Manag Mediu

Sisteme de management de mediu
1. DEFINIREA SI DOCUMENTATREA NIVELELOR SI FUNCTIILOR RELEVANTE
Debutul proiectarii si implemetarii unui sistem de management de mediu (SMM) sau a unei politici de mediu
intr-o organizatie il reprezinta stabilirea echipei responsabile de coordonarea si implementarea proiectului.
Astfel primul pas se constituie din elaborarea si aprobarea de catre functiile relevante a organigramei
organizatiei, cu figurarea compartimentului de protectia mediului si a nivelului acestuia de subordonare
managementului la cel mai inalt nivel.
Stabilirea echipei este necesara si pentru identificarea competentelor acestora, in vederea proiectarii si
implementarii unui SMM eficient si coerent cu politica de mediu a organizatiei. Stabiliea necesitatilor de
pregatire profesionala a membrilor echipei in scopul formarii continue a specialistilor de mediu si a formarii
personalului tehnic cu atributii in domeniul managementului de mediu se identifica ca o cerinta „ sine die”.
Compartimentul de protectia mediului poate include – in concordanta ce problemele de mediu ale

organizatiei (dar nu se rezuma la aceasta):
 expert de mediu
 evaluator EMAS III
 evaluator de impact de mediu
 tehnolog
 auditor de mediu
 economist.
Independent de compartimentul de protectia mediului se numeste de catre managementul de la cel mai inalt
nivel Managerul de mediu si Reprezentantul managementului pentru mediu – RMM (vezi amanunte in
modulul 2).
Fiecare functie din compartimentul de protectia mediului va fi caracterizata de descrierea postului prin
inermediul fisei de post, stabilindu-se astfel nivelul decizional, cerintele specifice postului, gradul de
subordonare din organigrama, cerinte de competenta si experienta, caile de comunicare pe linie de mediu.
Continutul de principiu al fisei de post pentru RMM este descris in cadrul modulului 2.
Pentru oae functiile din organigrama se vor defini responsabiliati legate de managementul de mediu:
 implementarea olitici si obiectivelor de mediu stabilite in cadrul organizatiei
 manipularea substantelor periculoase
 gestionarea deseurilor
 bune practici de mediu.
1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI GENERAL REFERITOR LA PLANIFICAREA SMM
Un sistem de management de mediu (SMM) reprezinta un instrument managerial prin care se urmareste
asigurarea functionalitatii si a aplicarii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,
precum si conformarea cu obiectivele si tintele de mediu.
O conditie esentiala pentru functionalitatea unui SMM consta in intocmirea unui sistem de documente care
consta in proceduri si instructiuni, intocmite pentru a fi permanent implementate si pentru a asigura o
comunicare reala si eficienta.
SMM asigura o abordare structurata a planificarii si aplicarii masurilor de protectie a mediului, care permite
tuturor tipurilor de organizatii sa-si masoare performantele in raport cu mediul si sa-si evalueze periodic
nivelurile de performanta si imbunatatirile realizate prin masurile de protectie a mediului. Sfera de aplicare a
SMM poate fi extinsa la nivelul unei intreprinderi sau la nivelul unui amplasament. In general, un SMM se
poate implementa:
 conform cu standardele recunoscute (SR EN ISO 14001 :2005)
 conform unor normative nestandardizate (cerinte de mediu la care organizatia subscrie)
 conform unei proceduri proprii a organizatiei.
Page 1
Necesitatea implementarii si certificarii SMM este demonstrata de avantajele pe care le-ar obtine companiile
romane in urma unui astfel de demers:
 Sistematizarea tuturor activitatilor generatoare de impacturi de mediu;
 Reducerea riscurilor de mediu;
 Imbunatatirea performantei de mediu a companiei, inclusiv cresterea calitatii produselor;
 Cresterea increderii comunitatii, autoritatilor, clientilor, bancilor si companiilor de asigurare
 Reducerea costurilor de operare
 Imbunatatirea motivatiei angajatilor
 Imbunatatirea imaginii publice si a pozitiei pe piata a companiei.
Orice proiect de implementare a unui sistem de management trebuie sa tina cont de prioritatile de
dezvoltare ale afacerii, fiind integrat in acesta. De asemenea, ca orice strategie, implementarea unui
sistem de management de mediu reclama cunostinte, experienta si abilitati (resurse umana), resurse
financiare pentru achizitionarea celor mai bune tehnici disponibile, pentru consultanta de specialitate,
pentru certificare (daca se doreste aceasta finalitate), infrastructura, etape de proiectare si
implementare si termene asociate. Orice implementare a unui SMM in cadrul unei organizatii trebuie sa
porneasca de la analiza preliminara/initiala de mediu.
Planul general de proiectare si implementare a unei politici de mediu intr-o organizatiei este exemplificat in
cadrul tabelului nr. 1.
Page 2
Tab. 1 Etapele proiectarii si implementarii unui Sistem de mediu in cadrul unei organizatiei
Nr. Etapa Descriere proces Documente si Inregistrari

crt.
Stabilirea echipei de lucru - Managerul General desemneaza echipa care se va ocupa Decizie de nominalizare a echipei SMM, a Reprezentantului
1
de derularea proiectului managementului pentru SMM
Achizitionarea standardelor de mediu si - Pentru achizitionarea standardului de referinta se va face Standarde speicifice
2 pentru auditul de mediu o comanda la ASRO
Up-gradarea legislatiei de mediu
Instruirea cu privire la SMM - Instruirea referitor la cerintele leislative de mediu - Suport de curs
3 aplicabile si de standardizare - Chestionar evaluare
- Raport/proces verbal de instruire
Stabilirea organigramei - organigrama va fi discutata si definitivata Organigrama aprobata de catre Consiliul de Administratie
4
sau managerul general
Stabilirea hartilor de procese - se stabilesc procesele relationate cu activitatea - Harta proceselor
organizatiei - Fise de proces
5 - se identifica procesele cheie si cele suport
- se stabileste harta proceselor ca baza pentru proiectarea
sistemului de management de mediu (SMM)
Identificarea aspectelor de mediu - identificarea aspectelor de mediu - lista aspectelor de mediu
6 semnificative - identificarea aspectelor de mediu semnificative - lista aspectelor de mediu semnificative
- fisa aspectului de mediu
Politica de mediu - Formularea politicii si obiectivelor generale de mediu Politica de mediu
7 - Formularea tintelor de mediu si redactarea programului - Programul de management de mediu
de management de mediu - Program de conformare (anexa la autorizatia de mediu)
elaborarea documentatiei - Identificarea procedurilor necesare - proceduri de sistem
- Alegerea formatului de redactare - Proceduri de organizare
8 - Elaborarea documentatiei - Proceduri de control operational
- Analiza documentatiei
- Instructiuni de operare
Instruirea referitoare la continutul Instruirea referitoare la continutul documentatiei SMM - Suport de curs
9 documentatiei SMM - Chestionar evaluare
- Raport/proces verbal de instruire
Page 3
Nr. Etapa Descriere proces Documente si Inregistrari

crt.
Elaborarea analizei preliminare de mediu - Se organizeaza activitatea de culegere a datelor necesare - Analiza preliminara de mediu
proiectarii si implementarii sistemului de management de - Schita amplasamentului
10
mediu cerut de client - Autorizatia de mediu
- elaborarea analizei preliminare de mediu
Implementarea sistemului - implementarea sistemului se face odata cu difuzarea - plan de gestiune a deseurilor
documentatiei SMM si a analizei preliminare de mediu
- actualizarea fiselor post prin introducerea cerintelor legate
11 de functionarea SMM, a deciziilor de nominalizare pe post
cerute de standard si dezvoltarea fisei post pentru
reprezentantul managementului pentru SMM
- efectuarea inregistrarilor declarate in documentatie
Elaborarea si testarea Planului de actiune - elaborarea Planului de actiune pentru situatii de urgenta - Plan de actiune pentru situatii de urgenta
pentru situatii de urgenta in functie de aspectele de mediu semnificative identificate - Caseta video
12
- testarea planului prin simulare - Fotografii
- Proces verbal
Audit de intern - conform procedurii de audit se efectueaza audituri pentru - plan de audit
a evalua stadiul implementarii sistemului; - lista de verificare audit
13 - in cazul in care obiectivele implementarii nu s-au realizat - raport de audit
se dispun actiuni corective care vor fi urmarite ulterior - raport de actiuni corective
printr-un alt audit de urmarire.
Analiza efectuata de management - se prezinta concluziile auditului de precertificare - Raportul analizei efectuate de management
managementulului organizatiei, precum si stadiul atingerii - Program de masuri
14
obiectivelor propuse, gradul de functionalitate al SMM etc.
Page 4
Page 5
2. CONDITIONAREA EXTERNA ORGANIZATIEI
Politica europeana de promovare a protectiei mediului constituie unul dintre instrumentele principale si
esentiale care se refera la investitiile intangibile ale politicii privind competitivitatea industriala. Ea se
orienteaza catre intreprinderi (in special catremarii poluatori: instalatii mari de ardere, industria metalurgica,
petrochimie, tabacarie, pielarie si incaltaminte, industria cimentului etc.), autoritati publice si consumatori si
are drept scop stabilirea unui cadru general si a unui punct de referinta pentru dezvoltarea unui cadru tehnic
sau politic, acesta fiind esential pentru sustinerea (dupa 2007) exportului de bunuri si servicii. In aceste
conditii reusesc sa supravietuiasca numai acele organizatii care se pot adapta rapid cerintelor in continua
schimbare, oferind produse si servicii de calitate inalta, sigure pentru mediu, dar la preturi avantajoase.
2.1 EVALUAREA INITIALA A ORGANIZATIEI (privind problematica de mediu)
La nivel macroeconomic (regional, macroregional), calitatea produselor si serviciilor este evaluata tot mai
mult in stransa legatura cu evolutia calitatii vietii. Se acorda o importanta deosebita caracteristicilor
economice ale produselor, diminuarii impactului ambiental negativ al unor produse si procese, fiind
introduse, in acest sens, tot mai multe restrictii: reglementari, standarde obligatorii referitoare la mediului
inconjurator.
Includerea SR EN ISO 14001:2005 in sistemul managerial al unei organizatii garanteaza obtinerea unor
performante de mediu ridicate si eficientizarea tuturor proceselor din cadrul organizatiei respective.
Desi nu poate fi socotita ca o oportunitate, obligativitatea prin lege a anumitor categorii institutionale de a fi
certificate in domeniul managemnetului mediului (constructii, invatamant superior, transporturi, reciclarea
deseurilor, montaj centrale termice, instalatii gaze naturale etc.), aceasta se traduce pe termen lung prin
mentinerea pe piata interna, dar mai ales europeana a organizatiilor care fac obiectul de aplicare al
normativelor respective.
De asemenea, presiunea pietei interne si internationale impune tot mai frecvent participarea la licitatii
publice numai a organizatiilor care au aceste sisteme de management certificate de catre un organism de
certificare acreditat.
2.1.1 DEFINITII
Preformanţa de Mediu: Rezultatele măsurabile ale SMM, legate de controlul aspectelor de mediu ale unei
organizaţii, bazate pe politica sa de mediu, obiectivele şi ţintele sale.
Imbunătăţirea continuă: Proces de întărire a SMM pentru a obţine îmbunătăţirea performanţei globale de
mediu, în conformitate cu politica de mediu a organizaţiei. Nu este necesar ca procesul să se desfaşoare
simultan în toate domeniile de activitate.
Mediul inconjurator: in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa, pamantul, resursele
naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.
Aspect de mediu: Element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona
cu mediul.
Impact asupra mediului: Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezultat total sau
partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.
Amplasament: intregul teren dintr-o locatie geografica distincta, aflat sub controlul managerial al
organizatiei, acoperind activitati, produse si servicii. Acesta include intreaga infrastructura, echipamente si
materiale.
Analiza de mediu: analiza initiala si completa a problemelor de mediu, a impactului si a performantei care
decurg din activitatile unei organizatii.
Page 6
2.1.2 PROFILUL DE MEDIU AL UNEI ORGANIZATII. ANALIZA PRELIMINARA DE MEDIU
Profilul de mediu al unei organizatii consta intr-un document (analiza preliminara/performantei de mediu)
care sintetizeaza situatia problemelor de mediu. Aceste documente pot fi variate prin continut si format, dar
in general trebuie sa includa urmatoarele elemente:
 descrirea mediului natural in care isi desfasoara activitatea;
 informatii privind situatia consumului de materii prime, materiale si utilitati si privind producerea
deseurilor;
 principalele zone in care se impun masuri de protectie a mediului;
 recomandari privind masurile care trebuie aplicate;
 prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare, cercetare si a capacitatilor
administrative ale tarii pentru tratarea problemelor de mediu.
Profilul de mediu al unei organizatii trebuie sa furnizeze o sinteza si o analiza a conditiilor de mediu
existente, incluzand principalele probleme de mediu, tendintele si greutatile intampinate, reactiile
administratiei locale si ale inspectiilor autorizate (garda de mediu, Inspectoratul de protectia mediului) si ale
societatii civile la aceste probleme, stadiul reformelor si institutiile implicate.
Pentru a demonstra performanta de mediu a organizatiei, datele primare furnizate de un sistem de

management de mediu sunt folosite in mai multe moduri, in acest scop, organizatia poate folosi indicatori
relevanti existenti ai performantei de mediu, asigurandu-se ca acestia:
 ofera o evaluare exacta a performantei organizatiei;
 sunt usor de inteles si nu sunt ambigui;
 permit comparatia anuala pentru a evalua performanta de mediu a organizatiei;
 permit comparatia cu indicii de activitate sectoriali, nationali sau regionali;
 permit comparatia cu conditiile de reglementare, dupa caz.
2.1.3 BILANTUL DE MEDIU
Companiile ale caror activitati au impact asupra mediului trebuie sa realizeze unul sau mai multe BM pentru
a obtine Autorizatia de Mediu si/sau Avizul de Privatizare. Conform Ordinului nr. 184/1997, un BM
poate avea 3 niveluri de complexitate: 0, I, II.
 BM nivel 0 este o “fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii
de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui BM nivel I sau nivel II” –
pentru activitati cu potential impact asupra mediului.
 BM nivel I este un “studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de
probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei
tehnice aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu
potential sau efectiv de pe un amplasament.” – pentru activitati cu o potentiala poluare asupra mediului
 BM nivel II consta in “investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu,
pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu - – pentru activitati cu poluare asupra mediului
Structura analizei preliminare de mediu, ar trebui sa includa:

1. Scurta descriere a amplasamentului: istoric, localizare si destinatie
2. Descrierea proceselor de executie
3. Stadiul actual din punct de vedere al cerintelor de mediu
- activitatea trecuta si prezenta
- alte standarde aplicabile
- respectarea standardelor aplicabile
4. Situatia legislativa
5. Operatii
- infrastructura organizatiei
- depozitare
- manevrabilitatea in timpul procesului de executie
- echipamente inchiriate
Page 7
6. Probleme aparente
-probleme generale: deversari, deseuri etc.
- probleme specifice activitatii
7. Consumul de materii prime si materiale:
- executie
- birouri
- transport
8. Consumul de energie:
- electricitate
- combustibil
- altele
9. Analiza furnizorilor
10. Politica de mediu
11. Actiuni in caz de urgenta
12. Planificarea actiunilor
Descrierea proceselor asociate functionarii organizatiei si necesare identificarii problemelor de mediu ale
acesteia se va face in cadrul studiului de caz din modulul 3, pentru a da coerenta expunerii. In general se
pot descrie urmatoarele categorii de procese (exemplificate in figura 1):
Page 8
HARTA PROCESELOR DIN SC COREM SRL
PROCESE DE MANAGEMENT: Management riscuri (identificare aspecte de

mediu, identificare pericole SSO), Planificare SMI (Elaborare politica,
obiective, program de management), Comunicare, participare, consultare,
Analiza efectuata de management, Responsabilitate si autoritate
PROCESE DE BAZA:
SATISFACTIA
CERINTE CLIENTI Ofertare/contractare, CLIENTILOR si
si alte PARTI Productie si furnizare servicii, altor PARTI
INTERESATE Control operational INTERESATE
PROCESE DE MASURARE, ANALIZA, IMBUNATATIRE: PROCESE referitoare la RESURSE si SUPORT:

Monitorizare si masurare, Audit, Evaluare conformare, Produs Control documente, Control inregistrari, Asigurare
neconform, Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de competenta, instruire si constientizare, Infrastructura,
raspuns, Investigare incidente, Evaluare aspecte de mediu si Mediul de lucru, Aprovizionare, Echipamente de
factori de risc, Analiza de date, Imbunatatire (si actiuni monitorizare si masurare, Identificare cerinte legale si
corective/ preventive) alte cerinte
Page 9
3. PROIECTAREA SMM
3.1 CERINTE NORMATIVE (cerinta 4.3.2)
3.1.1 LEGEA CADRU
Ce este Legislatia ?
“Legislatie”, in sens larg, totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv in istoria
unui stat (legislatie trecuta si legislatie actuala). Legislatia de mediu totalitatea actelor normative care au
constituit norme de drept pozitiv in istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu
inconjurator.
Tipuri de acte normative
 Norme juridice legale, emise de Parlamentul Romaniei

 Norme juridice reglementatorii emise de organismele de reglementare pentru diferite domenii
ale activitatii omenesti, constituite si functionand in temeiul legii. Acestea imbraca forme diferite:
ordine, decizii
 Norme juridice administrative emise de organele administratiei publice centrale si locale, in
temeiul si in executarea legii. Acestea imbraca forme diferite, dupa felul Administratiei.
Tipuri de legislatie in functie de prioritate
Legislatia “primara”
Cuprinde actele normative de felul legilor, precum si unele norme juridice elaborate de Guvern (cele care nu
sunt date in temeiul unei legi si pentru executarea acesteia, ci au caracter de sine statator, ca de exemplu
“ordonanta de urgenta”)
Legislatia “secundara” (“derivata”)
Cuprinde actele normative derivate din lege: hotarari de guvern, ordonante de guvern, regulamente,
instructiuni, metodologii, precum si toate reglementarile emise de “autoritatile nationale” legal constituite.
PRINCIPII FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI
In capitolul I al Ordonantei de Urgenta, completat de legea 265/2006, se precizeaza obiectul acesteia, ca “un
ansamblu de masuri juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.”
Principiile si elementele de strategie care stau la baza sistemului legislativ cuprins in Ordonanta de Urgenta
sunt :
1. principiul integrării cerintelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
2. principiul precauţiei în luarea deciziei;
3. principiul acţiunii preventive;
4. principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
5. principiul "poluatorul plăteşte";
6. principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
7. utilizarea durabilă a resurselor naturale;
8. informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de
mediu;
9. dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului
Legislaţia de protectie a mediului, este o componentă a sistemului de reglementări prin care statul
recunoaste dreptul oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantind in acest
scop :
Page 10
 accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de

legislaţia în vigoare;
 asocierea în organizaţii pentru protecţia mediului;
 consultarea în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu,
emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
 dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului,
autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu;
 dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
Legislatia orizontala mediu - totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv în
istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu inconjurator.
 Legea nr. 105 / 2006 - pentru aprobarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu
 Legea nr. 292/2007 – pentru modificarea OUG nr. 196/2005
 HG 878/2005 – privind accesul publicului la informatia privind mediul
 Ordinul nr. 439/2002 - modificat si completat Ordinul nr. 963 / 2006 - pentru aprobarea organizarii
actiunii de voluntariat in domeniul protectiei mediului
3.1.2 EMITERE AVIZE, ACORDURI, AUTORIZATII
 HG nr. 573/2002 – pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor

 Ordinul nr. 1798/2007 – pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
 Ordinul nr. 1798/2007 - pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
 OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
 Lege nr. 84 / 2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii
 Ordinul nr. 818/2003 – pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu
 Ordinul nr. 1158/2005 - pentru modificarea si completarea anexei la OMAPAM nr. 818/2003 pentru
aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu
 OUG nr. 27/2003 - privind procedura aprobarii tacite
Autoritatile publice pentru protectia mediului conduc procedura de autorizare si emit, dupa caz,
urmatoarele acte tehnico-juridice:
 Avizul de mediu - act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatea competenta pentru protectia
mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus
adoptarii.
 Acordul de mediu - reprezentand decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da
dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat
in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei
mediului. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului,
dar isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in
maximum 2 ani de la data emiterii.
 Autorizatia de mediu este act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru
protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati
existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de
mediu. Autorizatia de mediu se elibereaza, dupa caz, ulterior obtinerii celorlalte avize,
acorduri sau autorizatii ale autoritatii competente potrivit legii si are o valabilitate de cel
mult 5 ani.
3.1.3 CALITATEA AERULUI
 Legea nr. 655/2001 – pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei + Decret nr.
924/2001
 HG nr. 699/2003 - privind stabilirea măsurilor pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici in anumite activităţi şi instalaţii (modificata si completata de HG
nr. 1902/2004 + HG nr. 1.339 / 2006)
 Ordinul nr. 781/2004 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea emisiilor de
compusi organici volatili rezultati din depozitarea si incarcarea/descarcarea benzinei la terminale
Page 11
 HG nr. 568/2001 - Cerinte tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea,
incarcare descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, (modificata si
completata de HG nr. 893/2005 + HG nr.360/2007)
 Ordinul nr. 462/1993 – pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normele
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare
 HG nr. 1856/2005 – privind plafoanele nationale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici
 HG nr. 541/2003 - privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi
proveniţi din instalaţii mari de ardere, modificata si completata de HG nr. 322/2005)
3.1.4 CALITATEA APEI
 HG nr. 188/2002 - pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate (modificata si completata de HG nr. 352/2005) NTPA 011/2002; NTPA 001; NTPA 002
 Ordinul nr. 662 / 2006 - pentru aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi
autorizaţiilor de gospodărire a apelor
 Ordinul nr. 278/1997 – privind aprobarea Metodologiei cadru de elaborare a planurilor de prevenire si
combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare
 Ordinul nr. 44/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor
ptrsubstante prioritare/prioritar periculoase
 HG nr. 351/2005 – privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase
 Ordinul nr. 452/2001 - pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a
Grupului de sprijin ptr aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole
 HG nr. 964/2000 - privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din surse agricole
 Legea nr. 458/2002 - Calitatea apei potabile
 HG nr. 974/2004 - pentru aprobarea Normelor de supraveghe inspectie sanitara si monitorizare a calitatii
apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile
 HG nr. 930/2005 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
 HG nr.100/2002 - pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de
suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de
prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila (modificata de HG
nr.662/2005)
 Ordinul nr. 116/2002 – pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare
a barajelor si lacurilor de acumulare – NTLH – 022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in
exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale NTLH - 023
3.1.5 SUBSTANTE PERICULOASE
 HG nr. 173/2000 - pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor
policlorurati si ale altor compusi similari (modif. de HG nr. 291/2005 + HG nr. 975/2007- pentru modificarea
si completarea HG nr. 173/2000)
 Ordinul nr. 43/1980 – pentru aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante
toxice
 OUG nr. 200/2000 - privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase
 HG nr. 490/2002 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 200/2000
 Legea nr. 360/2003 - privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
 Legea nr. 263/2005 – pentru modifcarea si completarea Legii 360/2003
 Legea nr. 324 /2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 200/2000
 HG nr. 92/2003 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
preparatelor chimice periculoase (modificata si completata de HG nr. 597/2007)
 HG nr. 1022/2002 - privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea,
securitatea muncii si protectia mediului
 OUG nr. 121/2006 - privind regimul juridic al precursorilor de droguri
 HG 804/2007 – privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante
periculoase
Page 12
 HG nr. 788/2007 - privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului European si al Consiliului
(CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri
 HG nr. 305/2007 – privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene si al Consiliului
nr. 304/2003 privind exportul si importul produsilor chimici periculosi
 OG nr. 48/1999 - privind transportul rutier al marfurilor periculoase
 Legea nr. 122/2002 pentru aprobarea OG nr. 48/1999
 HG nr. 1175/2007 - pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri
periculoase in Romania
 OG nr. 49/1999 – privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata
 Legea nr.788/2001-pentru aprobarea OG nr. 49/1999
 Ordinul nr. 891/2003 - pentru stabilirea unor reguli privind transportul mărfurilor periculoase pe calea
ferată
 Ordinul nr. 211/2004 - pentru aprobarea Procedurii din de reglementare si control al transportului
deseurilor pe teritoriul Romaniei
3.1.6 DESEURI SI AMBALAJE
 OUG nr. 78/2000 – privind regimul deseurilor + Legea nr. 426/2001 – pentru aprobarea OUG nr.
78/2000
 OUG nr. 61/2006 (pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000)
 Ordinul nr. 1364/1499/2006 – de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor
 OUG nr. 16/2001 – privind gestiunea deseurilor industriale reciclabile
 Legea nr. 465 /2001 – pentru aprobarea OUG nr. 16/2001
 Legea nr. 138 / 2006 - pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din OUG nr. 16/2001 - Republicare
 HG nr. 856/2002 – privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
 Ordinul nr. 757/2004 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
+OMMGA nr. 1230/2005 – privind modificarea anexei la OMMGA 757/2004
 HG nr. 349/2005 – privind depozitarea deseurilor
 HG nr.1057/2001 – privind regimul bateriilor si acumulatorlori care contin substante periculoase
 HG nr. 170 /2004 - privind gestionarea anvelopelor uzate
 Ordinul nr. 243/2004- ptr aprobarea Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a activitatii de
gestionare a anvelopelor uzate
 HG nr. 235/2007 – privind gestionarea uleiurilor uzate
 Ordinul nr. 219/2002 - pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind
deseurile rezultate din activitatile medicale (modificat si completat de OMSF nr. 1029/2004 si OMSF nr.
997/2004
 HG nr. 128/2002 - privind incinerarea deseurilor
 Ordinul nr. 756/2004 – pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor
 OG nr. 11/2003 - privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv
depozitarea finala
 Legea nr. 320 / 2003 - pentru aprobarea OG nr. 11/2003
 HG nr. 621 /2005 – privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
 OMMGA nr. 927/2005 - privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de
ambalaje
 HG nr. 236/2007 – privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului nr.1980/2000/CE din 17 iule 2000 privind sistemul revizuit de
acordare a etichetei ecologice comunitare
 HG nr. 448/2005 - privind deseurile de echipamente electrice si electronice
3.2 SERIA STANDARDELOR SERIA 14000
Organizatia Internationala pentru Standardizare (prescurta ISO; in engleza, International Organization for
Standardization), cu sediul la Geneva, este o federatie de organisme nationale pentru standarde
reprezentand circa 130 tari. Misiunea Organizatiei Internationale pentru Standardizare este de a promova
standardizarea pe plan international care sa faciliteze schimbul international de marfuri si servicii si sa
promoveze cooperarea internationala in domeniul activitatilor intelectuale, stiintifice, tehnologice si
Page 13
economice. Standardizarea internationala in domeniul managementul mediului si-a inceput activitatea in

anul 1993 avind ca domeniu standardizarea instrumentelor si sistemelor de management de mediu.
Standardele ISO sunt adoptate, traduse si difuzate in Romania de ASRO - Asociatia de Standardizare din
Romania care participa prin specialisti in cadrul comitetelor tehnice internationale ale ISO. Organizatia
Internationala de Standardizare (ISO) a propus pentru managementul mediului inconjurator elaborarea seriei
de standarde ISO 14000, ca si o continuare la extinderea seriei de standarde ISO 9000.
Standardul ISO 14001 se refera la sistemul de management de mediu, avand ca scop general sustinerea
protectiei mediului si prevenirea poluarii, in echilibru cu necesitatile socio - economice. Ca scop specific, isi
propune sa ofere organizatiilor toate elementele necesare construirii unui sistem de management de mediu,
care sa poata fi integrat in managementul global al organizatiei si care sa permita atingerea obiectivelor
referitoare la mediu si a celor economice.
Standardul stabileste cerintele pentru un sistem de management de mediu, care sa permita unei organizatii
sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu tinand seama de cadrul legislativ si de aspectele de mediu
ale activitatilor pe care le desfasoara.
Este aplicabil tuturor tipurilor de activitati, nu doar celor industriale. O organizatie prestatoare de servicii, o
colectivitate locala isi pot construi un sistem de management de mediu bazat pe ISO 14001.
Adoptarea standardului ISO 14001 nu poate garanta prin ea isasi o performanta de mediu optima pentru
organizatie. Nu stabileste cerinte precise referitoare la performanta de mediu (mai putin angajamentul
asumat prin politica de mediu declarata). Flexibilitatea lui permite insa ca doua sau mai multe organizatii
care au activitati similare sa realizeze performante de mediu diferite si sa satisfaca totusi cerintele pentru a-si
certifica sistemul de management de mediu.
ISO 14001 este un standard international care specifica cerintele pentru un sistem de management de mediu
care sa permita unei societati sa formuleze si sa implementeze o politica si obiective care iau in considerare
cerintele legale cu privire la aspectele semnificative de mediu. Scopul standardului este de a sustine protectia
mediului si de a preveni poluarea.
Creat de Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO), acesta se bazeaza pe doua concepte:
 imbunatarirea continua (controlul aspectelor de mediu, performanta de mediu, principiul prevenirii,
parti interesate)
 flexibilitate
Standardele din seria ISO 14000 pot fi impartite in:

1. Standarde referitoare la sistemele de managementul mediului
 ISO 14001 (SR EN ISO 14001:2005)- specifica cerintele pentru un sistem de management
de mediu care poate fi auditat in vederea certificarii de o terta parte
Standardul ISO 14001 trebuie privit ca un document:

 Generic (se aplica in mod egal intr-un spital sau intr-o fabrica)
 Proactiv (include o abordare anticipativa/preventiva)
 Voluntar (implica reguli care trebuie urmate)
 Continuu (urmareste imbunatatirea continua a performantelor)
 Bazat pe un sistem (cu proceduri documentate)
 SR EN ISO 14004:2010 „ Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii,

sisteme si tehnici de aplicare”
ISO 14004 (SR EN ISO 14004:2010) - furnizeaza liniile directoare pentru a ajuta o organizatie in elaborarea
si implementarea unui sistem de management de mediu. Pentru imbunatatirea continua a calitatii mediului,
organizatiile de toate tipurile si dimensiunile acorda o importanta tot mai mare impactului pe care activitatile,
produsele si serviciile lor le au asupra mediului. Obtinerea unei bune performante de mediu necesita
angajamentul organizatiei pentru o abordare sistematica si imbunatatirea continua a unui sistem de
management de mediu (SMM).
Page 14
Acest standard descrie elementele unui sistem de management de mediu si furnizeaza organizatiilor
recomandari privind modul in care se stabileste, se implementeaza, se mentine sau se îmbunatateste un
sistem de management de mediu. Un astfel de sistem poate mari substantial capacitatea unei organizatii de
a anticipa, de a identifica si de a gestiona interactiunile cu mediul pentru a atinge obiectivele precum si de a
asigura conformarea continua cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile la care organizatia subscrie.
Standardul este in conformitate si cu conceptul de dezvoltare durabila.
Acest standard contine exemple, descrieri si optiuni care vin in ajutorul implementarii unui sistem de
management de mediu si in consolidarea relatiilor acestuia cu managementul general al organizatiei.
3.3 STANDARDE REFERITOARE LA EVALUARE
 ISO 14031 (SR EN ISO 14031:2002) “Evaluarea performantei de mediu – linii directoare” – acest
standard este de ajutor organizatiei in descrierea si evaluarea performatei de mediu a unei intreprinderi si in
configurarea indicatorilor de mediu
 ISO 14040 (SR EN ISO 14040:2007) „Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Principii si cadru
de lucru” - stabileste liniile directoare, cadrul de lucru si cerintele metodologice pentru evaluarea ciclului de
viata a produselor si serviciilor
 SR ISO/TR 14047:2005 „Management de mediu. Evaluarea impactului ciclului de viata. Exemple de
aplicare a ISO 14042
 SR ISO/TS 14048:2005 „Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Cerinte si linii directoare”
Acest raport tehnic descrie concepte si practici curente referitoare la integrarea aspectelor de mediu in
proiectarea si dezvoltarea produsului, unde prin "produs" se inteleg atat bunuri cat si servicii. Acest raport
tehnic este aplicabil la dezvoltarea documentelor specifice unui sector . Nu se aplica ca specificatie in scopuri
de certificare si inregistrare.
 ISO 14015 (SR EN ISO 14015:2010) “Sisteme de management de mediu. Evaluarea de mediu a
amplasamentelor si organizatiilor (EMAO)”
Organizatiile sunt din ce in ce mai interesate in intelegerea problemelor de mediu asociate amplasamentelor
si activitatilor lor sau amplasamentelor cu potential de cumparare. Aceste probleme si consecintele asociate
afacerilor pot fi apreciate prin intermediul evaluarii de mediu a amplasamentelor si organizatiilor
(EMAO). O astfel de evaluare poate fi realizata pe perioada functionarii, la momentul achizitionarii sau instrainarii
bunurilor si poate fi efectuata ca parte a unui proces mai larg de evaluare a afacerii, adesea denumit „due diligence”.
Standard ISO 14015 ofera recomandari privind realizarea unei asemenea evaluari de mediu (EMAO) si
furnizeaza baza pentru armonizarea terminologiei utilizate si pentru o abordare structurata, consecventa,
transparenta si obiectiva a efectuarii acestor evaluari de mediu.
Acest standard este flexibil in aplicare si poate fi utilizat atat pentru auto-evaluare, cat si pentru evaluari
externe, cu sau fara a fi nevoie de implicarea tertelor parti. Informatiile utilizate pe parcursul unei EMAO pot
deriva din surse care includ audituri ale sistemului de management de mediu, audituri de conformare cu
reglementarile, evaluari ale impactului asupra mediului, evaluari ale performantei de mediu sau investigatii
ale amplasamentului.
Standardul furnizeaza indrumari referitoare la modul de efectuare a unei EMAO printr-un proces sistematic
de identificare a aspectelor de mediu si a problemelor de mediu si de determinare, daca este cazul, a
consecintelor acestora asupra activitatii.
3.4 STANDARDE DE TERMINOLOGIE
 ISO 14050 (SR EN ISO 14050:2010) “Management de mediu. Vocabular” - contine concepte si
definitiile acestora care au fost utilizate în seria de standarde ISO 14000 referitoare la managementul de
mediu.
Obiectivul principal al acestui standard international este acela de a furniza utilizatorilor de standarde o
compilatie a termenilor si definitiilor utilizate in domeniul managementului de mediu.
Alte concepte care pot fi intalnite in cadrul domeniului managementului de mediu nu au fost definite în acest
standard international. Totusi, pentru a veni in sprijinul utilizatorilor seriei de standarde ISO 14000
Page 15
referitoare la managementul mediului, aceste concepte suplimentare sunt incluse în anexa A, impreuna cu
referintele bibliografice.
Conformarea cu standardele asigura:

 increderea interna - a managementului in realizarea obiectivelor; ajuta organizaria sa-si
imbunatateasca performantele (de mediu, calitate, sanatate si securitate in munca etc.)
 increderea externa – faciliteaza relatii pozitive cu toate partile interesate
 o schimbare importanta de mentalitate si de cultura profesionala
4 DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU (cerinta 4.4.4)

4.1 STRUCTURA DOCUMENTATIEI
Fiecare sistem de management trebuie sa aiba o documentatie cu descrierea elementelor esentiale ale
acestora. De regula documentatia sistemelor de management este structurata pe mai multe niveluri si este
ilustrata prin cunoscuta piramida:
Declaratie
de politica Trimite
(Manual)
Proceduri de sistem
Trimite
Proceduri operationale
Trimit
e
Instructiuni de lucru
Formulare; inregistrari
Trimit
Documente externe (standarde, legi, e
reglementari etc)
Documentatia sistemului de management de mediu poate:

 fi integrata altor sisteme de management implementate in organizati;
 cuprinde manualul (fara a fi o cerinta exprimata explicit), proceduri si instructiuni care sa
satisfaca cerintele standardului SR EN ISO 14001 si atingerea obiectivelor.
Amploarea documentatiei sistemului de management de mediu poate fi diferita de la organizatie la alta si

depinde de:
 marimea si tipul organizatiei, de activitatile, produsele si serviciile realizate
 complexitatea proceselor si interactiunea lor
 competenta personalului
Documentatia poate fi pastrata pe orice fel de suport (hartie, electronic, foto, poster) cu conditia sa fie
lizibila, usor de inteles si accesibila acolo unde este nevoie de informatia continuta in document si mai ales
ca sunt utilizate versiunile in vigoare.
Conform standardului SR EN ISO 14001 trebuie sa existe documente pentru:
 politica de mediu
 documente care sa contina obiectivele si tintele stabilite in cadrul SMM
Page 16
 documente care sa descrie principalele elemente ale SMM, interactiunea lor si referinte
privind relatia cu alte documente din cadrul organizatiei,
 documente, inclusive inregistrari cerute de standardului SR EN ISO 14001
 documente, inclusive inregistrari pe care organizatia le considera necesare pentru a asigura
eficienta planificarii, desfasurarii si controlului activitatilor legate de aspectele semnificative
de mediu.
Exista 2 categorii de documente care alcatuiesc documentatia unui sistem de management si formeaza
entitati distincte si particularitati care le individualizeaza:
 documente (contin informatii indrumari asupra modului in care trebuie facut ceva) si
 inregistrari (consemnarea unor date la un eveniment petrecut)
Documentatia sistemului trebuie sa fie adecvata obiectivelor organizatiei.

La dezvoltarea documentatiei unui sistem de management de mediu trebuie avut in vedere ca aceasta este
utilizata pentru a face dovada implementarii, functionarii sistemului, deci a face dovada “unui sistem
documentat” si nu pentru a crea “un sistem de documente”.
La elaborarea documentatiei trebuie sa avem grija ca aceasta sa nu:
 fie rigida astfel incat sa sufoce creativitatea;
 fie greu de aplicat ingreunand activitatea descrisa;
 existe contradictii.
Documentatia sistemului trebuie:

 elaborata de o echipa in care sa fie inclusi si utilizatorii si nu de o singura persoana;
 sa respecte cerintele standardului privind “Controlul documetelor” si “Controlul
Inregistrarilor”
 sa furnizeze informatii despre intentiile organizatiei;
 sa fie suport pentru personalul organizatiei pentru a realiza obiectivele organizatiei.
Este important ca cerintele si continutul documentatiei sistemelor de management sa ia in considerare

standardele pe care intentioneaza sa le satisfaca.
Cerintele pentru o documentatie viabila se realizeaza printr-un management de control al documentelor
(procedurilor). Acesta are rolul de a defini metodele necesare pentru o documentatie care sa asigure
realizarea obiectivelor tinta a organizatiei si uneori responsabilitati referitore la descrierea sistemelor de
management. Ei trebuie sa:
 aiba calificarea necesara pentru a realiza un management eficace si eficient de control al
documentelor;
 sa gestioneze o lista a documentelor sistemului care sa furnizeze informatii legate de:
 denumirea documentului;
 codul si versiunea in vigoare;
 data intrarii in vigoare a documentului
 responsabilul de document;
 locatia originalului;
 transpuna politica organizatiei in actiune;
 realizeze o cultura in organizatiei.
La elaborarea documentelor trebuie sa tinem cont de cateva principii:

 sa existe suficiente documente care sa descrie toate procesele ce afecteaza conformitatea
produselor / serviciilor livrate sau pot aduce prejudicii organizatiei;
 documentele sa fie intocmite lizibil, datate (inclusiv datele reviziilor), usor de identificat si sa
fie pastrate intr-un mod ordonat;
 documentele sa fie elaborate intr-un limbaj care sa ofere utilizatorilor posibilitatea intelegerii
si aplicarii lor
 documentele sa fie difuzate la locul aplicarii lor si sa existe la utilizator;
 la utilizator trebuie sa existe numai revizia in curs;
 sa fie in concordanta cu celelalte documente elaborate in organizatie;
 documentele “sa fie tinute sub control”;
 sa existe o metoda de feedback pentru o continua imbunatatire a documentatiei.
Page 17
Procedurile au un rol esential in documentarea unui sistem. Forma procedurilor este stabilita de fiecare
organizatie in parte in functie de necesitatile acesteia. Se recomanda ca redactarea procedurilor sa se
realizeze pe formular tipizat avand pe prima pagina elementele de identificare a organizatiei si dovezi privind
verificarea si aprobarea ei ca document oficial. Pe langa aceste elemente o procedura trebuie sa cuprinda:
 o identificare unica a documentului (cod/revizie/versiune);
 tipul documentului (procedura/instructiune/standard/ghid);
 minimul de cerinte obligatorii privind structura (continutul) documentului.
Cerintele minime pentru structura unei proceduri sunt:

1. SCOP – sectiune unde printr-o fraza scurta si la obiect se decalara ce se urmareste prin elaborarea
procedurii.
2. DOMENIUL – se mentioneaza entitatea organizatorica unde se aplica documentul si/sau asupra caror
produse si/sau servicii.
3. DEFINITII si ABREVIERI – se definesc orice termeni ce se considera necesari pentru intelegerea
documentului si se identifica si explica abrevierile utilizate in document
4. REFERINTE NORMATIVE - se precizeaza orice document care este necesar a fi consultat in
vederea aplicarii procedurii (standarde, contracte, reglementari, norme juridice, manuale de
utilizare, instructiuni etc)
5. IDENTIFICAREA RESPONSABILITATILOR -se indica functiile ce desfasoara activitatile descrise.
Forma de prezentare poate fi sub forma de text sau matriceala.
6. DESCRIEREA PROCESULUI -se prezinta activitatile in succesiunea lor. Modul de descriere
trebuie sa fie CLAR, CONCIS, PRIETENOS (evitarea diatezei pasive, propozitii scurte care sa
inceapa cu verbul, utilizarea numerotarii si/sau a spatiilor de separare).
7. INREGISTRARI –Se vor prezenta toate inregistrarile generate de activitatile descrise in proces,
precizandu-se:
 denumirea inregistrarii si codul;
 durata, suportul si locatia de pastrare;
 durata de arhivare
 modul de eliminare si autoritatea de eliminare
8. ANEXE - Se indică formulare, tabele, grafice, harţi de proces/diagrama flux generate. Se vor
completa „Lista reviziilor documentului” si „Lista membrilor echipei de elaborare”
La redactarea documentelor SMM trebuie sa tinem cont ca ele se adreseaza personalului si au ca rol principal
ajutarea acestora sa inteleaga modul in care functioneaza SMM.
MANUAL INTEGRAT (CALITATE-MEDIU)
Deoarece standardul de referinta ISO 14001:2004 nu cere explicit existenta unui manual de
management, referirile aupra acestui subiect se vor face integrat cu manualul calitatii,
obligatoriu pentru implementarea SIO 9001:2000.
Manualul de management Integarat (calitate-mediu) este un document de sinteza care descrie sitemul de
management integrat si constituie referinta in implementarea si mentinerea SMI si contine:
 Domeniul de aplicare al SMI, inclusiv detalii si justificari ale excluderilor, prezentarea proceselor
externalizate
 Prezentarea organizatiei
 Procedurile documentate stabilite pentru SMI sau o referire la acestea
 O descriere a interactiunii dintre procesele SMI
MANUAL INTEGRAT – ANEXE
 Organigrama
 Lista proprietarilor de procese
 Harta de procese
 Lista documentelor SMI (centralizeaza documentatia SMI)
 Programul de management al mediului
Page 18
PROCEDURI DOCUMENTATE
Proceduri cerute de standard, ce se refera la activitatile de baza, de mentinere a SMM.
Structura unei proceduri:

 Scopul si domeniul de aplicare al procedurii
 Ce trebuie facut si de catre cine
 Cand, unde, cum trebuie procedat
 Cel fel de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate
 Cum este tinuta activitatea sub control
Procedurile obligatorii impuse de standardul ISO 14001:2004 sunt enumerate in tabelul urmator (tabelul 1)
Tab. 2 Lista procedurilor obligatorii cerute de ISO 14001:2004

Nr. Crt. Titlul procedurii
1. Controlul documentelor
2. Controlul inregistrarilor
3. Audit intern
4. Accidente, incidente, neconformitate si produs neconform
5. Actiune corectiva
6. Actiune preventiva
7. Aspecte de mediu
8. Masurare si monitorizare
9. Pregatirea si reactia in situatii de urgenta
10. Cerinte legale
11. Comunicare
12. Instruire, constientizare si competenta
13 Controlul operational
14 Conformitatea cu legislatia
Inregistrarea - document prin care se declara rezultate obtinute sau se furnizeaza dovezi ale activitatilor
realizate. Inregistrarea oricarei activitati se poate realiza pe formulare iar acestea pot fi generate de
proceduri/instructiuni sau pot fi neprocedurate (generate numai de o autoritate). Trebuie retinuta diferenta
intre formular si inregistrare:
 Formular - document necompletat
 Inregistrare - document completat (formular completat).
Intregistrarile au importanta lor pentru ca ele pot constitui elemente de intrare sau de analiza pentru alte
activitati. Ele mai sunt utilizate si de persoane abilitate de a efectua control, audit si in anumite situatii
contractuale si de clienti. De aceea, trebuie sa avem grija ca inregistrarile sa fie lizibile (daca sunt formulare
sa completam toate campurile), sa le pastram atata timp cat este nevoie (conform duratei de pastrare
stabilita) si sa avem grija sa nu se deterioreze.
Inregistrările sunt dovezi obiective a aplicarii si implementarii elementelor sistemului de management.
Tipuri de inregistrari referitoare la mediu ce ar trebui gasite intr-o organizatie:

• cerinte legale, de reglementare si alte coduri de cerinte
• rezultatele identificarii aspectelor de mediu
• raportarea stadiului in care se afla obiectivele generale si specifice
• permise, autorizatii, licente si alte aprobari
• fise post si evaluari de performanta ale angajatilor
Page 19
• inregistrari privind instruirile efectuate

• inregistrari privind efectuarea auditului SMM si a auditului de conformare cu legislatia de mediu,
precum si rapoartea rezultatelor
• rapoarte privind identificarea neconformitatilor, planuri de actiuni corective si preventive
• rapoarte privind incidente asupra mediului
• comunicarea cu clientii, furnizorii, si alte parti externe interesate
• rezultate ale analizei efectuate de management
• colectarea datelor si monitorizarea
• mentinerea inregistrarilor
• inregistrari privind calibrarea echipamentelor
4.2 CONTROLUL DOCUMENTELOR SI CONTROLUL INREGISTRARILOR (cerintele 4.4.5 si 4.5.4)
Obiectivul principal al unei organizatii este de realizarea unui SMM eficient si nu crearea unui sistem de
control al documentelor prea complicat.
Conform referentialului, cerintele referitoare la documentatia SMM trebuie stabilite prin proceduri
documentate: „Controlul Documentelor” si „Controlul Inregistrarilor”.
Prin elaborarea acestor proceduri se urmareste implementarea corecta a documentatiei sistemului de

management mediu/sistem integrat si obtinerea inregistrarilor necesare initierilor de actiuni corective si
preventive/de imbunatatire.
Prin Procedura de Sistem „Controlul Documentelor” organizatia trebuie sa stabileasca metodele si

actiunile necesare pentru ca documentele cerute de un sistem de management de mediu sa fie protejate si
controlate. Documentele controlate sunt documente care contin cerinte ce trebuie respectate in organizatie
si documente doveditoare (inregistrari). In functie de autoritatea care le-a emis acestea sunt:
 interne
 externe
Documente externe sunt documente emise de autoritati din afara organizatiei si contin cerinte ce sunt
respectate in interiorul organizatiei. Acestea sunt emise de:
 o autoritate legala (legi, hotarari de guvern)
 o autoritate de reglementare pe un anumit domeniu de interes (decizii ale autoritatii
respective, reglementari specifice)
 terti si/sau impreuna cu organizatia (carti tehnice emise de furnizori, contracte incheiate cu
clientul)
In vederea atingerii obiectivului, in procedura de sistem „controlul documentelor” trebuie stabilite reguli
pentru:
 Aprobarea si elaborarea documentelor interne precizandu-se:
 Formatul si continutul unei proceduri/instructiuni;
 Modul de identificare a documentelor, a stadiului reviziilor si statutul reviziilor
curente;
 Informatiile minime pe care trebuie sa le contina o procedura/instructiune;
 Cine desemneaza responsabilul de document care va coordona echipa de elaborare
a documentului;
 Rolul responsabilului de document;
 Nivelele de autoritate in aprobarea documentelor pentru a fi aplicate. Aceleasi functii
vor aproba orice revizie si/sau amendamente ale documentului;
 Difuzarea controlata a documentelor aprobate si asigurarea ca documentele aplicabile sunt
disponibile in locatiile de utilizare;
 Pastrarea documentelor;
 Retragerea documentelor perimate si modul de identificare a acestora in cazul in care sunt
pastrate in vreun scop;
 Modificarea si actualizarea documentelor;
 Asigurarea ca documentele de provenienta extena sunt identificate si tinute sub control;
Page 20
Procedura de Sistem „Controlul Inregistrarilor ” are ca scop stabilirea regulilor si responsabilitatilor pentru
identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, asigurarea duratei de pastrare si eliminare a inregistrarilor.
In procedura trebuie precizat:
 modul de identificare a inregistrarilor pe hartie (cod, marcaj sau etichete)
 pastrarea in conditii care sa previna deteriorarea sau pierderea lor;
 conditii pentru a se asigura o regasire usoara;
 difuzarea lor
 modul de protejare a inregistrarilor pe suport electronic.
Inregistrarile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:

 Date de identificare;
 Data completarii;
 Identitatea celor care le intocmesc, verifica aproba (daca este cazul).
Modificarea inregistrarilor este in general interzisa, deoarece ridica intrebari asupra autenticitatii si validitatii
acestora. Totusi, in situatiile in care modificarile sunt inevitabile, aceste modificari vor fi efectuate numai de
persoana autorizata. Datele eronate vor fi taiate astfel incat cele initiale sa ramana lizibile. Noile date vor fi
certificate prin semnatura si datate.
Timpul de pastrare a inregistrarilor se va specifica in proceduri operationale sau perioada inscrisa in

contract. Distrugerea se face numai prin grija conducerii organizatiei/persoanei desemnata avand aceasta
responsabilitate. Se va specifica modalitatea de distrugere.
Inregistrarile trebuie sa ramana lizibile si sa raspunda tuturor cerintelor legale si de reglementare cat si de
obligatiile contractuale.
Obiective:
1. stabileasca structura organizatorica a departamentului de protectie a mediului

2. stabileasca cerintele pentru posturile din departamentul de protectie a mediului
3. stabileasca prin documente specifice responsabilitatile si autoritatile pentru personalul din
departamentul protectia mediului
4. stabileasca necesarul de resurse pentru functionarea departamentului de protectia mediului
2.1 STRUCTURA SI RESPONSABILITATE - ORGANIGRAMA. DECIZII. FISE DE POST (cerinta

4.4.1).
Cerinta 4.4.1 a SR EN ISO 14001:2005:

 Identificarea functiilor cheie in cadrul SMM
 Definirea si documentarea rolurilor, responsabilitatilor si autoritatilor personalului care conduce,
realizeaza si verifica activitatile care afecteaza mediul
 Fise post,
 Decizii, inclusiv dovada numirii reprezentantului conducerii pentru SMM
 Organigrama
 Au fost alocate resurse suficiente - stadiul indeplinirii PMM si al politicii de mediu, obtinerea de
competente
 Persoanele desemnate au suficienta autoritate?
 Dar calificarile sunt corespunzatoare?
 Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile functionarii SMM?
 Cum analizeaza conducerea adecvarea resurselor?
Asa cum am amintit la modulul precedent, organigrama trebuie sa includa ca departamente distincte:
reprezentantul managementului pentru mediu si compartimentul de protectia mediului ca in exemplul
urmator (figura 1):
Page 21
DIRECTOR GENERAL
COMERCIAL
DIRECTOR GENERAL
CONTABIL
SECTOR
CONTRACTE DE
LICHIDARI
ANGAJARI,
MUNCA,
DIRECTOR SERVICIU PREVENIRE SI

RMM TEHNIC PROTECTIE
DEPARTAMENT COMPARTIMENT
DE MEDIU TEHNIC,
CONTRACTARI SI
MAGAZIN
DEPOZIT
DECONTARI
SEF SANTIER
CQ ATELIER SECTOR SECTOR SECTOR

FORM. DE LUCRU
FORM. DE LUCRU
FORM. DE LUCRU
PRODUCTIE ENERGETIC INSTALATII CONSTRUCTII
CONDUCATOR CONDUCATOR CONDUCATOR
INSTALATII
ELECTRICE
TEHNIC TEHNIC TEHNIC
STRUCTURI
FUNDATII
FINISAJ
INSTALATII
INSTALATII
SANITARE
TERMICE
Figura 1 Organigrama de principiu a unei organizatii

Este necesar:
 Sa fie definite, documentate si comunicate atributiile, responsabilitatile si autoritatile privind
functionarea SMM;
 Sa se asigure resursele necesare pentru implementarea si controlul SMM, care include:
o Resurse umane (nr. De persoane) si calificari specializate (management de mediu, tehnologii
curate);
o Resurse tehnologice (tehnologii de ultima generatie – de ex. Auto cu norme Euro 5) si
financiare.
 Sa se numeasca un reprezentant care, in afara altor responsabilitati, sa aiba definite atributiile,
responsabilitatile si autoritatea pentru:
o A se asigura ca cerintele referitoare la SMM sunt stabilite, implementate si mentinute;
o A raporta conducerii la cel mai inalt nivel, performantele SMM, pentru analiza si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem.
Aspecte ce se recomanda a fi luate in considerare la analiza atributiilor si responsabilitatilor:

 Care sunt atributiile si raspunderile personalului care conduce, realizeaza si verifica activitatile ce
afecteaza mediul?
 Sunt acestea definite si documentate (ex. Fise post)?
 Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala?
 Este aceasta analizata periodic?
 Cum sunt dovedite competentele organizatiei in domeniul mediului:
o Dispune de instruire, resurse si personal suficient pentru implementare?
o Initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu?
o Anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu?
Page 22
Figura 2 Structura si rsponsabilitatea privind SMM
2.2 REPREZENTANTUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU (cerinta 4.2.2)
Prin decizie interna, Directorul General a desemnat un Reprezentant al Managementului pentru Mediu
(obligatoriu membru al managementului) care, indiferent de alte responsabilitati, are autoritatea definita
pentru:
a. a asigura ca cerintele referitoare la SMM sunt stabilite, implementate si mentinute conform
standardului SR EN ISO 14001 : 2005;
b. a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel performanta SMM, pentru analiza si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem;
c. a se asigura ca procesele SMM sunt stabilite, implementate si mentinute;
d. a raporta despre functionarea SMM, in vederea analizei si pentru a servi ca baza a imbunatatirii
SMM;
e. a se asigura ca membrii organizatiei sunt constientizati de importanta respectarii prevederilor de
protectia mediului.
Atributii si responsabilitati:
 Este numit in functie de catre Directorul General al societatii.
 Are responsabilitatea proiectarii, implementarii, mentinerii si dezvoltarii SMM, raportand
managementului despre functionarea SMM si despre toate evenimentele referitoare la mediu care pot afecta
sistemul si interesele organizatiei.
 Raspunde de certificarea conformitatii proceselor cu documenetele SMM si cu standardele aplicabile.
 Codifica toate documenetele SMM si pastreaza evidenta procedurilor si a formularelor elaborate in
cadrul organizatiei.
 Elaboreaza, indexeaza, multiplica, distribuie, arhiveaza si modifica controlat documentele SMM.
Page 23
 Identifica neconformitatile de mediu si initiaza Rapoarte de neconformitate.

 Participa in cadrul Comisiei de Analiza a Neconformitatilor la analiza si dispozitia referitoare la
neconformitatile de mediu semnalate.
 Elaboreaza si conduce Programul anual de audituri interne in cadrul organizatiei si-l supune spre
analiza si aprobare Directorului General.
 Elaboreaza PA, RA, RAC, RAP si le transmite in timp util compartimentelor auditate.
 Reprezinta managementul de la cel mai inalt nivel in relatiile cu partile externe privind problemele
legate de SMM;
 Elaboreaza Programul de management de mediu (PMM) in colaborare cu celelalte compartimente;
 Instruieste personalul asupra modificarilor relevante ale legislatiei aplicabile;
 Elaboreaza si arhiveaza Rapoartele Analizei Efectuate de Management;
 Monitorizeaza implementarea actiunilor corective/preventive, confirmând inchiderea;
 Colaboreaza cu responsabilii cu aprovizionarea (Sef comp. Aprovizionare) la evaluarea furnizorilor in
baza fiselor tehnice de securitate;
2.3. RESPONSABILUL CU GESTIUNEA DESEURILOR (CERINTA 4.2.2)
Responsabilul cu gestiunea deseurilor va avea sarcinile si responsabilitatile definite prin fisa postului pe care
il ocupa conform COR.
LISTA DE VERIFICARE PENTRU AUDITAREA ELEMENTULUI DE SISTEM 4.4.1. – RESURSE,

ROLURI, RESPONSABILITATE SI AUTORITATE
Intrebare
Au fost:
 definite;
 documentate;
 comunicate?
 rolurile, responsabilitatile si autoritatile pentru SMM?
Conducerea organizatiei a furnizat resursele necesare pentru construirea, implementarea, mentinerea si

imbunatatirea SMM, dupa cum urmeaza:
 resurse umane;
 calificari specializate;
 infrastructura organizationala (cladiri, linii de comunicatie, sisteme de canalizare etc)
 resurse tehnologice;
 resurse financiare?
Organizatia a numit unul sau mai multi reprezentanti ai managementului pentru:

 a asigura ca SMM este stabilit, implementat si mentinut conform cerintelor ISO 14001;
 a raporta performanta SMM conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, pentru analizarea si
imbunatatirea SMM?
Au fost definite responsabilitati de mediu pentru departamente, altele decât pentru departamentul de
mediu?
Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel analizeaza resursele alocate pentru SMM?
Directorul General al organizatiei asigura transmiterea tuturor informatiilor relevante privind politica si
obiectivele in domeniul mediului, cerintele normativelor de referinta adoptate. Fluxul de informatii
incurajeaza activ feedback-ul, comunicarea intre membrii organizatiei prin implicarea directa a acestora,
influenteaza comportamentul in raport cu riscurile pentru mediu. Informatii pertinente sunt furnizate si
partilor externe interesate, precum si comunicarea cu contractantii si alti vizitatori de la locul de munca.
2.4. ASIGURAREA RESURSELOR (cerinta 4.4.1)
Page 24
Directorul General identifica si asigura optimul de resurse necesare implementarii politicii in domeniul
mediului si atingerii obiectivelor propuse, precum si operationalizarii si dezvoltarii departamentului de mediu,
in vederea cresterii gradului de satisfactie a tuturor partilor interesate.
Resursele se refera la:

 membrii organizatiei
 informatii
 infrastructura
 retea IT (sistem informatizat de gestiune a datelor si de urmarire a livrarilor, stocurilor, incasarilor,
productiei etc.)
 linie de productie
 tanc de comustibil (motorina) pentru producerea apei industriale
 mediu de lucru
 parteneri de afaceri
 resurse financiare
 perfectionarea continua a personalului din compartimentul de mediu.
Pentru a spori performantele organizatiei, factorii de decizie iau in considerare:

 necesarul de resurse, precum si calitatea acestora, tinându-se cont de limitele si oportunitatile legate
de asigurarea acestor resurse;
 resursele umane si calificarile de specialitate având in vedere motivarea, dezvoltarea, abilitatile de
comunicare si competenta personalului;
 resursele reprezentate de echipamente si spatii pentru desfasurarea procesului de furnizare a
serviciilor/executiea produselor;
 resurse reprezentate de facilitati si software necesare evaluarii calitatii serviciilor prestate si stimularii
inovatiilor;
 resurse reprezentate de documentatia operationala;
 resurse alocate controlului aspectelor de mediu asociate activitatilor desfasurate.
Optimizarea resurselor existente presupune:

 identificarea limitelor si oportunitatilor legate de eficienta resurselor existente;
 imbunatatirea infrastructurii;
 evaluarea competentei resurselor umane;
 incurajarea imbunatatirii continue a calitatii resurselor;
 managementul adecvat al informatiilor si al suportului logistic;
 perfectionarea continua a resurselor umane.
Astfel, la inceputul fiecarui an calendaristic, in urma AEM, Directorul General impreuna cu Directorul
Economic stabileste Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul urmator, in functie de obiectivele stabilite si de
profitul obtinut in anul precedent.
Date de intrare in elaborarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul urmator:

 profitul obtinut in anul precedent;
 valoarea investitiilor realizate si evaluarea rezultatelor obtinute;
 cauzele pierderilor;
 noi oportunitati de imbunatatire si dezvoltare identificate.
Datele de iesire sunt reprezentate de fondurile financiare alocate obiectivelor propuse privind dotarea si
resursele umane necesare activitatilor ce vor fi realizate in anul urmator. In Bugetul de venituri si cheltuieli
sunt specificate, de asemenea, termenele si responsabilitatile pentru fiecare obiectiv (ex. achizitionare de
materiale, dezvoltare linii tehnologice, dezvoltare parc auto si retea de distributie, instruiri etc.).
Page 25
3. IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU (cerinta 4.3.1)
Scopurile finale al identificarii si evalurii aspectelor de mediu dintr-o organizatie se refera la:
1. stabilirea metodelor si responsabilitatilor pentru identificarea aspectelor de mediu ale activitatilor,
produselor sau serviciilor care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si pe care
organizatia le poate controla;
2. identificarea unor surse de neconformitati potentiale;
3. stabilirea actiunilor preventive;
4. stabilirea corectiilor;
5. prevenirea aparitiei incidentelor de mediu.
Organizatia trebuie sa:

 Stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a aspectelor de mediu ale activitatilor, produselor
sau serviciilor sale pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta;
 Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
 Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea obiectivelor
de mediu.
Organizatia trebuie sa:

 Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului (de ex.
Zgomot rezultat din activitatile de tasare a solului, demolari, transport etc.)
 Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea obiectivelor
de mediu
! Incadrarea in aspecte de mediu nesemnificative sau semnificative se face in urma aplicarii unei metodologii
de evaluare a importantei
Analiza preliminara Identificarea

activitatilor, Identificarea aspectelor
de mediu
Produselor, de mediu asociate
serviciilor
Evaluarea impactului
asupra mediului
Monitorizarea aspectelor de
Mediu – conform procedura
Analiza datelor
Inregistrari
Figura 1 Continutul procedurii “Aspecte de mediu”
Astfel, orice organizatie care doreste implemnetarea unui sistem de management de mediu trebuie sa se
asigure ca aspectele de mediu semnificative sunt luate in considerare la stabilirea, implementarea si
mentinerea sistemului sau de management de mediu. Ma mult decat atat, analiza preliminara de mediu
(etapa premergatoare actiunii de proiectare si implementare a unui SMM) a unei organizatii reclama nu atat
identificarea aspectelor de mediu, ci mai ales evaluarea acestora si indicarea aspectelor de mediu
semnificative, aspecte care trebuie tinute sub control si care reprezinta punctul central in elaborarea
programului de management de mediu si a strategiei de mediu ale unei organizatii.
Page 26
Identificarea aspectelor de mediu, dar mai ales cuantificarea lor in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative reprezinta etapa cheie in proiectarea sistemului de management de mediu al unei organizatii si
in stabilirea performantei de mediu a acesteia.
Procesul identificarii aspectelor de mediu si al evaluarii acestora in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative este unul complex, necesitand o abordare cantitativa si nu doar calitativa, in vederea
minimizarii erorilor de estimare si, mai apoi de interpretare a rezultatelor. Identificare aspectelor
semnificative de mediu reprezinta o metoda stiintifica de evaluare a riscurilor asociate substantelor,
activitatilor, tehnologiilor care pot avea efecte pagubitoare pentru mediu sau pentru sanatatea umana. In
acest sens, se face o distinctie intre termenii de:
 hazard – posibilitatea producerii unor consecinte ale unui eveniment sau combinatii de
circumstante, care pot aduce prejudicii sanatatii umane si/sau mediului (spre exempu, transportul
substantelor petroliere pe mare in rezervoare) si
 risc – probabilitatea concreta de producere a unui efect intr-un interval de timp dat sau in
circumstante date, sau a unei combinatii de consecinte dublata de probabilitatea de aparitie a
consecintei (spre exemplu, riscul de 1/1000 pe an, ca petrolierul sa aiba o scurgere care sa provoace
poluarea cu petrol a ecosistemelor marine).
Domeniul de evaluare a aspectelor de mediu acopera:

 evaluarea riscurilor pentru sanatate si siguranta sanatatii (spre exemplu, riscurile sociale produse de
activitatile industriale periculoase);
 evaluarea riscurilor asociate terenurilor contaminate (spre exemplu, riscurile pentru oameni,
ecosisteme, proprietate);
 evaluarea riscurilor poluarii (spre exemplu, pentru ecosistemele tereste si atmosfera);
 evaluarea riscurilor asociate dezastrelor naturale (spre exemplu cutremure).
Tipul de evaluare utilizat depinde de natura si sfera de cuprindere a studiului, volumul de date disponibile si
de alti factori. De asemenea, gradul de detaliu al evaluarii aspectelor de mediu poate varia de la o simpla
analiza calitativa, la analize semi calitative si evaluari in intregime cantitative. Atat identificarea aspectelor de
mediu, cat si cuantificarea acestora (stabilirea prin criterii clare a aspectelor de mediu semnificative) se face
cu ocazia efectuarii auditului de mediu (eco-auditul).
Cu toate acestea, nu exista o metoda standardizata de evaluare a aspectelor de mediu, majoritatea

metodelor utilizate fiind preponderent calitative. Indiferent de metoda de evaluare aleasa, la identificarea
aspectelor de mediu asociate activitatii unei organizatiei contribuie:
 C:\Documents and Settings\x2\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00123818.HTM -
#descrierea caracteristicilor fizice (aplasament, inclusiv vecinii) ale intregii organizatii, precum si
utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare;
#descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea
materialelor utilizate;
#estimarea, pe tipuri si cantitati a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluarein apa, aer si sol,
zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din functionarea organizatiei;
#descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ, in special a populatiei,
faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul
arhitectural si arheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Surse de informatii la stabilirea aspectelor de mediu:

 Diagrame flux ale proceselor;
 Bilant intrari/iesiri;
 Rapoarte de mediu;
 Facturi pentru utilitati (apa, energie, gaz metan);
 Informatii de la proiectanti (schimbari/dezvoltari de produs) ;
 Inregistrari privind transportul si eliminarea deseurilor;
 Facturi de la aprovizionare;
Page 27
 Inregistari privind comunicarea externa (Registrul unic de control, aportari, procese verbale).
Pentru a identifica aspectele de mediu trebuie evaluata interactiunea activitatilor/produselor organizatiei cu

mediul:
 Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor (proceselor), produselor (ce intra si ce iese de pe flux)
si serviciilor organizatiei?
 Activitatile, serviciile si produsele organizatiei provoaca impacturi negative importante
(semnificative)?
 Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor asupra mediului?
 Amplasarea organizatiei este in apropierea zonelor de mediu sensibile (arii protejate, plantatii
forestiere, zone agricole, zone piscicole, zone turistice etc.)?
 Cum influenteaza cresterile in activitati, aspectele de mediu si impacturile asociate?
 Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a
procesului?
 De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului?
 Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si
frecventa?
 Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, este un proces ce presupune

parcurgerea a patru etape:
Etapa 1: Alegerea unei activitati, produs sau serviciu – sa fie suficient de cuprinzatoare pentru o
examinare semnificativa si suficient de restransa pentru a fi bine inteleasa ex. diagrame flux, cu
identificarea intrarilor si iesirilor
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu asociate activitatilor, produsului sau serviciului
Etapa 3: Identificarea impacturilor asupra mediului – reale si potentiale, benefice si nocive asociate
fiecarui aspect identificat
Etapa 4: Evaluarea importantei impacturilor – care poate varia de la o organizatie la alta.
Cuantificarea poate ajuta evaluarea.
Relatia dintre aspectul de mediu si impact este o relatie de tip CAUZA – EFECT.
Un aspect de mediu (cauza = intrare) se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei
organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului (Ex.: o deversare, o emisie, un
consum sau o reutilizare a unui material).
Un impact (efect = iesire) se refera la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezutat al unui
anumit aspect (Ex.: poluarea sau contaminarea apei, epuizarea unei resurse naturale).
Factori ce trebuie luati in considerare

 Referitori la mediu:
o Gravitatea impactului
o Intensitatea impactului
o Frecventa impactului (probabilitatea de aparitie)
o Durata impactului (persistenta)
 Referitori la afacere:
o Conformarea cu cerintele legale si de reglementare
o Dificultati si costuri rezultate din schimbarea impactului
o Efectul schimbarii unei activitati sau proces
o Parerea partilor interesate
o Efectul asupra imaginii publice a organizatiei
Page 28
3.1 MATRICEA LUI LEOPOLD
Adaptarea Matricii lui Leopold utilizata in economie, in evaluarea impactului asupra mediului, consta in
atribuirea unui sistem de contorizare (multiplu de plusuri: +, ++ sau +++) pentru fiecare aspect de mediu
care poate conduce (accidental sau in mod curent, potential sau existent, imediat sau la distanta) la un
impact negativ asupra mediului. Metoda ia in calcul fiecare materie prima, materiale de constructie sau lianti
utilizate in procesul productiv, produsi secundari, emisii, deseuri si activitati asociate productiei de energie
electrica si termica, inclusiv ca rezultat al mentenantei cladirilor si instalatilor. Nr. De plusuri coincide
intensitatii impactului de mediu asociat (incluzand aici si sanatatea umana). Activitatile fara impact este
contorizata prin “-” (tabelul 1):
Tabelul 1 Aplicarea Matricii lui Leopold in evaluarea impactului asupra mediului

generat de activitatea unui CET
EIM A S AP SU SC ZP E TA C R
SURSA
Gradul de ocupare al solului - + + - - - +++ ++ - -
+
Transport ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Parametrii tehnologici ai IMA ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tipul de filtru pentru captarea emisiilor ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
atmosferice si metodele de tratare a deseurilor
(solide, deversari in apele de suprafata)
Arii protejate adiacente - - + - - +++ +++ ++ + -
Apa tehnologica - - ++ ++ - ++ ++ +++ - -
Parametrii de iesire ai apelor uzate - - ++ ++ - ++ ++ +++ - -
Particularitati climatice (front atmosferic stationar) ++ + + ++ ++ + + ++ +++ -
+
Directia de bataie a vanturilor dominante ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Agrosisteme adiacente ++ + - ++ ++ + + ++ - -
+
Poluarea solului ++ + - ++ ++ + + ++ - -
+
Seismicitate ++ - - - ++ + + ++ - -
Alunecari de teren ++ - - - ++ + + ++ - -
Emisii ++ + + ++ ++ + + ++ +++ -
Numarul surselor stationare de emisie ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Cantitatea de poluanti (SOX, NOX, COV, metale ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
grele, pulberi)
Depasirea valorilor limita admisibile ++ + ++ ++ ++ + + ++ +++ -
Combustibili fosili ++ - - ++ ++ + + ++ ++ ++
Azbest ++ - ++ ++ ++ + + ++ +++ -
Tipul filtrului de cos ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Nr. De cosuri ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Cantitatea de ape uzate ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tehnologia de epurare a apelor uzate ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tipuri de deseuri produse ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Bilantul deseurilor ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Stocarea deseurilor (metode si durata) ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Legenda:
Page 29
A – aer, S – sol, AP – apa, SU – sanatatea umana, SC – schimbari climatice , ZP – zone protejate, E – ecosisteme, TA –
terenuri agricole, R – uilizarea resurselor neregenerabile, C – cladiri.
3.1.2 METODA CANTITATIVA
Impactului asupra mediului asociat aspectelor de mediu se cuantifica atat in conditii de functionare normala,
cat si in conditii de functionare anormala. Cuantificarea impactului asupra mediului se face pe baza a 6
criterii, fiecare masurat prin cate 3 atribute, astfel (tabelul 2):
Tab. 2 Criteriile de evaluare a impactului asupra mediului

Nr. Gravitate (G) Intensitate Frecventa Conformarea cu Sanctiuni legale Persistenta
crt. (I) (F) legislatia (Rg) (S) in mediu (P)
1 Risc pt. mediu si Mare Zilnica Neconformitate Oprirea activitatii Termen lung
accidente de munca
2 Risc pt. mediu Medie Medie Conformitate Amenda Termen mediu
partiala contraventionala
3 Nu exista risc pt. Scazuta Ocazionala Conformitate totala Suspendarea Termen scurt
mediu autorizatiei
Fiecarui criteriu i se stabileste un coeficient de pondere stabilit pe baza importantei impactului asupra
mediului. Fiecare atribut asociat fiecarui criteriu de cuantificare a impactului asupra mediului primeste un
punctaj care ii reflecta importanta. Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de activitatile,
produsele sau serviciile unei organizatii se prezinta astfel (Tabelul 3):
Tab. 3 Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de activitatile,

produsele sau serviciile unei organizatii
Nr. Coeficient de
Criteriul 10p 5p 1p
crt. pondere
1 Gravitate (G) 0.15 Risc pt. om si Risc pt. mediu Nu exista risc pt.
mediu mediu
2 Intensitate (I) 0.10 Mare Medie Scazuta
3 Frecventa (F) 0.20 Zilnica Medie Ocazionala
4 Conformarea cu legislatia 0.20 Neconformitate Conformitate Conformitate totala
(Rg) partiala
5 Sanctiuni legale (S) 0.15 Oprirea activitatii Amenda Suspendarea
contraventionala autorizarii
6 Persistenta in mediu (P) 0.20 permanent Termen mediu Termen scurt
Coeficientii de ponderare au fost alesi in urma unor studii aprofundate si testari repetate a indicatorilor
utilizati, in vederea minimizarii erorii de estimare a parametrilor considerati.
Relatia de calcul a importantei impactului asupra mediului (IM) este:
IM = G x 0,15 + I x 0,10 + F x 0,20 + Rg x 0,20 + S x 0,15 + P x 0,20
Unde: G, I, Rg, S si P pot lua valorile 10, 5, 1, in functie de importanta lor.
In urma cuantificarii, rezulta un punctaj pe baza caruia impactul identificat primeste un calificativ. Cu cat
punctajul este mai mare, cu atat impactul asupra mediului este mai important. Astfel, pentru:
IM = 1 ÷ 2,5 – impactul este nesemnificativ;
IM = 2,5 ÷ 5 – impactul este potential semnificativ;
IM = 5 ÷ 10 – impactul este semnificativ.
De exemplu, aspectele de mediu asociate activitatii centralelor termo-electrice (CTE) au surse multiple,
urmand diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice (Figura 2).
Page 30
Extracţie minieră Extracţie carieră
Solvenţi organici; Deşeuri; scurgeri de

Metale grele; Preparare, suprafaţă; pulberi
păcură ameliorare, atmosferice; fum
brichetare
transport
Cărbuni; cărbuni Emisii COV;

brichetaţi; Depozitare în scurgeri de
gaze naturale; stive; tancuri suprafaţă; pulberi
păcură; petrol atmosferice
Emisii benzen, CO,

Combustibili fosili; Producere CO2, NOx, SO2,
apă; mercaptani energie COV; fum; ceaţa
electrică şi chimică; aerosoli;
termică pulberi
atmosferice; zgură;
cenuşă; azbest; apă
de răcire; fum
fotochimic
Figura 2 Diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice
In afara aspectelor de mediu asociate procesului de producere a energiei electrice si termice se pot identifica
intretinere instalatii de ardere; inlocuire rezervoare de produse petroliere; controlul accesului la punctele de
lucru prin utilizarea pesticidelor; activitatea din laboratoarele proprii; casarea echipamentelor termoizolante
cu azbest etc. Sintetic, aspectele de mediu asociate functionarii unui CTE sunt prezentate in tabelul 4.
Page 31
Tab. 4 Lista aspectelor de mediu
Utilizand metoda descrisa anterior se trece la cuantificarea fiecarui aspect de mediu identficat, valoarea
obtinuta permitand incadrarea acestuia in aspect de mediu nesemnificativ, potential semnificativ (acesta
trebuie monitorizat, tinut sub control prin proceduri de operare si inclus in Programul de actiune pentru
situatii de urgenta).
Page 32
Tab. 5 Valoarea impactului de mediu asociat aspectelor de mediu relationate cu functionarea CTE
Nr. Valoare
Descrierea aspectului de mediu semnificativ
Crt. impact
1 Scurgeri de ape contaminate (cu metale grele) 7
2 Producere de namoluri contaminate 6.25
3 Producere de apa calda uzata 4.8
4 Scurgeri de lubrefianti 7
5 Scurgeri PCB 6.45
6 Producere de deseuri care contin azbest 6.45
7 Producere de pulberi atmosferice (respirabile sau deponibile) 6.75
8 Producere de deseuri solide (zgura; pirite; sedimente din apele de racire, cupru, 5.6
aluminiu, feroase, material izolator)
9 Producere de acumulatori uzati – scurgeri de metale grele si acid 5.65
10 Infiltrare de pesticide 6.45
11 Emisii de noxe (benzen, CO, CO2, SO2, NOx, COV) 7.5
12 Emisii de fum 7.5
13 Emisii de ceturi de solvent 7.5
Asa cum este descris anterior, aspectele de mediu semnificative produc un impact de mediu negativ
semnificativ (IM = 5 ÷ 10). Astfel devine evidenta incadrarea aspectelor de mediu evaluate anterior in
nesemnificative, potential semnificative si semnificative (tabelul 6). Se va acorda o atentie deosebita
aspectelor de mediu potential semnificative dat fiind valoarea apropiata „de prag” a acestora (pentru
exemplul nostru: Producere de apa calda uzata cu o valoare de 4.8). Toate aspectele de mediu trebuie
reevaluate in urma inducerii oricarui tip de modificare in actiunea factorilor de comanda.
Tab. 6 Lista aspectelor de mediu semnificative
Page 33
Page 34
In general, sursele de informare relationate cu identificarea aspectelor de mediu

si implicit, evaluarea impactului de mediu asociat acestora pot fi:
SURSE DIRECTE
 emisii in aer
 evacuari in apa
 evitare, reciclare, reutilizare, transport si eliminare a deseurilor solide si altele si, in mod particular,
deseurile periculoase
 utilizarea si contaminarea solului
 utilizarea resurselor naturale si a materiilor prime (inclusiv energia)
 aspecte locale (zgomot, vibratii, mirosuri, praf, aspect etc)
 transport (de bunuri, angajati sau pentru alte servicii)
 riscul privind accidentele cu impact asupra mediului
 efecte asupra biodiversitatii
SURSE INDIRECTE
 privind produsele (proiectare, dezvoltare, ambalare, transport, utilizare, reciclarea/eliminarea
deseurilor)
 investitii, imprumuturi sau asigurari
 piete noi
 alegerea tipului de servicii
 decizii administrative si de planificare
 gama de produse
 performantele de mediu ale contractorilor, subcontractorilor si furnizorilor
ALTE SURSE DE INFORMATII

 Diagrame flux ale proceselor
 Bilant intrari/iesiri
 Rapoarte periodice
 Facturi pentru utilitati (apa, energie etc)
 Informatii de la CTC (schimbari de produs)
 Inregistrari privind transportul deseurilor
 Facturi de la aprovizionare
 Inregistari privind comunicarea externa
Page 35
3.2 FACTORI PENTRU STABILIREA ASPECTELOR DE MEDIU
 efecte ecologice;
 impact asupra sanatatii umane;
 efecte catastrofice;
 epuizarea resurselor;
 conformarea cu cerintele legale aplicabile;
 dimensiunile, severitatea si durata impactului;
 probabilitatea de aparitie;
 costul remedierii;
 celelalte efecte in afaceri.
Exemple corelate:
Activitate, produs, serviciu Aspect de mediu Impact asupra mediului
Functionare centrala termica Emisii Poluare aer

Consum combustibil Reducerea resurselor naturale
Consum de apa Reducerea resurselor naturale
3.3 POLITICA DE MEDIU (cerinta 4.2)
Toate tipurile de organizatii sunt preocupate din ce in ce mai mult sa atinga si sa demonstreze o
performanta de mediu evidenta, controland impactul propriilor activitati, produse sau servicii asupra
mediului si luand in considerare politica si obiectivele lor de mediu. Aceste aspecte se inscriu in contextul
legislatiei din ce in ce mai stricte, al dezvoltarii politicilor economice si a altor masuri destinate sa incurajeze
protectia mediului si sa stimuleze preocuparea partilor interesate privind problemele legate de mediu,
inclusiv dezvoltarea durabila.
Succesul unui sistem de management de mediu depinde de angajamentul asumat la toate nivelurile si
functiile organizatiei, in special la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizatiei. Un sistem de acest tip
permite unei organizatii sa elaboreze o politica de mediu coerenta, sa stabileasca tinte de mediu si actiuni
capabile sa faciliteze atingerea acestora cu scopul final de a implementa eficient declaratia de mediu
formulata.
Cerinta 4.2 a SR EN ISO 14001:2005:
Managementul la cel mai inalt nivel trebuie sa defineasca politica de mediu a organizatiei si sa se asigure ca
in cadrul domenilui definit al sistemului de management de mediu, aceasta:
a. corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau
serviciilor organizatiei;
b. include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii;
c. include un angajament de conformare cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile la care organizatia
subscrie, referitor la aspectele sale de mediu;
d. ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si a tintelor de mediu;
Page 36
e. este documentata, implementata, mentinuta

f. f)este comunicata intregului personal care lucreaza in organizatie sau in numele organizatiei;
g. este disponibila pentru public.
Politi Politica are doua functii importante, care nu trebuie pierdute din vedere:
ca
 Interne – sa determine directia de dezvoltare in domeniul
protectiei mediului
 Externe – sa arate clar partilor interesate atentia acordata de

organizatie aspectelor legate de protectia mediului. Scopul
declaratiei de mediu este si acela de a informa publicul cu privire
la performanta de mediu pe care organizatia le-a atins si pe care
si le propune.
Politica de mediu trebuie sa se bazeze pe trei piloni principali:

1. managementul mediului;
2. dezvoltarea durabila;
3. prioritatile si obiectivele de dezvoltare ale organizatiei respective (tratate in cadrul capitolului 3.4).
1. Sfera de cuprindere a unei strategii poate fi ingusta (axata pe un singur domeniu de activitate – de obicei
cel pentru care se doreste certificarea SMM - sau pe un singur proces – de exemplu productie sau executie)
sau poate acoperi mai multe procese interdependente. Strategia poate fi intocmita si pentru intreaga
organizatie (recomandabil). Strategiile elaborate pe diverse procese trebuie sa urmareasca o structura
comuna, pentru a permite efectuarea unor analize comparative.
Profilul de mediu al unei organizatii (analiza preliminara de mediu) sintetizeaza problemele de mediu ale
acesteia si ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
 descrirea mediului natural in care isi desfasoara activitatea (amplasament);
 informatii privind situatia consumului de materii prime, materiale si utilitati si privind producerea
deseurilor;
 principalele zone in care se impun masuri de protectie a mediului;
 recomandari privind masurile care trebuie aplicate;
 prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare, dezvoltare si a capacitatilor
administrative pentru tratarea problemelor de mediu identificate;
 greutatile intampinate;
 reactiile administratiei locale si ale inspectiilor autorizate, precum si cele ale societatii civile;
 stadiul reformelor si institutiile implicate.
2. Dezvoltarea durabila a unei organizatii se axeaza pe:

 Contributia la dezvoltarea unui lant logistic durabil;
 Incurajarea consultarii, dialogului si cooperarii de larga amploare cu partenerii relevanti la nivel local
pentru a facilita concilierea diverselor interese inca din faza incipienta si acceptarea proiectelor de
dezvoltare de catre comunitatea locala;
 Echilibrarea balantei mediu - costuri;
 Facilitarea schimburilor de experienta si implementarea celor mai bune practici in solutionarea
problemelor de mediu;
 Cresterea constientizarii problematicii de mediu si integrarea dezvoltarii durabile in politicile de
dezvoltare ale intreprinderilor;
 Incurajarea evaluarilor de impactului asupra mediului inaintea demararii proiectelor de investitii;
 Stabilirea si monitorizarea unor indicatori de performanta de mediu
 Promovarea rapoartelor de mediu ca mijloc de comunicare publica a unui bun comportament de
mediu catre toti cei interesati;
 Intensificarea comunicarilor privind ameliorarile de mediu in scopul de a realiza o mai buna
intelegere a eforturilor organizatiilor pentru o dezvoltare durabila.
Page 37
Ca instrument de comunicare, politica de mediu reprezinta o modalitate concisa de exprimare a unui

angajament pentru rezolvarea celor mai presante probleme de mediu ale organizatiei, identificate ca urmare
a evaluarii impactului asupra mediului de catre un expert de mediu (vezi capitolul 4).
Ca instrument de planificare, o strategie trebuie sa creeze un cadru pentru o larga participare a partilor
interesate, atat la intocmirea strategiei, cat si la analizarea rezultatelor obtinute prin aplicarea sa.
Pentru a avea functionalitate, o strategie trebuie sa fie fundamentata pe principii corecte si pe un

angajament autentic pentru obtinerea rezultatelor scontate. Astfel, conform cerintei 4.2 a SR EN ISO
14001:2005, organizatia trebuie sa se asigure ca politica de mediu:
 Corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau
serviciilor (adica este in stransa legatura cu domeniul de activitate al organizatie, este orientata catre
reducerea consumurilor de materii prime sau cresterea rentabilitatii utilizarii acestora, se orienteaza
catre utilizarea acelor materii prime, produse etc. mai putin poluante, tine cont de extinderea la
scara spatiala a organizatiei etc.);
 Include un angajament de imbunatatire continua;
 Include un angajament de prevenire a poluarii;
 Include un angajament de conformare cu legislatia si reglementarile aplicabile;
 Ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si obiectivelor specifice (tintelor de
mediu);
 Este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal ;
 Este disponibila pentru public.
3.4 OBIECTIVE GENERALE SI

OBIECTIVE SPECIFICE (TINTE DE MEDIU)
Organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina obiective si tinte documentate, la fiecare

nivel si functie relevante din cadrul organizatiei. Obiectivele si tintele trebuie sa fie masurabile, acolo unde
este posibil si in conformitate cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentele de prevenire a poluarii, cu
OBIECTIV
cerintele legale,DEcu MEDIU La stabilirea
la care obiectivelor de mediusisecuiau in considerare
OBIECTIV DE alte cerinte aplicabile
MEDIU organizatia subscrie imbunatatirea continua. Cu ocazia
Tel general
stabilirii si de
analizarii mediu,
obiectivelor si a(figura
tintelor3):
de mediu, o organizatie trebuie sa ia in considerare prevederile
Tel general de mediu,
rezultat
legale si din cerinte
alte politica ladecare organizatia subscrie
Situatia si
existenta; aspectele de mediu semnificative. De asemenea,
rezultat din politica de
mediu, trebuie
organizatia pe care
sa in o considerare optiunile
in Conditiilesale
de tehnologice
realizare a si cerintele
obiectivelor sale financiare,
(resurse operationale,
disponibile si/sau de
mediu, pe care o
organizatie
afaceri, precum isisi punctele
propune de vedere ale partilor interesate.
organizatie isi propune modalitati de procurarea a acestora);
sa-l atinga si care este
sa-l atinga si care este Prevederile legale sau alte cerinte la care organizatia subscrie;
Lacuantificat
stabilirea acolo unde
cuantificatobiectivelor
acolo unde generale si tintelor de mediu organizatia are in vedere:
acest Aspecte de mediu semnificative identificate;
 lucru
acest Cum este posibil.
lucrureflecta obiectivele generale si specifice politica;
este posibil.
 Cum participa personalul responsabil Prevederile programului
de realizarea de conformare,
obiectivelor daca
generale acesta exista
si specifice (anexa la
la dezvoltarea
lor; autorizatia de mediu);
 Ce indicatori masurabili specifici Optiunile
au fost stabiliti pentrudisponibile;
tehnologice obiectivele generale si specifice;
 Obiectivele generale si specifice au fost analizate si revizuite
Punctele de vedere ale partilor cu regularitate pentru a reflecta
interesate.
imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu.
Politica de mediu – 4.2

Aspecte de mediu – 4.3.1
Prevederi legale – 4.3.2
Structura si responsabilitate – 4.4.1
Control operational – 4.4.6
OBIECTIV SPECIFIC
OBIECTIV SPECIFIC Monitorizare si masurare – 4.5.1
(TINTA) DE MEDIU Analiza managementului – 4.6
(TINTA) DE MEDIU
Cerinta detaliata de Obiectivele trebuie sa fie “SMART”
Cerinta detaliata de
performanta, cuantificata daca
performanta, cuantificata daca Semnificative
este posibil, aplicabila
este posibil, aplicabila
ansamblului sau unei parti a Masurabile
ansamblului sau unei parti a
organizatiei, ce rezulta din Abordabile (care pot fi realizate)
organizatiei, ce rezulta din
obiectivele generale de mediu
obiectivele generale de mediu
si care trebuie stabilita si Relevante (stabilirea responsabilitatilor)
si care trebuie stabilita si Timp (fixarea unui termen de realizare)
indeplinita pentru atingerea
indeplinita pentru atingerea
acestor obiective Page 38
acestor obiective
Politica
Cerinte Opinia partilor

Aspecte legale interesate
semnificative de
mediu
Obiective generale si
Programe de
tinte de mediu
management
de mediu
Ethnologic Financiare Operationale Alte

afaceri
Figura 3 Factori care trebuiesc luati in considerare la stabilirea obiectivelor generale si tinetelor de mediu
Page 39

Manag Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manag Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de management de mediu

1. DEFINIREA SI DOCUMENTATREA NIVELELOR SI FUNCTIILOR RELEVANTE

Compartimentul de protectia mediului poate include – in concordanta ce problemele de mediu ale

1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI GENERAL REFERITOR LA PLANIFICAREA SMM

Nr. Etapa Descriere proces Documente si Inregistrari

Nr. Etapa Descriere proces Documente si Inregistrari

2. CONDITIONAREA EXTERNA ORGANIZATIEI

2.1 EVALUAREA INITIALA A ORGANIZATIEI (privind problematica de mediu)

2.1.2 PROFILUL DE MEDIU AL UNEI ORGANIZATII. ANALIZA PRELIMINARA DE MEDIU

Pentru a demonstra performanta de mediu a organizatiei, datele primare furnizate de un sistem de

2.1.3 BILANTUL DE MEDIU

Structura analizei preliminare de mediu, ar trebui sa includa:

HARTA PROCESELOR DIN SC COREM SRL

PROCESE DE MANAGEMENT: Management riscuri (identificare aspecte de

PROCESE DE MASURARE, ANALIZA, IMBUNATATIRE: PROCESE referitoare la RESURSE si SUPORT:

3.1 CERINTE NORMATIVE (cerinta 4.3.2)

3.1.1 LEGEA CADRU

Tipuri de acte normative

 Norme juridice legale, emise de Parlamentul Romaniei

Tipuri de legislatie in functie de prioritate

Legislatia “secundara” (“derivata”)

PRINCIPII FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI

 accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de

3.1.2 EMITERE AVIZE, ACORDURI, AUTORIZATII

 HG nr. 573/2002 – pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor

3.1.3 CALITATEA AERULUI

3.1.4 CALITATEA APEI

3.1.5 SUBSTANTE PERICULOASE

3.1.6 DESEURI SI AMBALAJE

3.2 SERIA STANDARDELOR SERIA 14000

economice. Standardizarea internationala in domeniul managementul mediului si-a inceput activitatea in

Standardele din seria ISO 14000 pot fi impartite in:

Standardul ISO 14001 trebuie privit ca un document:

 SR EN ISO 14004:2010 „ Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii,

3.3 STANDARDE REFERITOARE LA EVALUARE

3.4 STANDARDE DE TERMINOLOGIE

Conformarea cu standardele asigura:

4 DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU (cerinta 4.4.4)

Documentatia sistemului de management de mediu poate:

Amploarea documentatiei sistemului de management de mediu poate fi diferita de la organizatie la alta si

Documentatia sistemului trebuie sa fie adecvata obiectivelor organizatiei.

Documentatia sistemului trebuie:

Este important ca cerintele si continutul documentatiei sistemelor de management sa ia in considerare

La elaborarea documentelor trebuie sa tinem cont de cateva principii:

Cerintele minime pentru structura unei proceduri sunt:

MANUAL INTEGRAT – ANEXE

Proceduri cerute de standard, ce se refera la activitatile de baza, de mentinere a SMM.

Structura unei proceduri:

Tab. 2 Lista procedurilor obligatorii cerute de ISO 14001:2004

Tipuri de inregistrari referitoare la mediu ce ar trebui gasite intr-o organizatie:

• inregistrari privind instruirile efectuate

4.2 CONTROLUL DOCUMENTELOR SI CONTROLUL INREGISTRARILOR (cerintele 4.4.5 si 4.5.4)

Prin elaborarea acestor proceduri se urmareste implementarea corecta a documentatiei sistemului de

Prin Procedura de Sistem „Controlul Documentelor” organizatia trebuie sa stabileasca metodele si

Inregistrarile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:

Timpul de pastrare a inregistrarilor se va specifica in proceduri operationale sau perioada inscrisa in

1. stabileasca structura organizatorica a departamentului de protectie a mediului

2.1 STRUCTURA SI RESPONSABILITATE - ORGANIGRAMA. DECIZII. FISE DE POST (cerinta

Cerinta 4.4.1 a SR EN ISO 14001:2005:

DIRECTOR SERVICIU PREVENIRE SI

CQ ATELIER SECTOR SECTOR SECTOR

TEHNIC TEHNIC TEHNIC

Figura 1 Organigrama de principiu a unei organizatii