ORGANIZAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN

ROMÂNIA

Scop
- studierea organizării şi funcţionării educaţiei fizice şi sportului în România

Obiectivele operaţionale
După ce vor studia această unitate de curs, studenţii vor putea să:
- expună baza conceptuală şi legală a organizării şi funcţionării educaţiei
fizice şi sportului în ţara noastră;
- prezinte organizarea şi funcţionarea structurilor din ţara noastră;
- descrie structurile pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din
educaţie fizică şi sport din ţara noastră
 1. Conceptul de organizare a educaţiei fizice şi
sportului în ţara noastră
În ţara noastră organizarea şi practicarea educaţiei fizice şi sportului au
la bază legile ţării inclusiv Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69 din
2000.

Structurile educaţiei fizice şi sportului la nivel central

- Ministerul Educaţiei și Cercetării
- Ministerul Tineretului și Sportului
- Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale
- Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
- Consiliul Ştiinţei Sportului din România
- Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport
- Alte organizaţii sportive centrale autonome (ligi, asociaţii, etc.)

Structurile educaţiei fizice şi sportului la nivel local

- Direcţiile pentru sport ale judeţelor
- Cluburi sportive de performanţă
- Asociaţii sportive
Structurile organizatorice ale sistemului naţional de educaţie fizică şi
sport din România pot fi clasificate şi astfel:
- structuri ale administraţiei publice pentru sport, M.E.C., M.T.S.,
D.S.J.
- structuri sportive
- asociaţia sportivă,
- clubul sportiv,
- federaţiile sportive naţionale,
- ligile profesioniste,
- C.O.R.
- alte structuri
- complexe sportive şi unităţi judeţene pentru administrarea
bazelor sportive,
- centre naţionale olimpice de pregătire,
- complexe sportive naţionale,
- Consiliul Ştiinţei Sportului din România
Ministerul Educației și Cercetării
Este organul administraţiei publice centrale de specialitate care
coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului la nivel
naţional, cu excepţia celei din unităţile şi instituţiile de învăţământ militare
(învăţământ militar).
Conducerea M.E.C. este exercitată de ministru, care este ajutat în
activitate de secretari de stat.
Secretarii de stat răspund, în principal, de probleme şi activităţi
specifice domeniului pe care îl reprezintă.
Ministerul Tineretului și Sportului
Este organul administraţiei publice centrale de specialitate care
coordonează activitatea din domeniul sportului la nivel naţional.
Conducerea M.T.S. este exercitată de ministru, care este ajutat în
activitate de secretari de stat.
Secretarii de stat răspund, în principal, de probleme şi activităţi
specifice domeniului pe care îl reprezintă.
Unităţile coordonate de M.T.S. sunt: direcţiile pentru sport judeţene, şi a
Municipiului Bucureşti, federaţiile sportive naţionale, Comitetul Olimpic
Român, ligile profesioniste, asociaţiile judeţene şi a Municipiului Bucureşti
pe ramuri de sport, asociaţiile sportive, cluburile sportive. Alte unităţi care îşi
desfăşoară activitatea în subordinea M.T.S. sunt: complexele sportive
naţionale, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor,
Muzeul Sportului, Centrul Roman pentru Promovarea Cooperării Europene
în Domeniul Sportului (EUROTJN), Centrul de Informare şi Consultanţă
pentru Tineret (JNFOTJN), Consiliul Ştiinţei Sportului din România (CSSR),
Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport (I.N.C.S.).
Direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti
Direcţiile pentru tineret şi sport şi a municipiului Bucureşti sunt servicii
publice descentralizate ale M.T.S., care asigură aplicarea şi respectarea
în teritoriu a strategiei generale a Guvernului privind tineretul şi activitatea
sportivă. Ele organizează acţiuni sportive proprii şi exercită în cadrul
judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, îndrumare şi control asupra
unităţilor sportive din subordine, care au ca obiect de activitate
administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive de interes
naţional, precum şi prestarea de servicii pentru activitatea sportivă şi de
tineret.

Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică ce

se pot constitui ca societăţi civile particulare, precum şi în cadrul
instituţiilor publice sau private.
Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică. Ele
pot fi persoane juridice de drept privat (structuri fără scop lucrativ sau
societăţi comerciale sportive pe acţiuni) sau de drept public. Cluburile
sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni sunt
cluburi sportive profesioniste care au drept obiect de activitate
participarea Ia competiţii profesioniste, promovarea şi dezvoltarea
activităţilor sportive, precum şi alte activităţi legate sau derivate din
obiectul lor social. Cluburile sportive de drept public, înfiinţate ca
instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, vizează
activitatea de performantă, selecţia, pregătirea şi participarea la
competiţii interne şi internaţionale.
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport
sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea
activităţii în ramura de sport respectivă. Ele sunt constituite din secţiile
asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional
judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea. Direcţiile pentru tineret şi
sport judeţene şi a municipiului Bucureşti recunosc şi sprijină asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care
funcţionează pe raza lor teritorială.
 Federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat,
de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop
lucrativ constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene
şi ale municipiului Bucureşti, pe ramură de sport. Federaţia sportivă
Naţională “Sportul pentru toţi” şi Federaţia sportivă Naţională “Sportul
pentru Persoanele cu Handicap” se constituie ca persoane juridice de drept
privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi juridice cu
activitate specifică in domeniu.
Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome,
neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ constituite prin asocierea
cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport. Ca structuri sportive
subordonate federaţiilor sportive naţionale, ligile profesioniste îşi
desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român este persoană juridică de drept
privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală,
apolitică şi fără scop lucrativ care se organizează şi funcţionează în baza
statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice.
C.O.S.R. deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării Ia
Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida
Comitetului Internaţional Olimpic sau asociaţiilor olimpice continentale.
C.O.R. organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice
Române (A.O.R.), unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate
juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale
ale olimpismului.
 Formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul educaţiei
fizice şi sportului pe plan naţional
Predarea educaţiei fizice şi sportului în forme organizate, se asigură
numai de persoane atestate în domeniu, prin diplome sau certificate
recunoscute, în condiţiile legii. Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi
sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a
kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior acreditate sau autorizate. Antrenorii se pot forma şi în cadrul
şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate.
Instructorii sportivi se pot forma în cadrul liceelor cu program sportiv,
dar şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene
şi municipiului Bucureşti.
În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu
diploma de licenţă sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii
din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate
pentru asistentă medicală, cercetare şi asistentă ştiinţifică, organizare şi
conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare.
ORGANIZAREA INTERNAŢIONALĂ A EDUCAŢIEI FIZICE
ŞI SPORTULUI

Scop
- cunoaşterea structurilor internaţionale ale educaţiei fizice şi sportului

Obiectivele operaţionale
După ce vor studia această unitate de curs, studenţii vor putea să:
- analizeze misiunea, organizarea şi funcţionarea Comitetului
Internaţional Olimpic;
- analizeze misiunea, organizarea şi funcţionarea Asociaţiei Generale a
Federaţiilor Sportive Internaţionale;
- analizeze misiunea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Internaţional
al Ştiinţei Educaţiei Fizice şi Sportului
 Comitetul internaţional Olimpic (C.I.O.)
Asociaţia Generală a Federaţiilor Sportive Internaţionale (A.G.F.I.S.)
Federaţia Sportivă Internaţională (F.I.S.)
Consiliul Internaţional al Ştiinţei Educaţiei Fizice şi Sportului (C.I.E.P.S.)

1.Comitetul internaţional Olimpic (C.I.O.)

Mişcarea olimpică are ca scop:

- Promovarea, dezvoltarea acelor calităţi morale şi fizice care stau la baza sportului;
- Educarea tineretului prin sport, în spiritului prieteniei şi a unei mai bune înţelegeri
între ei;
- Răspândirea principiilor olimpice în toată lumea (lupta împotriva discriminărilor de
orice fel, împotriva dopajului şi a actelor de violenţă; promovarea eticii sportive, a
spiritului de fair-play);
- Opunerea împotriva folosirii abuzive a sportului şi sportivilor în scopuri politice,
comerciale;
- Reunirea „atleţilor” din toată lumea, la marile „festivaluri” sportive, Jocurile
Olimpice, ce au loc din 4 în 4 ani.
Charta Olimpică constituie actul internaţional care stă la baza mişcării olimpice.
 Organele de lucru ale C.I.O. sunt asigurate de: Comisia Executivă (formată din
preşedinte, 4 vicepreşedinţi şi 6 membri); Sesiunea (Adunarea generală a C.I.O.) şi
Sesiunea extraordinară; Congresele şi Preşedintele
Pentru promovarea Mişcării Olimpice, un rol important îl joacă Comitetele
Naţionale Olimpice (C.N.O.). Acestea sunt constituite conform Chartei Olimpice, iar
Statutul lor este aprobat de C.I.O.

2. Asociaţia Generală a Federaţiilor Sportive Internaţionale (A.G.F.I.S.)

- reuneşte, în prezent, un număr mare de federaţii şi organizaţii sportive

internaţionale (75), în scopul dezvoltării sportului prin realizarea unei largi
cooperări, coordonări şi schimb de informaţii în domeniul ştiinţific, tehnic şi
educaţional.

A.G.F.I.S. acţionează pentru:

Realizarea unui larg schimb de opinii, idei privind problemele majore, de
ansamblu ale sportului;
Punerea la dispoziţia celor interesaţi a unor servicii specializate;
Efectuarea unei largi informări, prin editarea unui buletin informativ care
cuprinde cele mai importante documente şi lucrări tehnice (statute, regulamente
etc.);
Coordonarea celor mai importante competiţii sportive internaţionale, editând
semestrial un calendar care reuneşte toate competiţiile.
 3. Federaţia Sportivă Internaţională (F.I.S.)
Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Fotbal (F.I.F.A.).
Asociaţiile naţionale afiliate la F.I.F.A. şi aparţinând geografic aceluiaşi
continent pot să se grupeze în confederaţii pe care F.I.F.A. le recunoaşte. Acestea
sunt:
Confederaţia de Fotbal a Africii;
Confederaţia Asiei
Confederaţia Europei
Confederaţia Americii de Nord, a Americii Centrale şi a Caraibelor;
Oceania este recunoscută ca o grupare geografică independentă.

4. Consiliul Internaţional al Ştiinţei Educaţiei Fizice şi Sportului (C.I.E.P.S.)

C.I.E.P.S. vizează: coordonarea, dezvoltarea, sprijinirea şi extinderea activităţilor

de cercetare ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi a sportului.