CURS 2

ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII

ÎN SPORT LA NIVEL SISTEMIC
Obiectivele cursului

• Înțelegerea noilor roluri ale sportului în societatea contemporană:

instituție socială, fenomen psihosocial, vehicul al transformării
sociale, forță motrice pentru industrii și servicii;
• Identificarea specificității sportului ca activitate economică.
 CUPRINS

1. Introducere
2. Sportul ca instituţie socială, fenomen psihosocial, vehicul al transformării
sociale
3. Importanța sportului în economia modernă
4. Sportul ca forţă motrice pentru noi industrii și servicii
5. Activitățile specifice domeniului EFS conform Nomenclatorului CAEN
6. Modele contemporane ale industriei sportului
7. Specificitatea sportului ca fenomen economic
8. CONCLUZII
Priviți și comentati ilustrația următoare. Considerați că poate fi vorba despre
sport?
Sursa: https://www.prosport.ro/sportbiz/timp-liber-cum-sa-arunci-1-700-de-euro-in-vant-totul-despre-
kitesurfing-12758435
 SPORTURILE EXTREME: DE CE?
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sport_extrem
• 9 sporturi aeriene: BASE jumping (săritură de la un punct fix), bungee jumping (săritură cu coarda
elastică), gliding (planorism), hang gliding (deltaplanorism), high wire (mers pe sârmă), ski
jumping (sărituri cu schiurile), sky diving (parașutism), sky surfing (surf aerian), sky flying (zbor cu un
costum special în formă de aripă),
• 18 sporturi terestre: indoor climbing (cățărări la interior), adventure racing (întreceri extreme), aggressive
inline skating (patinaj extrem cu role), BMX (cros ciclist), caving (speologie), motocross, extreme
skiing (schi extrem), freestyle skiing (schi liber), land and ice yachting (întreceri cu atelaje cu vele pe uscat
sau pe gheață), mountain biking (ciclism montan), mountain boarding (întreceri montane cu o placă cu
roți), outdoor climbing (alpinism - cățărări libere), sandboarding (întreceri cu placa pe dune de
nisip), skateboarding (întreceri de măiestrie cu placa cu roți), snowboarding (întreceri de măiestrie cu
placa pe zăpadă), snowmobiling (întreceri cu snowmobilul), speed biking (ciclism viteză), speed
skiing (schi viteză), scootering (concursuri de măiestrie cu trotineta), street luge (întreceri de viteză cu o
placă cu roți pe care concurentul stă întins pe spate),
• 15 sporturi acvatice sau nautice: barefoot water skiing (schi nautic cu picioarele goale), cliff diving (sărituri
în apă de pe stânci), free diving (scufundări libere competiționale), jet skiing (scuter
acvatic), kitesurfing (întreceri cu placa trasă de un zmeu), open water swimming (înotul de fond în ape
naturale), powerboat racing (curse cu bărci de viteză), rafting (coborârea pe râuri repezi de munte
cu barca pneumatică), round the world yacht racing (întreceri de iaht, uneori în jurul lumii), scufundare în
peșteri (scufundări în peșteri cu aparat autonom de respirat sub apă), scufundări sub gheață, speed
sailing (întreceri de viteză cu ambarcațiuni cu pânze), surfing, wakeboarding (placă trasă de barcă cu
motor), whitewater kayaking (caiac canoe în ape repezi), windsurfing (întreceri cu placa cu vele).
 1. Introducere:
DEFINIȚIA EUROPEANĂ a sportului, cf. Cartea albă privind sportul
(2007)
Sportul, denumit fenomen social și economic, cuprinde

”TOATE FORMELE DE ACTIVITĂȚI FIZICE care, printr-o participare mai

mult sau mai puțin organizată, au drept obiectiv (1) expresia sau
ameliorarea condiției fizice și psihice, (2) dezvoltarea relațiilor sociale
sau (3) dobândirea unor rezultate pozitive în COMPETIȚIILE de toate
nivelurile”.
 2. SPORTUL este o instituţie socială și un vehicul al
transformării sociale

Sportul, ca instituție socială, poate fi abordat din multiple direcţii:

➢distracţie (sportul pentru toți, de timp liber- loisir);
➢muncă (sportul profesionist);
➢educație (sport școlar și universitar);
➢sănătate (educația fizică, exercițiile fizice cu scop de întreținere, profilactic
sau terapeutic);
➢organizații (angajați, posturi, management);
➢afaceri (agenţie, marketing sportiv, materiale, echipamente, aparate sportive
etc.);
➢ştiinţă (educație, cercetare).
Tendințe actuale în sport, cu impact economic (1)

• apariţia de noi sporturi, în special extreme;

• diversificarea publicaţiilor (reviste, SITE-uri) legate de sport;
• multitudinea de evenimente;
• dezvoltarea şi diversificarea ofertei: programe de turism sportiv şi aventură;
• îmbogăţirea ofertei de facilităţi (arene, săli, centre, stadioane, dezvoltarea
bazelor / centrelor pentru sport în scop comercial (bowling, ski, golf etc.);
• noi oportunităţi: organizaţii şi cluburi pentru amatori;
• apariția sportului profesionist (vezi exemple);
Tendințe actuale în sport, cu impact economic (2)

• dezvoltarea cluburilor sportive publice, departamentale, private;

• programe de dezvoltare a sportului:
• programe sportive recreative ale cluburilor / asociaţiilor / ale comunităţii/ în agenţii
sociale / în armată / în unităţi de producţie / firme / corporaţii etc.;
• dezvoltarea firmelor de marketing sportiv şi de consultanţă;
• diversificarea activităţii industriei de materiale sportive, echipamente şi aparaturi;
• nivelul sponsorizărilor şi gradul de implicare al corporaţiilor / sponsorilor;
• dezvoltarea programelor academice pentru managementul sportiv.
 Exemplu (1): Sporturile profesioniste în RO

NR. CRT. SPORTUL REGLEMENTARE LEGALĂ

1. FOTBAL HG 537_1991
2. HANDBAL HG 666_2003
3. BOX HG 1423_2003
4. KICK BOX HG 635_2006
5. THAI BOX HG 635_2006
6. RUGBY HG 634_2007
7. VOLEI HG 635_2007
8. HOCHEI PE GHEAȚĂ HG 1186_2010
9. DANS SPORTIV HG 1187_2010
10. BASCHET HG 883_2011
Exemplu (2): Sporturile profesioniste în SUA
 Impactul sportului în România: indicatori (1)
Nr. de ore de emisiuni radio sportive în perioada 1990-2017 (sursa: INS)
6000
4939
5000 4589
4356
3863
4000
2950
3000 2700
2452 2399 2325
2274
2001 1966 2026 2029 1884
1822
2000 1459 1415 1405 1407 1482
1010
1000 713
380 496 480 367
158
0
Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore
UM:
Ore
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ani
 Impactul sportului în România: indicatori (2)
Nr. de ore de emisiuni TV sportive în perioada 1990-2017 (sursa: INS)
3500
3046
3000 2752

2422 2458
2500 2277 2308
2128

2000
1677
1486 1428 1476
1500 1338
1139 1160 1164 1121 1137
980 1054
955
846 825 870
1000 728
670 684
590
500 336

0
Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore Ore
UM:
Ore
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ani
 3. Importanța sportului în economia modernă

• ”sportul generează în mod direct activități economice, fie că este

vorba de mari cluburi de fotbal sau de cluburi sportive și săli de sport
locale” (Comisia Europeană)
• aspectele asupra cărora sportul are un impact puternic sunt: locuri de
muncă, experiențe inovatoare, nou conținut TIC, marketing și
promovare, turism, inserție profesională și îmbătrânire activă,
bunăstare și coeziune socială, protecția mediului.
4. Sportul este o forţă motrice ce a facilitat apariţia unor noi
industrii și servicii

Sportul a dobândit o nouă dimensiune, aceea juridică:

• Sportul generează drepturi: drepturile de proprietate intelectuală,
dreptul de autor, dreptul de comunicare comercială, de mărci
înregistrate, drepturile privind imaginea, dreptul de televizare (prima
sursă de venit pentru sportul profesionist din Europa), dreptul de
difuzare (sunt sursă de conţinut pentru materialele difuzate de mulţi
operatori din domeniul comunicării).
Deși actualmente impactul economic al sportului determină abordarea acestuia
ca fenomen economic, totuși...

jocul sportiv în sine,

antrenamentul sportiv,
proba de control
nu sunt nici produse,
nici servicii,
care să poată fi vândute.

Ce se vinde în sport (produsele, serviciile)?

Cui (care sunt clienții)?
 Principalele acte normative care reglementează domeniul
educației fizice și sportului din România
• Cartea albă privind sportul (document de proiectare strategică, se trasează liniile
directoare în domeniu; Comisia Europeană, 2007);
• Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului – Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor (Comisia Europeană, 2011);
• Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările
ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 844/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere
în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu
modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare
pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 343/2011 privind aprobarea Statutului antrenorului.
 Cartea albă privind sportul, 2007

Rolul social al sportului este conturat pe baza următoarelor dimensiuni:

• Îmbunătățirea sănătății publice prin intermediul activităților fizice;
• Unirea forțelor în lupta împotriva dopajului;
• Sporirea rolului deținut de sport în educație și formare.

Dimensiunea economică a sportului determină următoarele direcții de acțiune:

• Orientarea către politici în domeniul sportului care să fie sprijinite cu date;
• Crearea unui cadru mai sigur pentru subvențiile publice acordate sectorului
sportiv.
 Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și
completările ulterioare

Domeniul Educație fizică și sport cuprinde subdomeniile (activitățile)

următoare:
• educația fizică;
• sportul școlar și universitar;
• sportul pentru toți;
• sportul de performanță;
• exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau
terapeutic.
 Specialiștii care pot activa în domeniu:
4 categorii de specialiști, cf. legii
• licențiați în educație fizică și sport, respectiv: profesori de educație
fizică, antrenori, manageri, kinetoterapeuți;
• antrenori formați prin școli postliceale;
• instructori sportivi (formați prin licee de profil sau cursuri);
• alte categorii de specialiști, respectiv persoane calificate pentru
asistența medicală, cercetare și asistență științifică, organizare și
conducere tehnică, precum și pentru alte ocupații complementare.
 5. Activitățile specifice ale domeniului EFS conform
Nomenclatorului CAEN:
Clasificarea Activităților din Economia Națională

• Sportul ca activitate în economia națională (CAEN)

este asociat serviciilor;
• Sportul ține de sectorul terțiar: comerț și consum de
bunuri și servicii;
• Activitățile în directă legătură cu sportul se regăsesc în
Nomenclatorul CAEN în trei secțiuni ale acestuia: N, P
și R.
 EXEMPLIFICARE:

CAEN SECȚIUNEA N - ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE

SERVICII SUPORT
7721 Activități de închiriere și leasing cu bunuri recreaționale și echipament
sportiv

CAEN SECȚIUNEA P - ÎNVĂȚĂMÂNT

• 8551 Învățământ în domeniul sportiv și recreațional
• 8552 Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte
plastice etc.)
CAEN SECȚIUNEA R - ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE
ȘI RECREATIVE
931 Activități sportive
932 Alte activități recreative și
distractive
9311 Activități ale bazelor
sportive
9312 Activități ale 9321 Bâlciuri și parcuri de
distracții
cluburilor sportive
9329 Alte activități recreative și
9313 Activități ale distractive
centrelor de fitness
9319 Alte activități
sportive
Alte activități sportive 9319
Această clasă (9319) include:
- activități ale producătorilor sau promotorilor de evenimente sportive, cu
sau fără facilități;
- activități pe cont propriu ale sportivilor și atleților, arbitrilor, membrilor din
jurii, personalului ce cronometrează etc.;
- activități ale ligilor sportive și organismelor de reglementare;
- activități conexe promovării evenimentelor sportive;
- activități ale grajdurilor pentru cai de curse, ale adăposturilor pentru câini;
- gestionarea rezervațiilor pentru pescuitul și vânătoarea sportivă;
- activități ale ghizilor montani;
- activități suport pentru vânătoarea și pescuitul sportiv sau recreativ.
Alte activități sportive 9319

Această clasă (9319) exclude:

-închiriere de echipament sportiv, vezi 7721;
-activități ale școlilor sportive, vezi 8551;
-activități ale instructorilor, profesorilor, antrenorilor sportivi, vezi 8551;
-organizarea evenimentelor sportive, în sală sau în aer liber, pentru
profesioniști sau amatori, de către cluburi sportive, cu sau fără facilități
proprii, vezi 9311, 9312;
-activități ale parcurilor și plajelor, vezi 9329.
 6. Modele contemporane ale industriei sportului; Informațiile sunt preluate și
adaptate din Parks, J, Quarterman, J., Contemporary Sport Management, second
edition, Human Kinetics, 2003

• Modelul nr. 1 (vezi schema nr.1): SEGMENTE ALE INDUSTRIEI SPORTULUI (după
Pitts, Fielding, Miller, 1994);
• Modelul nr. 2 (vezi schema nr. 2): MODELUL IMPACTULUI ECONOMIC (după Meek,
1997);
• Modelul nr. 3 (vezi schema nr. 3): MODELUL DE ACTIVITĂŢI SPORTIVE (după
Hofacre, Mahony, 2001).
6.1 SEGMENTE ALE INDUSTRIEI SPORTULUI
INDUSTRIA SPORTULUI: toate produsele legate de sporturi
(bunuri tangibile, servicii, locaţii, oameni, idei) oferite clientului
(după Pitts, Fielding, Miller, 1994)

Criteriul de realizare a segmentării: PRODUCĂTOR – CUMPĂRĂTOR (CONSUMATOR, CLIENT)

SEGMENTUL PERFORMANŢĂ SPORTIVĂ; SEGMENTUL PRODUCŢIE SPORTIVĂ SEGMENTUL PROMOVARE SPORTIVĂ

CLIENTUL pentru un asemenea produs
este Participantul, Spectatorul
Produse și servicii necesare/dorite să
Produse oferite ca instrumente pentru
producă și să influenţeze calitatea
promovarea produselor sportive
performanţei sportive

1. Sportivii: amatori și profesionişti 1. Echipamente și aparatura 1. Produse comerciale promoţionale

2. Sportul ca afacere privată 2. Produse/servicii pentru 2. Evenimente promotionale
3. Sportul plătit din taxe (publice) producerea performanţei : 3. Media
4. Organizaţii sportive susţinute din antrenori, asistenţă medicală, 4. Sponsorizări: eveniment, echipă,
cotizații facilităţi sportive, consiliere, circuit/ ligă, co- sponsorizare
5. Organizaţii non- profit corpuri de conducere și oficiali 5. Aprobări: individuale, de echipă,
6. Învăţământ de sport organizaționale, practicare
7. Fitness şi firme sportive sporturi nespecifice
 6.2 IMPACTUL ECONOMIC AL SPORTULUI (după Meek, 1997)

Sport distractiv şi recreativ Produse sportive şi servicii Organizaţii sportive suport

nonprofit / profit

Echipe amatori pro-sport Prezentări mărci Analiză de piaţă Profesioniști Amatori

comerciale

Evenimente
•Marketing Cercetare şi dezvoltare
•Management
•sportivi
Aprovizionare (achiziţii)
Turism
•Hotel
•Restaurant
Producere (confecţionare)

Media
•TV Bunuri uşoare Bunuri grele
•Radio Distribuţie •Încălţăminte
•Internet ( pantofi de
•publicaţii sport)
Servicii •Îmbrăcăminte
(tricouri, şorturi,
bluze, şepci, geci
etc.)
Vânzare cu amănuntul
6.3 MODELUL CU DOUĂ SECTOARE PENTRU INDUSTRIA SPORTULUI : sectorul de producție și sectorul suport
(după Hofacre, Mahony, 2001)

SUBSECTOR SUPORT I
Asociaţii sportive cu rol de
administrare şi reglementare SUBSECTOR SUPORT II
SUBSECTOR SUPORT VI
Producători, distribuitori și
Consilii sportive și
vânzători de bunuri
autorităţi
sportive
de stat, municipale şi
locale SECTOR DE PRODUCŢIE
• Echipe profesioniste şi de amatori
• Departamente sportive interuniversitare şi
interşcolare
• Departamente municipale şi judeţene pentru
timp liber
• Cluburi de fitness şi sportive
• Sportivi profesionişti independenţi, antrenori şi
instructori sportivi, proprietari ai participanţilor
SUBSECTOR SUPORT V la curse (cai, maşini ş.a.) SUBSECTOR SUPORT III
Organizații de management • Alţi producători de evenimente şi servicii
sportiv (marketing, relaţii Facilităţi şi construcții
publice, managementul sportive
evenimentelor, reprezentare
sportivi, consultare financiară
(infrastructură)
SUBSECTOR SUPORT IV
etc.) Media de sport
(TV, radio, rețele Internet, reviste
şi alte periodice)
7. SPECIFICITATEA SPORTULUI CA FENOMEN ECONOMIC
• Sportul este consumat la fel de repede cum este produs
(”produs perisabil”)
MARKETINGUL • Sportul nu este însoţit de nici o garanţie pentru satisfacerea
SPORTIV consumatorului
• Furnizorii de sport se confruntă cu provocări diverse (natura)
• Veniturile se obțin și din : drepturi de televizare, concesionări,
parcări, comerţ, turism, bilete de acces
EXECUŢIA FINANCIARĂ
• consumatorii cheltuiesc mai mult în afara terenurilor / bazelor
decât pentru sportul însuşi.
•”stelele” devin antrenori, directori sportivi.

CARIERA ÎN INDUSTRIA • sunt similitudini între sportul recreativ şi cel de performanţă în

privinţa personalului.
SPORTULUI • sportul rămâne un sistem închis; obţinerea unui post depinde
mai puțin de ceea ce ştie solicitantul, ci de cine îl cunoaşte.
• reprezintă baza identităţii sociale a individului
”PUTEREA” SPORTULUI • are magnetism şi influenţă inimaginabile
• influenţează atitudinile oamenilor
CA INSTITUŢIE SOCIALĂ • sportivii trebuie să conştientizeze responsabilitatea socială a
activităţii lor.
8. CONCLUZII

1. Domeniul sportului joacă un rol economic important; sportul asigură prin

industriile și serviciile generate un procent important din PIB-ul unei țări.
2. Tendințele care se manifestă actualmente în sport au impact economic.
Înțelegerea acestora și acțiunea managerială creativă sunt generatoare de
venituri.
3. În organizarea domeniului sportului se pot identifica sectoarele de ”producție”
și ”suport”, cu particularitățile specifice.
4. Sportul generază activități în economia românească (CAEN), în cadrul sectorului
terțiar: comerț și consum de bunuri și servicii.