CURS 4

Metodologia asigurării calității la nivelul

organizației sportive
 Obiectivele cursului

• Înțelegerea relației între etapele ciclului calității și

funcțiile managementului ;
• Identificarea principalelor documente ale calității;
• Recunoașterea metodelor și instrumentelor
specifice fiecărei etape în implementarea unui
sistem al calității.
 CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. Organizații sportive și structuri sportive; 2.1. Tipologie; 2.2. Structurile
administrației pentru sport; 2.3. Structurile sportive_definire; 2.4.
Structurile sportive_nominalizare; 2.5. SINTEZĂ; 2.6. Relația ierarhică cu
MTS; 2.7. Relația ierarhică cu MEC; 2.8. Dubla relație ierarhică a CSȘ
3. Asigurarea calității la nivelul organizației sportive: etape; 3.1.
Autoevaluarea (evaluarea internă): rol și metode; 3.1.1. Metoda SWOT;
3.1.2. Metoda DEMING; 3.2. Asigurarea internă a calității; 3.3. Evaluarea
externă (inspecția); 3.4. Certificarea/Acreditarea)
4. STUDIU DE CAZ: SMC în 6 pași Elementele de bază pentru introducerea
unui sistem de calitate într-o organizație sportivă; metoda DEMING
5. Metode și instrumente ale asigurării calității la nivelul organizației
sportive: diagrama cauză-efect, brainstorming, 5 DE CE , 5 CUM, 4E,
proocedurile
 1. INTRODUCERE

Elementele de bază (de pornire) pentru introducerea unui

sistem de calitate într-o organizație sportivă sunt :
• a avea un înțeles propriu și cunoscut de toată lumea în ceea
ce privește calitatea ;
• a defini cu claritate clientul și regulile de interacțiune a
întregului personal cu acesta ;
• a preciza standardele conform cărora se vor măsura
rezultatele, adică a se defini ce înseamnă ”satisfăcător”,
”bine”, ”foarte bine” etc., ca niveluri de realizare a
rezultatelor.
 2. Organizații sportive și structuri sportive

DEFINIȚIE:
• Organizația sportivă (OS)/structura sportivă (SS) este prestatoare de
servicii. Organizația sportivă/structura sportivă înseamnă două sau mai
multe persoane care desfășoară activități în vederea realizării unor
obiective comune într-un subdomeniu al sportului, în baza unuia/mai
multor coduri CAEN. CE?
obiective

CU CINE? OS/ CUM?

resurse SS plan

CU CE?
resurse
 2. 1. Tipologie

• Organizațiile sportive sunt înființate legal pentru derularea de

activități economice corespunzătoare codului CAEN.

• Organizațiile sportive sunt definite în Legea nr. 69/2000 ca

structuri.

• Structurile sunt de 2 tipuri: structuri ale administrației

pentru sport
structuri sportive
 2.2. Structurile administrației sportive, menționate
conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și
completările ulterioare
Structurile administrației sportive sunt:
• Ministerul Tineretului și Sportului (MTS);
• Direcțile pentru tineret și sport județene/a
municipiului București;
• Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR).
 2.3. Structurile sportive, definite, conform Legii nr.
69/2000, cu modificările și completările ulterioare

• Structurile sportive sunt asociații de drept privat sau instituții

de drept public, constituite sau înființate, după caz, în scopul
organizării și administrării unei activități sportive și care au
drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline
sportive, practicarea acestora de către membrii lor și
participarea la activitățile și competițiile sportive (art.22).
• MTS organizează evidența structurilor sportive prin Registrul
sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de
identificare și Certificatul de identitate sportivă (CIS).
• Toate structurile sportive se înscriu în Registrul sportiv.
• Recunoașterea unei structuri sportive se dovedește prin CIS.
 2.4. Structurile sportive, nominalizate, conform Legii
nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare

• asociațiile sportive,
• cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți
comerciale,
• unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv,
• palatele și cluburile copiilor și elevilor,
• asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de
sport,
• ligile profesioniste,
• federațiile sportive naționale,
• Automobil Clubul Român, prin activitatea de automobilism
sportiv și karting sportiv,
• alte organizații sportive naționale.
 2.5. SINTEZĂ: elementele de bază ale unei structuri
sportive, cf. legislației în vigoare

• Structurile sportive au:

scop organizarea și administrarea unei activități sportive
obiective promovarea disciplinelor sportive
practicarea acestora de către membrii lor
participarea la activitățile și competițiile sportive

recunoaștere certificat de identitate sportivă (CIS)

 2.6. Relația ierarhică pe linia MTS
Ministerul Tineretului și Sportului
(ține Registrul sportiv)

Direcțiile pentru Federațiile sportive

sport județene (42) naționale (77)

structurile sportive Asociațiile județene Ligile

locale pe ramuri de sport profesioniste

cluburi sportive profesioniste

pe ramuri de sport
 2.7. Relația ierarhică pe linia MEC

Ministerul Educației și
Cercetării

Inspectoratele școlare
județene (42) Federația Sportului
Școlar și Universitar
(ține Registrul național
al performanțelor
sportive)

Unități de învățământ cu Unități de învățământ

Unități de învățământ cu pentru educație
program sportiv integrat: program sportiv
suplimentar: CLUBURI extrașcolară: palate,
gimnazii, licee
SPORTIVE ȘCOLARE cluburi
 2.8. Dubla relație ierarhică a CSȘ

Ministerul
Ministerul Educației Tineretului și
și Cercetării Sportului
(Registrul sportiv)

Federația Sportului Direcția pentru sport

Școlar și Universitar
(Registrul național al
performanțelor sportive)
Federațiile sportive
Inspectoratul școlar județeană
naționale pe ramură
județean (calendar
de sport (legitimare)
competițional)

CLUB SPORTIV ȘCOLAR

(discipline sportive)
3. Asigurarea calității la nivelul organizației sportive :
etape

Introducerea unui sistem de asigurare a calității (și,

deci, funcționarea într-un sistem de calitate) la nivelul
unei organizații sportive presupune parcurgerea
următoarelor 4 etape:
1. Autoevaluarea (evaluarea internă);
2. Asigurarea internă a calității, realizată în baza
autoevaluării ;
3. Evaluarea externă (inspecția) realizată de către un
organism specializat;
4. Certificarea calității/Acreditarea.
 3.1. Autoevaluarea (evaluarea internă): rol și metode

Autoevaluarea (evaluarea internă) conduce la o

diagnoză.
Autoevaluarea (evaluarea internă) se realizează pe baza
unor metode şi instrumente ca:
• Observarea (ghid de observare);
• Ancheta (chestionar sau interviu, individual sau de
grup);
• Analiza documentelor (fișa de analiză);
• Analiza SWOT;
• Metoda DEMING.
 3.1.1. Metoda SWOT, exemplu:
analiza SWOT a subsistemului sportului de performanță
http://mts.ro/wp-content/uploads/2016/06/STRATEGIE-SPORT-.pdf
 3.1.2. METODE
METODA DEMING presupune respectarea CICLULUI CALITĂȚII
(CERCULUI CALITĂȚII); P-D-C-A
PLANIFICAREA:
obiectivele
“PLAN”

ORGANIZAREA:
ÎMBUNĂTĂȚIREA, CICLUL procesele
”ACT”
CALITĂȚII operaționale
(metoda “DO”
DEMING)

CONTROLUL,
cerințele
“CHECK”
Metoda DEMING se referă la cercul calității, înțeles ca
îmbunătățire continuă

ACT:
ÎMBUNĂTĂȚIREA
PLAN:
- analiza rapoartelor;
STRATEGIA:
- planul de
- misiune, viziune
îmbunătățire.
scop;
- diagnoză, prognoză;
- procese, ROF,
organigramă, posturi.
CHECK:
CONTROLUL DO:
- preventiv, corectiv; OPERAȚIONALIZAREA:
- instrumente; - obiective, activități,
- chestionare, fișe, resurse; proceduri,
rapoarte. instrucțiuni.
 3.2. Asigurarea internă a calității se realizează
prin:
• stabilirea politicii referitoare la calitate;
• stabilirea obiectivelor;
• planificarea;
• organizarea proceselor;
• controlul calității (intern);
• stabilirea măsurilor de îmbunătățire.
 3.3. Evaluarea externă (inspecția)

• Prin evaluare externă/inspecție se verifică gradul de

realizare a calității sau conformitatea la norme,
reguli.
• Evaluarea externă/inspecția se realizează de către
organisme externe organizației, specializate.

Exemple de organisme specializate: inspectoratele de orice tip,

agențiile de evaluare externă, organele de control fiscal, alte
organisme de inspecție și control, Curtea de Conturi, auditori
independenți (membri ai Camerei Auditorilor Financiari din
România-CAFR).
 3.4. Certificarea calității/Acreditarea
• reprezintă atestarea calității prin
certificare/acreditare;
• este o ”marcă” a calității organizației (vezi marcajul
CE);
• sporește încrederea clientului în organizație.
 4. STUDIU DE CAZ: SISTEMUL DE
MANAGEMENT AL CALITĂȚII (SMC) în 6 pași
Pasul nr. 1: Definirea problemei
• Problema trebuie să se refere la un fapt care ne preocupă.
• ”Probleme” pot fi:
– nevoia de face cunoscute un serviciu, o idee, o politică, o
acțiune;
– a preveni o criză;
– a îmbunătăţi imaginea organizaţiei;
– a da naştere în interiorul organizaţiei a unui sentiment de
apartenenţă, unui climat mai bun;
– a creşte numărul de aderenţi, elevi, sportivi legitimați etc.;
– a combate un adversar;
– a pregăti o fuziune/divizare etc.
 Pasul nr. 2: Analiza situației

• analiza factorilor interni: determinarea unui profil al

organizaţiei
• profilul cuprinde câteva repere:

– statutul organizaţiei – este de stat sau privatǎ? Este non-profit sau are
scop lucrativ? Care este misiunea ei? Care este domeniul de
activitate ? Care este structura organizatoricǎ ? Cine face parte din
conducerea acesteia ? Are un sistem de valori?;
– istoricul organizaţiei;
– mediul în care opereazǎ organizaţia; METODĂ pentru analiza mediului:
analizǎ PEST (LE);
– imaginea organizaţiei – profilul de imagine actual şi cel dezirabil;
– obiectivele organizației;
– puncte tari, slabe, oportunitǎţi, ameninţǎri; METODĂ: analizǎ SWOT.
 Pașii nr. 3 și 4: analiza datelor, stabilirea
strategiei, scopurilor, obiectivelor
• Strategii construite pe analiza SWOT:

– Strategie S-O, construită pe punctele tari ale organizaţiei,

profitând de oportunităţile apărute în mediul extern;
întărește RESURSELE STRATEGICE;
– Strategie S-T, construită pe punctele tari ale organizaţiei,
ignorând ameninţările apărute în mediul extern; ”nu mor
caii când vor câinii”;”câinii latră, caravana trece”;
– Strategie W-O, cu rolul de a minimaliza punctele slabe ale
organizaţiei şi de a profita de oportunităţile apărute; ”
”;”câinii latră, caravana trece”;
– Strategie W-T, care determină ȚINTELE STRATEGICE.
 OBIECTIVELE
-reguli generale-

1. trebuie astfel formulate încât să ajute la rezolvarea problemelor, nu să ducă

la exprimarea lor într-o altă formă;

2. se stabilesc la toate nivelurile ierarhice

(oamenii lucrează mai bine când cunosc ceea ce se așteaptă de la ei);

2. realizarea lor determină recompensele/sancţiunile

(oamenii simt nevoia să li se recunoască munca);

3. trebuie să fie
Specifice Măsurabile Adecvate Realiste Temporale

S.M.A.R.T.
OBIECTIV GENERAL (SCOP) AL CSȘ EXEMPLE DE OBIECTIVE SPECIFICE
FORMULATE S.M.A.R.T.

a selecționa Creșterea numărului de elevi începători

secția baschet cu 1 grupă (16) în
următorul an școlar;

a pregăti Scăderea duratei de menținere în

pregătire de la 3 ani la 2 ani pentru 1
grupă de începători în următorul an
școlar;
Creșterea transferării în grupa de
avansați cu 50% (6 elevi, față de 4) în
următorul an școlar;

a promova Creșterea numărului de elevi sportivi cu

dublă legitimare de la 10 la 12 (20%) pe
parcursul unui ciclu de pregătire;
Creșterea cu 10% a numărului de sportivi
din grupa de performanță promovați la
 Pașii 5 și 6: planurile operaționale, evaluarea,
planurile de îmbunătățire

• Oferă răspunsuri la întrebările:

cum? când? cu cine? cu ce? cât?
 5. Metode și instrumente ale asigurării calității la
nivelul organizației sportive: diagrama cauză-efect,
brainstorming, 5 DE CE, 5 CUM, 4 E, procedurile

• Diagrama cauză – efect/ schelet de pește/”fishbone”; ”părinte”: Kaoru

Ishikawa; se mai numește „6M”, întrucât informațiile obținute se pot
grupa în 6 categorii de cauze care sunt tot atâtea zone de funcționare a
organizației, respectiv: materiale, metode, mâna de lucru, mediu, mașini,
măsurători.
• Brainstorming-ul (”furtună în creier”, asalt de idei) este o
tehnică de management foarte cunoscută, care se aplică în
cadrul unui grup: echipă, clasă, salariați etc. Aceasta constă
într-o discuție liberă pe o temă dată în care se poate formula
orice idee, în deplină libertate. Din toate acestea, managerul
va compune o soluție la o problemă.
• Cei 5 DE CE? Este o metodă folosită pentru identificarea
cauzelor ascunse ale unor probleme.
• Cei 5 CUM? Este o metodă folosită pentru a identifica
proceduri sau căi de acțiune.
• Cei 4 E este o metodă de analiză a raportului preț-rezultat-
beneficiu: E=economicitate (a face economie de resurse), E=eficacitate
(a fi orientat pe rezultat), E=eficiență (a obține rezultatul cu minim de
resurse), E=efectivitate (rezultatul obținut să fie solicitat de piață/de
client).
 Procedurile

• Sunt elemente de bază ale sistemului de management al

calităţii;
• Sunt documente care specifică modul de efectuare a
unei activităţi /unui proces (secvenţă de operaţii ce
trebuie parcurse pentru a se realiza anumite obiective);
• Sunt parte a unui sistem, sunt intercorelate;
• Trebuie administrate, necesită cheltuieli;
• Pe baza lor se realizează controlul, deci procedurile
stabilesc responsabilitățile;
• Un număr prea mare de proceduri constituie o frână
pentru unitate;
• Se pot revizui.
 EXEMPLU: Procedură privind evidenţa activităţilor
sportive extracurriculare
Procedura
- Se înfiinţează un registru comun al activităţilor extrcurriculare cu o
anumită structură: nr. curent, tip de activitate, iniţiator, participanţi,
periodicitate, disfuncţionalităţi, modificări propuse;
- Se anunţă cadrele didactice din catedra de EFS privind obligativitatea
raportării fiecărei activităţi extracurriculare derulate, utilizând formatul
stabilit, a doua zi după finalizare;
- Se verifică ritmic registrul de către responsabilul cu activităţi
extracurriculare;
- Se monitorizează (semestrial), de către directorul adjunct;
- Se elaborează anual, de către responsabil, un Raport al activităţilor
extracurriculare.