CURS 5

MODELE INTERNE (NAȚIONALE) DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII:

STANDARDELE DE CONTROL INTERN MANAGERIAL (SCIM);

APLICABILITATE ÎN ORGANIZAȚIILE SPORTIVE
 Obiectivele cursului

• Identificarea principalelor modele de management

al calității aplicate în România și corelarea cu
organizațiile sportive;
• Înțelegerea rolului procedurilor și al instrucțiunilor
în asigurarea calității.
 CUPRINS

1. SCIM: prezentare generală, cadrul juridic aplicabil, necesitatea

implementării, pașii necesari, componentele controlului intern,
prezentarea celor 16 standarde

2. Procedurile-elemente de bază ale SCIM; exemple de proceduri prevăzute

de legislația în vigoare în EFS
 1. SCIM=Standardele de control intern managerial
CADRUL JURIDIC aplicabil:
Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018

Prezentare generală
Standardele de control intern managerial

• definesc un minimum de reguli de management pe care toate entităţile

publice trebuie să le urmeze;
• reprezintă totalitatea politicilor şi procedurilor concepute şi implementate
de către managementul şi personalul entităţii publice;
• alcătuiesc Codul controlului intern managerial al entităților publice;
• pe baza lor, se dispun măsuri pentru implementarea și dezvoltarea
sistemului de control intern managerial.
 1.1 Necesitatea și utilitatea SCIM

▪ Furnizează o asigurare rezonabilă în legătură cu:

- Atingerea obiectivelor într-un mod eficient şi eficace;
- Respectarea regulilor interne şi externe;
- Protejarea bunurilor şi informaţiilor;
- Prevenirea şi depistarea erorilor şi fraudelor;
- Respectarea cerințelor în ceea ce priveşte calitatea
documentelor;
- Producerea în timp util de informaţii de încredere
referitoare la segmentul de management şi financiar;
- Creşterea performanţei organizaţionale.
 1.2 PAȘII NECESARI pentru implementarea
Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018

1. Conducătorul instituţiei dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului

legal de organizare şi funcţionare, măsurile necesare pentru elaborarea şi
îmbunătățirea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a
procedurilor formalizate pe activităţi.

2. Obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte

componente se cuprind în Programul de dezvoltare a sistemului de control
intern managerial.

3. În program se evidenţiază distinct şi acţiunile de perfecţionare

profesională, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru
cele de execuţie, prin cursuri organizate intern sau extern.
1.3. Componentele controlului intern managerial:
Sunt 5 componente interdependente, aplicabile oricărei
entități

Evaluare și audit

Informarea şi
comunicarea

Activităţi de
control

Performanţe şi managementul
riscurilor

Mediul de control
 1.4 Standardele de control intern managerial
Mediul de control
Standardul 1 - Etica și integritatea
Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini
Standardul 3 - Competenţă, performanţă
Standardul 4 - Structura organizatorică
Performanţe şi managementul riscului
Standardul 5 - Obiective
Standardul 6 - Planificarea
Standardul 7 - Monitorizarea
performanțelor
Standardul 8 - Managementul riscului
Activităţi de control
Standardul 9 - Proceduri
Standardul 10 - Supravegherea
Standardul 11 - Continuitatea activităţii
Informarea și comunicarea
Standardul 12 - Informarea şi comunicarea
Standardul 13 - Gestionarea documentelor
Standardul 14 - Raportarea contabilă și
financiară
Evaluare şi audit
Standardul 15 - Evaluarea sistemului de
control intern managerial
Standardul 16 - Auditul intern
 1.5. Relația componentele SCIM-nivelurile de
management

COMPONENTELE CMI NIVELURILE DE MANAGEMENT

Evaluare și audit
vârf – top management
(ministru, rector,
Informarea şi director, președinte)
comunicarea
intermediar - middle
Activităţi de management
(departamente, comisii,
control
catedre, compartimente)
Performanţe şi bază - first level
managementul riscurilor management
Mediul de control (clasa, echipa)
2. DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII,
în funcție de nivelul ierarhic

Nivelul A
Manualul Calităţii, strategie,
planuri, ROF, ROI, Cod etică,
nomenclatoare, rapoarte,
Registrul riscurilor, organigramă,
fișe post

Nivelul B
Procedurile de sistem

Nivelul C
Proceduri operaționale, instrucţiuni de
lucru, formulare, rapoarte, alte înscrisuri
 3. PROCEDURILE de SISTEM și PROCEDURILE OPERAȚIONALE

Procedurile ”de sistem” au în vedere organizația în ansamblul

ei, ca sistem de procese intercorelate. Se consideră că sunt 6
proceduri de sistem obligatorii:
– controlul documentelor,
– controlul înregistrărilor,
– auditul intern,
– controlul produsului/serviciului neconform,
– acțiuni corective,
– acțiuni preventive.
Procedurile operaționale au în vedere procesele în sine și
acțiunile din cadrul acestora. Nu se poate preciza numărul de
proceduri operaționale (se elaborează câte îi sunt necesare
organizației).
 3.1. PROCEDURI vs. INSTRUCȚIUNI

Sunt unele diferențe între proceduri și instrucțiuni, după cum

urmează:

a. - Procedurile descriu în general activităţile care traversează

mai multe funcţii și procese, deci sunt mai cuprinzătoare;

b. - Instrucţiunile de lucru se referă la activităţi în cadrul unei

singure funcţii, unui singur post de lucru, deci au un caracter
mai restrâns. Exemplu:
instructiune_protectia sportivului.pdf
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.1. Stabilirea ramurilor de sport în care se poate practica
sportul profesionist
În ceea ce privește sportul ca sistem, procedurile aplicabile își au originea în
legislația în vigoare.
Astfel, este reglementată procedura de stabilire a ramurilor de sport în care
se poate practica sportul profesionist, după cum urmează:

• Legea nr. 69/2000, art.14:

(9) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de MTS, la propunerea
federaţiilor sportive naţionale.
(10) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele
federaţiilor sportive naţionale, cu avizul MTS.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.2. Recunoașterea oficială a practicării unei ramuri de sport
HG nr. 884/2001, ART. 27
(1) Recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România se face de către Ministerul
Tineretului şi Sportului la solicitarea practicantilor acesteia.
(2) Cererea de recunoaştere oficială se adresează Ministerului Tineretului şi Sportului şi cuprinde
următoarele date:
a) numărul de practicanti la nivel local şi naţional;
b) regulamentele de competiţie;
c) tipurile de instalaţii, materiale şi echipamente utilizate;
d) informaţii sintetice despre practicarea ramurii de sport respective pe plan internaţional;
e) statutul şi regulamentele organizaţiei internaţionale a ramurii de sport, dacă acestea exista;
f) orice alte materiale documentare considerate elocvente pentru susţinerea cererii.
(3) Analiza şi verificarea documentaţiei care însoţeşte cererea de recunoaştere oficială se
efectuează de către comisia numita prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
(4) Raportul comisiei, întocmit în baza cererii de recunoaştere, a documentaţiei anexate şi în urma
vizionarii a minimum 3 demonstratii, va conţine concluzii privind caracteristicile sportului
respectiv, valentele sale sociale şi instructiv-educative, precum şi necesitatea recunoaşterii oficiale.
(5) În baza raportului favorabil al comisiei Ministerul Tineretului şi Sportului recunoaşte oficial,
prin ordin al ministrului, practicarea ramurii de sport respective în România.
(6) În baza recunoaşterii oficiale practicantii ramurii de sport se pot constitui în asociaţii judeţene
şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, cluburi sportive, federatie sportiva naţionala, şi pot
participa la intreceri demonstrative şi competitii, potrivit legii.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.3. înființarea unei federații sportive naționale (1)
HG nr. 884/2001, ART. 28

Condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei federaţii sportive

naţionale sunt:
a) activitatea ramurii de sport se desfăşoară în minimum 5
judeţe;
b) la data constituirii sa existe minimum 10 cluburi sportive care
să aibă minimum 200 de membri practicanti;
c) activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se
desfăşoare în mod organizat de cel puţin 3 ani de la
recunoaşterea oficială a practicării ramurii de sport în România.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.3. înființarea unei federații sportive naționale_2
HG nr. 884/2001, ART. 24

(1) Denumirea federaţiilor sportive naţionale este "Federaţia

Română de - ramura de sport - ", cu excepţia cazurilor prevăzute
de Legea nr. 69/2000.
(2) Utilizarea denumirii "Federaţia Română de - ramura de sport -
" pentru orice federatie sportiva naţionala se autorizeaza de
către Ministerul Tineretului şi Sportului în cadrul procesului de
avizare şi/sau recunoaştere, sub sancţiunea nulităţii absolute.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.4. Afilierea la o federație sportivă națională (1)
HG nr. 884/2001, ART. 29
(1) Federaţiile sportive naţionale stabilesc prin statut şi prin regulamentul de
organizare şi funcţionare condiţiile de afiliere.
(2) Afilierea unui club sportiv şi/sau a unei asociaţii judeţene şi a municipiului
Bucureşti pe ramuri de sport se face pe bază de cerere-tip emisă de fiecare federație
sportiva naţionala.
(3) Cererea conţine, sub sancţiunea nulităţii:
a) numărul de identificare;
b) Certificatul de identitate sportiva - numărul şi data emiterii;
c) denumirea structurii sportive;
d) sediul - judeţul, localitatea, adresa, telefon, fax, e-mail;
e) organele de conducere şi de administrare;
f) culorile clubului;
g) data, semnatura şi ştampila.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.4. afilierea la o federație sportivă națională (2)
HG nr. 884/2001, ART. 29
(4) La cerere se anexează următoarele înscrisuri doveditoare:
a) actul constituirii şi statutul, autentificate;
b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a
personalităţii juridice, de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei
juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în cazul structurilor sportive cu
personalitate juridică;
c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;
d) copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional al persoanelor
juridice, în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial;
e) copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul
societăţilor comerciale sportive pe acţiuni;
f) dovada sediului;
g) dovada patrimoniului.
 4.PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.4. afilierea la o federație sportivă națională (3)
HG nr. 884/2001, ART. 30

În situaţia îndeplinirii condiţiilor statutare, organul de administrare şi

conducere a federaţiei sportive naţionale hotărăşte afilierea provizorie pe
care o supune spre ratificare primei adunări generale, care decide afilierea
definitivă.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.4. afilierea la o federație sportivă națională (4)

HG nr. 884/2001, ART. 32

În vederea afilierii cluburile sportive persoane juridice de drept public vor

anexa la cerere, în afară celor prevăzute la art. 29 alin. (3), şi următoarele
înscrisuri doveditoare:
a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate;
b) actul de dispoziţie prin care se aproba regulamentul de organizare şi
funcţionare;
c) dovada sediului;
d) dovada patrimoniului.
 4. PROCEDURI ÎN SPORT, ca SISTEM:
4.4. afilierea la o federație sportivă națională (5)
HG nr. 884/2001, ART. 31
Afilierea unităţilor de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi a
palatelor şi cluburilor copiilor se face în condiţiile art. 4 şi 29.

HG nr. 884/2001, ART. 4

Unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi palatele şi
cluburile copiilor se pot afilia la federaţiile sportive naţionale, sub condiţia
îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) existenta actului de dispoziţie privind înfiinţarea persoanei juridice de
drept public;
b) existenta actului de dispoziţie care să stabilească pe lângă activitatea de
învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul
competitional naţional.