Rolul

G.H.Mead (1934) este primul teoretician al conceptului de rol.

O persoană „ocupă” un statutus, dar „joacă” sau îndeplinește un

rol. (Noorman G.,1992:69)
 Rolul
•Statusul și rolul sunt două aspecte ale aceluiași fenomen.

•Rezultând din status, rolul are caracter normativ pentru comportamentul indivizilor

•Statusul este un ansamblu de privilegii și îndatoriri; rolul este exercitarea acestor privilegii și
îndatoriri.

•Rolul definește;

1. Toate lucrurile(comportamentele ) pe care le așteptăm de la cineva care ocupă un anumit status.

•2. Comportamentele angajate de către ocupantul unui status. (așteptările și comportamentul).

•Un standard de comportament la care se poate aștepta grupul din partea individului.

•Numitorul comun al definițiilor celor două noțiuni îl reprezintă așteptările (ale indivuidului fata de
grup (cazul statusului) și ale grupului fata de indivizi, (cazul rolului).
• Aceste asteptari reglează comportamentele reciproce în cadrul relațiilor dintre individ și grup
• De fapt , statusul și rolulnu se disociază decât
în plan mintal, in plan ontic (ține de domeniul
existenței)ele reprezintă aspecte diferitre șii
totodată inseparabileale unuia și aceluiași fapt
social.
 Status-Rol
•Deţinătorul unui status încearcă să joace acele comportamente (specifice statusului) cât mai
fidel (să se apropie cât mai mult de modelul ideal al comportamenului statusului respectiv).

•Orice schimbare a modului în care este prestat rolul este sesizată de toţi ceilalţi.

•Dacă această matrice de rol este deformată (prin lipsă de experienţă, cunoştinţe,
atitudini, etc., specifice rolului) individul respectiv poate fi eliminat şi astfel nu mai are
posibilitatea de a a-şi exercita rolurile specifice statusului respectiv.

•Desigur că există o serie întreagă de mijloace prin care organizaţiile pot elimina indivizii care
manifestă comportamente indezirabile cu statusul lor.

•Pentru a învăţa un anumit rol este necesar în primul rând să cunoaştem cu precizie rolurile
pentru statusul deţinut, iar apoi să performăm acele roluri.
 Status- rol
•Practic în toate activitățile sportive prin regulamentele
impuse de oficialii concursurilor sunt sancționați toți sportivii
care încalcă prin comportamentul lor regulile de joc.

•Comportamentele sportivilor sunt sancționate și în afara

activităților de antrenament și competiție, atunci când ele nu
sunt conforme cu rolurile specifice sportivilor de înaltă
performanță.
Tendințele relațiilor interpersonale cu referire
la rol

•Omul poate fi eficient în fiecare dintre rolurile pe

care le îndeplinește, cu condiția de a se comporta
strict după cerințele rolului său, fără nici un
amestec al vieții sale personale.
• Individul nu trebuie să se exprime pe el însuși în
rol, ci să reproducă un comportament
standardizat pe care el l-a învățat
Tendințele relațiilor interpersonale cu referire
la rol (Model mecanicist)
•Astfel, pe de o parte pentru fiecare rol există un comportament „text” care
trebuie învățat și reprodus ca atare (fără să se completeze cu elemente
comportamentale originale) și, pe de altă parte, fiecare dintre roluri nu trebuie
perturbate cu elemente comportamentale din alt rol.

• Fiecare trebuie să acționeze nu așa cum ar fi orientat de dinamica sa

interioară, ci după un program impersonal și general impus de o anumită
situație. Un asemenea model (mecanicist) de organizare a relațiilor
interpersonale pare să fie extrem de eficient funcțional și în acord cu cerințele
societății contemporane înalt standardizate”. (Elena Zamfir 1977:191)
Tendințele relațiilor interpersonale cu referire
la rol în activitățile sportive
• Modelul mecanicist accentuează
depersonalizarea și separarea strictă a rolurilor.
Omul își pierde identitatea de sine,
pulverizându-se în mulțimea rolurilor și
comportamentelor standardizate.
 Modelul organic
• Un alt model de tip „organic” reprezintă o
tentativă de depășire a dificultăților și
consecințelor negative umane ce decurg din
modelul mai sus prezentat (modelul
mecanicist). Modelul organic al relațiilor
interpersonale ține seama de necesitățile
multiple ce decurg din natura complexă, de
particularitățile structurale ale personalității
umane plenare, de exigențele omului total.
 Rol mecanicist-organic
•Considerăm că oricât de puternice ar fi influențele
practice ale modelului mecanicist, acestea nu pot schimba
natura umană, aceea de a fi autentic.

•Combinația dintre cele două modele respectă tendința

firească de evoluție a omului, pe de o parte de eficientizare
a societății și, pe de altă parte, a dezvoltării personalității
umane.
 Conflictele de rol

•Conflictele de rol se pot manifesta în două forme:

•1.Conflicte interroluri, între două sau mai multe

roluri (ce corespund unor statusuri diferite),
exercitate de o persoană;

•2.Conflicte intrarol ,între cerințele care

configurează același rol.
 Conflictul de rol
•În primul caz, de exemplu, pot exista conflicte între rolurile de antrenor,
soț, părinte exercitate de aceeaşi persoană; între rolul de studentă și cel de
sportivă; între rolul de sportiv și cel de adept al unei anumite religii etc.

•În al doilea caz, conflictele apar între consistenţele aceluiași rol, percepute
drept contradictorii de persoana care exercită rolul.

• De exemplu, în cazul exercitării rolului de antrenor pot apărea conflicte

între calităţile de moralitate și dorința de câștiguri suplimentare, sau în
exercitarea rolului de sportiv care promovează fair-play-ul și dorința de a
câștiga un concurs folosind diferite mijloace interzise.
 Conflict de rol/ fragmentarea rolurilor
• Dacă individul încearcă să joace simultan două roluri concurente,
precum cel de manager, artist, cu cele de soț, părinte el riscă să fie
marcat de conflicte interroluri.
• O altă problemă vizează aspectul ce privește adăugarea de către
societate a ceea ce numim fragmentarea rolurilor, in fracțiuni de
roluri tot mai mici, (pieton, cupărător, spectator, pacient).
• Cu cât sunt mai multe cu atât pot apare conflicte mai multe. Indivizii
sunt tot mai puțin cunoscuți și recunoscuți ca status integral, ca
personalitate.
• Vezi orașele mari, unde profesorul este cunoscut doar la școală în rest
fiind perceput ca pieton, pacient, deci în mod anonim. Individul devine
străin in propria comunitate, neștiind cine este, devine străin chiar față
de sine.
 Eșecul de rol
• Învăţarea unui rol cât şi trecerea de la un rol la altul necesită o pregătire minuţioasă.

•Atunci când pregătirea pentru un anumit rol nu este făcută în mod responsabil, individul
respectiv nu poate practica rolul în condiţii optime, situaţie în care poate aparea eşecul de
rol.

•Considerăm că eşecul de rol survine în urma unui cumul de factori (de ex. pregătire
superficială, vârstă neadecvată rolului, lipsa experienţei, motivaţie neconcordantă cu
cerinţele rolului etc.).

•Eșecul de rol poate avea influențe negative, nu doar asupra persoanei care nu a reuşit să-şi
internalizeze comportamentele cerute de status, ci și asupra celorlalți indivizi cu care acesta
intră în contact.
 Eșecul de rol
•În domeniul sportului de performanţă , la nivelul sportivilor, eşecul de rol poate fi
evidenţiat prin:

•neparticipare la antrenamente şi competiţii,

•comportamentele agresive,

•folosirea oricăror mijloace care măresc artificial performanţele, nerespectarea unui

program sportiv şi în afara antrenamentelor,

•abandonul activităţilor sportive,

•pregătire neadecvată cerinţelor performanţiale, etc.

•Dacă integrarea unui sportiv, nou selecţionat în cadrul unei echipei, nu se face adecvat personalităţii, experienţei,
performanţelor acestuia, avem de a face cu un eşec de rol.
 Eșecul de rol

•Astăzi, schimbările de rol (şi respectiv status) se

petrec mai frecvent, datorită nenumăratelor
oportunități și, desigur, variabilității opțiunii
indivizilor.
 Discuții
•La nivelul fiecărui status există atât elemente de comportament general, cât şi elemente ce aparţin
strict statusului respectiv.

•Elementele de comportament general se referă în special la aspectele educaţionale, acestea trebuie să fie
consonante cu cele specifice statusului.

•Atunci când există o corelaţie între statusul deţinut şi comportamentul aferent acestuia, când nu te simţi
obosit de interpretarea lui, înseamnă că ai internalizat conţinuturile celor doi termeni.

•În societate putem întâlni multe situaţii când unele persoane ocupă funcţii şi respectiv statusuri importante
care nu sunt în concordanţă cu faptele persoanelor respective. Iar în alte situaţii întâlnim persoane care pe
baza unor diplome îşi arogă aşa zise competenţe profesionale, care nu corespund cu nivelul educaţional,
calităţile, valorile cerute de statusul şi rolul aferent desfăşurării activităţilor respective.

•Asociat acestor elemente se înscrie şi aceea a prestigiului, care de multe ori este asociat statusului şi
nu autorității morale, cunoştinţelor, talentului etc.