POPULAIA I RESURSELE DE MUNC Indicatori statistici ai potenialului economic Potenial tehnico-material: Avuia naional, Indicatorii statistici ai bunurilor de capital

tal fix Potenialul uman Indicatorii statistici ai resurselor de munc Indicatorii eficienei folosirii potenialului uman (indicatorii productivitii) Populatia activa= toate persoanele de 14 ani si peste, care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata)pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala. Populatia activa cuprinde populatia ocupata si somerii. Populatia ocupata =toate persoanele de 14 ani si peste, care au desfasurat in perioada saptamanii de referinta o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii. de cel putin o ora-de ce? -pentru a putea cuprinde si activitatile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere -pentru a asigura corelatia dintre timpul de lucru si volumul productiei -pentru a defini somajul ca o lipsa totala a muncii -pentru a masura dimensiunile reale ale subfolosirii fortei de munca Populatia neocupata cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta si care in timpul perioadei de referinta sunt: -fara loc de munca -disponibil pentru munca -si in cautarea unui loc de munca Resursele de munc (Rm) Populaia n limitele vrstei de munc: 15 - 65 ani (Pvm) Populaia n limitele de vrst apt de munc, dar incapabil de munc (Pvmi) Populaia aflat n afara limitelor de vrst apt de munc, dar care lucreaz (Pavml) Rm = Pvm - Pvmi + Pavml Estimarea resurselor de munc (1) Limitele vrstei apte de munc (v.m.) - specific fiecrei ri, stabilit prin legislaie Se actualizeaz anual categoriile de populaie care se incadreaza in aceste limite v.m. se pornete de la ultimul recensmnt, privind populaia pe grupe de vrst; se includ vrstele de populaie care au atins limita inferioar a v.m. i se exclud cele care au depit limita superioar a v.m. Datele se corecteaz cu mortalitatea probabil pentru fiecare grup de vrst, calculat ca o rat specific de mortalitate pe vrste, mi :

Mi = numrul absolut al deceselor persoanelor de vrst i (intr-un an) Pi = numrul populaiei de vrst i Numrul populaiei pe vrste se actualizeaz prin aplicarea succesiv a ratelor probabile (specifice) de supravieuire: - populaia de vrst i la anul t este Pvm. Pvmi i Pavml se determin din informaiile provenite de la Ministerul Sntii i de la unitile economice i social-culturale. Ali indicatori ai resurselor de munc Populaia activ (Pa) persoanele peste 14 ani care au constituit for de munc disponibil utilizat sau neutilizat n perioada de referin; Pa = Poc + S Populaia ocupat n mod curent Populaia ocupat (Poc) pe baza unui contract de munc, convenie, inclusiv cei temporar abseni omerii (S) nu au avut loc de munc, au cutat n ultimele 4 sptmni i sunt disponibile s nceap n urmtoarele 15 zile Populaia inactiv (Pinac) elevi, studeni, pensionarii i beneficiarii de ajutoare sociale, casnicele, copii in vrst mai mic de 14 ani. Balana resurselor de munc Datele sunt prezentate la nceputul i la sfritul fiecrui an, i ca mrimi medii anuale. Rate specifice de utilizare a resurselor de munc Rata de ocupare a resurselor de munc: rata oc. RM = PO / RM * 100 Unde:PO-numarul populatiei ocupate RM-volumul resurselor de munca Cu cat valoarea acestui raport creste, cu atat o parte mai mare din populatie este capabila sa-si asigure un venit independent Ponderea rezervelor de munc n totalul resurselor de munc G(rez)=(RezM/RM)*100 Dezav: include global ctg. de res de fm (de ex, nr elevi, studenti si militari trebuie luati in evidenta atat pentru dezvoltarea invatamantului cat si pentru asigurarea locurilor de munca) Rata general de activitate Rga = PA / Pop. Total * 100 Unde:PA-populatia activa Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (Pvm) Rapvm = PA / Pvm * 100 Rate specifice de activitate, pe grupe de vrst sau pe sexe Rai = PAi / Pop. total din grupa i *100 Unde:PAi populatia activa pe grupe de varsta sau pe sexe Comparand aceste rate cu cele din perioada anterioara se obtin indicatori de dinamica si se pot face prognoze Indicatori pe baza populaiei active i inactive

Rata de dependen economic R.d.e = Pavm / Pvm * 100 Unde Pavm-populatia in afara varstei de munca Pvm-populatia in varsta de munca Rata de ntreinere R.i = Pinac / PA *100 Unde:Pinac-populatia inactiva PA-populatia activa Rata de ocupare a forei de munc R.oc.fm = Pop care lucreaz / P apta de munca * 100 Rata brut de ocupare R.b.oc = PO / Pop. Total * 100 Rata omaului R.s = S / PA * 100 Somerii=pers care in per de referinta indeplineau simultan trei conditii: -nu lucrau, neavand loc de munca -erau in cautarea unui loc de munca -erau disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca se gaseste un loc de munca Indicatori ai forei de munc Efectivul forei de munc (FM) = Numrul salariailor la un moment dat sau numr mediu - pe baza informaiilor de la unitile economice i social-culturale Timpul efectiv lucrat Numrul salariailor volumul FM (nu ine seama de timpul neutilizat) Timpul de munc (ore-om, zile-om) - se calculeaz la nivel macro prin agregarea informaiilor cuprinse n balana utilizrii timpului de lucru, elaborat de unit. ec.

Balana utilizrii timpului de lucru Fondul de timp calendaristic (Fc) Fondul de timp corespunztor srbtorilor legale, zilelor de repaus i concediilor de odihn (Fsc) Fondul de timp maxim disponibil (Ftmd) Ftmd = Fc Fsc Utilizarea Ftmd Timpul efectiv lucrat Timp nelucrat Indicatori ai utilizrii timpului de lucru (1) Durata medie a zilei de lucru Th - numrul de ore-om lucrate Tz - numrul de zile-om lucrate Durata medie a lunii de lucru T numrul mediu de muncitori

Coeficientul de utilizare a zilei de lucru Dlz- durata legal a zilei de lucru Coeficientul de utilizare a lunii de lucru Dll - durata legal a lunii de lucru Cu cat cei doi coeficienti sunt mai apropiati de valoarea 1 cu atat timpul de lucru este mai bine utilizat Indicatori ai utilizrii timpului de lucru (2) Rezerva de timp pe seama utilizrii incomplete a zilei de lucru (ore-om): Rezerva de timp pe seama utilizrii incomplete a linii de lucru (zile-om i n oreom): Rezerva total de timp de lucru: Rezerva de producie:

Indicatorii eficienei utilizrii potenialului uman - W Metoda direct: W orar W zilnic W lunar

Uniti de msur: naturale, natural-convenionale i valorice. Metoda indirect w=1/t unde t-consumul individual (timpul pe unitatea de produs) Productivitatea muncii la nivel microeconomic (de ramur) la nivel macroeconomic (economie naional) Mobilitatea internationala a populatiei Migratia = miscarea teritoriala a oamenilor, atat in limitele frontierei unei tari cat si in afara ei -externa-totalitatea deplasarilor insotita de schimbarea definitiva a domiciliului intre doua tari -interna-totalitatea deplasarilor insotita de schimbarea definitiva a domiciliului obisnuit in cadrul unei tari, intre unitati administrativ teritoriale In analiza comparativa internationala deosebit de important este studiul fluxurilor migratorii

Fluxul migrator= migratia care cuprinde un grup de persoane migrante avand o tara de origine comuna si o tara de destinatie comuna, intr-o perioada de timp data

Analiza statistica a migratiei poate fi dezvoltata avand la baza urmatoarele caracteristici: 1.Sexul: In migratia internationala predomina barbatii, in timp ce femeile cunosc migratii pe distante scurte 2.Varsta: Aceasta caracteristica este foarte importanta in analiza migratiei. In migratia internationala predomina persoanele tinere. Constatarea are caracterul unei legitati sociologice, ceea ce impune calculul varstei medii si, mai ales, al varstei mediane a populatiei migrante 3.Starea civila: In ceea ce priveste aceasta caracteristica se poate spune ca intr-o perioada mai indepartata predominau persoanele necasatorite; in ultimele decenii au inceput sa predomine persoanele casatorite 4.Nivelul de instruire: In momentul actual, cea mai mare pondere o are motivatia economica in migratia internationala. Migratiile internationale actuale au la baza trei cauze: - politice - economice - religioase In esenta, trasaturile migratiilor actuale sunt: 1. in ultimii ani este foarte evidenta migratia in interiorul continentului, in timp ce migratia intercontinentala scade. Din ce in ce mai evidente sunt migratiile internationale temporare si sezoniere 2. in cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftina 3. dezvoltarea fenomenului exodului creierelor (brain drain, fuite des cerveaux) Este vorba de exodul de competenta sau emigrarea elitei stiintifice Se apreciaza ca aproximativ 37% din savantii omenirii laureati ai Premiului Nobel sunt importati 4. modificarea pozitiei unor tari si continente in balanta miscarilor migratorii de ansamblu

Pe zone ale globului situatia in momentul actual in ceea ce priveste migratia este urmatoarea: Europa -este evidenta amplificarea miscarilor intre state, aceasta ca urmare a reducerii cererii de mana de lucru necalificata sau putin calificata intr-o serie de regiuni ale Americii -Mare parte a celor ce mergeau peste ocean pentru a-si cauta de lucru isi cauta acum in tarile din vestul Europei In cadrul emigrarilor din Europa, ponderea cea mai mare revine muncitorilor calificati si persoanelor cu pregatire superioara care pleaca de regula impreuna cu familia

America de Nord Caracteristic pentru SUA este faptul ca in ultima perioada se remarca o slabire a emigratiei din tarile Europei America Latina -Este cunoscuta drept una din principalele zone ale imigratiei de pe glob, migratia durand ani de zile si producand schimbari radicale de natura economica, sociale si demografica Africa In ceea ce priveste tarile Africii, se constata intensificarea migratiei internationale si intercontinentale, fluxul migratiei fiind indreptat indeosebi spre Europa Asia In tarile Asiei, intensitatea migratiilor externe, atat intracontinentale cat si intercontinentale, este, in ansamblu, mai scazuta decat in alte continente In Vest

Se continua migratia spre Australia si Noua Zeelanda Deplasarile de populatii in interiorul tarilor, dar mai ales cele intercontinentale sau intre tari au urmari atat pentru tarile cu emigratie cat si pentru cele cu imigratie (consecintele sunt de natura economica, sociala si demografica) In tarile cu emigratie, aceste miscari provoaca o scadere considerabila a ponderii populatiei adulte, deci a populatiei active In tarile cu imigratie, miscarile de deplasare pot crea perturbari in legatura cu forta de munca, mai precis cresterea ratei somajului Pe plan social trebuie avuta in vedere despartirea temporara a familiei, in cele mai multe cazuri, ceea ce creeaza probleme cu urmari asupra educatiei copiilor, relatiilor dintre soti, etc Pe plan demografic se creeaza mutatii in structura populatiei, avand in vedere ca ponderea cea mai mare in emigrare o are segmentul de populatie tanara, aceasta perturba alte fenomene si procese demografice: natalitatea, fertilitatea, nuptialitatea, mortalitatea