aprilie 2004).
Standardul este divizat in 10 sectiuni, fiecare corespunzand unui principiu FSC. Principiul in
sine este mentionat la inceputul fiecarei sectiuni, cu litere ingrosate.
Sub fiecare principiu sunt mentionate criteriile FSC, deasmenea cu litere ingrosate.
Standardul Woodmark
Fiecare pagina a tabelului este divizata in 4 coloane.
Prima coloana listeaza indicatorii Woodmark aferenti unui criterui FSC. De exemplu, sub
criteriul 1.1 FSC, exista trei indicatori Woodmark, numerotati 1.1, 1.2 si 1.3. Indicatorul
Woodmark explica ce trebuie indeplinit de managerul/proprietarul padurii pentru a indeplini
in totalitate criteriul FSC. Sectiunea referitoare la punctaj, pe care o gasiti mai jos, explica ce se
intampla daca managerul indeplineste o parte din indicatori, dar nu pe toti, daca indeplineste
partial anumiti indicatori sau daca managerul considera indicatorul ca fiind neadecvat sau
neaplicabil.
Coloana a doua Verificatori . Verificatorii sunt elemente obiective simple pe care inspectorul
ii poate utiliza pentru a verifica daca indicatorul Woodmark este indeplinit. Uneori
indicatorul este un document, cum ar fi o politica sau o harta; uneori inspectorul poate verifica
indeplinirea indicatorului prin discutii cu managerul forestier, cu muncitorii sau cu alte
persoane implicate in activitatea unitatii; alteori inspectorul poate verifica indicatorul prin
observatii personale directe. Magerul forestier nu trebuie sa aiba toate documentele
mentionate ca caposibili veificatori verificatoii mentionati sunt doar niste exemple. Daca un
anumit document nu exista, inspectorul va cauta alte modalitati de a confirma indeplinirea
criteriului.
ST-FM-001-05 August 2007 Prepared by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association
Certification Ltd
Page 2
Cea de a treia coloana are scopuri diverse:
Daca standardul este utilizat ca baza pentru elaborarea unui standard regional, cea de a
treia coloana este folosita pentru inregistrarea informatiilor locale sau regionale si pentru
pentru comentarii care pot ajuta ccrearea standardului pentru o anumita regiune sau
situatie. De exemplu, criteriul 2.2 FSC, se refera la comunitatile cu dreturi traditionale sau
legale. Coloana primului inodicator cere informatii despre comunitatile locale care au
aceste drepturi. Aceste informatii vor fi notate inainte de evaluarea principala si vor fi
utilizate pentru crearea unei versiuni regionale a standardului. Anumite parti ale
standardului pot fi modificate pe parcursul evaluarii acolo unde exista un consens
regional asupra a ceea ce inseamna un bun management forestier intr-o anumita privinta
sau o anumita situatie. Prinicpiile si criteriile FSC nu pot fi insa modificate decat de FSC.
Un alt aspect important al regionalizarii este acela ca atat factorii interesati cat si
managerul forestier au oportunitatea de a comenta asupra standardului inainte de vizita de
evaluare. Atat comentariile managerului forestier cat si cele ale factorilor interesati vor fi
luate in calcul in egala masura.
Daca standardul este utilizat pentru evaluarea proprie de catre manager sau proprietar, cea
de a treia coloana va fi utilizata pentru inregistrarea comentariilr si intrebarilor
forestierilor. Acestea pot fi utilizate ca notite referitoare la anumite documentatii relevante
sau la modul in care poate fi indeplinit un anumit indicator. Managerul foresier poate de
asemenea utiliza standardul ca baza pentru comenatrii si sugestii pentru Woodmark spre
exemplu pentru a clarifica intelesul unui anumit indicator.
Cea de a treia coloana poate fi de asemenea utilizata de inspector pe parcursul pre-
evaluarii. In acest caz, inspectorul va inregistra informatiile in coloana si va nota fiecare
aspect in care standardul nu este indeplinit. Principalele lipsuri vor fi sumarizate in
raportul de pre-evaluare pentru manager/proprietarul padurii. Inspectorul va incerca de
asemenea sa inregistreze cat mai multe informatii pe parucrsul inspectiei, pentru a ajuta la
o cat mai buna adaptare regionala inainte de evaluaea principala.
A treia coloana poate fi utilizata de inspector pe parucrsul unei evaluari principale
pentru inregistrarea observatiilor si comentariilor. Inspectorul va inregistra toate
observatiile facute referitor la indeplinirea fiecarui indicator, precum si daca ceva
lipseste sau orice alte informatii relevante pentru inspectie. .
Cea de a patra coloana este utilizata numai la evaluarea principala. Inspectorul va trece
punctajul fiecarui indicator si criteriu, dupa urmatorul sistem:
Punctaj
Sistemul de certificare Woodmark este bazat pe inregistrarea observatiilor efectuate de
inspector si pe analiza profesionala a inspectorului privitor la indeplinirea fiecarui indicator
Woodmark si fiecarui criteriu FSC. Woodmark nu cere perfectiunea. Unii mangeri pot insa sa
nu indeplineasca in mod adecvat fiecare indicator..
Pentru fiecare indicator Woodmark inspectorul va trece in cea de a patra simbolul
corespunzator (vez mai jos):
Y sau 3= indicatorul este indeplinit,
ST-FM-001-05 August 2007 Prepared by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association
Certification Ltd
Page 3
N sau x = indicatorul nu este indeplinit
NA = indicatorul nu este aplicabil in acest caz specific.
Aceste simboluri/cifre nu au un efect definitv asupra deciziei privind certificarea, insa arata
nivelul general de conformitate sau ne-conformuitate.
Urmatoarea etapa este mai importanta pentru procesul decizional. Pentru fiecare criteriu FSC,
inspectorul va recomanda un punctaj de la 1 la 5, pe baza urmatoarelor:
1. Neconformitate majora. Nivelul de performanta al criteriului in ansamblu nu reprezinta un
bun management a resursei forestiere. Exista evidente privind managementul
necorespunzator sau un risc ridicat de aparitie a problemelor daca nu este luata o actiune
corectiva;
Oneconformitateesteconsidartamajoradaca,singurasauincombinatiecualte
neconformitatialeunorindicatori:
rezultasauesteprobabilsarezulteinneindeplinireaobiectivelorfundamentalealeunui
criteriuFSCdecatreunitateaforestiera;
continuaoperioadalungadetimpsau
serepetasauestesistematica
1
sau
afecteazaosuprafatamaresau
nuesterezolvatainmodcorectsauadecvatdemanagerulforestierdupaceafost
identificata.
OneconformitatemajoravarezultatintroPreconditiesauoConditieMajora.
2. Neconformitate minora. Cei mai importanti indicatori ai criteriului sunt indepliniti dar
exista elemete care trebuie imbunatatite pentru a asigura faptul ca managementul forestier
adecvat va fi asigurat pe termen lung;
Oneconformitateesteconsiderataminoradaca:
Esteogresealatemporara,sau
Nuestesistematica,sau
Impactulneconformitatiiestelimitatintimpsispatiusi:
sauintreprinsactiunicorectiveprompteastfelincatsanusemairepetesi
nurezultainneindeplinireafundamentalaaunuicriteriuFSC.
OneconformitateminorarezultaingeneralintroConditiesauRecomandare.
3. Conformitate. Punctajul 3 arata o unitate forestiera bine gospodarita.
4. Punct tare. Punctajul 4 reprezinta un nivel ridicat de performanta al criteriului. Poate fi
acordat atunci cand managementul forestier a rezolvat o anumita problema deosebita
ajungand la un nivel ridicat de performanta sau anumite parti ale criteriului arata un
management performant.
1
Organismul de certificare trebuie sa stabileasca daca numarul si imapctul unei serii de neconformitati
minore identificate pe parcursul evaluarii prin sondaj sunt suficiente pentru a demonstra neindeplinirea
sistematica (ex: problema a sistemului de management). Daca acesta este cazul, neconformitatile
minore car se repeat consituie o neconformitate majora.
ST-FM-001-05 August 2007 Prepared by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association
Certification Ltd
Page 4
5. Punct tare. Un punctaj de 5 se acorda pentru performanta deosebita (iesita din comun) in
indeplinirea criteriului. Punctajul 5 recunoaste merite deosebite in indeplinirea criteriului,
prin management inovator/de frontiera. Poate fi acordat pentru aspecte tehnice, sociale
sau de mediu ale managementului.
ST-FM-001-05 August 2007 Prepared by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association
Certification Ltd
Page 5
6
Exemple de compeltare a listei de verificari
Principiul FSC Nr. 5: BENEFICIILE PADURIi
Operaiunile de management forestier vor urmri valorificarea eficient a funciilor multiple ale pdurii pentru
asigurarea viabilitii economice i a unei largi palete de avantaje de mediu i sociale..
SOIL ASSOCIATION WOODMARK
INDICATOR
VERIFICATOR(I) COMMENTARII si
INFORMATII REGIONALE
Punct
aj
FSC Criterion 5.1
Managementulforestiervacutasasigureviabilitateaeconomic,lundncondideraretoate
costurile:demediu,socialeideproducie,asigurndtotodatinvestiiilenecesaremeninerii
productivitii
Punctaj General
3
5.1.1 Existunplandelucruiunbugetcarearatcosturilei
veniturileestimate,celpuinpentruoperioadanuluifinanciar
curent.
Bugetul anual
Bugetul carstabilit, costurile si veniturile
mentionate pe o perioada de 2 ani.
5.1.2Veniturileestimatenbugetsuntcorelatecucotadetiere
(vezi5.6).
(vezi5.4maijos)
Informatii privind vanzarile
Discutii cu comunitatea locala
Angajament clar al conducerii de a
incuraja firmele de prelucrarea locale,
mentionat in scris in startegie; cateva
firme au achizitionat deja material
lemnos.
FSCCriterion5.3
Seurmreteminimizarearesturilorasociaterecoltriiiprelucrriilemnuluinpdure,precumi
evitareadistrugerilorasupraaltorresurse.
Punctaj General
2
Indicator
Soil
Association
Woodmark
Nota
inspector
(indicatorul
5.2.1)
Info
regional
Punctaj
(criteriul
5.1)
FSC
Criterion
Principiu
FSC
5.3.1 Achizitionarea utilajelor de lucru in teren se face cu
luarea in calcul a necesitatii minimizarii
pierderilordemaslemnoas
intalnireaconsiliuluideconduceredinmartie2002,secereconformitateacutoateconventiile
ILOrelevantepentrusectorulforestierpentruaseacordacertificareaforestiera.Conventiile
ILOrelevantesuntmentionatemaijos.Conventiile87si98suntprezentateintotalitate.
Conventiile29,87,98,100,105,111,138,si182suntconventiicentrale,conformDeclaratieiILO
asupraPrincipiilorsidrepturilorFundamentaleinMuncasin1998siadocumentelor
subsecvente.
1.Manageriiforestierisuntobligaticonformlegiisaseconformezeprevederilorconventiilor
ILOratificatepeplannational.
2.Manageriiforestieritrebuiesaseconformezecelor8conventiicentrale(fundamentale)in
toatetarilemembreILO,invirtuteacalitatiidemembruatariirespective,chiardacataranua
ratificatconventiile.
3.ConformpoliticiiFSCpentrucertificareavoluntara,estedeasteptatcamanageriisase
conformezetuturorconventiilorlistateinAnexa2din[FSCPOL30401FSCcertificationand
ILOconventions],intoatetarile(inclusivcelecarenusuntmembreILOsinuauratificat
conventiile).
Urmatoareleconventiireprezintaconsensulcelor170detarimembreILOsiaufostadoptatede
ConferintaInternationalaaMunciisaudeorganismuldeconducerealILO:(Conventiile
centralesuntscrisecubold)
29 Conventiaprivindmuncafortata,1930
87 Conventiileprivindlibertateadeasocieresiprotectiadreptuluideadreptuluila
organizare,1948.
97 Conventiaprivindmigrareapentruunlocdemunca(revizuita),1949.
98 Conventiaprivinddreptullaorganizaresinegocierecolectiva,1949.
100 Conventiprivinddreptullaremuneratieegala,1951.
105 Conventiaprivindabolireamunciifortate,1957.
111 Conventiaprivinddiscriminarea(ocupationalasilaangajare),1958.
131 Conventiaprivindstabilireasalariuluiminim,1970.
138 Conventiaprivindvarstaminima,1973.
141 Conventiaprivindorganizatiilemuncitorilordinmediulrural,1975.
142 Conventiaprivinddezvltarearesurselorumane,1975
143 Conventiamigrariilucratorilor(prevederisuplimentare),1975
155 Conventiaprivindprotectiasisanatateainmunca,1981
169 Conventiaprivindpopulatiileindigenesitribale,1989
182 Conventiaprivindcelemaigraveformealemunciicopiilor,199
CodulILOprivindSecuritateasiSanatateainMuncainactivitatileForestiere.
Recomandarea135,Recomandareaprivindstabilireasalariuluiminim,1970
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 102
ANEXA 2a. Conventiile ILO ratificate in Romania
C1 Hours of Work (Industry) Convention, 1919
C2 Unemployment Convention, 1919
C3 Maternity Protection Convention, 1919
C6 Night Work of Young Persons (Industry) Convention, 1919
C8 Unemployment Indemnity (Shipwreck) Convention, 1920
C9 Placing of Seamen Convention, 1920
C11 Right of Association (Agriculture) Convention, 1921
C13 White Lead (Painting) Convention, 1921
C14 Weekly Rest (Industry) Convention, 1921
C16 Medical Examination of Young Persons (Sea) Convention, 1921
C22 Seamen's Articles of Agreement Convention, 1926
C24 Sickness Insurance (Industry) Convention, 1927
C27 Marking of Weight (Packages Transported by Vessels) Convention, 1929
C29 Forced Labour Convention, 1930
C68 Food and Catering (Ships' Crews) Convention, 1946
C81 Labour Inspection Convention, 1947
C87 Freedom of Association and Protection of the Right to Organise Convention, 1948
C88 Employment Service Convention, 1948
C89 Night Work (Women) Convention (Revised), 1948
C92 Accommodation of Crews Convention (Revised), 1949
C95 Protection of Wages Convention, 1949
C98 Right to Organise and Collective Bargaining Convention, 1949
C100 Equal Remuneration Convention, 1951
C105 Abolition of Forced Labour Convention, 1957
C108 Seafarers' Identity Documents Convention, 1958
C111 Discrimination (Employment and Occupation) Convention, 1958
C116 Final Articles Revision Convention, 1961
C117 Social Policy (Basic Aims and Standards) Convention, 1962
C122 Employment Policy Convention, 1964
C127 Maximum Weight Convention, 1967
C129 Labour Inspection (Agriculture) Convention, 1969
C131 Minimum Wage Fixing Convention, 1970
C133 Accommodation of Crews (Supplementary Provisions) Convention, 1970
C134 Prevention of Accidents (Seafarers) Convention, 1970
C135 Workers' Representatives Convention, 1971
C136 Benzene Convention, 1971
C137 Dock Work Convention, 1973
C138 Minimum Age Convention, 1973
C144 Tripartite Consultation (International Labour Standards) Convention, 1976
C147 Merchant Shipping (Minimum Standards) Convention, 1976 (and its Protocol)
C154 Collective Bargaining Convention, 1981
C163 Seafarers' Welfare Convention, 1987
C166 Repatriation of Seafarers Convention (Revised), 1987
C168 Employment Promotion and Protection against Unemployment Convention, 1988
C180 Seafarers' Hours of Work and the Manning of Ships Convention, 1996
C182 Worst Forms of Child Labour Convention, 1999
C183 Maternity Protection Convention, 2000
ANEXA 2b. Echipamentul de Protectie (Codul ILO privind sanatatea si siguranta in munca
pentru activitati forestiere, 1998)
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 103
ANEXA 3: Legislatie nationala relevanta
CODUL MUNCII - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
Legea nr. 319/2006 Legea sanatatii si securitatii in munca
Legea nr. 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind
protectia maternitatii la locurile de munca
Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea OUG nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in
perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
Legea nr. 346/2002 - Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale modificata prin OUG nr. 107 din 24/10/2003 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 346/2002 si aprobata prin Legea nr. 598/2003 privind aprobarea OUG nr. 107/2003
Legea nr. 426/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
Normele generale de protectie a muncii
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 104
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 105
ANNEX 4: Implicatiile conventiei privind diversitatea biologica
Legea58/1994ratificareConventiaprivindBiodiversitatea
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 106
ANNEX 5: Alte acorduri internationale relevante
Directiva Habitate, Bern 1979 (Legea 13/1993)
Conventia Paris (Legea 187/1990)
Conventia RAMSAR (Legea 5/1991)
Conventia Bonn (Legea 13/1998)
Conventia Europeana asupra Peisajului (Legea 451/2002)
Kyoto Protocol (Legea 3/2001)
Rezolutiile Helsinki H1-H4
Rezolutiile Strasbourg S1-S6
Rezolutiile Lisabona
Conventia privind Schimbarile Climatice (Legea 451/2001)
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 107
ANEXA6
ReproduceredupaAnexele1&2dinPoliticaFSCprivindpesticideleFSCPOL30601
FSC DEFINITII SI INTERPRETARI
Daunatori = organisme care sunt (percepute ca) daunatoare intrucat afecteaza indeplinirea
obiectivelor de management forestier, productia sau profitul. Some pests, especially introduced
exotics, may also pose serious ecological threats, and suppression may be recommended. They
include animal pests, plant weeds, pathogenic fungi and other micro-organisms.
Pesticid (inclusiv fungicid si erbicid) = orice substanta, preparat sau organism produs sau
utilizat pentru:
protectia plantelor sau lemnului sau altor produse vegetale contra daunatorilor;
a face ca aceste organisme sa nu mai produca daune;
a controla organismele cu efecte daunatoare sau nedorite.
(Termenul pesticid este utilizat (in loc de biocide) deoarece (1) este utilizat in Principiile si
Criteriile FSC si (2) termenul biocid are alte definitii si restrictii legale si include o serie de
produse de curatare de uz gospodaresc).
Pesticid chimic = pesticid chimic sintetic obtinut prin proces de fabricatie.
Pesticide chimice interzise prin regulile de certificare voluntara FSC.
Aceste chimicale sunt clasificate ca fiind cu grad ridicat de hazard in cadrul criteriului 6.6 FSC
pentru certificare voluntara si nu trebuie utilizate.
Comitetul de conducere FSC poate aproba exceptii temporare. Lista revizuita va fi circulata de
cate ori este necesar.
Vezi www.fsc.org pentru noutati privind politicile in substantele chimice.
Documente
FSC-POL-30-601 Pesticide chimice in padurile certificate FSC
FSC-GUI-30-001 FSC Politca privind pesticidele: Ghid privind implementarea
FSC-PRO-01-004 Procesarea derogarilor privind pesticidele
Pesticide cu grad inal de hazard, mai 2007
Aldicarb hexazinone
aldrin hydramethylnon
Aluminium phosphate mancozeb
amitrole metam sodium
benomyl methoxychlor
brodifacoum methylarsonic acid (monosodium methanearsenate,
MSMA)
bromadialone methylbromide
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 108
Carbaryl mirex
chlordane naled
chlorothalonil oryzalin
cyfluthrin oxydemeton-methyl, Metasystox
cypermethrin oxyfluorfen
alpha-cypermethrin paraquat
zeta-cypermethrin parathion
DDT pendimethalin
diazinon pentachlorophenol
dicamba,dma salt permethrin
dicofol quintozene
dieldrin simazine
dienochlor sodium cyanide
difethialone sodium fluoroacetate, 1080
diflubenzuron 2,4,5-T
dimethoate tebufenozide
diquat dibromide terbumeton
diuron terbuthylazine
endosulfan terbutryn
endrin trifluralin
esfenvalerate toxaphene (camphechlor)
gamma-HCH, lindane warfarin
heptachlor zinc phosphide
hexachlorobenzene
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 109
ANEXA 7 DEFINITII Paduri cu Valoare Ridicata de Conservare (PVRC)
(vezi www.hcvnetwork.org pentru informatii suplimentare).
PVRC 1. Suprafee forestiere care conin concentraii de biodiversitate de importan global,
regional sau naional (ex. endemite, specii periclitate, refugii).
PVRC 2. Suprafee forestiere extinse de importan global, regional sau naional, n care
populaiile speciilor autohtone exist n forma lor natural din punct de vedere al distribuiei i
densitii.
PVRC 3. Suprafee forestiere care sunt localizate n sau conin ecosisteme rare, ameninate sau
periclitate.
PVRC 4. Suprafee forestiere care asigur servicii de mediu de baz n situaii critice (ex.
protecia bazinelor hidrografice, controlul eroziunii).
PVRC 5. Suprafee forestiere ce satisfac nevoi de baz ale comunitilor rurale (de ex. mijloace
necesare subzistenei, pentru sntate)
PVRC 6. Suprafee forestiere a cror valoare este esenial pentru pstrarea identitii culturale
a unei comuniti sau a unei zone, (suprafete importante din punct de vedere cultural, ecologic,
economic sau religios, identificate in cooperare cu comunitatile locale).
In esenta, o suprafata cu valoare ridicata de conservare este suprafata habitatului natural
necesara pentru mentinerea sau imbunatatirea valorii ridicate de conservare. O suprafata cu
valoare ridicata de conservare poate fi parte a unui habitat mai mare, spre exemplu o zona
limitrofa unui curs de apa care reprezinta unica sursa de apa a unei comunitati. In alte situatii,
VRC poate fi un intreg habitat, spre exemplu o suprafata forestiera mare in intregul ei, care
adaposteste cateva specii amenintate sau periclitate. Orice tip de habitat boreal, temperat sau
tropical, natural sau modificat antropic poate fi o potentiala suprafata cu valoare ridicata de
conservare, intrucat stabilirea PVRC tine numai de prezenta VRC in cadrul habitatului.
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 111
GLOSAR
In acest document, cuvintele de mai jos trebuie intelese astfel:
Biological diversity: The variability among living organisms from all sources including,
inter alia, terrestrial, marine and other aquatic ecosystems and the ecological complexes of
which they are a part; this includes diversity within species, between species and of
ecosystems. (see Convention on Biological Diversity, 1992)
Biological diversity values: The intrinsic, ecological, genetic, social, economic, scientific,
educational, cultural, recreational and aesthetic values of biological diversity and its
components. (see Convention on Biological Diversity, 1992)
Biological control agents: Living organisms used to eliminate or regulate the population of
other living organisms.
Chain of custody: The channel through which products are distributed from their origin in
the forest to their end-use.
Chemicals: The range of fertilizers, insecticides, fungicides, and hormones which are used
in forest management.
Criterion (pl. Criteria): A means of judging whether or not a Principle (of forest
stewardship) has been fulfilled.
Customary rights: Rights which result from a long series of habitual or customary actions,
constantly repeated, which have, by such repetition and by uninterrupted acquiescence,
acquired the force of a law within a geographical or sociological unit.
Ecosystem: A community of all plants and animals and their physical environment,
functioning together as an interdependent unit.
Endangered species: Any species which is in danger of extinction throughout all or a
significant portion of its range.
Exotic species: An introduced species not native or endemic to the area in question.
Forest integrity: The composition, dynamics, functions and structural attributes of a natural
forest.
Forest management/manager: The people responsible for the operational management of
the forest resource and of the enterprise, as well as the management system and structure,
and the planning and field operations.
Genetically modified organisms: Biological organisms which have been induced by various
means to consist of genetic structural changes.
High Conservation Value Forests: High Conservation Value Forests are those that possess
one or more of the following attributes:
e) forest areas containing globally, regionally or nationally significant :
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 112
- concentrations of biodiversity values (e.g. endemism, endangered species,
refugia); and/or
- large landscape level forests, contained within, or containing the
management unit, where viable populations of most if not all naturally
occurring species exist in natural patterns of distribution and abundance
f) forest areas that are in or contain rare, threatened or endangered ecosystems
g) forest areas that provide basic services of nature in critical situations (e.g.
watershed protection, erosion control)
h) forest areas fundamental to meeting basic needs of local communities (e.g.
subsistence, health) and/or critical to local communities traditional cultural
identity (areas of cultural, ecological, economic or religious significance identified
in cooperation with such local communities).
Indigenous lands and territories: The total environment of the lands, air, water, sea, sea-ice,
flora and fauna, and other resources which indigenous peoples have traditionally
owned or otherwise occupied or used. (Draft Declaration of the Rights of Indigenous
Peoples: Part VI)
Indigenous peoples: "The existing descendants of the peoples who inhabited the present
territory of a country wholly or partially at the time when persons of a different culture or
ethnic origin arrived there from other parts of the world, overcame them and, by conquest,
settlement, or other means reduced them to a non-dominant or colonial situation; who today
live more in conformity with their particular social, economic and cultural customs and
traditions than with the institutions of the country of which they now form a part, under
State structure which incorporates mainly the national, social and cultural characteristics of
other segments of the population which are predominant." (Working definition adopted by
the UN Working Group on Indigenous Peoples).
Landscape: A geographical mosaic composed of interacting ecosystems resulting from the
influence of geological, topographical, soil, climatic, biotic and human interactions in a given
area.
Local laws: Includes all legal norms given by organisms of government whose jurisdiction is
less than the national level, such as departmental, municipal and customary norms.
Long term: The time-scale of the forest owner or manager as manifested by the objectives of
the management plan, the rate of harvesting, and the commitment to maintain permanent
forest cover. The length of time involved will vary according to the context and ecological
conditions, and will be a function of how long it takes a given ecosystem to recover its
natural structure and composition following harvesting or disturbance, or to produce
mature or primary conditions.
Native species: A species that occurs naturally in the region; endemic to the area.
Natural cycles: Nutrient and mineral cycling as a result of interactions between soils, water,
plants, and animals in forest environments that affect the ecological productivity of a given
site.
Natural Forest:Forest areas where many of the principal characteristics and key elements of
native ecosystems such as complexity, structure and diversity are present, as defined by FSC
approved national and regional standards of forest management.
ST-FM-001-03 Nov 2006 Produced by EcoSylva Ltd on behalf of Soil Association Certification Ltd Page 113
Nontimber forest products: All forest products except timber, including other materials
obtained from trees such as resins and leaves, as well as any other plant and animal
products.
Other forest types: Forest areas that do not fit the criteria for plantation or natural forests
and which are defined more specifically by FSC-approved national and regional standards
of forest stewardship.
Plantation: Forest areas lacking most of the principal characteristics and key elements of
native ecosystems as defined by FSC-approved national and regional standards of forest
stewardship, which result from the human activities of either planting, sowing or intensive
silvicultural treatments.
Principle: An essential rule or element; in FSC's case, of forest stewardship.
Silviculture: The art of producing and tending a forest by manipulating its establishment,
composition and growth to best fulfill the objectives of the owner. This may, or may not,
include timber production.
Succession: Progressive changes in species composition and forest community structure
caused by natural processes (nonhuman) over time.
Tenure: Socially defined agreements held by individuals or groups, recognized by legal
statutes or customary practice, regarding the "bundle of rights and duties" of ownership,
holding, access and/or usage of a particular land unit or the associated resources there
within (such as individual trees, plant species, water, minerals, etc).
Threatened species: Any species which is likely to become endangered within the
foreseeable future throughout all or a significant portion of its range.
Use rights: Rights for the use of forest resources that can be defined by local custom, mutual
agreements, or prescribed by other entities holding access rights. These rights may restrict
the use of particular resources to specific levels of consumption or particular harvesting
techniques.