ORGANIZAREA STRUCTURILOR SPECIFICE

Sistemul de educație fizică și sport din românia

Sistemul de educaţie fizică şi sport se bazează pentru promovarea sportului de
performanţă şi a elitelor pe valorile educaţiei fizice şcolare. Pentru a putea media
tendinţa organizatorică şi financiară, organizarea administrativă a sportului din
România urmăreşte să asigure:
 Un set normativ foarte uniform şi riguros pentru tot sistemul;
 Un set de comanda şi control la nivel central, care sa realizeze
planificări la nivel naţional şi care sa urmărească derularea
programelor;
 Dezvoltarea de competiţii organizate pe principiul selecţiei viitorilor
performeri de top.
*Piramida structurală a principalelor forme de organizare în fenomenul sport din
ţara noastră:
Nivel I = Structuri de execuţie ale educaţiei fizice şi sportului (E.F.S) – elevi,
studenti, militari, pacienti, performeri – amatori,profesionisti, sportivi
Nivel II = Structuri de practicare a E.F.S. – ptofesori, antrenori, preparatori
fizici, medici, arbitri, terapeuti, cercetatori
Nivel III = Structuri locale de practicare a E.F.S. – DJTS , consilii locale, licee
de specialitate, cluburi sportive, unitati militareclinici medicale, centre de
recuperare
Nivel IV = Structuri centrale de specialitate – ANS, MEN, federatii sportive,
MAPN, COSR, UNEFS, centrul de medicina sportiva, INCS, MAI
Nivel V = Bloc central de comandă E.F.S. – ANS, MEN, MS, COSR, Consiliul
Stiintei Sportului, Ministerul finantelor

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT

 se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză
și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniul sportului
Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al ANS, obiectivele
strategice sunt:
 elaborarea politicilor şi măsurilor privind atragererea Fondurilor
Europene
 întărirea disciplinei economico-financiare
 elaborarea politicilor de personal
 elaborarea politicilor privind descentralizarea
*Structura organizatorică și conducerea ANS:
Conducerea ANS este exercitată de preşedinte cu rang de secretar de stat și doi
vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat numiţi şi eliberaţi prin decizie a prim-
ministrului. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite: ordine +
instructiuni
Personalul ANS este compus din: demnitari, inalti functionari publici, functionari
publici, personal contractual

*Unitățile care funcționează în subordinea ANS:

 Direcțiile județene pentru Sport Direcția
 Direcția pentru Sport a Municipiului București
 Casele de cultură ale studenților
 Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”
 Cluburile sportive
 Complexele sportive naționale
 Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor
 Institutul Național de Cercetare pentru Sport
 Muzeul Sportului

DIRECTIILE JUDETENE PENTRU TINERET SI SPORT

 DJTS = serviciu public deconcentrat al Ministerului Tineretului şi Sportului, cu
personalitate juridică şi are ca obiect principal de activitate organizarea şi
desfăşurarea acţiunilor de şi pentru sport şi tineret
*Rolul DJST:
 Ține evidenta structurilor sportive din municipiul Bucureşti sau jude ț prin
înscrierea acestora în registrul sportiv
 Repartizează, pe baza de contract, subvenţiile pentru programele cluburilor
sportive aflate în raza administrativ teritorială respectivă, alocate de organul
administraţiei publice centrale şi specialitate pentru sport
 Colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a subvenţiilor
acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în
teritoriu
 Colaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale, planurile de constituire şi de îmbunătăţire a
bazelor şi a instituţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi
a dezvoltării sportului în teritoriu subvenţionează unele programe speciale
pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ teritorială
 Colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu
instituţiile de învăţământ superior, pentru organizarea şi dezvoltarea
sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea
pregătirii profesionale şi a instructorilor sportivi
 Initiază masurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările
sportive organizate în raza teritorială, precum şi a dopajului în sport
 Sprijină cu mijloace materiale şi financiare acţiunile de promovare a
„Sportului pentru toţi”
 Îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico metodic şi de
specialitate, structurile sportive din raza sa de activitate

*Concret, ce face DJST?

În mod concret, direcţiile judeţene, pe baza „Strategiei generale a activităţilor
sportive” elaborează programe pe termen lung privind activitatea sportivă din
municipiu/judeţ şi planuri anuale pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii
sportive
*În ceea ce priveşte activitatea şcolară sportivă se urmăreşte în mod deosebit:
  sprijinirea activităţii cluburilor sportive şcolare şi a liceelor cu program
sportiv;
 optimizarea procesului de selecţie şi pregătire în cadrul unităţilor sportive
şcolare;
 înfiinţarea şi sprijinirea activităţii cercurilor sportive şcolare;
 organizarea competiţiilor sportive şcolare la nivelul municipiului/judeţului, a
celor rezervate copiilor şi juniorilor;
 organizarea în cadrul unităţilor şcolare a unor acţiuni special destinate
selecţionării elevilor cu calităţi deosebite pentru sportul de performanţă
 realizarea la nivelul municipiului/judeţului a unui program minimal de
activităţi sportive pentru elevi şi studenţi care să cuprindă campionate ale
gimnaziilor şi liceelor, organizate cu prioritate, la baschet, handbal şi volei în
toate unităţile care au sali de sport campionate de atletism

*Întreaga activitate a DJST se desfăşoară:

 În colaborare cu Federaţiile Sportive Naţionale
 În subordinea ANS.

ASOCIAŢIILE JUDEŢENE PE RAMURI DE SPORT

 persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ, având ca obiectiv
organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al
municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor
sportive naţionale; sunt organisme de specialitate care conduc, organizează şi
controlează activitatea unei ramuri sportive la nivelul unităţilor administrativ
teritoriale
*Cum se constituie o asociație județeană?
 Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt
constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul
competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea
*Obiectivele AJRS:
 Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului
Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor
sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către
acestea

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,

recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de
sport, care funcţionează în raza lor teritorială

*Cui se subordonează AJRS?

 au dubla subordonare - pe plan local se subordonează DJST
- la nivel central se subordonează federaţiilor sportive
naţionale

*Structura organizatorică cuprinde:

 Adunarea generală se convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie.
 Biroul executiv se reuneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. Este
compus din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi membri.
 Comisiile de specialitate

*UNITĂŢILE SPORTIVE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ

Complexele Sportive Nationale = unităţi specializate pentru organizarea şi
desfăşurarea în regim de STAGIU CENTRALIZAT a pregătirii sportivilor componenţi
ai loturilor olimpice şi naţionale; sunt instituţii publice, cu personalitate juridică,
aflate în subordinea MTS
 Finanţarea CSN activităţii se realizează prin subvenţii de la bugetul de stat
asigurate de – ANS + COSR + resurse extrabugetare
 Conducerea CSN este asigurată de către un Director numit prin ordin al
ministrului MTS
 Activitatea CSN este coordonată şi controlată de MTS, COSR şi federaţiile
sportive naţionale interesate
 DJST sprijină funcţionarea complexelor din jurisdicţia lor
Centrele Naţionale Olimpice  pot fi organizate de COSR împreună cu MTS MEN,
la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în vederea pregătirii tinerilor cu
aptitudini deosebite, în paralel cu activitatea şcolară
 La organizarea şi sprijinirea activităţii participă DJS, inspectoratele şcolare,
unităţile şcolare şi sportive pe lângă care vor funcţiona aceste centre de
pregătire
 CNO funcţionează pe lângă unităţile sportive şi de învăţământ care dispun
de condiţiile tehnico materiale necesare activităţii de performanţă şi şcolare
a tinerilor selecţionaţi pe grupe de vârstă

FEDERAȚIA SPORTIVĂ NAȚIONALĂ

 organisme autonome cu personalitate juridică de drept privat de utilitate
publică autonome neguvernamentale apolitice şi fără scop lucrativ; are organizare
de sine stătătoare posedă patrimoniu propriu şi are un scop bine determinat

*Caracteristici
 Federaţiile sportive organizează şi răspund de activitatea sportivă a unei
anumite ramuri desport
 Pentru fiecare disciplină nu poate exista decât o singură federaţie naţională
 Federaţia sportivă este o organizaţie autonomă, constituita prin asocierea
secţiilor pe ramură de sport din cadrul cluburilor şi asociaţiilor sportive
 Federaţia sportivă are ca obiect principal de activitate dezvoltarea şi
promovarea ramurii de sport pe plan naţional şi afirmarea pe plan
internaţional
 Organizarea şi funcţionarea federaţiei se face pe baza unui statut propriu
aprobat de adunarea federaţiei şi confirmat de MTS
 Statutul cuprinde normele care reglementează domeniul sportului
respectiv, în conformitate cu statutul federaţiei internaţionale respective
(pe ramuri de sport)

*Condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei federaţii sportive naţionale sunt:

 Activitatea ramurii de sport se desfăşoară în minimum 5 judeţe
 La data constituirii să existe minimum 10 cluburi sportive care să aibă
minimum 200 de membri practicanţi
  Activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se desfăşoare în mod
organizat de cel puţin 3 ani

*Atributii ale FS:

 Elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport ș i
controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi
 Organizează conduc controlează ș i supraveghează activităţile ș i
competiţiile sportive oficiale la nivel naţional în baza statutelor ș i
regulamentelor adoptate
 Stabileşte conţinutul şi profilul sistemului competiţional în urma consultării
biroului federal şi în urma propunerilor făcute de Comisia de competiţii şi
Colegiul central de antrenori
 Sistemul competiţional trebuie astfel gândit pentru o bună corelare între
stagiile de pregătire şi verificare competiţională pentru asigurarea unei
activităţi competiţionale la toate categoriile de sport, ţinând seama de
competiţiile internationale
 Stabileşte datele calendarului competiţional locurile de desfăşurare şi
condiţiile de pregătire
 Calendarul competiţional trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
o Verificarea sistematică a nivelului de pregătire a sportivilor
o Sincronizarea cu calendarul competiţional internaţional
 Odată stabilite datele calendarului ele sunt transmise cluburilor şi
asociaţiilor sportive şi nu vor mai fi modificate
 Asigură selecţia şi pregătirea loturilor naţionale şi olimpice precum şi
participarea lor la competiţiile internaţionale
 Selecţia loturilor de sportivi cuprinde cei mai buni sportivi ai momentului,
care au posibilitatea de a atinge forma maximă la concursul care urmează să
participe
 Pregătirea sportivilor nominalizaţi va fi urmărită sistematic în cadrul
cluburilor din care aceştia fac parte
 Loturile reprezentative beneficiază de cele mai bune condiţii materiale de
pregătire, asemănătoare cu cele asigurate de organizatorii competiţiilor
internaţionale la care vor participa
*Organele de conducere ale federaţiei sportive naţionale:
 Adunarea generală
 Se întruneşte anual la convocarea biroului federal, iar la patru
ani pentru alegeri
 Dezbate şi aprobă statutul şi regulamentul deorganizare a
federaţiei
 Analizează activitatea federaţiei în perioada anterioară
funcţionării actualei legislaturi
 Aprobă şi modifică sistemul competiţional intern, regulamentul
de transferări şi programele de dezvoltare pe termen lung,
mediu şi scurt
 Alege biroul federal şi comisia de cenzori

 Biroul federal
 Conduce federaţia între adunările generale;
 Asigură aplicarea efectiva a hotărârilor adunări generale;
 Aprobă afilierea secţiilor pe ramurii de sport;
 Aprobă componenta colegiilor şi comisiilor federaţiei;
 Aprobă calendarul competiţional intern şi internaţional,
regulamentul de desfăşurare a competiţiilor;
 Organismul de administratie

CLUBUL SPORTIV
 de drept privat (structuri fărăscop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe
acţiuni) = persoane juridice, structuri mono sau polisportive, fără scop lucrativ
 de drept public = persoane juridice, înfințate ca instituţii publice în subordinea
organelor administrative de stat, structuri mono sau polisportive, fără scop
lucrativ
 cluburile sportive profesioniste - organizate numai pentru o singură
disciplină sportivă; societăţi comerciale sportive pe acţiuni; se aplică regimul
juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile cuprinse în lege, în normele
stabilite de minister şi în cele ale ligii profesioniste

*Obiectivele clubului sportiv:

 Selecţia sportivilor
  Pregătirea sportivilor
 Participarea lacompetiţii interne şiinternaţionale
 Performanţa

*Precizari privind cluburile sportive profesioniste:

 Pentru participarea la competiţiile sportive profesioniste, cluburile
respective trebuie s ă se afilieze la federaţia sportivă naţională respectivă şi,
după caz, la liga profesionistă respectivă
 Acţionarii societăţilor comerciale sportive pe acţiuni pot fi persoane juridice
sau fizice române, precum şi străine
 Participarea persoanelor străine nu poate depăşi 49 din capitalul social
 De asemenea o persoană nu poate de ţine acţiuni la două sau mai multe
societăţi comerciale pe acţiuni din aceea şi ramură de sport
*Cluburile sportive scolare
 sunt cluburi sportive de drept public care au ca obiectiv major formare bazei de
masă a sportului de performanţă
 Aceste cluburi se află sub tutela M.E.N., fiind finanţate în întregime de către
acesta.
 tipologia CSS:
 Cluburi monosport
 Cluburi polisport
 Cluburi fie numai cu sporturi individuale
 Cluburi numai cu secţii de jocuri sportive
 Cluburi mixte

ASOCIAȚIA SPORTIVĂ
 societate civilă particulară fără personalitate juridică pe ramuri de sport,
constituită în condiţiile Codului civil
 Scopul principal al activităţii asociaţiilor sportive îl constituie organizarea
Sportului pentru toţi, pe baza propriilor iniţiative ale membrilor asociaţiei, a
programelor federaţiei de specialitate şi ale direcţiilor teritoriale
 Activitatea asociaţiilor sportive se desfăşoară conform statutului propriu de
organizare şi funcţionare, adoptat de adunarea generală, fiind obligatorie
respectarea actelor normative
 Organele de conducere ale asociaţiilor sportive sunt: Adunarea
Generală + Biroul asociaţiei
 Resursele financiare provin din:
 cotizaţia lunară amembrilor;
 prestări de servicii către populaţie;
 contracte de sponsorizare;
 donaţii;
 alte venituri în condiţiile legii.
 Membrii asociaţiei sportive pot fi:
 Persoanele care doresc să practice în mod organizat exerciţiile fizice şi
sportul;
 Membrii susţinători (care sprijină material activitatea asociaţiei);
 Membrii de onoare; după caz, sportivii şi antrenorii din secţiile constituite
pe ramuri de sport.

COMITETUL INTERNAȚIONAL OLIMPIC (C.I.O)

 Organizație internațională neguvernamentală, cu scop nelucrativ, cu durată
nelimitată, sub forma unei asocia ț ii cu persoanalitate juridică, recunoscută de
Consiliului Federal Elvețian, conform unui acord încheiat la 1 noiembrie 2000
 Misiunea C.I.O. este de a îndeplini rolul și responsabilitățile pe care i le atribuie
Charta Olimpică.
*Charta Olimpică = suma Principiilor Fundamentale ale Olimpismului,
Regulilor și Textelor de aplicare adoptate de către Comitetul Internațional Olimpic
(C I O); aceasta guvernează organizarea, acțiunile și funcționarea Mișcării Olimpice
și fixează condițiile celebrării Jocurilor Olimpice
 Charta Olimpică are trei obiective principale
a) ca document de bază, de natură constituțională, consfințește principiile
fundamentale ș i valorile esențiale ale olimpismului
b) se constituie ca statut al Comitetului Internațional Olimpic
c) definește drepturile și obligațiile reciproce ale celor trei părți constitutive
principale ale Mișcării Olimpice Comitetul Internațional Olimpic, Federațiile
Internaționale și Comitetele Naționale Olimpice, precum și comitetele de
organizare ale Jocurilor Olimpice, care trebuie toți să seconformeze Chartei
Olimpice
*Rolul C.I.O.
 de a încuraja și a sprijini promovarea eticii în sport, precum și
educarea tineretului prin sport și a atașamentului față de spiritul de
fair play care trebuie să domnească în sport și pentru ca violența să
fie interzisă
 de a încuraja ș i a sprijini organizarea, dezvoltarea și coordonarea
sportului și a competițiilor sportive
 de a asigura celebrarea în mod regulat a Jocurilor Olimpice
 de a acționa în scopul întăririi unității ș i a protejării independenței
Mișcării Olimpice
 de a se opune oricărei forme de discriminare afectând Mișcarea
Olimpică
*Membrii CIO sunt persoane fizice; nr membrilor CIO nu poate depăși 115
*Structură organizatorică
Adunarea generală a membrilor = organul suprem al C.I.O. ;
 Hotărârile sale sunt definitive.
 Sesiunea ordinară are loc o dată pe an.
 Sesiunile extraordinare pot fi convocate de către președinte sau la
solicitarea scrisă a cel pu ț in o treime din membri.
Comisia Executivă a C.I.O
 Responsabilitatea fundamentală a Comisiei Executive este
organizarea și pregătirea tuturor sesiunilor, inclusiv a tuturor chestiunilor
financiare ocazionate de desfășurarea acestora.
 Comisia Executivă C.I.O. se compune din președinte, patru
vicepreședinți și zece alți membri.
 Comisia Executivă C.I.O. îsi asumă responsabilitatea generală a
administrării C.I.O. și gestionarea afacerilor acestuia.
Presedintele
 Sesiunea alege, prin vot secret, un pre ș edinte, dintre membrii săi,
 Mandat de opt ani,
 Poate fi reales o singură dată pentru patru ani.
Congresul olimpic  se reuneşte la intervale de 8 ani, fiind convocat
de preşedinte.
COMITETUL OLIMPIC ŞI SPORTIV ROMÂN - 1914
 unitate autonomă, apolitică, nonprofit, cu statut de persoana juridică, care
reprezintă CIO în ţara noastră; îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
prevederile Cartei Olimpice, pe baza statutului propriu elaborat de adunarea
generală şi aprobat de CIO
*Obiectivele principale:
 Dezvoltarea şi protejarea Mişcării Olimpice şi, în general, a sportului din
România
 Promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului în cadrul activităţii
sportive din România
 Încurajarea dezvoltării sportului de înaltă performanţă şi a sportului pentru
toţi
 Organizează şi susţine, împreuna cu federaţiile sportive naţionale pregătirea
şi selecţionarea sportivilor în vederea participării la Jocurile Olimpice
 Contribuie la pregătirea specialiştilor în domeniul sportului
*Structura organizatorică
Adunarea Generală
 Este convocată în sesiune ordinară cel puţin odată pe an.
 Adunarea Generală pentru alegeri seconvoacă la interval de patru ani.
 Sunt alese funcţiile de: preşedinte, vicepreşedinţi , membrii ai
comitetului executiv.
Comitetul executiv
 Are rolul de a asigura activitatea dintre adunările generale ale COSR
 Are rolul de a pune în aplicare hotărârile adunării generale
 Numeşte secretarul general şi trezorierul COSR
 componența: preşedintele + 3 vicepreşedinţii + secretarul general +
trezorierul + membrul CIO pentru România + 5 membrii reprezentanţi ai
sporturilor olimpice de vară
Consiliul Director
 Desfăşoară activitatea între două sesiuni ale CE
 Urmăreşte punerea în aplicare a hotărârilor acestuia si soluţionarea
problemelor curente.
 Are în componenţa sa: preşedintele + secretarul general + 7 membri
 Comisiile COSR
 sunt organisme permanente din care fac parte 2 - 6 membri,
reprezentanţi ai federaţiilor naţionale olimpice, specialişti ai domeniului, sportivi,
etc; sunt conduse de un presedinte
 își desfăşoară activitate în perioadele dintre sesiunile COSR.
Membrii COSR
 sunt personalităţi de prestigiu atât în sportul românesc cât şi în cel
internaţional
 mandatul membrilor este de 4 ani.

*Resursele financiare ale COSR

 subvenţii de la bugetul de stat
 alocaţii publice (persoane fizice sau organizaţii)
 donaţii în bani sau natură, provenite din ţară sau străinătate
 fonduri rezultate din: organizarea de competiţii, comercializare logo,
publicaţii, materiale tipărite
 emisiuni şi vânzări de timbre cu tematică sportivă
 contracte de publicitate
 contracte de sponsorizare
 cota parte din veniturile Loteriei Naţionale
 timbrul olimpic

ACADEMIA OLIMPICĂ
 o unitate fără personalitate juridică a Comitetului Olimpic și Sportiv Român
organizată în conformitate cu principiile Chartei Olimpice statutului COSR și
statutului propriu
 Reunește prin adeziune benevolă cadre didactice, antrenori conducători
sportivi, personalitati sportive, specialiști în domeniul sportului de performanță și
din alte domenii de activitate, sau care concură la știința sportului, cu preocupări
de ordin cultural educativ sau de cercetare privind educația fizică și sportul,
Olimpismul, Mișcarea Olimpică și mass media
 Principalul scop îl reprezintă afirmarea și promovarea ideilor generoase ale
Olimpismului a spiritului și principiilor olimpice în activitatea sportivă din România
 Consiliu de conducere format din 9 membrii
Asociatia Generala a Federatiilor Internationale Sportive (AGFIS)
 reprezinta o structură internaţională a sportului ce s a constituit în anul 1967
pentru a contribui la dezvoltarea sportului pe plan educaţional, ştiinţific şi tehnic
 este un instrument de lucru, de cooperare, de schimburi de informaţii, de
asamblare şi coordonare a datelor marilor competiţii internaţionale
 editează buletinul informativ, statutul și regulamentele membrilor săi

Federatiile Sportive Internationale (FSI)

 Federa ț ia Sportivă Interna ț ională este organismul de
specialitate care controlează pe plan mondial toate
aspectele tehnice ale activităţii competiţionale din
sportul respectiv
 se constituie prin asocierea federaţiilor naţionale de specialitate care îi
recunosc autoritatea şi care prin afiliere devin membrii
 FSI este organizaţie autonomă, apolitică, cu statut juridic, înregistrată pe baza
legislaţiei ţării unde îşi are sediul
 Sediul FSI este stabilit de către Congres, care stabileşte ș i limba oficială
 Nu toate FSI sunt recunoscute de CIO; acestea trebuie să şi adapteze statutul şi
regulamentele la prevederile Cartei Olimpice Federaţiile sunt reunite în Asociaţia
Generală a FSI

Confederațiile Sportive Internaționale

 sunt formate din federaţiile naţionale pe ramură de sport care îşi desfăşoară
activitatea pe acelaşi continent
 confederaţia este subordonată FSI

Consiliul Internaţional al Ştiinţei Educaţiei Fizice şi Sportului

 organizaţie care are ca obiectiv stimularea, dezvoltarea şi coordonarea
activităţilor de cercetare ştiinţifică în domeniile educaţiei fizice şi sportului şi are
ca membrii:
 organizaţii guvernamentale,
 instituţii universitare şi
 instituții de cercetare ştiinţifică organizate în lumea întreagă
Centrul de Drept si Economic al Sportului
 Ca urmare a dezvoltării fenomenului sportiv a apărut şi nevoia unei formări
permanente a celor care sunt implicaţi în conducerea activităţilor sportive; astfel
există centrele de pregătire itinerante, în domeniul dreptului şi economiei
sportului, care funcționează sub egida programelor elaborate de Şcoala Itinerantă
a C.I.O..
 Programele îşi propun formarea informarea managerilor sportivi cu
cunoştinţele juridice şi economice necesare pentru buna desfăşurare a activităţii
lor.

Tribunalul de Arbitraj al Sportului T.A.S.

 T.A.S. are o competenţă generală asupra tuturor diferendelor ce pot apărea în
timpul şi sau ulterior derulări unor activităţi sportive sau conexelor ca de pildă
litigiile izvorâte din:
 contracte de sponsorizare,
 contracte de management,
 contracte încheiate de organizatori competitiilor şi spectacolelor sportive cu
societăţile de publicitate,
 contracte care privesc dreptul de transmisie T.V.,
 contracte de muncă,
 convenţii civile etc.

Comitetul Director pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei

 CDDS convoacă la doi ani Conferinţe ale miniştrilor responsabili cu activitatea
sportivă Aici sunt adoptate o serie de documente şi anume
 Convenţia Anti Doping
 Convenţia Europeana privind violenta şi ieşirile necontrolate ale
spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, special în meciurile de fotbal

Clearing House
 constituie banca de date a C.D.D.S. Comitetul Director pentru Dezvoltarea
Sportului
 are sediul la Bruxelles
 este finanţată prin subvenţiile instituţionale ale Consiliului Europei şi ale celor
două comunităţi belgiene şi franceză
 Clearing House colectează, analizează şi difuzează informaţii în legătură cu:
 Organizaţiile sportive
 Infrastructura sportivă
 Formarea cadrelor
 Finanţarea sportulu,
 Campaniile ”sportul pentru toţi”
 Sportul pentru handicapaţi
 Doping

Precizari privind personalitatea juridica in EFS

 Persoana juridică se defineşte ca fiind un colectiv de oameni având o structură

organizatorică bine determinată, cu un patrimoniu propriu şi distinct, precum şi un
obiect de activitate concordant cu normele legale; totodată persoana juridică
reprezintă aptitudinea de a fi a unei entități colective, recunoscută prin lege,
respectiv de a fi titular de drepturi și obligații
 Elementele constitutive reprezintă trei condiţii esenţiale şi suficiente care
trebuie îndeplinite de o colectivitate umană pentru a fi considerată persoană
juridică:
1. Organizare de sine stătătoare
 existenţa unei structuri organizatorice interne ce asigură constituirea şi
funcţionarea unui organ de conducere;
 elementele de identificare: denumire, sediu, naţionalitate , durată de
funcţionare, modalităţi de funcţionare reorganizare dizolvare lichidare.
2. Patrimoniu propriu, distinct
 alcătuit din totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor sale cu valoare
economică, evaluabile în bani
3. Scop determinat şi licit
 Scopul trebuie să fie bine determinat şi menţionat în
statutul firmei sau în actul de constituire si poate fi:
 economic, patrimonial (obţinerea de profit)
  nepatrimonial (satisfacerea unor interese fără caracter economic
evaluabil în bani) cum este cazul unor structuri sportive, asociaţii
caritabile, sindicate, asociaţii şi fundaţii
 Caracterul licit al scopului constă în desfăşurarea activităţii fără a se
înregistra consecinţe negative în nicio direcţie
 Clasificarea persoanelor juridice
 Persoane juridice de drept public
 urmăresc scopuri care vizează utilitatea publică:
 Statul
 unităţile administrative teritoriale ( oraş, municipiu, judeţ,
capitala etc)
 instituţiile de stat finanţate de la buget ( spitale, etc)
 organismele centrale sau locale ale puterii executive ( Banca
Naţională a României, prefecturi, primării, etc)
 Persoane juridice de drept privat
 urmăresc, de regulă, profitul:
 societăţile comerciale, agricole etc.
 cooperativele de producţie, de credit, de consum.
 fundaţiile, asociaţiile, sindicatele, partidele politice.
 Persoane juridice mixte
 îndeplinesc trăsături specifice ambelor categorii (drept public şi drept
privat)
 regiile autonome unităţi de stat care acţionează asemănător
societăţilor comerciale
 uniunile sau federaţiile sindicale, uniuni de creatori abilitate să
reprezinte oficial profesiile respective (uniunea scriitorilor,
compozitorilor etc)
 organizaţiile politice (partidele politice)
 După scopul lor, persoanele juridice se clasifică în:
 persoane care urmăresc un scop patrimonial societăţi comerciale, regii
autonome etc
 persoane care urmăresc un scop nepatrimonial partide, sindicate, asociaţii
fundaţii etc.(pot organiza unele activităţi aducătoare de profit destinat
scopului nepatrimonial)