REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

MANUAL DE PROCEDURI
PRIVIND
MANAGEMENTUL FORESTIER FSC

Versiunea 7.0

Bucureşti, Iunie 2016

1
 REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

APROBAT

DIRECTOR GENERAL

Dragoş Ciprian PAHONŢU

PROPUN APROBAREA

DIRECTOR DEPARTAMENTUL FOND FORESTIER

Ion Codruţ Bîlea

MANUAL DE PROCEDURI
PRIVIND
MANAGEMENTUL FORESTIER FSC

Redactat: Ing. Laurenţiu MIHĂILĂ

Notă:
Prezentul manual a fost redactat ca urmare a întâlnirilor unui grup de lucru, alcătuit din reprezentanţi ai
Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva, Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, Direcţiilor Silvice:
Arad, Bacău, Covasna, Neamţ, Mureş, Maramureş, Satu Mare, Timiş şi Suceava, cu sprijinul WWF România.
Implementarea manualului este obligatorie pentru toate unităţile şi subunităţile R.N.P. - Romsilva implicate în procesul
de certificare a managementului forestier.

2
 CUPRINS:

A. Introducere

B. Aspecte generale privind certificarea FSC® a managementului forestier

C. Proceduri specifice

D. Utilizarea mărcii înregistrate şi a etichetei FSC®

E. Anexe

3
A. Introducere

Certificarea managementului forestier în sistem FSC® (Forest Stewardship Council®) se

realizează în conformitate cu standardele de certificare elaborate pe baza principiilor şi
criteriilor FSC.

Forest Stewardship Council a fost creată în anul 1993, în urma Conferinţei de la Rio de
Janeiro, cu scopul de a promova gospodărirea durabila a pădurilor, cu asigurarea unei
armonizări cât mai echilibrate a intereselor sociale, economice şi de mediu.

Certificarea managementului forestier este un proces prin care, în urma unui audit, o
organizaţie independentă confirmă faptul că, o anumită suprafaţă forestieră este gospodărită în
conformitate cu un standard agreat. În accepţiunea generală, termenul cel mai uzitat pentru
certificarea managementului forestier este cel de „certificarea pădurilor”.

Certificarea managementului forestier se bazează pe conceptele şi principiile dezvoltării

durabile, în baza cărora au fost elaborate unele criterii care stau la baza standardelor de
certificare a pădurilor.

Certificarea managementului forestier este un act voluntar, iniţiat de proprietarul/

administratorul pădurii. Pentru a fi credibil, procesul de certificare trebuie să fie transparent şi
liber de orice conflicte de interese. Odată însă demarat procesul de certificare,
proprietarul/administratorul se angajează să respecte cerinţele standardelor, care devin astfel,
cerinţe obligatorii în gospodărirea pădurii incluse în procesul de certificare.

Certificarea pădurilor este un mecanism de piaţă, deci există cerere şi ofertă pentru lemnul
certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor
certificate. Certificarea poate aduce beneficii, atât deţinătorilor de certificat FSC, cât şi
consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale.

Decizia de a demara procedurile de certificare a managementului forestier ţine exclusiv de

proprietar/administrator. Fiind un instrument de piaţă, proprietarul ia în considerare atât
avantajele pe care le poate oferi certificarea, cât şi efortul care trebuie făcut pentru
îndeplinirea cerinţelor standardelor de certificare. Avantajele pot fi:

 îmbunătăţirea sistemelor de management (planificare, monitorizare, evaluare şi

raportare);
 recunoaşterea calităţii gospodăririi/administrării practicate şi, implicit, crearea de
imagine;
 îmbunătăţirea proceselor de gestiune şi a eticii în afaceri;
 accesul pe pieţe care cer produse certificate sau menţinerea anumitor segmente de
piaţă.

Manualul de proceduri pentru certificarea FSC a managementului forestier include modalităţi

de adresare a cerinţelor standardelor de certificare, respectiv interpretarea cerinţelor
standardelor, proceduri şi responsabilităţi.

4
B. Aspecte generale privind certificarea managementului forestier
în sistem FSC

Schema de certificare FSC®

În conformitate cu schema de certificare FSC, certificarea managementului forestier se face de

către un organism de certificare acreditat, pe baza unor standarde de certificare. Standardele de
certificare pot fi generice (deci aplicabile oriunde în lume) sau pot avea aplicabilitate regională
sau naţională.

Structura standardului cuprinde următoarea ierarhizare:

 Principii
 Criterii
 Indicatori
 Verificatori

Principiul reprezintă un element sau o regulă esenţială a managementului forestier şi are

aplicabilitate globală, putând fi aplicabilă oricărei păduri.

Criteriul asigură detalierea principiului, rămânând însă tot la un nivel global de aplicabilitate.
Criteriul este mai departe detaliat în indicatori.

Indicatorul reprezintă o variabilă ce poate fi măsurată sau descrisă şi care oferă o imagine
clară asupra îndeplinirii criteriului FSC.

Verificatorul reprezintă dovada privind îndeplinirea unui indicator. Verificatorul arată

modalitatea de măsurare a indicatorului în practică şi se poate referi de asemenea la măsurare
calitativă sau cantitativă.

Un exemplu de structură ierarhică în cadrul unui standard de certificare este prezentat mai jos:

PRINCIPIU: Managementul forestier trebuie să conserve diversitatea biologică şi valorile

asociate acesteia, resursele de apă, sol şi ecosistemele/peisajele sensibile astfel încât să
menţină funcţiile ecologie şi integritatea pădurii.
CRITERIU: Se aplică măsuri de protecţie pentru speciile rare, ameninţate, periclitate
şi pentru habitatele acestora.
INDICATOR: Suprafaţa acoperită cu specii rare, ameninţate sau periclitate
este identificată şi delimitată pe hărţi.
VERIFICATOR: Hărţile cu marcarea elementelor de biodiversitate
există şi sunt utilizate.

În România nu există standarde de certificare naţionale avizate de FSC, în consecinţă

certificarea se face în conformitate cu standardele generice adaptate pentru România.

Procesul de certificare a managementului forestier cuprinde următorii paşi:

 Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar;

administratorii/proprietarii de pădure trebuie să solicite certificarea, completând un

5
 Formular de Aplicare, care oferă informaţii generale despre structura de administrare a
pădurii. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se găseşte pe site-ul FSC:
www.fsc.org;
 Pre-evaluarea:1 În majoritatea cazurilor o pre-evaluare a managementului forestier este
necesară. Pre-evaluarea este obligatorie în situaţia în care există anumite suprafeţe cu
Valori Ridicate de Conservare. Pre-evaluarea are drept scop familiarizarea managerului
forestier cu cerinţele schemei de certificare, dar şi a reprezentanţilor organismului de
certificare cu specificul organizaţiei care solicită certificarea. Certificatorul şi
managerul identifică împreună punctele tari, dar şi punctele slabe ale managementului
forestier care constituie potenţiale neconformităţi cu prevederile standardului de
certificare;
 Rezolvarea neconformităţilor: managerul forestier trebuie să remedieze toate
potenţialele neconformităţi identificate şi orice alte neconformităţi cu cerinţele
standardului. De asemenea, managerul urmăreşte să identifice şi să corecteze şi alte
eventuale puncte slabe care este posibil să nu fi fost identificate cu ocazia pre-evaluării.
Atunci când acestea au fost rezolvate, se poate trece la evaluarea managementului
forestier;
 Consultarea factorilor interesaţi: înainte de evaluarea principală cu cel puţin patru
săptămâni, organismul de certificare derulează consultarea publică, contactând părţile
interesate (care pot afecta sau pot fi afectate de managementul forestier). Consultarea
este parte a transparenţei procesului de certificare;
 Evaluarea principală: are rolul de a oferi informaţii suficiente pentru a determina dacă
modul de gospodărire al pădurii respective îndeplineşte cerinţele standardelor de
certificare. În situaţii în care anumite prevederi ale standardului nu sunt îndeplinite
(parţial sau în totalitate), se stabileşte dacă neconformitatea constatată este minoră sau
majoră. Neconformităţile sunt minore dacă nu sunt sistematice sau de mare amploare
şi deci au un impact limitat, ceea ce nu duce la neîndeplinirea unui criteriu sau principiu
FSC. Neconformităţile sunt considerate majore dacă periclitează îndeplinirea
prevederilor unui principiu sau criteriu în ansamblul său. De obicei, neconformităţile
majore sunt sistematice, au o extindere mare în timp sau afectează o suprafaţă mare;
 Acordarea certificatului: Certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor
specificate mai sus, pe o perioada de 5 ani, cu monitorizarea cel puţin anuală a
organizaţiei certificate;
 Monitorizarea: Certificatorul asigură monitorizarea periodică (de obicei anuală) a
organizaţiilor certificate, pentru a evalua:
o modul de rezolvare a condiţiilor emise cu ocazia elaborării certificatului;
o problemele ridicate de factorii interesaţi;
o modificările apărute în obiectul certificatului (suprafaţa, proprietatea, produsele
incluse în certificate etc.);
o conformitatea cu noile cerinţe ale standardului (periodic, standardele de
certificare sunt actualizate/completate cu prevederi specifice);
o conformitatea continuă cu prevederile standardelor de certificare.
 Re-certificarea: o nouă evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului, pentru
a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat dacă
cerinţele de certificare sunt îndeplinite.

1
Se recomandă ca proprietarii/managerii forestieri să analizeze cerinţele standardelor de certificare înainte de a
aplica pentru procesul de certificare în scopul:
 Clarificării cerinţelor standardelor
 Stabilirii suprafeţelor incluse în certificare
 Stabilirii produselor incluse în certificat

6
C. Proceduri specifice
Principiul 1. Acordul cu legislaţia şi Principiile FSC

Criteriile 1.1 şi 1.3 Respectarea legislaţiei naţionale, respectiv a angajamentelor

internaţionale

 La sediul RNP-Romsilva, precum şi la sediile direcţiilor silvice şi ocoalelor silvice trebuie

să fie disponibilă, în format electronic sau listat, legislaţia relevantă din sectorul forestier:
legi, regulamente, alte acte normative, ghiduri de bune practici, norme şi normative tehnice,
acorduri internaţionale, standarde de certificare. Lista acestor reglementări, legi şi normative
este prezentată în Anexa 1 la prezentul manual.
 Actualizarea acestei baze de date revine compartimentului juridic şi responsabilului FSC la
nivel de RNP, DS, OS.
Responsabil: jurist RNP şi DS, responsabil FSC de la RNP, DS şi OS
Termen: permanent

 Rezolvarea plângerilor sau reclamaţiilor privind respectarea cerinţelor standardului FSC

pentru management forestier, utilizarea mărcii înregistrate FSC şi respectarea legislaţiei se
face conform procedurii menţionate în Anexa 2 a prezentului manual.
Responsabil: responsabilul cu certificarea managementului forestier de la OS, DS
Termen: permanent

Criteriul 1.4 Conflictele între legi sau regulamente şi principiile sau criteriile FSC vor fi
evaluate de la caz la caz

 Principalele neconformităţi dintre legislaţia românească şi prevederile standardului FSC,

identificate până în prezent, au fost următoarele:

1. Lemnul mort – a se vedea procedura pentru lemn mort (principiul 6 din prezentul manual).
Responsabil: responsabilii FSC şi FF de la RNP, DS, OS
Termen: permanent

2. Zonele tampon din lungul cursurilor permanente de apă – a se vedea procedura pentru zonele
tampon (principiul 6 din prezentul manual).
Responsabil: responsabilii FSC şi FF de la RNP, DS, OS
Termen: permanent

3. Substanţe de combatere permise de legislaţia românească, dar interzise de standardul FSC – a

se vedea procedura pentru utilizarea pesticidelor (principiul 6 din prezentul manual).
Responsabil: responsabilii FSC şi PP de la RNP, DS, OS
Termen: permanent

Evaluarea impactului acestor neconformităţi, precum şi modul de rezolvare al acestora, va fi

adus la cunoştinţa organismului de certificare cu ocazia vizitelor de monitorizare.

Criteriul 1.5 Pădurile trebuie protejate contra tăierilor ilegale, amplasărilor de construcţii
neautorizate sau altor activităţi ilegale

 Prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale se fac conform procedurilor prevăzute de

legislaţia în vigoare.
Responsabil: responsabilul PP de la ocolul silvic (pentru situaţii speciale responsabilul PP de la DS
şi de la RNP)
7
 Termen: permanent

Criteriul 1.6 Managerii forestieri trebuie să îşi declare aderarea la principiile şi criteriile
FSC pe termen lung

 Managerii forestieri (Director General RNP, Director Direcţie Silvică, Şef Ocol Silvic) vor
semna o declaraţie de respectare a prevederilor şi cerinţelor FSC (Anexa 3).
Declaraţia semnată va fi anexată la dosarul de certificare de la sediul unităţii. În cazul
schimbării managerilor, declaraţia de respectare a prevederilor şi cerinţelor FSC va fi
însuşită şi semnată de noii manageri în termen de 30 de zile de la preluarea funcţiei.
Responsabil: managerii forestieri
Termen: permanent

 La sediul fiecărui ocol silvic există lista suprafeţelor asupra cărora managerii au control, dar
care nu sunt incluse în certificat (model: Raport Lunar/Intranet/Pază /Memoriul activităţii de
paza pădurilor – capitolul I) (Anexa 4).
Responsabil: responsabilul PP de la OS
Termen: permenent

Principiul 2. Proprietatea, drepturile de folosinţă şi responsabilităţile aferente

Criteriul 2.1 Există evidenţe clare şi demonstrate privind drepturile de utilizare a

terenului pe termen lung

 Lista cu unităţile amenajistice incluse în suprafaţa certificată este disponibilă la fiecare

ocol. Ea va fi actualizată permanent la ocol (ţinând cont de retrocedări sau alte intrări/ieşiri),
iar la nivel de DS şi RNP există situaţia anuală a acestor suprafeţe (valabilă la data de 31
decembrie a fiecărui an).
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permenent

 Compartimentul fond forestier de la fiecare OS va deţine harta actualizată a suprafeţelor

incluse în certificatul FSC (actualizată în urma retrocedărilor).
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permanent

 La nivel de DS şi OS se va păstra o evidenţă clară a suprafeţelor validate şi nepuse în

posesie (model raportare: Intranet/Cadastru/Legea1_2000) precum şi a celor aflate în litigiu
(Anexa 5). Suprafeţele puse în posesie pierd imediat statutul de pădure certificată.
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permanent

 Pe harta suprafeţelor incluse în scopul certificării vor apărea marcate şi proprietăţile

învecinate, în care comunităţile locale au asigurat accesul la resursele proprii.
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permanent

8
 Criteriul 2.3 Există mecanisme adecvate pentru rezolvarea disputelor asupra terenurilor
şi dreptului de folosinţă

 În cazul disputelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere (solicitări de

retrocedare), tăierile în zonele respective se vor opri după validarea amplasamentelor de
către Comisia Judeţeană (în cazul în care direcţiile silvice au formulat contestaţii, inclusiv la
aceste validări, tăierile vor fi oprite după emiterea hotărârii definitive a instanţei). Dacă acest
lucru nu este posibil, profitul rezultat din vânzarea masei lemnoase se va restitui
proprietarului de drept, după punerea în posesie (a se vedea Legea 247/2005 art. 40, art. 42
si Legea 46/2008 art. 135, art. 136).
Responsabil: şeful OS
Termen: permanent

Principiul 3. Drepturile comunităţilor locale

Criteriul 3.3 Locurile cu semnificaţie culturală, ecologică, economică sau religioasă

deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală, vor fi recunoscute şi protejate în cadrul
managementul forestier

 În cazul în care, în urma lucrărilor silvice (ex: exploatarea masei lemnoase, construcţii
forestiere, etc) sunt identificate mărturii ale unor situri arheologice, paleontologice,
fosilifere, etc. operaţiunile forestiere se vor suspenda şi se vor anunţa autorităţile
competente. Continuarea lucrărilor se va face numai în urma obţinerii acordului acestor
instituţii.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 Aceste situri enumerate mai sus vor fi materializate pe hărţi. În funcţie de aceste noi
descoperiri se vor adapta măsurile de gospodărire ale pădurilor în cauză.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

Principiul 4. Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor

Atenţie! Prevederile acestui Principiu se aplică atât angajaţilor proprii cât şi firmelor
contractante.

Criteriul 4.1 Comunităţilor din zonă sau din zona adiacentă li se oferă oportunităţi de
angajare, instruire, alte servicii

 Se vor respecta prevederile legale existente referitoare la angajare (publicarea anunţului,

informarea AJOFM, organizarea concursului etc), accesul la serviciile de bază (ex. educaţie,
sănătate), evitarea discriminărilor, nivelul salarizării.
Responsabil: director DS, şef OS
Termen: permanent

Criteriul 4.2 Se vor respecta toate legile şi reglementările privitoare la asigurările de

sănătate şi protecţia angajaţilor şi familiilor acestora

9
  Evaluarea riscurilor de muncă pentru angajaţii proprii (inclusiv personalul TESA) va
conţine obligatoriu evaluarea tuturor riscurilor pentru fiecare loc de munca, precum şi
măsurile necesare pentru eliminarea sau diminuarea acestor riscuri. Responsabilii SSM la
nivel de DS şi OS vor verifica periodic, conform prevederilor legislative, dacă există
evaluarea adecvată a riscurilor, în funcţie de noile locuri de muncă apărute (ex: şoferi,
muncitori manipulatori substanţe chimice, muncitori din formaţiile de exploatare, depozite
etc.)
Responsabil: responsabilul SSM de la OS şi DS
Termen: permanent

 Evaluarea riscurilor de muncă pentru angajaţii firmelor contractante/subcontractante va fi

impusă prin caietele de sarcini/contracte. Existenţa acestor evaluări de risc va fi solicitată de
responsabilii de contract cu ocazia autorizării lucrărilor de exploatare a masei lemnoase sau
predării amplasamentului în cazul altor lucrări silvice. În autorizaţia de exploatare se vor
face menţiuni referitoare la existenţa acestor evaluări de riscuri.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 Instrucţiunile proprii ale firmelor contractante/subcontractante, conform art.15 alin (1) pc.t 3
din HG 1425/2006 vor fi solicitate prin caietele de sarcini/contracte. Existenţa acestor
instructiuni va fi verificată cu ocazia autorizării lucrărilor de exploatare a masei lemnoase
sau predării amplasamentului în cazul altor lucrări silvice. În autorizaţia de exploatare se vor
face menţiuni referitoare la existenţa acestor instrucţiuni.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 Instruirea personalului propriu cu privire la respectarea reglementărilor referitoare la

securitate şi sănătate în muncă (protecţia muncii) se face periodic, de către conducătorii
locurilor de muncă sub coordonarea responsabilului SSM de la ocol şi direcţie, conform
legislaţiei în vigoare şi ţinând cont de riscurile identificate în cadrul evaluărilor de risc.
Responsabil: conducătorii locurilor de muncă, responsabili SSM de la OS şi DS
Termen: permanent

 În cazul firmelor contractante, la predarea amplasamentului, reprezentantul legal al firmei va

fi înştiinţat, sub semnatură, cu privire la obligativitatea efectuării instructajului SSM pentru
muncitorii proprii şi la condiţiile specifice activităţii desfăşurate (Anexa 13).Lista
actualizată a muncitorilor care îşi desfăşoară activitatea în parchet va fi disponibilă în
dosarul partizii.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 Managerii forestieri se vor asigura că echipele proprii au primit şi utilizează echipamentul

individual de protecţie corespunzător riscurilor identificate. Evidenţa repartizării acestui
echipament este reprezentată în Anexa 4.1. Astfel, la predarea amplasamentului se
înştiintează muncitorii cu privire la obligativitatea respectării reglementărilor SSM în
vigoare. Cu ocazia controalelor se verifică modul de utilizare a echipamentului individual de
protecţie, în conformitate cu lista de verificări privind respectarea reglementărilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (pentru lucrări de exploatare vezi Anexa 5b).
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 Managerii forestieri vor urmări ca managerii firmelor contractante să asigure echipamentele

de protecţie pentru muncitori, conforme cu cerinţele minime ale legislaţiei naţionale, prin
includerea acestei obligaţii în caietele de sarcini/contracte. Acest aspect va fi verificat cu
10
 ocazia autorizării lucrărilor de exploatare a pădurilor sau predării amplasamentului în cazul
altor lucrări silvice (pentru lucrări de exploatare vezi Anexa 5b). Înainte de emiterea
autorizaţiei de exploatare se solicită firmelor dovada achiziţionării echipamentului
individual de protecţie (factură, lista inventar, fişă magazie etc.).
Responsabil: şef OS
Termen: permanent.

 La controlul exploatării masei lemnoase se verifică utilizarea echipamentului individual de

protecţie, prin completarea listei de verificări privind respectarea reglementărilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (Anexa 5b).
Responsabil: persoana desemnată să execute controlul exploatării
Termen: permanent

 Neutilizarea unui singur articol al echipamentului individual de protecţie se consideră

neconformitate şi va fi operată automat în registrul de neconformităţi pe linie de SSM
(Anexa 14) elaborat la nivelul fiecărui ocol silvic. În cazul în care neconformităţile SSM se
constată la echipele proprii, se sancţionează personalul vinovat, iar în cazul firmelor
contractante se va proceda, la atenţionarea în scris (Anexa 19), a firmelor respective. De
asemenea, atenţionarea firmei se face inclusiv prin Anexa 5b. Neconformităţile identificate
pe linie de SSM se centralizează anual (Anexa 14), vor fi făcute publice şi aduse la
cunoştinţa firmelor, în scris, împreună cu măsurile ce trebuie îndeplinite în vederea
rezolvării neconformităţilor.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 La a doua abatere a aceleiaşi firme, ocolul silvic va înainta (cu notificarea firmei şi a
direcţiei silvice - Anexa 18) către Inspectoratul Teritorial de Muncă, invitaţie deschisă de
a efectua controlul privind respectarea cerinţelor SSM. Această nouă procedură va fi adusă
la cunoştinţa firmelor de exploatare pentru ca acestea să-şi ia din timp măsuri de îndeplinire
a cerinţelor referitoare la protecţia muncii.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

 La nivelul Direcţiei Silvice şi a fiecărui Ocol Silvic trebuie să existe un Registru de evidenţă
a accidentelor de muncă pentru angajaţii proprii. Pentru fiecare accident de muncă există un
dosar care trebuie să cuprindă: rezultatele investigaţiilor, starea accidentatului,
monitorizarea lui, măsuri de remediere a deficienţelor, sancţiunile aplicate, măsuri de evitare
a unor evenimente similare în viitor, eventuale compensaţii acordate (ex. sprijin financiar,
acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală, zile de concediu medical etc), prelucrarea
evenimentelor şi în cadrul celorlalte unităţi.
Responsabil: responsabilul SSM de la Ocol/Direcţia Silvică în cauză
Termen: permanent

 Pentru angajaţii firmelor contractante, accidentele de muncă sesizate pe raza ocolului, se vor
înscrie separat, pe ultimele file ale registrului pentru angajaţii proprii, menţionându-se
informaţiile referitoare la numele şi prenumele accidentatului, firma la care este angajat,
funcţia ocupată, data producerii accidentului.
Responsabil: responsabilii SSM de la OS şi DS
Termen: permanent

 Politica generală este de a încuraja cazarea muncitorilor în cabane sau în afara pădurii. În
situaţia cazării în pădure se va urmări respectarea condiţiilor de cazare conform cerinţelor
ILO, care presupun existenţa următoarelor:
Dormitor
Bucătărie + cămară alimente
11
 Loc servit masa
Persoană autorizată şi verificată periodic pentru prepararea hranei
Asigurarea apei potabile suficiente
Condiţii igienă personală/duş
Condiţii spălat îmbrăcăminte
Grup sanitar/latrină
Depozit materiale + depozit combustibili

Cu ocazia controlului exploatării se verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai sus (Anexa
5b – Anexă la procesul verbal de control al exploatării).
Responsabil: persoana desemnată cu controlul exploatării
Termen: permanent

Criteriul 4.4 Planificarea şi efectuarea operaţiunilor trebuie să încorporeze rezultatele

evaluării de impact. Vor fi consultate persoanele sau grupurile afectate de operaţiunile de
management efectuate (atât barbaţi cât şi femei)
 Anual se va efectua un studiu de impact socio-economic (Anexa 8) al managementului
forestier, care va cuprinde următoarele aspecte:
1. Identificarea grupurilor afectate.
2. Consultarea periodică a grupurilor afectate.
3. Identificarea impactelor majore asupra acestor grupuri.
4. Prevederea măsurilor de ameliorare a impactului negativ – dacă s-a constatat.
5.Asigurarea contactului periodic cu grupurile afectate şi monitorizarea măsurilor
aplicate.

 De asemenea, înainte de demararea fiecărei activităţi silvice, se va efectua o evaluare

sumară a impactului social (proprietăţi, amplasare drumuri, construcţii), în urma căreia se
vor defini măsurile speciale care trebuie aplicate (Anexa la APV sau la PV predare).
 Cel puţin o dată pe an, la nivel de ocol silvic şi direcţie silvică, se va organiza o întâlnire cu
reprezentanţii comunităţilor locale şi a factorilor interesaţi (ONG, ITRSV, APM, ITM,
instituţii ale statului, operatorii economici, administratori ai ariilor protejate, crescători de
albine, peşte, din zonă, etc.). Se va întocmi şi actualiza evidenţa referitoare la toţi factorii
interesaţi din raza ocolului respectiv (Anexa 15 - Model analiză a factorilor interesaţi). Cu
ocazia întâlnirilor se vor efectua informări asupra:
- rezultatelor din anul precedent;
- planul de lucrări pentru anul în curs;
- se vor culege informaţii despre: necesarul de lemn de foc şi lucru pentru comunităţile
locale;
- eventualele daune (alunecări de teren, inundaţii, drumuri afectate etc.) produse de
activităţile de management forestier;
- prezenţa valorilor ridicate de conservare sub aspect social, cultural sau de mediu.
În acest sens se va încheia un proces verbal (minută) al întâlnirii, care va conţine, pe lângă
agenda de lucru, informaţii detaliate despre temele şi subiectele abordate, întrebări şi răspunsuri din
timpul dezbaterilor, precum şi eventuale comentarii, propuneri sau sugestii formulate de participanţi.
Situaţia referitoare la analiza factorilor interesaţi, lista invitaţiilor cu datele de contact, minuta întâlnirii
şi lista de participanţi vor fi ataşate la dosarul întâlnirii respective.

 La problemele ridicate în cadrul întâlnirilor se vor da soluţii în timpul dezbaterilor (ocazie

cu care vor fi consemnate în procesul verbal al întâlnirii) sau ulterior, pentru problemele
care necesită analize mai amanunţite. Deciziile de soluţionare se comunică factorilor
interesaţi şi se arhivează la dosarul întâlnirii, ca modalitate de încorporare a deciziei în
măsurile de management adoptate.
Responsabil: responsabilii FSC la nivel de direcţia silvică şi ocolul silvic
Termen: minim o dată pe an, în primul trimestru.
12
 Criteriul 4.5. Trebuie stabilite mecanisme adecvate pentru rezolvarea plângerilor şi
pentru asigurarea de despăgubiri în cazul pierderilor sau distrugerilor suferite de localnici în
ceea ce priveşte drepturile lor uzuale, proprietăţile sau mijloacele de trai. Trebuie luate măsuri
pentru evitarea unor astfel de pierderi şi pagube

 Rezolvarea plângerilor, reclamaţiilor se face conform procedurii menţionate în Anexa 2 la

prezentul Manual sau procedurii prevazute în Ordonanţa 27/2002, referitoare la
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (după caz).
Responsabil: responsabilul FSC de la OS şi DS, personalul desemnat să soluţioneze petiţia
respectivă
Termen: permanent

 Cu ocazia întocmirii APV se va realiza o evaluare a impactului activităţilor forestiere în

ceea ce priveşte posibile pagube ce ar putea fi provocate ca urmare a acestor activităţi. În
memoriu justificativ (proces verbal, schiţa parchetului), ca anexă, se menţionează
următoarele: proprietăţi afectate la scosul-apropiatul masei lemnoase, informare asupra
eventualelor restricţii de tonaj, traversarea cursurilor de apă, crescătorii de peşte, zone
defavorizate etc. Menţiunile se regăsesc în Anexa 10 la prezentul manual.
Informaţiile de mai sus vor fi ataşate la dosarul partizii. Responsabilitatea pentru identificarea şi
consultarea grupurilor afectate, respectiv stabilirea măsurilor de reducere a pagubelor şi/sau stabilirea
mecanismelor de compensare va fi a beneficiarului masei lemnoase. Dovada înţelegerii între factorul
afectat şi beneficiarul masei lemnoase va fi prezentată înaintea eliberării autorizaţiei. În cazul primirii
unei sesizări se va urma procedura privind soluţionarea reclamaţiilor.
Responsabil: responsabilul FF de la OS şi şeful OS pentru negocierea privind acordul servituţii
Termen: permanent

 Fiecare ocol şi direcţie silvică va deţine un „Registru de înregistrare a sesizărilor şi

reclamaţiilor”. Compensarea pagubelor produse de vânat se face conform legislaţiei în
vigoare (HG 1679/2008 „Modalitatea de acordarea despagubirilor prevăzute de legea
vânătorii”). Stabilirea şi compensarea pagubelor produse în urma lucrărilor de exploatare se
va face de comun acord, conform legislaţiei în vigoare (ex. Codul Civil, Codul Silvic art. 67,
Regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei).
Responsabil: director DS, şeful OS
Termen: permanent

Principiul 5. Beneficii din partea pădurii

Criteriul 5.1 Managementul forestier va căuta să asigure viabilitatea economică, luând în

condiderare toate costurile: de mediu, sociale şi de producţie, asigurând totodată investiţiile
necesare menţinerii productivităţii

 La fiecare unitate şi subunitate Romsilva se vor evidenţia, în bugetul de venituri şi

cheltuieli, costurile asociate implementării angajamentelor sociale şi de mediu,
identificate în Principiile 4 şi 6. Aceste costuri se vor referi, cel puţin, la următoarele
categorii de cheltuieli:

1. Costuri sociale şi drepturi angajaţi (principiul 4):

- Cheltuieli salariale, CAS, CASS, şomaj şi alte asigurări, tichete de masă sau tichete
cadou.
- Cheltuieli privind SSM, uniforme, drepturi conform CCM.

13
 - Cheltuieli de organizare a consultărilor publice, studii de impact social.
- Cheltuieli de cazare şi transport pentru personal propriu etc.

2. Costuri de mediu (principiul 6):

- Fondul de mediu (2% din valoarea masei lemnoase).
- Taxe şi tarife plătite către APM.
- Studii de impact de mediu.
- Cheltuieli de administrare a ariilor protejate.
- Cheltuieli pentru evitarea poluării şi protecţia biodiversităţii.
- Cheltuieli de amenajare, întreţinere drumuri de tractor (inclusiv podeţe de traversare a
râurilor).
- Lucrări de cercetare contractate de ICAS şi alte instituţii;
Responsabil: director economic DS, contabil şef OS
Termen: anual

Criteriul 5.3 Se urmăreşte minimizarea resturilor asociate recoltării şi prelucrării

lemnului în pădure, precum şi evitarea distrugerilor asupra altor resurse

 Se va urmări, în limita posibilităţilor, ca lucrările de exploatare a masei lemnoase să fie

desfăşurate cu utilaje performante şi cu impact redus asupra mediului (ex. funiculare sau
harvester/forwarder - doar acolo unde condiţiile staţionale sunt corespunzătoare, cu
implicaţii minore asupra drumurilor sau solului etc).

 Contractarea prestărilor de servicii exploatare masă lemnosă, se poate face prin proceduri
de achiziţie care să aibă în vedere cea mai avantajoasă ofertă tehnico-economică, prin care
se va încuraja folosirea utilajelor de exploatare performante şi cu impact redus asupra
mediului.
Responsabil: directorul DS
Termen: permanent

Criteriul 5.4 Prin managementul forestier se va urmări întărirea şi diversificarea

economiei locale, evitându-se dependenţa de un singur produs forestier

 La nivelul DS se va realiza o evaluare a gamei de produse şi servicii forestiere potenţiale,

incluzând şi speciile ”mai puţin cunoscute”, produse forestiere nelemnoase şi oportunităţile
recreative (prognoza fructe de pădure, cote de recolta vânat, salmonicultură, puieţi
forestieri şi ornamentali, silvoturism etc). Vor fi avute în vedere veniturile fundamentate cu
ocazia întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli.
Responsabil: responsabil producţie DS
Termen: permanent

Criteriul 5.5. Prin management se asigură recunoaşterea, menţinerea şi, unde este cazul,
creşterea valorii serviciilor pădurii cum ar fi protejarea bazinelor hidrografice, a capacităţii
biogene a apelor etc.

 La nivelul DS va exista o evaluare a necesarului de lucrări hidrotehnice şi a amenajărilor

piscicole, precum şi urgenţa realizării acestora. Totodată, cu ocazia lucrărilor de amenajare,
încă de la redactarea temei de proiectare respectiv avizarea acesteia în cadrul Conferinţei I,
vor fi luate în considerare măsurile de management pentru zonele tampon din apropierea
cursurilor de apă, habitatele marginale, lemnul mort, zonele de traversare a cursurilor de
apă.
Responsabil: responsabil investiţii/producţie DS
Termen: permanent

14
  În cazul în care, în aval de parchetele aflate în curs exploatare există captări de apă potabilă,
păstrăvării, crescătorii de peşte sau ferme pentru creşterea altor organisme acvatice, se vor
lua măsuri stricte pentru protejarea cursurilor de apă şi pentru evitarea sau diminuarea unor
eventuale pagube. În aceste cazuri, traversarea cursurilor de apă se va face doar prin locuri
special amenajate cu poduri, podeţe. În situaţii temeinic justificate, când tulburarea
cursurilor de apă este inevitabilă şi există riscul producerii unor pagube la aceste
amenajări/crescătorii, vor fi anunţaţi proprietarii/administratorii acestora, în vederea
adoptării măsurilor de protecţie. Informaţiile referitoare la existenţa unor astfel de
amenajări/crescătorii vor fi culese încă de la punerea în valoare şi se vor înscrie în Anexa 10
a prezentului manual. La consultările publice organizate la nivel de ocol vor fi invitaţi să
participe şi reprezentanţi ai acestor crescătorii.
Responsabil: şef ocol
Termen: permanent

Criteriul 5.6 Cotele de tăiere nu vor depăşi nivelul gestionării durabile (posibilitatea)

 Volumul de material lemnos extras nu va depăşi posibilitatea stabilită prin amenajamentele

silvice. Prin exceptie, posibilitatea anuală se poate depăşi cu volumul de lemn nerecoltat din
anii anteriori sau cu volumul produselor accidentale din arboretele afectate de factori biotici
şi abiotici, în condiţiile reglementărilor în vigoare.
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

Principiul 6. Impactul asupra mediului

Criteriul 6.1. Evaluarea de impact de mediu trebuie să fie conformă cu modul de aplicare
a operaţiunilor forestiere, luând în calcul şi unicitatea resurselor afectate, fiind integrată în
sistemul de management. Evaluarea va include consideraţii legate de peisaj şi impactul
instalaţiilor de procesare la faţa locului. Evaluarea de impact se va face înainte de începerea
operaţiunilor ce afectează zona respectivă

Necesitatea asigurării unui nivel înalt de protecţie a mediului este stabilită prin
H.G.nr.1076/2004, care este de fapt transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2001/42/CE.
H.G. nr.1076/2004 stabileşte procedura de realizare a evaluării de mediu, aplicatã în scopul emiterii
avizului de mediu necesar adoptării planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative
asupra mediului, definind rolul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cerinţele de
consultare a factorilor interesaţi şi de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte
integrantă din procedura de adoptare a planurilor şi programelor.
Planurile şi programele care intră sub incidenţa H.G.nr.1076/2004 sunt stabilite prin OM nr.
995/2006. În domeniul silviculturii, acestea sunt:
a) Strategia de împăduriri;
b) Program de împădurire şi combatere a eroziunii solului;
c) Planuri de protecţie a pădurilor;
d) Planuri de management al pădurilor;
e) Amenajamentele silvice.
În cazul în care planurile sau proiectele se referă la terenuri forestiere din cadrul ariilor
naturale protejate de interes comunitar, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale acestora se va
efectua conform Ghidului metodologic aprobat prin O.M. nr. 19/2010.

15
 În vederea obţinerii actului administrativ de la agenţiile pentru protecţia mediului, necesar
emiterii ordinului de ministru de aprobare a amenajamentelor, ocoalele silvice depun, după Conferinţa
a II-a de amenajare, următoarele documente:
- notificare;
- procesul verbal al Conferinţei a II-a de amenajare;
- coordonatele Stereo 70 pentru suprafaţa supusă evaluării;
- amplasarea geografică a ocolului silvic (judeţ, localităţi);
- harta ocolului silvic;
- măsurile care se pot lua în caz de calamităţi.
După analizarea documentaţiilor şi supunerii acestora dezbaterii publice, agenţiile pentru
protecţia mediului decid asupra etapelor de parcurs pentru realizarea procedurilor prevăzute în H.G.
nr. 1076/2004
Amenajamentele silvice sunt aprobate de către minister doar după obţinerea actului
administrativ (Decizie de încadrare sau Aviz de mediu), emis de Agenţia de Protecţie a Mediului.
De asemenea, Agenţia de Protecţie a Mediului emite autorizaţie de mediu pentru activitatea de
exploatare. În mod suplimentar, fiecare agent economic contractant este autorizat pentru activitatea
de exploatare, iar după contractare această autorizaţie este actualizată ţinând cont de partizile
adjudecate. Cu ocazia constituirii actului de punere în valoare se întocmeşte Anexa 10, ce constituie
o altă componentă a sistemului de evaluare a impactului de mediu.

 Înainte de demararea activităţilor/operaţiunilor silvice (ex: punere în valoare, exploatarea

masei lemnoase, construcţia sau reabilitarea drumurilor forestiere, împăduriri, alte
construcţii sau lucrări) se va analiza necesitatea efectuării unei evaluări a impactului de
mediu al activităţii respective.
- În situaţia în care lucrarea necesită evaluare de impact de mediu conform legislaţiei în
vigoare, se va efectua această evaluare de impact în conformitate cu procedura APM;
- În situaţiile în care operatiunile forestiere nu necesită în mod specific, conform reglementărilor
în vigoare, o evaluare de impact asupra mediului, se va proceda după cum urmează:
a. Odată cu stabilirea amplasamentului pe care se va desfăşura activitatea
respectivă, se vor analiza documentele existente la ocol referitoare la:
prevederile amenajamentului silvic, harta silvică la nivel de u.a. (se va acorda
atenţie vecinătăţilor, cursurilor de apă existente în zonă, drumurilor forestiere
etc.), hărţile şi registrele cuprinzând elementele de biodiversitate relevante
(care necesită măsuri speciale de protejare), identificate în zona respectivă,
PVRC-urile, suprafeţele 5% (excluse de la tăierile cu scop comercial) şi 10%
(destinate conservării biodiversităţii), alte studii sau informaţii existente.
b. Cu ocazia demarării efective a lucrărilor în teren, responsabilul cu punerea în
valoare întocmeşte Anexa 10. După finalizarea lucrărilor de punere în
valoare, respectiv depunerea carnetului de inventariere însoţit de Anexa 10,
verifică şi semnalează necesitatea actualizării elementelor menţionate în baza
de date de la ocol.
c. Baza de date (registre, hărţi, studii etc) existentă la ocol se actualizează
permanent pe baza noilor informaţii (Anexa 10, Anexa 11, patrulări
periodice, rapoarte lunare ale pădurarilor).
d. Se vor lua măsuri de evitare sau diminuare a pagubelor asupra proprietăţilor
învecinate afectate de lucrările respective, precum şi de acordare de
compensaţii (de către beneficiar/agentul economic contractant, cu înştiintarea
prealabilă a acestuia prin Anexa APV şi Anexa la autorizaţie) în cazul în care
pagubele sunt inevitabile.
e. Se vor lua măsuri de protejare a cursurilor permanente de apă, prin
constituirea zonelor tampon (cu lăţimi de 2-5 m), în care intervenţiile vor
avea caracterul unor tăieri de conservare, evitarea traversării acestor zone
tampon iar acolo unde acest lucru nu este posibil, se vor amplasa podeţe sau

16
 tuburi în locurile de traversare a cursurilor de apă şi se vor marca pe hartă şi
în teren aceste locuri.
f. În cazul existenţei elementelor de biodiversitate relevante, a PVRC-urilor, a
suprafeţelor 5% (excluse de la tăierile cu scop comercial) şi 10% (destinate
conservării biodiversităţii), vor fi adoptate măsurile de management conform
studiilor existente.
g. Momentul execuţiei şi intensitatea activităţilor forestiere se vor stabili ţinând
cont de aceste măsuri de management.
h. Cu ocazia predării amplasamentului se vor prezenta obiectivele de protejat
precum şi măsurile speciale de management pentru aceste obiective, se va
asigura instruirea muncitorilor şi se va solicita dotarea cu echipamentul
individual de protecţie.
i. Cu ocazia controalelor efectuate (controlul exploatării, control de fond,
reprimirea parchetului etc) se va monitoriza modul de respectare a măsurilor
dispuse prin autorizaţie şi procesul verbal de predare-primire.
j. În eventualitatea semnalării unor informaţii noi referitoare la elemente de
biodiversitate, obiective sociale, situri arheologice etc. se va proceda la
actualizarea bazei de date de la ocol.
k. Dosarul partizii va conţine, în mod obligatoriu, documentele meţionate în
Anexa 21 la prezentul manual.
Responsabil: şef ocol, responsabil FF, personalul desemnat să execute lucrarea respectivă
Termen: permanent

Criteriul 6.2a Se aplică măsuri de protecţie pentru speciile rare, ameninţate sau periclitate
şi pentru habitatele acestora

 Fiecare ocol silvic îşi va stabili propria listă a speciilor rare, ameninţate periclitate, luând în
considerare următoarele surse de informaţii: OUG nr. 57/2007 (Anexele 4a si 4b),
amenajamentele silvice, studii biologice, lucrări de specialitate, teze de doctorat, planuri de
management cinegetice, inventare ale biodiversităţii, informaţii care au stat la baza declarării
statutului de arie protejată pentru o anumită zonă, planuri de management ale ariilor
protejate, hărţi, evidenţe sau cataloage ale siturilor Natura 2000 din România etc.
 După identificare, la nivelul fiecărui ocol silvic se va întocmi „Registrul de evidenţă a
elementelor de biodiversitate” (Anexa 12). În acest registru se vor înregistra acele elemente
de biodiversitate care necesită măsuri speciale de conservare, cu atenţie deosebită pentru
speciile rare, ameninţate, pericilitate sau pentru habitatele acestora (locuri de cuibărire, locuri
de hrănire etc). În acest registru se vor înscrie şi exemplare de arbori excepţionali (din punct
de vedere al elementelor taxatorice: diametru, înalţime).
 De asemenea, în vederea actualizarii si completării acestui registru, pe lângă informaţiile
furnizate de personalul propriu (colectate cu ocazia efectuării impactului de mediu anterior
desfăşurării fiecărei operaţiuni sau a diverselor controale periodice), se vor organiza
consultări publice la care vor fi invitate Agenţiile de Protecţie a Mediului, diverse instituţii
de învăţământ, administratori ai fondurilor de vânătoare, ONG-uri, muzee (de ştiinte ale
naturii, biologie, istorie, geologie), experţi locali, administratori sau custozi ai ariilor
protejate, alte organizaţii de specialitate.
 Pentru speciile rare, ameninţate, periclitate vor fi disponibile fotografii ale acestora la sediul
ocolului sau ataşate la registru de biodiversitate. Personalul de teren va fi instruit
suplimentar, în mod regulat, în sensul recunoaşterii potenţialelor specii rare din raza ocolului,
prin prezentarea unor materiale foto sau video în cadrul programelor de instruire periodică.
Aceste instruiri vor fi organizate împreună cu personal calificat, de specialitate (ex. biologi,
specialişti în biodiversitate, profesori, reprezentanţi ai APM sau ariilor protejate din raza
ocolului silvic, specialişti proprii etc).
 Pentru speciile înregistrate în acest registru, se vor aplica două seturi de măsuri:

A. Măsuri generale
17
 Majoritatea speciilor, au nevoie în perpetuarea lor, de o serie de habitate diferite, care să le
asigure: hrană sau locuri de adăpost, refugiu sau reproducere. În acest sens se vor aplica
(preventiv) un set de măsuri generale pentru toate suprafeţele gospodărite, indiferent dacă
sunt semnalate specii deosebite sub raportul conservării biodiversităţii. Pentru menţinerea
acestor habitate sunt suficiente măsurile care se aplică curent în practica silvică, între care
amintim:
- promovarea regenerării naturale;
- conservarea ecotipurilor forestiere;
- menţinerea tipului natural fundamental de pădure;
- menţinerea şi promovarea subarboretului acolo unde este posibil;
- alegerea unor compoziţii ţel în concordanţă cu tipul natural fundamental de pădure ;
- menţinerea unei structuri echilibrate a claselor de vârstă;
- menţinerea unor arbori pentru biodiversitate – zonele tampon din apropierea cursurilor de
apă;
- menţinerea unei cantităţi de lemn mort în pădure;
- protejarea habitatelor marginale etc.

Aceste măsuri de ordin general sunt concepute şi pentru speciile de interes conservativ,
pentru care un management punctual nu este relevant (specii ce nu pot fi localizate prin
natura comportamentului specific/populaţional).

B. Măsuri speciale
Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea speciilor rare, ameninţate, periclitate în
zonele importante pentru perpetuarea lor şi acolo unde acestea au fost identificate, luând în
considerare inclusiv evaluarea impactului de mediu. Dintre măsurile speciale de conservare
amintim:
- constituirea unor zone de linişte în imediata apropiere;
- interzicerea activităţilor forestiere în anumite perioade ale anului;
- interzicera păşunatului;
- interzicerea utilizării anumitor substanţe de combatere;
- menţinerea unor grupe de arbori bătrâni, scorburoşi, devitalizaţi ca şi locuri de cuibărit;
- protejarea cuiburilor de păsări şi a muşuroaielor de furnici etc.

 Înainte de executarea oricărei activităţi în pădure, şeful de ocol sau împuternicitul acestuia
consultă acest registru şi informează personalul desemnat pentru efectuarea lucrării despre
existenţa elementelor de biodiversitate din zonă, identificarea şi localizarea acestora,
măsurile specifice de management. Conducătorul lucrării va ţine cont de aceste informaţii şi
în continuare va actualiza/finaliza evaluarea impactului de mediu luând în considerare
prezenţa şi nevoile de conservare ale speciilor rare, ameninţate, periclitate, ce necesită măsuri
speciale de management (Anexa 10).

 Din acest registru se preiau informaţiile necesare precum şi măsurile de conservare care se
menţionează în anexele la APV şi la PV de predare-primire. Monitorizarea elementelor de
biodiversitate se face cu ocazia controalelor de exploatare, a reprimirilor (Anexa 22) sau a
controalelor periodice - controale de fond sau parţiale, patrulări, inspecţii (Anexa 5b, Anexa
11, rapoarte lunare etc).

 Registrul va fi actualizat ori de câte ori sunt semnalate elemente noi de biodiversitate, iar
informaţiile din aceste registre vor fi utilizate la elaborarea noului amenajament, în sensul
corelării prevederilor amenajamentului cu măsurile de protejare a acestor specii.

Responsabil: responsabilul FF şi personalul desemnat să execute controale

Termen: permanent

18
 O listă cu exemple de specii/habitate care pot face obiectul registrului de biodiversitate (care
necesită măsuri speciale de protecţie), împreună cu măsurile minime de management, precum şi cu
fotografii ale acestor specii este ataşată prezentului manual. Această listă va fi pusă la dispoziţia
personalului de teren, într-un format adecvat (ex. format A5, color), astfel încât să fie uşor de
transportat şi utilizat.

 Ataşat „Registrului de evidenţă a biodiversităţii” există hărţi pe care se materializează arealul

elementelor de biodiversitate identificate (materializarea se face pe aceeaşi hartă cu
reprezentarea suprafeţelor de 5% si 10%, detaliate la criteriul 6.2b ). În funcţie de
informaţiile din Registrul de evidenţă a biodiversităţii se vor adopta măsuri de management
în vederea protejării speciilor identificate. Acolo unde există Situri Natura 2000 sau Arii
Protejate, măsurile de management vor respecta prevederile planurilor de management/setul
de măsuri minime de conservare.
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permanent

Criteriul 6.2b Zonele de conservare şi cele protejate trebuie stabilite în funcţie de scara şi
intensitatea operaţiunilor forestiere şi de unicitatea resurselor afectate

 Suprafaţele destinate conservării biodiversităţii reprezintă minimum 10% din suprafaţa

unităţii (denumită generic „suprafaţa 10%”). În această categorie se înscriu suprafeţele de
fond forestier incluse în reţeaua de arii protejate (parcurile naturale sau naţionale, rezervatii
naturale sau ştiinţifice etc). Vor fi avute în vedere criteriile care au stat la baza declarării
acestor suprafeţe ca arii aprotejate. Evidenţa acestei suprafeţe va fi ţinută tabelar, după
modelul de mai jos:

UP u.a. Supraf. g.f. ctg. f.

….
Total . ..... ha

 Suprafeţele excluse de la tăierile cu scop comercial reprezintă minimum 5% din suprafaţa

unităţii (denumită generic „suprafaţa 5%”). În această categorie se înscriu unităţile
amenajistice încadrate în tipul funcţional I (T I), suprafeţele încadrate în PVRC 1.2, 1.3 şi 3
(pentru care se accepta măsuri de non-intervenţie), precum şi cele din tipul funcţional 2 (T
II) la care sunt prevăzute tăieri de conservare cu procent de extragere de până la 10% în
deceniu, ţinând cont de următoarele criterii:
- ecosistemele forestiere să fie în stare favorabilă de conservare (evaluare teren);
- pădurile să prezinte structuri apropiate de cele naturale, cu arbori bătrâni şi compoziţii
diverse;
- pe cât posibil, se vor alege versanţi adapostiţi, contribuind astfel la stabilitatea ecologică
a zonelor;
- pe cât posibil, se vor alege trupuri compacte de pădure care să-şi asigure capacitatea de
autoreglare;
- influenţele antropice (indirecte) să fie minime;
- studii/documentaţii existente: reţeaua Natura 2000, ICAS, WWF DCP, SOR cu privire
la zonele importante pentru conservarea biodiversităţii;

Evidenţa suprafeţei de 5% va fi ţinută tabelar, după modelul de mai jos:

Tipul de
UP u.a. Supraf. g.f. ctg. f. pădure

19
 ….
Total . ..... ha

 În situaţii justificate (vătămari produse de factori biotici şi abiotici), în suprafeţele de 5% din

T2, se vor putea executa lucrările necesare chiar dacă se depaşeşte pragul de 10% ca şi
procent de extragere, cu condiţia ca aceste suprafeţe să fie înlocuite cu alte suprafeţe
echivalente.

 Suprafeţele 5% (excluse de la tăieri cu scop comercial) şi 10% (destinate conservării

biodiversităţii) vor fi marcate pe hărţi în mod distinct (pe aceeaşi hartă cu elementele de
biodiversitate).

 Desemnarea acestor suprafeţe (5 % şi 10%) se va face la nivel de ocol şi direcţie silvică şi

va fi centralizată la nivelul RNP Romsilva (pragurile de 5% respectiv 10%, urmând a fi
respectate la nivelul regiei pentru fiecare certificat).

Responsabil: responsabilul FF de la OS, DS

Termen: permanent

Criteriul 6.2c Vânătoarea, pescuitul, amplasarea de capcane şi recoltarea produselor

forestiere în mod neadecvat trebuie atent controlate

 Datele referitoare la evaluarea vânatului, inclusiv cotele de recoltă, pentru fondurile proprii
de vânătoare vor fi disponibile la sediul unităţii. Pentru fondurile de vânătoare care nu sunt
gospodărite de unitate, datele se obţin de la ITRSV, APM, site-ul ministerului de
specialitate, sau direct de la gestionarul fondului.
Responsabil: Responsabil cu vânătoarea (în cazul fondurilor de vânătoare proprii)
Termen: anual

 Personalul de teren are obligaţia, conform atributiunilor de serviciu, să raporteze în scris,

atunci când sunt semnalate, orice activităţi ilegale legate de vânătoare, pescuit sau recoltarea
de specii protejate din raza suprafeţelor administrate. Raportarea se face către responsabilul
cu vânătoarea, cel cu paza şi protecţia de la ocol, şeful de ocol, director şi/ sau poliţia în
funcţie de gravitatea faptelor comise. Aceste demersuri se înscriu în categoria activităţilor de
prevenire a braconajului sau capturării speciilor protejate.
Responsabil: şef district /pădurar/pădurar de vânătoare
Termen: permanent

Criteriul 6.3 Valoarea ecologică şi funcţiile pădurii trebuie să rămână intacte, să fie
îmbunătăţite sau refăcute

 Prin activităţile specifice silviculturale se va asigura ocrotirea habitatelor marginale şi a

vegetaţiei limitrofe după caz, pentru menţinerea condiţiilor specifice în vederea protejarii
biodiversităţii caracteristice acestor suprafeţe. La nivelul RNP Romsilva sunt considerate
habitate marginale următoarele: liziera pădurii, pădurile ripariene (din apropierea imediată a
cursurilor permanente de apă), zonele umede şi stâncariile, grohotişurile sau terenurile
sărăturate. Informaţiile despre aceste habitate marginale se raportează de către personalul de
teren şi se înregistrează în registrul de biodiversitate. Descrierea acestor habitate marginale
este menţionată în Anexa 16.

 Pentru protecţia habitatelor marginale (stâncării, zone mlaştinoase, cursuri de apă, etc.) se
vor respecta măsurile de management menţionate în Anexa 16. Aceste zone se vor

20
 materializa pe schiţele parchetelor (anexa APV şi în procesul verbal de predare spre
exploatare) şi pe hărţile cu elemente de biodiversitate.
Responsabil: persoanele care întocmesc APV şi cele desemnate să efectueze predarea parchetului
Termen: înainte şi pe perioada exploatării.

 Pentru protejarea cursurilor permanente de apă, acolo unde este necesar şi oportun, se vor
stabili zone tampon, cu lăţimea de 5 m (în cazul cursurilor de apă regularizate lătimea zonei
de protecţie va fi de 2 m), în care intervenţiile prevăziute de amenajament vor avea
intensităţi adecvate, asigurându-se permanenţa vegetaţiei forestiere. Se va acorda o atenţie
deosebită zonelor limitrofe cursurilor permanente de apă (definite de Legea 107/1996
republicată) cu pericol ridicat de eroziune. Cu ocazia viitoarelor lucrări de amenajare se va
analiza oportunitatea încadrării acestora în subparcele distincte.
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: permanent

 Lemn mort: O parte din lemnul mort (doborât sau pe picior) trebuie să rămână pe loc pentru
a asigura continuitatea în timp şi spaţiu a tuturor elementelor lanţului trofic şi astfel pentru a
participa la conservarea biodiversităţii respectiv menţinerea unor ecosisteme forestiere
sănătoase, stabile. Lemnul mort aflat în diferite stadii de descompunere reprezintă medii de
viaţă pentru o serie de specii forestiere: habitate de reproducere (ex: zone de cuibărire,
culcuşuri, bârloage), habitate de hibernare (oferind izolaţie termică pe timp de iarna), zone
de refugiu (ex: amfibieni, pe timp secetos), habitate de adăpost, hrănire şi vânătoare. De
asemenea, lemnul mort are o serie de funcţii ecologice importante cum ar fi:
o Îmbunătăţirea regimului hidrologic
o Rol antierozional
o Asigură condiţii de regenerare a pădurilor în conditii grele de vegetaţie
o Participă la menţinerea unei stări fitosanitare favorabile
o Menţinerea potenţialului productiv al pădurilor
o Sechestrarea de CO2 – combaterea schimbărilor climatice
o Asigură menţinerea unui stil de viaţă tradiţional

 Cu ocazia lucrărilor de punere în valoare (cu excepţia produselor de igienă şi a celor

accidentale) vor fi identificaţi arborii morţi, pe picior sau doborâţi (circa 2-3 arbori/ha), care
se vor însemna cu vopsea, cu litera „M”, fiind menţionaţi în procesul verbal de marcare şi în
APV (Anexa 10), cu precizarea că nu sunt marcaţi şi nu vor fi extrasi cu ocazia lucrărilor de
exploatare.
 Ca alternativă, lemnul mort se va identifica odată cu desemnarea arborilor de biodiversitate
(„insule de îmbătrânire” cu suprafeţe sub 0.1 ha), selectaţi pentru protejarea izvoarelor,
elementelor de biodiversitate, habitatelor marginale sau zonelor tampon aferente cursurilor
de apă.
 În cazul punerii în valoare de produse secundare (rărituri) se vor alege, cu precădere, arbori
pe picior, din esenţe moi, cu diametrul de minim 20 cm sau arbori preexistenţi.
 În cazul punerii în valoare de produse principale, se vor alege, cu precădere, arbori doborâţi
sau iescari (care nu prezintă pericol din punct de vedere SSM), arbori foarte bătrâni ajunşi la
limita fiziologică, arborii valoroşi din punct de vedere al biodiversităţii (cu crăpături,
scorburoşi, prezenţa cuiburilor, surse hrană pentru păsări etc).
 De asemenea, o parte din arborii limitrofi căilor de scos apropriat, prejudiciaţi în urma
transportului materialului lemnos, pot fi lăsaţi în parchet ca şi „arbori de sacrificiu”,
îndeplinind în acelaşi timp rolul de arbori pentru biodiversitate.
 Nu vor fi încadrate în categoria lemnului mort următoarele elemente: resturile de exploatare,
crengile, frunzele sau litiera pădurii etc.
 Monitorizarea lor se va face cu ocazia predării parchetului spre exploatare, a controalelor în
parchete (Anexa 5b), a reprimirilor (Anexa 22) şi a inspecţiilor de fond.

21
 Responsabil: personalul desemnat să execute punerea în valoare şi cel desemnat să execute
controale/reprimiri, inspecţii de fond.
Termen: permanent.

Criteriul 6.4 Mostre reprezentative ale ecosistemelor existente în zonă vor fi protejate în
starea lor naturală şi marcate pe hărţi, în concordanţă cu extinderea şi intensitatea operaţiunilor
desfăşurate şi cu unicitatea resurselor afectate

 În tabelul cu evidenţa suprafeţelor de 5% (suprafeţe excluse de la tăieri cu scop comercial) se

regăsesc informaţiile referitoare la tipurile de pădure protejate, evidenţiindu-se diversitatea
acestor tipuri de pădure (ca şi eşantioane reprezentative).
Responsabil: responsabilul FF de la OS, DS
Termen: permanent

Criteriul 6.5 Este necesar a se elabora şi implementa instrucţiuni pentru controlul

eroziunii, construcţia de drumuri, protejarea resurselor de apă, diminuarea pagubelor produse
de exploatare şi alte activităţi perturbatoare.

 Proiectarea noilor drumuri de tractor în parchete se va face astfel încât alterarea

caracteristicilor naturale să fie minimală. Ori de câte ori este posibil amplasarea drumurilor
se va face pe trasee naturale, culmi sau pe pante domoale. Se va evita construcţia drumurilor
pe văi abrupte sau zone instabile, canale de drenaj naturale sau pe pâraie. Taluzele şi alte
lucrări pentru amenajarea drumului vor fi stabilizate pentru a se evita eroziunea. De
asemenea pentru evitarea eroziunii se vor prevedea canale sau tuburi pentru scurgerea apei.
Acestea nu vor deversa în cursurile naturale de apă, sau dacă nu e posibil se vor realiza
camere de liniştire. La realizarea canalelelor/rigolelor se va avea în vedere să nu fie
împiedicată migraţia peştilor sau să nu se accelereze cursul apei. De asemenea, se va avea în
vedere evitarea traseelor de-a lungul pâraielor (prin pârâu), iar traversarea cursurilor de apă
se va face perpendicular, cu luarea măsurilor de prevenire a tulburării apei (se vor amplasa
podeţe de lemn sau din tuburi, după caz), iar numărul de treceri se va reduce la minimum.
Drumurile şi traseele de vale vor fi amplasate cât mai departe de cursul apei. La nivel de ocol
silvic se va realiza un inventar al drumurilor de tractor existente, neconforme cu standardul
FSC (Anexa 6). Acestea se vor reproiecta. (ex: drumurile care au traseul de-a lungul
pâraielor, cele care conţin pante transversale mai mari de 35 de grade, drumuri amplasate în
zone cu pantă longitudinală mai mare 25 de grade, drumuri care afecteaza zonele
mlăştinoase, stâncăriile precum şi alte ecosisteme fragile). Drumurile prin albiile pâraielor se
vor închide.
 Se vor lua măsuri de întreţinere corespunzătoare a drumurilor forestiere.
 Soluţiile tehnice referitoare la precizările de mai sus se stabilesc cu ocazia punerii în valoare
(Anexa 10) şi se definitivează cu ocazia întocmirii şi aprobării procesului tehnologic de
exploatare.
 La controalele de exploatare şi reprimire se verifică respectarea soluţiilor tehnice şi se
monitorizează eficienţa acestora (Anexa 5b, Anexa 22).
Responsabil: şef ocol, persoana desemnată cu întocmirea procesului tehnologic al partizii.
Termen: permanent

 Personalul de pe utilaje va fi instruit corespunzător, cu privire la regulile de traversare a

cursurilor de apă şi la amplasamentul locurilor permise pentru acest lucru (Anexa 13).
Drumurile de scos apropiat, locurile de traversare a apelor, zona de platformă primară, zona
de organizare şantier vor fi materializate pe schiţele parchetului şi în teren conform
reglementărilor în vigoare.
Responsabil: personalul desemnat cu predarea parchetelor.
22
 Termen: permanent

 Acolo unde se impune, pentru diminuarea pagubelor produse de exploatare, la predarea

parchetului, zonele ce trebuie protejate precum şi zonele periculoase din punct de vedere al
protecţiei muncii, existente pe suprafaţa parchetului, vor fi demarcate în teren cu semne
vizibile (panglică sau vopsea).
Responsabil: Persoana desemnată cu predarea parchetului
Termen: permanent

 Caietul de sarcini, anexă la contractul de vanzare-cumparare masă lemnoasa pe picior şi la

contractele de prestări servicii, ce cuprinde regulile silvice de exploatare (Anexa 7), va fi
prelucrat în prezenţa muncitorilor echipei de exploatare, cu ocazia predării parchetului de
către persoana desemnată să execute predarea parchetului. Cu această ocazie, cei instruiţi vor
semna procesul verbal de predare (Anexa 13) care va fi depus la dosarul partizii.
Responsabil: persoana desemnată să efectueze predarea parchetului
Termen: înainte de începerea exploatării.

Criteriul 6.6a Sistemul de management trebuie să promoveze metode de combatere non-

chimice a dăunătorilor şi să evite utilizarea pesticidelor

 Utilizarea substanţelor chimice de combatere se va face numai cu aprobarea şefului unităţii,

păstrându-se tot timpul controlul acestor substanţe. Se va asigura înregistrarea lor strictă iar
folosirea lor se va face numai în urma unei justificări documentate (ex: statistica şi prognoza
dăunătorilor, memoriu, deviz, antemăsurătoare etc.)
 În propunerea de utilizare a pesticidelor (în memoriul justificativ) se va specifica şi
alternativa/alternativele de combatere non-chimică (după caz), împreună cu motivele
respingerii acestora.
 La folosirea substanţelor de combatere a dăunătorilor (inclusiv erbicide) se vor respecta
normele de transport, depozitare, aplicare şi evidenţă a pesticidelor. Se va păstra o evidenţă
clară a tratamentelor aplicate (dăunătorul combătut, suprafaţa pe care s-a efectuat
tratamentul, perioada efectuării tratamentului, cantitatea de substanţă folosită pe unitatea de
suprafaţă, specificaţiile tehnice ale produsului).
 Nu se vor utiliza decât substanţe omologate, conform precizărilor serviciului de specialitate
din centrala RNP Romsilva. În cazul în care există o substanţă aprobată de legislaţia
românească în vigoare dar neagreată de standardul FSC şi pentru care nu există înlocuitor
agreat de standardul FSC, se vor căuta metode de combatere alternative iar efectele acestora
vor fi monitorizate şi menţionate în evidenţe. Dacă nu au fost identificate metode alternative
sau dacă cele identificate nu au avut ca efect combaterea dăunătorului, atunci se poate
solicita o derogare de la standardul FSC pentru a folosi substanţa chimică în cauză.
 La sediul fiecărui OS există un registru al substanţelor chimice, care conţine următoarele
informaţii:
- numele produsului/substanţa activa
- localizarea suprafeţei tratate
- mărimea suprafeţei
- metoda utilizată pentru tratament
- data efectuării tratamentului (sau data începerii şi data finalizării tratamentului)
- cantitatea de substanţă utilizată
 Justificarea detaliată a cantităţii folosite se găseşte în bonurile de lucru/procese verbale de
recepţie pentru lucrările executate de prestator.
Responsabil: responsabilul PP de la OS, DS
Termen : permanent
23
 Criteriul 6.6b Pesticidele de tip 1A sau 1B stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(WHO), cloruri hidrocarbonate, pesticide persistente, toxice sau ale căror derivate rămân
biologic active şi se acumulează în lanţul alimentar, precum şi alte pesticide nepermise de
acordurile internaţionale, trebuie interzise.

 Achiziţionarea pesticidelor se va face doar de personalul desemnat de conducerea unităţii,

sau de către firmele prestatoare autorizate, în baza caietului de sarcini elaborat de direcţia
silvică.
 Înainte de achiziţionarea oricărei substanţe de combatere, se va analiza lista actualizată a
substanţelor chimice interzise de standardul FSC, precum şi lista substanţelor chimice
agreate în România. În cazul în care utilizarea unei anumite substanţe interzise de standardul
FSC este absolut necesară, se va proceda la iniţierea demersurilor pentru obţinerea derogării
de la prevederile standardul FSC, până la găsirea unor soluţii alternative. Lista substanţelor
chimice interzise de standardul FSC, în vigoare la data elaborării acestui manual este redată
în Anexa 23.
Responsabil: responsabilii cu PP şi CRP de la OS şi DS
Termen : permanent

Criteriul 6.6c În situaţia în care se utilizează produse chimice, se vor asigura echipamente
de protecţie adecvate şi se vor prelucra normele de protecţie a muncii, în vederea reducerii
riscului de îmbolnavire şi prevenirii riscurilor de mediu.

 În cazul în care lucrările sunt executate cu personal propriu, înainte de aplicarea substanţelor
chimice, se efectuează instruirea celor însărcinaţi cu această activitate. Instructajul va
conţine, cel puţin, precizări referitoare la:
- proprietăţile pesticidelor, potenţiale pericole;
- modul de transport şi depozitare şi alte reguli de protecţia muncii;
- mod de acordare a primului ajutor;
- localizarea clară a suprafeţei;
- modul de preparare şi aplicare a substanţelor;
- regimul ambalajelor şi resturilor de substanţe chimice;
- modul de completare a documentelor (ex: bon de lucru).
Responsabil: responsabilul PP de la OS
Termen: permanent

 În cazul în care lucrările de combatere sunt executate de firme contractante, cerinţele

referitoare la instruirea personalului se vor impune prin intermediul caietelor de sarcini.
Responsabil: persoana care elaborează caietul de sarcini
Termen: permanent

 Muncitorilor care vor efectua lucrările de combatere li se va asigura echipament individual

de protecţie, adecvat lucrării efectuate. Echipamentul va conţine cel puţin următoarele:
- combinezon de protecţie;
- cizme de cauciuc;
- mănuşi impermeabile;
- mască de protecţie;
- ochelari de protecţie;

Responsabil: director, şef OS, responsabilul PP de la DS şi OS

Termen: permanent

24
  Personalul responsabil cu manipularea şi aplicarea substanţelor chimice va fi verificat dacă
poartă echipamentul individual de protecţie şi dacă este folosit în mod corespunzător
(inclusiv în cazul în care lucrarea este executată cu o firmă prestatoare de servicii).
 La folosirea substanţelor de combatere a dăunătorilor se vor respecta normele de transport,
depozitare, aplicare şi evidenţă a pesticidelor.
 Se interzice utilizarea tratamentelor chimice la mai puţin de 10 m de cursurile de apă şi 30 de
metri de rezervoarele de apă sau lacuri. De asemenea se interzice aplicarea pesticidelor în
cazul în care se prevăd precipitaţii (mai ales în cazul ploilor abundente), când solul este
îngheţat sau acoperit cu zăpadă, în perioadele secetoase sau în condiţii de temperaturi
ridicate.
 Înainte de aplicarea tratamentelor se verifică dacă în zonă există pericol de contaminare a
populaţiei, a animalelor sălbatice sau domestice, a stupilor de albine instalaţi în apropiere, a
apelor (captări de apă, bazine, cursuri de apă etc). În cazul tratamentelor avio, se vor lua
măsuri de prevenire şi vor fi facute inclusiv anunţuri publice, care vor menţiona intervalul de
aplicare a tratamentelor (data, orele), localizarea, restricţionarea accesului etc.
 Înmuierea puieţilor trataţi cu substanţe chimice în cursurile de apă este interzisă.
Responsabil: responsabilul PP de la DS si OS
Termen: permanent

Criteriul 6.7 Produsele chimice, containerele aferente, resturile neorganice lichide şi

solide, inclusiv combustibili şi uleiuri vor fi depozitate în locuri special amenajate

 Substanţele chimice se depozitează în spatii adecvate, separate, asigurate, semnalizate

conform normelor în vigoare. Substanţele se păstrează numai în recipiente/ambalaje
etichetate
Responsabil: responsabilul PP de la DS si OS
Termen: permanent

 Se vor lua măsuri pentru colectarea şi predarea la firme de specialitate a ambalajelor

substanţelor de combatere folosite, precum şi a altor ambalaje (ulei, carburant etc.), conform
legislaţiei în vigoare. Precizăm că magazinele care comercializează substanţe de combatere
au obligaţia de a primi resturile şi ambalajele goale ale substanţelor pe care le-au
comercializat (daca ambalajele sunt returnate la magazin, va fi încheiat cu gestionarul
magazinului respectiv un proces verbal de predare primire din care să rezulte acest aspect).
Până la predarea resturilor şi ambalajelor către comerciant, acestea se colectează în saci de
plastic închişi ermetic, manipulaţi, transportaţi şi depozitaţi provizoriu (până la predare) în
mod corespunzător. Se interzice îngroparea, lăsarea acestora la locul de aplicare (păduri,
pepiniere, plantaţii, solarii etc), arderea sau aruncarea lor în cursurile de apă.
Responsabil: responsabilul PP de la OS
Termen : permanent

 Pentru alte categorii de deşeuri (bidoane, sticle, pungi, ambalaje, resturi alimentare, gunoaie,
hârtii, cartoane etc), colectarea acestora se va face în locuri special amenajate din apropierea
punctelor de lucru (ex. parchete, şantiere de împăduriri), iar transportul către centrele mari de
colectare sau gropile ecologice de gunoi se va realiza fie prin firme specializate fie prin grija
ocolului sau a firmelor contractante. Se va menţine o stare de curăţenie corespunzătoare.
Responsabil: pădurar
Termen : permanent

 Vor fi organizate acţiuni de ecologizare, prin parteneriate cu ONG, fundaţii, instituţii de

învăţământ, primării, diverse alte instituţii sau organizaţii, ocazie cu care vor fi încheiate
documente doveditoare, inclusiv materiale foto – video. De asemenea, acolo unde se impune,
se vor sesiza instituţiile abilitate ale statului, cu atribuţiuni în domeniul protecţiei mediului.
Responsabil: şef de ocol
25
 Termen : permanent

Criteriul 6.9 Utilizarea speciilor exotice se va afla sub control atent, fiind permanent
monitorizată pentru a se evita efectele ecologice adverse

 Utilizarea speciilor exotice se va face numai cu justificare clară. Suprafeţele regenerate cu

specii exotice vor fi monitorizate şi după realizarea stadiului de masiv (cu ocazia inspecţiilor
în cantoane) pentru a se evalua impactul, caracterul invaziv etc.
Responsabil: Responsabil CRP de la OS
Termen: anual.

Principiul 7. Planurile de management

Criteriul 7.1 Conţinutul planurilor de management

 Suprafeţele exploatate în trecut vor fi operate în amenajamentele silvice la rubricile speciale

„lucrări executate” şi se vor materializa pe hartă. Situaţia va fi completată şi actualizată
permanent.
Responsabil: responsabil FF de la OS
Termen : permanent

 Anual, la nivelul fiecărui OS, se va efectua o evaluare a contextului socio-economic (Anexa

8) constând în:
- identificarea localităţilor şi a numărului de locuitori;
- societăţile comerciale ce lucrează în domeniul exploatării şi prelucrării lemnului precum
şi numărul de angajaţi;
- consumul mediu anual de lemn de foc pentru populaţiile de pe raza OS;
- obiective socio-culturale de pe raza ocolului ce necesită măsuri de management forestier
adecvat;
- evaluarea posibilităţii OS în ceea ce priveşte produsele accesorii.
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen: anual

 Se va urmări ca pe hărţile amenajistice să fie înscrise atât forma de proprietate cât şi folosinţa
terenurilor învecinate fondului forestier (ex: păşuni ale locuitorilor din ....., fond forestier
privat etc.)
Responsabil: responsabilul FF de la OS
Termen : permanent

 Cu ocazia elaborării noilor amenajamente silvice, la Conferinţa I vor fi invitaţi să participe

factorii interesaţi identificaţi în raza ocolului. La redactarea temei de proiectare vor fi avute
în vedere şi documentele elaborate anterior în cadrul procesului de certificare (evaluări de
impact, consultări publice, elemente de biodiversitate, PVRC-uri, observaţii, propuneri etc).
Toate aceste documente vor fi analizate la Conferinţa I de amenajare.
Responsabil: şef OS
Termen : cu o lună înainte de organizarea Conferinţei I

Criteriul 7.2 Revizuirea planului de management

26
  Informaţiile colectate cu ocazia monitorizărilor (ex. elemente de biodiversitate, măsuri de
protecţie pentru acestea, PVRC-uri, contextul socio-economic, protejarea cursurilor de apă),
vor fi utilizate în redactarea temei de proiectare pentru noile amenajamente.
Responsabil: responsabil FF de la OS
Termen: permanent

Criteriul 7.3 Instruirea angajaţilor

 La începutul fiecărui an (luna ianuarie) se va elabora un program/plan anual al instruirilor,

precizându-se tematica abordată, pe fiecare şedinţă. În Anexa 24 la prezentul manual este re-
dat modelul planulului anual de instruire FSC, acesta putând fi completat şi cu alte subiecte,
în funcţie de necesităţi.
 Conform programului menţionat anterior, periodic (ex. lunar, cu ocazia şedinţelor de ana-
liză bilanţ) se efectuează instruiri ale personalului propriu, atât pe probleme tehnice (pu-
nere în valoare, lucrări de îngrijire, recoltarea şi colectarea materialului lemnos – doborârea
arborilor, alegerea căilor de scos apropiat, protejarea seminţişului etc.) cât şi pe aspectele
specifice certificării FSC (ex.grupele de produse incluse sub certificatul FSC, modul de
întocmire a documentelor de însoţire a materialului lemnos certificat, vânzarea produselor
certificate FSC, stabilirea zonelor de depozitare a lemnului certificat, Păduri cu Valoare
Ridicata de Conservare - identificare, măsuri de management şi monitorizare, modul de
utilizare a mărcii înregistrate FSC, lemnul mort, specii rare, amenintate, periclitate -
identificare, măsuri de management şi monitorizare, securitate şi sănătate în muncă,
substanţe de combatere etc). Cu ocazia acestor instruiri, se încheie un proces verbal care va
fi semnat atât de cei care au efectuat instructajul, cît şi de cei instruiţi. De asemenea, perio-
dic, vor fi organizate testări ale personalului, în vederea verificării cunoştinţelor dobândite
cu ocazia acestor instructaje.
Responsabil: responsabilii tuturor compartimentelor de la OS
Termen: permanent

Criteriul 7.4 Rezumatul planului de management trebuie făcut public

 Anual fiecare ocol silvic va elabora un rezumat al activităţilor de management desfăşurate în

anul anterior, în care vor fi incluse şi informaţii referitoare la lucrările planificate pentru anul
în curs (Anexa 9). Documentul va fi făcut public prin afişare la avizierul ocolului, publicare
pe site-ul propriu şi cu ocazia consultărilor publice organizate periodic. Lista informaţiilor de
interes public este prezentată în Anexa 9b.
Responsabil: şef OS
Termen: anual

Principiul 8. Monitorizare şi evaluare

Criteriul 8.1 Frecvenţa şi intensitatea monitoringului trebuie determinate în funcţie de

amploarea şi intensitatea operaţiilor de management forestier precum şi de complexitatea şi
fragilitatea mediului afectat

 Cu ocazia controalelor de exploatare/reprimirilor, a patrulărilor şi a controalelor de fond se

va urmări impactul pe care il au operaţiunile silvice ce se desfăşoară în zona asupra
elementelor menţionate în PV de predare. Rezultatele monitorizărilor vor conţine, cel puţin,
următoarele referinţe:
- căi de colectare a lemnului cu procese de eroziune avansate;
- respectarea măsurilor privind elementele de biodiversitate, zone de conservare şi PVRC;
27
 - starea cursurilor de apă şi a izvoarelor;
- menţinerea lemnului mort şi arborilor pentru biodiversitate;
- situaţia proprietăţilor/amenajărilor speciale din imediata vecinătate;
- suprafeţe cu procese de eroziune în curs;
- prezenţa şi starea speciilor şi habitatelor protejate în raza cantonului;
- situaţii de inundaţii;
- cazuri de mortalităţi la vânat sau peşti;
- situaţii de afectare prin lucrări silvice a captărilor de apă sau obiective sociale, istorice.
Responsabil: şef OS, personalul desemnat să execute controalele
Termen: permanent

 Indicatorii necesari a fi colectaţi se stabilesc în funcţie de obiectivul monitorizat şi se pot

referi la: prezenţa elementelor cheie, intensitatea unor fenomene, reduceri/extinderi de
habitat, vitalitate, abundenţă, mod de distribuţie, reuşita regenerării, prezenţa bolilor, etc.
Metodele de colectare a informaţiei sunt: estimare vizuală, măsuratori pe teren a
indicatorilor, imagini satelitare, ortofotoplanuri, interviuri cu personalul de teren, specialişti
în domeniul respectiv sau ONG-uri, date publice din diverse surse (ex: rapoarte ale agenţiei
de protecţia mediului), fotografii, studii şi rapoarte diverse etc
Responsabil: responsabil operaţiune
Termen: cu ocazia fiecărei operaţiuni

Criteriul 8.2. Indicatori de monitorizare

Monitorizarea va avea în vedere, cel puţin, următorii indicatori:

a) Producţia tuturor resurselor forestiere.
b) Creşterea, regenerarea şi starea pădurii.
c) Compoziţia şi schimbările apărute în ceea ce priveşte flora şi fauna.
d) Impactul social şi de mediu al operaţiunilor forestiere.
e) Costul, productivitatea şi eficienţa managementului forestier.

 La controalele de fond şi patrulările periodice va fi monitorizată prezenţa

elementelor de biodiversitate şi starea de conservare a acestora, în scopul verificării
eficienţei măsurilor de management implementate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor
forestiere.
Responsabil: personalul desemnat să execute controlul
Termen: permanent

Criteriul 8.3 Documente şi înregistrări pentru materialul lemnos certificat

 Materialul lemnos provenit din suprafeţele certificate este considerat material certificat şi se
urmăreşte fizic şi în documente separat de materialul necertificat. În cazul valorificării
materialului lemnos certificat, în caietele de sarcini şi contractele de vânzare se va specifica
faptul că se vinde material lemnos certificat „FSC 100%”.
 În zonele în care există parchete învecinate, localizate atât în păduri certificate cât şi
necertificate:
- materialul lemnos certificat se depozitează numai în platforme primare amenajate şi
semnalizate cu placuţe inscripţionate (ex: "Lemn certificat FSC");
- muncitorii proprii şi ai agenţilor economici sunt instruiţi referitor la separarea şi
asigurarea trasabilităţii lemnului certificat conform planului de instruire al ocolului.

28
  Materialul lemnos certificat se va depozita separat de cel necertificat, pe loturi
(corespunzător fiecărei partizi) asigurându-se evidenţa avizelor de expediţie cu care a fost
transportat lemnul (corespondenţa număr lot-număr aviz).
 În cazul transportului materialului lemnos certificat şi a materialului lemnos necertificat cu
acelaşi mijloc de transport (caz în care se emit documente de însoţire distincte, pe fiecare
categorie), se procedează în felul următor:
- pentru lemnul rotund, separarea se face folosind placuţe/numere unice de identificare,
înregistrate separat pe cele două categorii de material lemnos;
- pentru lemnul fasonat în steri, separarea se face folosind lungoane, vopsea sau alte
elemente care asigură diferenţierea clară a celor doua categorii de material lemnos.
 Facturile şi avizele de expediţie (sau alte documente de însoţire) emise de reprezentanţii
ocoalelor silvice certificate vor conţine (pe unicat, duplicat şi triplicat) următoarele
informaţii:
- codul de înregistrare al certificatului FSC (de forma SA-FM/COC-XXXXXX);
- specificaţia „FSC 100%”;
 Se va asigura corelaţia clară între facturi şi avizele de expediţie prin înscrierea pe facturi a
numărului fiecarui aviz, precum şi a numărului partizii/lotului din care a provenit
respectivul material lemnos.
 Înregistrările referitoare la vânzările de lemn certificat se vor centraliza separat de lemnul
necertificat.
 În situaţia în care avizele de expediţie se emit de agentul economic care a cumpărat masa
lemnoasă, NU se va aplica, pe document, codul FSC al regiei.
 Materialul lemnos căruia nu i se cunoaşte originea (ex: lemn confiscat) sau cel provenit din
suprafeţe administrate de ocol dar neincluse în scopul certificatului (ex:, păduri private,
păşuni împădurite) nu va fi vândut ca lemn certificat
 Personalul care completează documentele de vânzare va fi instruit corespunzător asupra
condiţiilor de completare.

Responsabil: şef OS, contabil şef OS, personalul care emite documente de însoţire
Termen: permanent

Criteriul 8.4 Rezultatele monitoringului vor fi incorporate la implementarea si revizuirea

planurilor de management

 Rezultatele monitorizărilor efectuate vor fi încorporate la implementarea şi revizuirea

planurilor de management
Responsabil: şef OS
Termen: permanent

Criteriul 8.5 Disponibilitatea publică a monitorizărilor

 Un rezumat al managementului forestier ce va conţine şi indicatori de monitorizare a

elementelor de biodiversitate va fi făcut public (site-ul organizaţiei; afişat în spaţii publice
sau cel puţin disponibil la secretariatul organizaţiei, la cerere), cu respectarea normelor de
confidenţialitate. Modelul cadru al rezumatului este prezentat în Anexa 9.
Responsabil: şef OS
Termen: anual

Principiul 9. Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC)

29
 Criteriul 9.1 Identificarea PVRC - urilor

 Identificarea PVRC şi stabilirea măsurilor de management se face conform Ghidului PVRC

ediţia 2013, elaborat de WWF DCP.
Notă:
- Toate pădurile sunt importante şi toate adăpostesc valori cu valenţe eonomice, sociale
sau ecologice ce trebuiesc păstrate. Acolo însă unde anumite valori (sau atribute ale lor)
sunt considerate a fi de o importanţă excepţională sau critică, suprafaţa care trebuie să
fie gospodărită în mod adecvat, pentru păstrarea acestora, poate fi definită drept o
pădure cu valoare ridicată de conservare (PVRC). Prin "Păduri cu Valoare Ridicată de
Conservare" (PVRC) se vor înţelege teritoriile afectate de strategiile de management, în
vederea menţinerii/îmbunătăţirii Valorilor Ridicate de Conservare (VRC) identificate.
- PVRC nu se referă numai la aspecte de biodiversitate.

 Prezenţa PVRC a fost evaluată pentru toate suprafeţele supuse certificării, în baza studiilor
proprii, cu ajutorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice şi luând în considerare
rezultatele consultărilor publice desfăşurate periodic. Ori de câte ori apar informaţii noi
despre existenţa altor păduri cu valoare ridicată de conservare, se va proceda la analizarea
acestor informaţii şi, dacă este cazul, lista PVRC-urilor va fi actualizată.

 La nivelul fiecărui ocol silvic, pentru PVRC-urile identificate, va exista un dosar

(biblioraft) care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:
- numele propriu al P.V.R.C.-ului (acesta poate fi: numele zonei, U.P.-ului, bazinului
hidrografic, etc.) şi tipul de P.V.R.C;
- localizare;
- harta colorată a P.V.R.C.-urilor la nivel de U.P. (U.P.-uri);
- descrierea valorilor de conservare şi a ameninţărilor generale;
- consultările publice desfăşurate;
- descrierea caracteristicilor P.V.R.C.-urilor:
i. Distribuţia procentuală a tipurilor de staţiune, tipurilor de pădure, solurilor,
reliefului şi expoziţiei
ii. Înclinarea, altitudinea (maxime, minime, medii)
iii. Tipuri de floră indicatoare
- măsuri de management;
- indicatori de monitorizare;

 La nivelul fiecărui ocol silvic, distribuţia PVRC este figurată pe hărţi.

Responsabil: responsabilul FF şi FSC de la OS

Termen: permanent

Criteriul 9.2 Consultări publice

 În vederea identificării obiective a PVRC-urilor în conformitate cu Ghidul de identificare şi

pentru stabilirea unor măsuri de management şi monitorizare adecvate, cel puţin anual, se
vor organiza consultări publice ale factorilor interesaţi relevanţi. Etapele organizării acestor
consultări publice vor cuprinde: analiza factorilor interesaţi (selectaţi din Anexa 15),
transmiterea invitaţiilor către aceştia, organizarea întâlnirii (cu redactarea minutei şi a listei
participanţilor), solicitarea ulterioară a informaţiilor relevante prin diverse mijloace (discuţii
telefonice, e-mail, fax, întâlniri conexe etc.)
Responsabil: responsabilii FSC de la OS şi DS
Termen: permanent

30
  Toate documentele emise (evidenţa factorilor interesaţi, invitaţiile transmise, lista
participanţilor, minuta întâlnirii, răspunsurile primite şi transmise, dovada constituirii de
PVRC ca urmare a observaţiilor etc) se vor regăsi în dosarul PVRC-urilor
Responsabil: responsabilii FSC de la OS şi DS
Termen: permanent

Criteriul 9.3 Măsuri de management

 Evaluarea PVRC respectiv elaborarea măsurilor de management pentru fiecare categorie în

parte au fost dezvoltate pe baza propunerilor unei echipe mixte de specialişti, în vederea
menţinerii Valorilor Ridicate de Conservare (luând în considerare ameninţările care le pot
afecta) inclusiv în urma consultărilor cu principalii factori interesaţi. Măsurile de
management pentru fiecare categorie de PVRC sunt menţionate în Anexa 17.
Responsabil: Responsabilul FSC de la OS
Termen: permanent

Criteriul 9.4 Măsuri de monitorizare

 Monitorizarea Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare se va realiza anual în vederea

evaluării eficacităţii măsurilor luate pentru menţinerea/ameliorarea atributelor de conservare.
Procesul se va desfăşura conform planului de monitorizare şi indicatorilor de monitorizare
pentru fiecare categorie de PVRC, menţionaţi în Anexa 17. În mod suplimentar,
monitorizarea va fi făcută şi cu ocazia oricăror deplasări în teren (predarea parchetelor,
controlul exploatării, reprimirea parchetelor, controale de fond sau parţiale etc), ocazie cu
care vor fi completate anexele FSC pentru fiecare astfel de acţiune. Acolo unde este
relevant, pot fi facute făcute fotografii ale acestor PVRC din acelaşi loc, în sezoane de
vegetaţie diferite (ex. iarna, vara) pentru a demonstra menţinerea valorilor ridicate de
conservare.
Responsabil: personalul desemnat să efectueze predarea, controlul sau reprimirea parchetelor şi
inspecţii de fond
Termen : permanent

 Cu ocazia consultărilor publice organizate în prezenţa factorilor interesaţi, vor fi prezentate

şi rezultatele monitorizărilor acestor PVRC-uri.
Responsabil: Responsabilul FSC de la OS, DS
Termen: permanent

Principiul 10. Plantaţiile

 În accepţiunea FSC, prin plantaţie se înţelege o suprafata împădurită care nu mai

păstrează caracteristicile tipului natural fundamental de pădure.

 Monitorizarea provenienţei puieţilor se face de la provenienţa seminţei până la puietul apt de

plantat, astfel încât se vor folosi numai puieţi cu provenienţa certă din acelaşi tip de regiune

 Managementul forestier promovează regenerarea naturală şi conducerea plantaţiilor

(regenerări artificiale) spre arboretele natural fundamentale.

31
  La sediul fiecărui ocol există o situaţie clară a lucrărilor de regenerare a pădurii(ex. controlul
anual al regenerărilor)

D. Utilizarea mărcii înregistrate şi etichetarea produselor

certificate

Forest Stewardship Council (FSC) deţine trei mărci înregistrate:

a) logo FSC, format din „arbore si checkmark”
b) iniţialele „FSC”
c) numele „Forest Stewardship Council”

Logo sau eticheta FSC se va putea pune doar pe produsele care sunt acoperite de certificat (lemn rotund
sau buştean, lemn de foc) şi numai după ce se obţine aprobare pentru design de la organismul de
certificare. Modelul de etichetă va rezulta din „generatorul de etichetă”, furnizat de FSC International
după obţinerea certificatului FSC, toţi paşii şi instrucţiunile de utilizare a „generatorului de etichetă”
fiind furnizaţi de către organismul de certificare. Responsabil pentru designul etichetei este
responsabilul cu management forestier şi lanţ de custodie FSC de la nivelul regiei.

Orice informaţie referitoare la FSC, pe care o unitate a regiei doreşte să o includă în orice material în
afara produselor certificate, de exemplu în scop promoţional (electronic, printat, sub formă de
broşuri, pliante, pe pagina de internet), se poate face numai după aprobarea de către organismul de
certificare. De asemenea, în astfel de situaţii, adăugarea simbolului de marcă înregistrată (,,®”) după
literele ,,FSC” sau cuvintele ,,Forest Stewardship Council” este obligatorie, cel puţin când sunt
menţionate pentru prima dată în textul respectiv. De design şi obţinerea aprobării se va ocupa
responsabilul cu managementul forestier şi lant de custodie FSC.

Mărcile înregistrate FSC nu pot fi folosite în asociere cu numele unităţii, numele produsului sau
domeniul site-ului. De exemplu, produsul nu poate fi denumit „FSC Buştean” ci corect este „Buştean-
certificat FSC®” sau „Roundwood- FSC® certified”.

În cazul în care un ocol silvic nu a vândut nici un produs certificat FSC de la ultima monitorizare
anuală, respectivul ocol silvic nu va putea utiliza mărcile înregistrate FSC pentru promovarea imaginii
de companie certificată FSC.

Atenţie!!! Este interzisă utilizarea mărcilor înregistrate FSC în antetul documentelor de vânzare,
scrisorilor, adreselor oficiale sau e-mail.

Dacă mărcile înregistrate FSC sunt folosite pe facturi, documente de transport, ordine de livrare sau alte
documente similare unde apar atât produse certificate FSC cât şi produse necertificate, obligatoriu se va
include pe acestea următoarea declaraţie „Doar produsele care sunt identificate corespunzător sunt
certificate FSC”

Persoana responsabilă cu logo FSC şi etichetele FSC este responsabilul cu managementul forestier şi
lanţ de custodie. Ea se asigură de implementarea corectă a cerinţelor referitoare la etichetare şi mărci
înregistrate FSC menţionate în acest manual.

Vânzarea de produse cu logo şi declaraţia ,,FSC 100%”.

32
Dacă după obţinerea certificatului, se doreşte aplicarea logo-ului FSC pe produsele certificate vândute
(lemn de lucru – buştean, lemn de foc) se va obţine mai întâi acordul organismului de certificare ce a
realizat auditul. Persoana responsabilă cu logo FSC va obţine acest acord prin contactarea organismului
de certificare prin e-mail.

Atenţie !!! Logo FSC şi declaraţia ,,FSC 100” pot fi folosite doar pentru produsele incluse în scopul
certificatului (lemn de lucru–buştean, lemn de foc) şi nu în cazul vânzării altor produse finite
comercializate de societate (ex: cherestea, puieţi, pomi de Crăciun, cărbune, fructe de pădure etc.)

Aceeiaşi paşi se vor urmări de către persoana responsabilă cu logo FSC şi în cazul în care se doreşte
utilizarea siglei în scopuri promotionale - OFF PRODUCTS - (broşuri, pagina web, documente, facturi
etc.)

Standardul pentru marcă înregistrată FSC se regăseşte la sediul fiecărui ocol silvic şi poate fi vizualizat,
deasemena, pe site-ul FSC (www.fsc.org)

Responsabil: responsabilul FSC de la OS, DS, RNP.

Termen: permanent

33
 E. Anexe

Anexa 1 Legislaţia relevantă

Anexa 2 Procedura privind reclamaţiile
Anexa 3 Declaraţie privind acordul cu principiile şi criteriile FSC
Anexa 4 Suprafaţa fondului forestier administrat, pe categorii de proprietari
Anexa 4.b Tabel nominal cu persoanele care au beneficiat de echipament individual de protecţie
Anexa 5 Suprafeţe revendicate şi aflate în litigiu
Anexa 5b Anexă la actul de control al exploatării
Anexa 6 Lista drumurilor de tractor neconforme cu principiile FSC
Anexa 7 Reguli silvice de exploatare
Anexa 8 Evaluarea socio – economică
Anexa 9 Raport de activitate
Anexa 10 Anexă la actul de punere în valoare
Anexa 11 Anexă la controlul de fond
Anexa 12 Registru de biodiversitate
Anexa 13 Anexă la procesul verbal de predare primire
Anexa 14 Registru de neconformităţi agenţi economici
Anexa 15 Analiză factorilor interesaţi
Anexa 16 Habitate marginale
Anexa 17 Măsuri de management şi monitorizare pentru PVRC-uri
Anexa 18 Invitaţie adresată ITM-ului
Anexa 19 Atenţionare agenţi economici
Anexa 20 Hărţi necesare
Anexa 21 Conţinut dosarul partizii
Anexa 22 Anexă la procesul verbal de reprimire
Anexa 23 Lista substanţelor chimice interzise de standardul FSC
Anexa 24 Planul anual de instruire FSC

34
ABREVIERI:

APV – Act de punere în valoare

CCM – Contract Colectiv de Muncă

DS – Direcţie Silvică

FF – Fond Forestier

FSC- Forest Stewardship Council

ICAS – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

OS – Ocol Silvic

PP – Paza şi Protecţia Pădurilor

PVRC – Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare

RNP – Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

SSM – Securitate şi Sănătate în Muncă

35