DIMENSIONAREA CERERII DE

TRANSPORT
 VARIATIA NUMARULUI DE CALATORI IN TIMPUL
SAPTAMANII
Numr cltori pentru fiecare zi Numr cltori pentru fiecare zi
total cltori pentru fiecare zi total cltori pentru fiecare zi
620 8000

612 610
600 7000
603 6896
6811 6719 6688
6551
6000
580

573 5000
560
560
4000
551
540
3000
529
520
2000 2366
2150

500 1000

480 0
luni marti miercuri joi vineri sambata duminica luni marti miercuri joi vineri sambata duminica
 VARIATIA NUMARULUI DE CALATORI IN FUNCTIE
DE INTERVALUL ORAR
Numr cltori pe interval orar Numr cltori pe interval orar
total cltori pe interval orar total cltori pe interval orar
700 600

600
604 500
495
500
488 400

400
346
365 300 319
300 326 280 282
296
266 200
237 208
200

154 100
100 116
89
62 52 56 53
0 0
8:40 9:40 11:05 12:45 14:15 15:55 17:25 18:40 19:40 5:25 5:50 7:00 8:10 13:30 14:40 15:40 16:40 20:40 21:40 22:40
 VARIATIA NUMARULUI DE CALATORI PE
INTERVALE ORARE
Numr cltori pe interval orar
total cltori pe interval orar
3500

3000
2903
2814
2500 2612 2652
2429
2317
2000 2161
2082 2079
1916 1965

1500 1651 1661

1000 1143 1126

726
500 553
469
259 147
0
5:40 6:20 7:00 7:40 8:24 9:24 10:24 11:24 12:24 13:24 14:24 15:24 16:24 17:24 18:24 19:24 20:30 21:30 22:20 23:00
 VARIATIA NUMARULUI DE CALATORI PE LUNI

ian feb martie apr mai iun iul aug sept oct noi dec
TIPURI DE DEPLASARI
La / de la serviciu / scoala
In interes de serviciu
Spre zonele de odihna si agreement
In tranzit intre gari, autogari, porturi, aeroporturi
 DETERMINAREA VOLUMULUI TRAFICULUI DE
PASAGERI
Programele de circulaie au la baz cererea de transport
sau volumul estimat al traficului de pasageri. De
asemenea, pe baza structurii si marimii fluxurilor de
pasageri se determina numarul de vehicule care trebuie
programat pe trasee, orele de intrare n traseu i de
revenire la depou (garaj) a acestora.
Cererea de transport se estimeaza pe baza unor sondaje
sistematice si specifice.
 FACTORI DE INFLUENTA A CERERII
Cererea nu se dimensioneaza doar pe baza sondajului, sunt
necesare si:
previziuni referitoare la crearea unor noi zone rezidentiale,
a unor noi zone industriale sau comerciale,
cresterea gradului de urbanizare,
evolutia demografica a localitatii,
modificarile comportamentale ale pasagerilor,
structura ofertei.
 ANALIZA PRIVIND GENERAREA CALATORIILOR IN
FUNCTIE DE ZONELE SPECIFIC DE INTERES SI DE
SUPRAFATA LOCUITA
- strazi si zone cu traditie comerciala: 200-500 cltorii/zi/10000 m2
- centrul orasului: 600-1500 cltorii/zi/10000 m2
- zone administrative: 200-500 cltorii/zi/10000 m2
- zone mixte: 200-700 cltorii/zi/10000 m2
- zone industrial si cartiere de locuit: 200-500 cltorii/zi/10000 m2
- scoli: 50-100 cltorii/zi/10000 m2
- zone industrial: 100 200 cltorii/zi/10000 m2
-spitale: 100-150 cltorii/zi/10000 m2
- parcuri: 5-30 cltorii/zi/10000 m2
 STABILIREA LOCULUI SPRE CARE SE INDREAPTA
TRAFICUL
Studiile originedestinatie (O-D) au aratat ca ponderea calatoriilor corespunzatoare
diferitelor scopuri se mentine in limite relative constant, indiferent de marimea
orasului!
cltorii ctre (n %)
casa locul de cumpar recreer scoala diverse
munca aturi e
Limite 35-45 25-35 5-15 5-15 3-6 0-10
de
variatie
Valori 40 30 10 10 3 7
medii
Cercetrile n domeniul traficului au condus la stabilirea de modele
matematice, care in seama de scopul deplasrilor i de ali factori
conjugai.
Relaiile sunt n general de tipul
Tij = tij *E
Unde Tij reprezint numrul viitor de cltorii din zona de origine I
ctre zona de destinaie j;
tij numrul de cltorii, nregistrate n momentul anchetei sau
msurtorii ntre zonele I i j
E factorul de conjugare, pentru estimarea numrului de cltorii,
n viitor.
De asemenea, preocuprile specialitilor n probleme de
trafic au dus la elaborarea de modele probabilistice,
modele furnizate de metoda potenialelor i altele, care
au ca scop evaluarea ct mai precis a distribuiei
viitoarelor deplasri ntre diferite zone urbane.
Distribuia traficului pe linii (rute) se face folosind algoritmi
din teoria grafurilor, firelor de ateptare, calculului
probabilitilor etc.
De regul se pleac de la premisa alegerii traseului care
presupune distanele cele mai scurte, minim de timp sau de
cost, n funcie de volumul traficului, momentul din zi, viteza
de circulaie sau vehiculele disponibile.
Necesitatea obinerii de informaii cat mai precise, n
lipsa unor cercetri sociologice sistematice privind
mobilitatea populaiei urbane precum i imposibilitatea
practic de efectuarea repetat a unor anchete de
mare anvergur la domiciliu, au impus gsirea unor
metode mai exacte de rezolvare a problemei, dar care
s antreneze, n acelai timp, mijloace mai simple,
rapide, reduse ca numr i mai puin costisitoare.
n acest sens experiena a confirmat oportunitatea
aplicrii cu prioritate a urmtoarelor metode de sondaj:
observaia direct, recensmntul, ancheta origine-
destinaie i altele.
SONDAJUL
-este o metod statistic cu ajutorul creia, prin culegerea de informaii de la nivelul unui
eantion (o submulime a colectivitii cercetate) se obin rezultate care pot fi extinse
asupra ntregii populaii de baz.
Fundamentul tiinific al teoriei sondajelor l constituie formulele elaborate n secolul al
XVIII-lea de Bernoulli i dezvoltate ulterior de Poisson.
Frecvent se utilizeaz dou modele matematice, asimilabile tragerii la sor a unor bile
dintr-o urn, i anume:
modelul matematic al schemei Bernoulli;
modelul matematic al schemei hipergeometrice.
Ambele modele sunt deduse din teoria numerelor mari, prin care s-a stabilit relaia
matematic ntre frecvena i probabilitate, dup un nr. mare de msurtori.
Aceste modele matematice ne dau relaii de calcul asupra frecventei unor opinii n cadrul
populaiei cercetate, pe baza cunoaterii opiniilor eantionului, a preciziei dorite i a
dimensiunilor acestuia.
 Factorul care influeneaz cel mai mult precizia unui sondaj este
dimensiunea eantionului prelevat din efectivul populaiei de baz.
n practic, eroarea admisibil este de 2-3%. n studiile de
sociologie (n care se includ i cele de circulaie) se admite o eroare
de 5%, deoarece creterea gradului de precizie ar duce la creterea
dimensiunii eantionului i implicit la pierderea avantajului folosirii lui,
sub raportul economisirii de costuri cu investigaia i al rapiditii
calculrii datelor obinute.
Pentru reuita unui sondaj de opinie, literatura de specialitate
recomand respectarea urmtoarelor principii:
eantionul trebuie s fie reprezentativ pentru populaia cercetat,
deoarece doar astfel rezultatele observrii unei pri pot fi extinse
asupra ansamblului populaiei din care face parte eantionul;
populaia studiat trebuie s fie omogen, adic fiecare element
trebuie s prezinte aceeai posibilitate de a poseda caracterul
utilizat.
TIPURI DE SONDAJE SI TEHNICI DE ESANTIONARE
1. Sondaj elementar
n aceast categorie sunt ncadrate sondajele executate prin tragere la sori
dup 2 criterii:
Tragere la sori aleatoare, din totalul populaiei;
Tragere la sori sistematic, proporional sau pe cote, care este mai puin
costisitoare i mai rapid dect prima, dar n schimb, d garanii mai mici de
reprezentativitate
2. Sondaj stratificat, care presupune prelevarea unei mostre din fiecare categoriea
populatiei studiate (de ex. Elevi, pensionary, salariati pe profesii)
3. sondaj in ciorchine, care presupune anchetarea unui grup compact, tras la sorti,
aleatoriu (de ex. Locatarii unui imobil, ales prin tragere la sorti, din lista tuturor
imobilelor din zona studiata)
4. sondaj pe zone, care presupune alegerea esantionului prin tragerea la sorti a unei
arii geografice, dintre mai multe altele, delimitate anterior
5. sondaj prin metoda ititnerariilor, prin care se fixeaza pe harta puncta de plecare
aleatorii si apoi se impugn itinerarii rigide, care permit desemnarea, fara echivoc, a
unor locuinte in care se vor face investigatii
6.
ALEGEREA TIPULUI OPTIM DE SONDAJ
Fiecare metoda de eantionare are valoarea ei, astfel c alegerea uneia se face
lund n considerare urmtorii factori:
Natura datelor disponibile asupra populaiei de baz (informaiile statistice
existente)
Gradul de omogenitate al acesteia; dac nu este omogen trebuie s se fac o
stratificare pe baz de criterii speciale;
ntinderea teritoriului de anchet (n orae mari se prefer sondajul ciorchine sau pe
zone);
Mijloacele materiale disponibile (n primul rnd costul anchetei i timpul necesar);
Natura anchetei, avnd n vedere c fiecare obiectiv necesit un mod diferit de
abordare.
DETALII PRIVIND ORGANIZAREA SONDAJELOR
Sondajele sunt organizate pentru:
a. Determinarea gradului de satisfacere a cererii de transport i respectiv
determinarea parcului de vehicule pentru vara si iarna
- esantionul trebuie ales din intreaga retea de transport
- se organizeaza in aprilie-mai pentru dimensionarea parcului de vara si respective
in septembrie-noiembrie pentru parcul de iarna.
- se foloseste metoda observarii directe, prin amplasarea sondatorilor in statii de
referinta selectate printr-o Ancheta prealabila (cu una, doua zile inaintea efectuarii
sondajului se parcurge traseul de investigat si se aleg punctele cheie unde se
manifesta aspectele caracteristice). Observarea se intinde asupra unei zile normale
de lucru (luni-vineri) si asupra zilelor de sambata si duminica.
b) corectarile sezoniere, care se fac prin sondaje partiale, sunt legate de perioadele
de vacante concedii, deplasari in zonele de agreement,
In cadrul acestor sondaje se analizeaza doar traseele sau zonele care ar putea fi
influentate de aceste fenomene, prin aplicarea metodei observarii directe, tip linie.
Este recomandata efectuarea observatiilor in lunile mai-septembrie.
c) colectarea de informatii pentru amplasarea de statii noi.
Cu ocazia sondajului se procura materialul documentar statistic necesar si se observa
direct zonele analizate.
d) analiza cererii generale de transport urban, care se realizeaza in practica, chiar
si pe plan international, mult mai rar, serveste la stabilirea orientarii de perspectiva
e) furnizarea de informatii care privesc numarul de pasageri si distributia acestora in
timp si spatiu (se utilizeaza sondajul analitic pe baza de tichete), informatii ce nu pot
fi obtinute prin alte metode.
Pentru emiterea unor prognoze viabile, aceste informatii trebuie analizate periodic,
corespunzator modificarilor inregistrate de cererea de transport. Datorita
complexitatii sale si a volumului de munca implicat, acest sondaj nu se va efectua cu
frecventa mai mare de o data la 10 ani.