Tematica 6.

Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Tematica 5.1. Indicatorii resurselor de muncă

CONȚINUT
1. Obiectivele tematicii:..............................................................................................................1
2. Introducere.............................................................................................................................2
2.1 Indicatorii caracterizării potențialului uman........................................................................2
2.2 Populația si resursele de munca...........................................................................................3
2.3 Indicatori ce caracterizează populația..................................................................................4
2.4 Potențialul uman ca factor de producție..............................................................................4
2.5 Indicatori ce caracterizează resursele de munca..................................................................8
2.6 Exemplificare.....................................................................................................................10
3. Concepte și termeni de reținut............................................................................................11
4. Întrebări de control..............................................................................................................13
5. Termeni cheie........................................................................................................................14
6. Bibliografie:..........................................................................................................................14

1. Obiectivele tematicii:
Obiectiv general:
Analiza resurselor de munca si rolul acestora în dezvoltarea economica
Obiective specifice:
 populația în dublul rol de factor de producție si de consumator al bunurilor si
serviciilor produse;
 analiza forței de munca si a timpului de lucru;
 elemente privind eficienta utilizării factorului munca - productivitatea muncii.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 1 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

2. Introducere
Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei ţări îl
constituie potenţialul uman de care dispune. Analiza statistică a potenţialului
uman nu se poate realiza fără o evoluţie corectă asupra resurselor de muncă, a
forţei de muncă ocupată, a timpului de muncă şi a eficienţei cu care ea este
utilizată. Aceasta înseamna că şi în acest domeniu statistica trebuie să dispună
de un sistem corelat de idicatori care să permită anliza statistică şi dinamică a acestui proces
extrem de complex şi cu implicaţii asupra dezvoltării în ansamblu, dar mai ales în mutaţiile de
structură care se produc ca urmare a modernizării şi dezvoltării tehnico-materiale în fiecare
componentă a economiei naţionale. Este bine cunoscut faptul că dezvoltarea economico-socială
depinde într-o masură hotărâtoare de experienţa şi gradul de pregătire a populaţiei în general şi în
special a forţei de muncă.
Privit la nivel macro-economic procesul de analiză a potenţialului uman presupune deci
folosirea unui sistem de indicatori care să cuprindă ca indicatori primari:
 numărul şi structura populaţiei totale;
 numărul şi structura populatiei în vârsta de muncă;
 numărul şi structura resurselor de muncă;
 numărul şi structura populației active și inactive;
 numărul şi structura populaţiei active şi a celei ocupate;
 mărimea şi structura utilizării timpului de lucru.

Aceşti indicatori sunt necesari atunci când potenţialul uman este considerat ca o variabilă
independentă şi informaţia statistică se referă numai la dimensiunea, structura şi dinamica
acestuia. Când potenţialul uman este considerat ca o variabilă interdependentă atunci ea poate fi
luată, pe rând, atât ca variabilă factorială şi în acest caz în sistemul de indicatori, ca dată de
intrare trebuie să cuprindem şi indicatorii de rezultate – poducţie, costuri, beneficiu etc. sau ca
variabilă rezultativă şi atunci se introduc şi indicatori de progres tehnic – mecanizare,
automatizare, chimizare. În cel de-al doilea caz, se face o analiză dependentă în cadrul căreia
trebuie să se urmărească respectarea unor corelaţii obiective, care să fie urmărite în dinamică. De
fapt, în acest sens, se analizează modul în care forţa de muncă contribuie, la reducerea costurilor
şi creşterea produsului intern brut ca principal “barometru” al dezvoltării economice şi sociale a
unei ţări.

2.1 Indicatorii caracterizării potențialului uman

În orice tip de economie, activitatea economica presupune combinarea factorilor de

producție, în vederea obținerii bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii nevoilor umane.
Fundamentarea deciziilor de politica economica presupune crearea unui sistem de
indicatori, complex si coerent capabil sa reflecte într-o forma sintetica legăturile reciproce dintre
realitățile demografice care determina oferta de munca și cele ale activității economice care
determina cererea de locuri de munca.
Astfel, atunci când dorim să analizăm, din punct de vedere statistic populația, trebuie să
țină seama de faptul ca aceasta joaca un dublu rol:
A) în calitate de consumator al rezultatelor activității economice (cererea de bunuri si
servicii);
B) baza de pornire pentru stabilirea resurselor de forța de munca (oferta de munca) – ca
factor de producție.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 2 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Populația țării (rezidentă – 2013 sau cu domiciliu)

Indicatori demografici
 Rata natalității
 Rata mortalității
 Sporul natural
 Durata medie a vieții = 72 masculin / 74 feminin – 76 masc/ 78 feminin
 Speranța de viață sănătoasă = 54 ani Romania / 64 ani Germani
Indicatorii ce caracterizează structura populației
 Structura pe vârste
 Structura pe sexe – 51% m/ 49% f nastere = 49% masculin / 51 feminin
 Structura pe medii
 Structura în profil teritorial

  Indicatori ce caracterizează resursele de munca

 Populația în vârsta de muncă
 Populație în afara vârstei de muncă
 Populație activa
 Populație inactivă
 Populație ocupată
 Șomer

  Indicatori derivați ce caracterizează resursele de munca

 Rata/gradul de ocupare
 Rata de activitate
 Rata șomajului
 Rata de întreținere
   Indicatori ce caracterizează forța de munca
 Numărul de patroni
 Numărul mediu de salariați
 Numărul de lucrători pe cont propriu
 Lucrător familial neremunerat
 Membru al unei societati agricole sau al unei cooperative neagricole
Indicatori ce caracterizează timpul de lucru
 Durata medie a zilei de lucru = 8 ore lucrate
 Durata medie a lunii de lucru = 21 zile lucratoare
 Gradul de utilizare a zilei de lucru = 100%
 Gradul de utilizare a lunii de lucru =
   Productivitatea muncii = efect/efort = CA/T

Populație (în sens demografic) reprezintă totalitatea persoanelor care locuiesc pe un anumit
teritoriu. Populația unei țări este un macroagregat ce presupune însumarea pe vârste a numărului
de persoane la un moment dat.
105ani
Pt = ∑ Pi
i=0 ani

unde:
Pi = numărul de persoane din generația i, la momentul t.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 3 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Dat fiind faptul ca populația reprezintă baza de pornire pentru toți ceilalți indicatori ce
caracterizează resursele de munca, este necesar sa se facă precizări în ceea ce privește acest
indicator.

Populația observată ( Po ) reprezintă numărul persoanelor obținut în urma unui recensământ al

populației (numărul persoanelor la momentul critic)
Acest indicator se obtine pornind de la datele ultimului recensamânt la care se adauga
intrarile (nou nascuti, imigrari) si se scad iesirile (decese, emigrari).

Pt =Po + ( N−D )+( I −E)

unde:
Pt = populația calculata la momentul t;
P0 = populația observată la ultimul recensământ;
N = numărul născuților vii în perioada care a trecut de la ultimul recensământ până la
momentul pentru care se face calculul;
D = numărul deceselor pentru aceeași perioada;
I = numărul persoanelor care au imigrat în perioada analizata;
E = numărul persoanelor care au emigrat în perioada analizata.

Numărul născuților vii și al decedaților se obține din evidenta curenta a evenimentelor

demografice1.
Numărul persoanelor care au emigrat (imigrat) se obține din evidenta instituțiilor care
urmăresc aceste fenomene (direcții de pașapoarte, direcții consulare etc.).

Drept urmare, în aceste condiții este necesar a se utiliza o paleta larga de indicatori
statistici, indicatori care sa reflecte:
 numarul populatiei si dinamica acesteia;
 structura populatiei pe sexe, medii si vârste;
 resursele de munca și structura acestora;
 forta de munca si gradul de ocupare al acesteia;
 somajul si rata somajului.
 timpul de munca;
 gradul de utilizare al timpului de lucru;
 eficienta utilizări factorului munca (productivitatea muncii);
 corelațiile ce se stabilesc între diferitele categorii de indicatori.

Utilizarea indicatorilor ce caracterizează din punct de vedere statistic resursele de munca

trebuie sa permită, pe lângă luarea celor mai pertinente decizii de politica economica, si
compararea în profil teritorial (comparațiile internaționale). De aceea, este necesar ca atât din
punct de vedere conceptual, cât si din punct de vedere metodologic, conținutul si semnificația
indicatorilor sa fie cât mai unitara.

1
În practica statistica se tine o evidenta stricta a evenimentelor demografice, odata cu eliberarea actelor de nastere
(deces) se completeaza si un buletin statistic.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 4 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

2.2 Potențialul uman ca factor de producție

Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei țări îl constituie potențialul uman

de care dispune.
Pentru a putea determina mărimea, structura şi utilizarea resurselor de muncă de care dispune
societatea la un moment dat sau pe o perioadă, este necesar să luăm în discuție o serie de
indicatori care se folosesc în economie.

Populația activă (PA) din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 15 ani şi
peste care în perioada de referință au constituit forța de muncă disponibilă (utilizată sau
neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii în economia națională.
Populația activă cuprinde populația ocupată şi şomerii.
Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform
principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.

Populația ocupată (PO) în mod curent (de moment) cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste
care au desfăşurat în perioada săptămânii de referință o activitate economică sau socială
producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră2), în scopul obținerii unor venituri sub
formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii.
Normele internaționale prevăd criteriul “de cel puțin o oră” pentru persoanele ocupate, din mai
multe motive:
 pentru a putea cuprinde şi activitățile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere;
 pentru a asigura corelația între timpul de lucru şi volumul producției;
 pentru a defini “şomajul “ ca o lipsă totală a muncii;
 pentru a măsura dimensiunile reale ale sub folosirii forței de muncă.

În acest sens, se pot considera persoane ocupate:

 persoanele temporar absente de la lucru şi care îşi păstrează legătura formală cu locul de
muncă, motivele absenței putând fi: concediul de odihnă sau fără plată; concediul de
boală, de maternitate, pentru îngrijirea copilului; conflict de muncă sau grevă; cursuri de
calificare; recalificare sau specializare; suspendarea temporară a lucrului datorită
condiţiilor meteorologice, proastei conjuncturi economice, penuriei de materii prime sau
energie, incidentelor tehnice etc.
 elevii şi studenţii care lucrează în regim de timp complet sau parţial;
 pensionarii de orice fel sau beneficiarii de ajutoare sociale care au desfăşurat o activitate
plătită sau aducătoare de venit în gospodăria agricolă proprie, într-o altă unitate
economică sau pe cont propriu;
 persoanele care au loc de muncă (în regim complet sau parţial), aflate în căutarea altui
loc de muncă;
 lucrătorii familiali neremuneraţi, inclusiv cei temporar absenţi în cursul săptămânii de
referinţă, chiar dacă, în afara activităţii economice desfăşurate ajutând un membru al
familiei, consacră o parte din timpul activităţilor casnice;
 ucenicii şi stagiarii remuneraţi;

2
Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior
1)

anului 2011
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 5 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

 membrii forţelor armate (cadre active şi militari în termen).

Personalele care se încadrează în categoria de persoane ocupate sunt considerate ca atare,

indiferent daca sunt sau nu înscrise la oficiile de forţă de muncă şi şomaj, primind sau nu ajutor
de şomaj sau alocaţie de sprijin.

În categoria persoanelor ocupate avem:

Salariat – este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – în schimbul
unei remunerații sub formă de salariu, plății în bani sau în natură, sub formă de comision etc.
Cu acest statut au fost înregistrați şi militarii în termen.

Patron – este persoana care-şi exercită ocupația (meseria) în propria sa unitate (societate
comercială, întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate
are angajați unul sau mai mulți salariați. În această categorie sunt incluşi şi patronii care sunt,
în acelaşi timp, salariații în întreprinderea proprie ca şi titularii de contracte de locație de
gestiune sau de concesiune care folosesc salariați.

Lucrator pe cont propriu – este persoana care-şi exercită activitatea fie în unitatea proprie
sau cu ajutorul unui utilaj propriu (căruță, tractor, instrument muzical etc.), fie pe baza
pregătirii sale profesionale (meditator, contabil, IT etc.) dar nu are angajați nici un salariat,
putând fi sau nu ajutat de membrii familiei, neremunerați. Sunt încadrați cu acest statut
întreprinzătorii independenți (vânzători ambulanți, meditatori, femei care îngrijesc copii,
cărăuşi, taximetriști particulari etc.), liber profesioniștii (muzicanți ambulanți, artişti plastici,
avocați), zilieri ocazionali, colaboratori care lucrează – în unitățile de stat sau private – pe baza
unui contract civil (de serviciu, colaborare, convenție) sau a unei înțelegeri, titularii de
contracte de gestiune, sau de concensiune care nu folosesc salariați, agricultorii individuali sau
care lucrează în asociații agricole.

Lucrător familial neremunerat – este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte
remunerație sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodaria țărănească (agricolă) este
considerată o astfel de unitate economică. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie
lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – în general capul gospodăriei –
este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți lucrători familiali neremunerați.

Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în
agricultură sunt consideraţi "persoane ocupate" doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu
neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură
(troc);
b) producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o
parte substanţială3 a consumului total al gospodăriei.

3
Cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 6 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Membru al unei societati agricole sau al unei cooperative neagricole - este considerata
persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita
conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative mestesugaresti.
Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:
- desfăşoară activităţi agricole minore4, în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine,
suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului
total al gospodăriei;
- desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind
destinată exclusiv consumului propriu dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a
consumului total al gospodăriei.
În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă,
indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din
următoarele categorii:
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită
sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau
la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
- ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial;
- membrii forţelor armate.

Populația inactivă din punct de vedere economic include toate persoanele de 15 ani şi peste care
au declarat că nu au desfăşurat o activitate economică sau socială, nefiind ocupate şi care nu
îndeplinesc nici cele trei condiții pentru a putea fi considerate şomeri.
Tot în această categorie au fost incluse şi persoanele sub vârsta de 15 ani.
Respectiv, toate persoanele care n-au lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada
de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:
 elevii şi studenţii – inclusiv cei bursieri sau care primesc pensie de urmaş, chiar dacă
declară că se întreţin numai din bursă sau pensie;
 pensionarii – persoanele care primesc orice fel de pensie (de asigurări sociale, pensie
pentru agricultori, IOVR sau de urmaş etc.) precum şi beneficiarii de ajutoare sociale;
 casnicele – persoanele care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodăria proprie
sau a unei rude (îngrijirea şi educarea copiilor, prepararea hranei, menţinerea
curăţeniei etc.), neavând o sursă personală de venit; persoanele cu incapacitate de
muncă permanentă care nu beneficiază de pensie sau de ajutor social, fiind în
întreţinerea gospodăriei;
 altă situație – persoanele care au declarat că au ca sursă de existenţă venituri
provenite din închirieri, dobânzi, economii, rente, dividende etc., precum şi copiii sub
vârsta de 14 ani.

Din anul 2002 sunt considerate persoane inactive şi: - persoanele care au declarat că în
săptămâna de referinţă aveau un loc de muncă de la care au absentat, care nu au certitudinea că
vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni şi care nu primesc cel puţin 50%
din salariu de la angajator, nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi care nu au căutat în mod activ
un loc de muncă.

4
a căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 7 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Şomerii în sens BIM (Biroului Internaţional al Muncii) sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani
care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv
săptămâna de referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea agenţiei
(naţionale sau judeţene) pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii particulare
de plasare în vederea găsirii unui loc de muncă, contactarea directă a patronilor sau a
factorilor responsabili cu angajarea, susţinerea unor teste, interviuri, examinări,
demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi
răspunsuri la anunţuri, studierea anunţurilor din mica publicitate, apel la prieteni, rude,
colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menţionate;
sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în
care s-a desfăşurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
De asemenea, în rândul şomerilor BIM, sunt incluse şi:
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi,
pensionari), dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active şi sunt
disponibile să înceapă lucrul.

Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.

Conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, relația de calcul a somerilor total
înregistrati este:

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 8 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Someri total inregistrati = Som_aj.somaj+Som_aj.integr.+Som_aloc.+ Som_indemn. (som

cu experienta) + Som_indemn.(som. fara experienta) + Som_plati+Som_neind.

unde:
 Som_aj.somaj= numarul de someri beneficiari de ajutor de somaj
 Som_aj.integr.= numarul de someri beneficiari de ajutor de integrare profesionala
 Som_aloc.= numarul de someri beneficiari de alocatie de sprijin
 Som_indemn.(som. cu experienta) = numarul de someri beneficiari de indemnizatie de somaj
(someri cu experienta in munca)
 Som_indemn.(som. fara experienta) = numarul de someri beneficiari de indemnizatie de somaj
(someri fara experienta in munca)
 Som_plati= numarul de someri beneficiari de plati compensatorii
 Som_neind.= numarul de someri neindemnizati, aflati in evidenta Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca in cautarea unui loc de munca.

2.3 Indicatori ce caracterizează resursele de munca

Din perspectiva analizei economice, indicatorul populatie, reprezinta doar baza de
pornire pentru determinarea indicatorilor statistici ce reflecta marimea, structura si utilizarea
resurselor de munca.
Resursele de munca este un concept statistic complex, care exprima totalitatea
persoanelor apte de munca, respectiv a acelor persoane care poseda aptitudini fizice si
intelectuale care sa le permita sa desfasoare o activitate utila în societate.
Rezultă că evaluarea resurselor de muncă şi a folosirii lor este o operaţiune deosebit de
complexă la care se folosesc surse de informaţie complementare: recensământul populaţiei,
raportările statistice anuale pentru agenţii economici din sectorul public, mixt, cooperatist şi
obştesc, bilanţurile contabile anuale pentru agenţii economico-sociali din sectorul privat;
Registrul Comerţului pentru calitatea de patron, asociat, lucrător pe cont propriu, cercetări
speciale, cercetarea bugetului de familie pentru populaţia activă ocupată în agricultură şi alte
înregistrări speciale efectuate de Comisia Naţionala pentru Statistică.

Rezultă că stabilirea resurselor de muncă dintr-o societate la un moment dat nu este o

operaţie simplă. Ea se poate realiza folosind datele de la ultimul recensământ şi completate cu
date curente privind intrările şi ieşirile din sistem, precum şi estimări privind evoluţia posibilă a
populaţiei pe grupe de vârstă. Ca atare, la calculul resurselor de muncă trebuie să se pornească de
la următorii indicatori; populaţia în limitele de vârstă aptă de muncă dar incapabilă de muncă;
populaţia cuprinsă în afara limitelor de vârstă ale populaţiei apte de muncă dar care mai lucrează.

Definiție:

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 9 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Resursele de munca la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de

ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in una din
activitatile economie nationale. Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de
a lucra, precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate.

Varstele de munca sunt:

Pentru perioada 1990 - 2000: 16- 54 ani pentru femei, respectiv 16- 59 ani pentru barbati;
Pentru perioada 2001 - 2009: 16- 57 ani pentru femei, respectiv 16- 62 ani pentru barbati;
2010: 16-58 ani pentru femei si 16-63 ani pentru barbati;
2011-2015: 16-59 ani pentru femei, respectiv 16-64 ani pentru barbati;
2016-2019: 16-60 ani pentru femei, respectiv 16-65 ani pentru barbati.
2020: 16-61 ani pentru femei, respectiv 16-65 ani pentru barbati

Mărimea resurselor de muncă la un moment dat se obține printr-o egalitate de balanță.

Total resurse = Total populație în - Populația în vârstă + Populația în afara
vârstă de de muncă cu limitelor vârstei
de
muncă incapacitate de muncă şi care
muncă lucrează

Populația aptă de muncă se determină în mod diferențiat în fiecare ţară potrivit legislaţiei în
vigoare. În prezent, în România, populația în vârstă de muncă se consideră aceea cuprinsă între
16-60 ani pentru femei şi 15-65 de ani pentru bărbați.

Proiecția vârstei de pensionare pe sexe în perioada 2017-2028

Persoanele disponibile să înceapă lucrul, dar care nu caută un loc de muncă sunt persoane
în vârstă de 15-74 ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care doresc să lucreze, sunt
disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni dar nu au căutat un loc de muncă în cele
4 săptămâni precedente interviului.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 10 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

2.4 Exemplificare.

Populatia ocupata dupa statutul profesional în anii 2000-2018

7,000,000
6,389,733 6,417,253
6,062,244
6,000,000 5,785,440 5,862,083
5,648,607

5,000,000

4,000,000
persoane

3,000,000
2,496,297
2,067,875
2,000,000 1,836,793 1,850,057
1,560,559 1,482,029
1,276,448 1,308,126
1,095,035
1,000,000 816,580 707,985 659,177
114,975 154,556 115,200 96,002 90,810 92,479
-
Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2017 Trimestrul I 2018

Salariat Patron
Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

Rezultatele cautarii - AMIGO - Populatia ocupata pe grupe de varsta, dupa statutul profesional

Număr persoane
Modificarea
Anul Trim.
Statutul profesional Anul 2000 absolută Dinamica Pondere
2017 I 2018
2018-2000 2018/2000 %
10.507 8.67 8.47
Total
.661 0.556 7.034 -2030627 80,7 100,0
Salariat 5.785.440 6.389.733 6.417.253 631813 110,9 75,70
90.81
Patron
114.975 0 92.479 -22496 80,4 1,09
TOTAL
Lucrător pe
cont propriu 2.496.297 1.482.029 1.308.126 -1188171 52,4 15,43
Lucrător
familial
neremunerat 2.067.875 707.985 659.177 -1408698 31,9 7,78
2.677 1.97 1.92
Total
.956 8.561 0.602 -757354 71,7 100,0
1.869 1.60 1.57
Salariat
.869 1.242 6.155 -293714 84,3 82,07
2
25 - 34 Patron
7.644 15.957 19.287 -8357 69,8 1,00
ani
Lucrător pe 33 2 1
cont propriu 9.539 14.958 80.188 -159351 53,1 9,38
Lucrător
familial 43 1 1
neremunerat 0.682 46.405 44.973 -285709 33,7 7,55

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 11 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Pondere 25 - 34 ani în
total% 25,5 22,8 22,7 - - -

Numărul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale CAEN Rev.2

Anul
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei 2000 2010
2018 Modificarea 2018/2000
nationale)
Numar persoane absolută %
A Agricultura, Silvicultura Si Pescuit 191.145 95.185 123.821 -67.324 -35,2
B. Industrie 1.894.075 1.237.297 1.409.137 -484.938 -25,6
F Constructii 316.990 337.061 374.966 57.976 18,3
G Comert cu Ridicata si Cu Amanuntul;
Repararea Autovehiculelor Si Motocicletelor 565.854 752.216 861.875 296.021 52,3
H Transport Si Depozitare 316.067 257.706 283.853 -32.214 -10,2
I Hoteluri Si Restaurante 83.830 108.501 180.218 96.388 115,0
J Informatii Si Comunicatii 84.548 106.174 182.282 97.734 115,6
K Intermedieri Financiare Si Asigurari 71.395 100.709 90.519 19.124 26,8
L Tranzactii Imobiliare 15.309 26.593 29.102 13.793 90,1
M Activitati Profesionale, Stiintifice Si
Tehnice 80.331 126.155 171.756 91.425 113,8
N Activitati De Servicii Administrative Si 18 30
Activitati De Servicii Suport 89.511 0.872 0.465 210.954 235,7
O Administratie Publica Si Aparare; Asigurari 21 20
Sociale Din Sistemul Public 147.067 0.335 3.050 55.983 38,1
P Invatamant 407.326 379.795 350.812 -56.514 -13,9
Q Sanatate Si Asistenta Sociala 298.280 365.901 381.152 82.872 27,8
R Activitati de Spectacole, Culturale si
Recreative 28.020 52.868 72.347 44.327 158,2
S. Alte Activitati De Servicii 33.278 38.676 52.708 19.430 58,4

Exemplificare 2020

Profilul populației României versus resursa de muncă în anul 2020

Populația rezidentă la 1 ianuarie = 19.328,84 mii pers

Populația activă = 8.736,85 mii persoane
Populația ocupată5 = 8440,8 mii pers. Șomeri =
296,051
mii pers.
Salariați = 6495,8 mii persoane Alte categorii6 =
2.025 mii persoane
Agricultură Industrie Construcții Servicii
129,01 1396,8 și 2185,9
transporturi
1397,1

5
Inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru.
6
** Alte categorii: patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi şi membrii ai unei societăţi
agricole sau ai unei cooperative neagricole.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 12 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

P r o f i l u l p o p u l a ț i ei R o m â n i e i v e rsu s r esu rsa d e m u n c ă î n a n u l

2020

Po p u l a ț i a re z i d e n t ă 19,329

Po p u l a ț i a a c t i v ă 8,737

296
Po p u l a ț i a o c u p a t ă 8,441 0

Sa l a ri a ț i 6,496 2,025
Agricultură
Industrie
Sa l a ri a t i p e ra mu ri129
1,397
1397.12185.9 Construcții și transporturi
Servicii

0 2,000 4,000 6,000 8,000 10,00012,00014,00016,00018,00020,000

mii pers.

TOTAL 5411109
A. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 129010
INDUSTRIE 1396842
B INDUSTRIA EXTRACTIVA 48220
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 1186281
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,
GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 54096
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR,
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 108245
F. CONSTRUCTII 439331
G. COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA 957823
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
H. TRANSPORT SI DEPOZITARE 302206
SERVICII 2185897
I. HOTELURI SI RESTAURANTE 184283
J INFORMATII SI COMUNICATII 215936
K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 96158
L TRANZACTII IMOBILIARE 31688
M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 192721
N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII 332598
SUPORT
O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN 207652
SISTEMUL PUBLIC
P INVATAMANT 360901
Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 430985
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 75303

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 13 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 57672

Rezultatele cautarii - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe

Statutul 2015 2020 Modificări 2020 față de 2015 2015 2020

Sexe
profesional Numar persoane absolute % Structura PO
Total 8535386 8521057 -14329 99,832 100,00 99,99
Total din care: Masculin 4848347 4891635 43288 100,893
Feminin 3687038 3629422 -57616 98,437
Total 6062244 6495852 433608 107,153 71,02 76,23
Salariat Masculin 3398595 3658418 259823 107,645
Feminin 2663649 2837434 173785 106,524
Total 96002 97251 1249 101,301 1,12 1,14
Patron Masculin 71659 73916 2257 103,150
Feminin 24344 23335 -1009 95,855

Total
Lucrator pe 1560559 1312591 -247968 84,110 18,28 15,40
cont propriu Masculin 1111507 946348 -165159 85,141
Feminin 449053 366243 -82810 81,559

Lucrator Total
familial 816580 614797 -201783 75,289 9,57 7,22
neremunerat Masculin 266586 212543 -54043 79,728
Feminin 549994 402254 -147740 73,138

Membru al unei Total

societati
agricole sau al
unei cooperatii : 566
Masculin : 410
Feminin : 156

Sursa: INS 20 octombrie 2021

Studiu INS7

În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%,
în scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale

7
: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2020r.pdf
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 14 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Potrivit datelor INS, în anul 2020, rata de ocupare8 a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de
70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020.

În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în
scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a
fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a
fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural).

Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii, în anul 2020

  Total Masculin Feminin Urban Rural
- mii persoane -
Populaţia activă 8973 5165 3808 4920 4053
din care:
Populaţia ocupată 8521 4892 3629 4703 3818
Şomeri 452 273 179 217 235

- procente -
Rata de activitate 1)
69,2 78,7 59,3 70,2 67,9
20-64 ani 74,4 84,6 63,9 75,0 73,6
15-24 ani 29,7 35,5 23,6 20,9 37,3
25-54 ani 84,3 93,6 74,5 87,2 80,5
55-64 ani 50,2 62,5 38,8 45,9 56,1

Rata de ocupare1) 65,6 74,4 56,5 67,1 63,8

20-64 ani 70,8 80,3 61,0 71,8 69,4
15-24 ani 24,6 29,2 19,7 16,7 31,4
25-54 ani 80,6 89,3 71,4 83,9 76,3
55-64 ani 48,5 60,4 37,5 44,3 54,3

Rata şomajului 5,0 5,3 4,7 4,4 5,8

15-24 ani 17,3 17,9 16,5 20,1 16,0
25 ani şi peste 4,1 4,3 3,9 3,8 4,6

1)
Calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64
ani) de 48,5%.

Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2020

  Masculin Feminin Urban Rural
15-24 ani 17,9 16,5 20,1 16,0
25-34 ani 6,4 6,1 5,4 7,5
35-44 ani 4,1 3,4 3,3 4,5
45-54 ani 3,6 3,5 3,0 4,3
55 ani + 3,0 2,7 3,4 2,4

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste, pe grupe de vârstă în perioada 2012-2020

8
Inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 15 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

  2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

15-24 ani 23,7 22,9 22,5 24,5 22,3 24,5 24,7 24,7 24,6
25-54 ani 76,6 76,3 77,1 77,4 77,6 79,9 80,6 81,4 80,6
55-64 ani 41,6 41,8 43,1 41,1 42,8 44,5 46,3 47,8 48,5
65 ani + 11,8 11,3 10,8 8,9 8,2 8,8 8,6 7,5 6,8

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în
rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu
nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în scǎdere faţă de anul precedent (-81 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai
mare pondere (76,2%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu şi
lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 22,6% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populaţiei
ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,8%),
lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) şi specialiştii în diverse domenii de activitate (15,5%).

Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau
construcţii şi 49,8% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6774 mii persoane, ponderi
semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria
prelucrătoare (22,7%), comerţ (19,3%) şi construcţii (10,9%).

Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au
înregistrat în industria prelucrătoare (-101,9 mii persoane) şi în agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit
(-96,5 mii persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în
comerţ (+38,7 mii persoane) şi construcții (+22,1 mii persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parţial 581 mii persoane
(6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol
(83,4%).

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 16 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de
38,5 ore pe săptămână; 148 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie
13,8 ore pe săptămână.

Rata şomajului** a fost de 5,0%, în creştere față de anul precedent (3,9% în 2019).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la
bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural
faţă de 4,4% în urban).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului primar şi mediu, pentru care
rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul
persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa
şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri)
a fost de 29,9%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de
8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.

3. Concepte și termeni de reținut

Resursele de la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul

munca capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in
una din activitatile economie nationale.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 17 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra,

precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate.
Resursele de munca includ:
1. Populatia in varsta de munca apta de lucru - se determina prin scaderea din
populatia in varsta de munca a persoanelor cu incapacitate permanenta de
munca si a pensionarilor in varsta de munca ce nu lucreaza.
2. Persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate.
Populatia caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a
activa civila populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii inregistrati.
Formula de calcul este:
Pac = Poc + S
unde:
Poc = populatia ocupata civila;
S = someri 
Populatia cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele
ocupata civila care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita in mod obisnuit in
una din activitatile economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate
economica sau sociala, in baza unui contract de munca sau in mod
independent (pe cont propriu) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de
salarii, plata in natura etc.
Categoriile de persoane incluse sunt:
a) salariati care lucreaza in una din activitatile economiei nationale in
unitati din sectorul public (integral de stat si public de interes national),
mixt, privat, cooperatist, obstesc;
b) patroni - conducatori de unitati private - care utilizeaza pentru
realizarea activitatii forta de munca salariata;
c) lucratori pe cont propriu;
d) lucratori familiali neremunerati.
Populatia ocupata cu program partial de lucru este acea parte a populatiei
ocupate care, conform propriei declaratii, desfasoara o activitate cu program
de lucru partial. In general, pentru salariati se considera program partial
programul a carui durata prevazuta prin contractul individual de munca este
semnificativ mai mica decat durata normala.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru permanent, salariatii cu contract
de munca pe perioada de timp nedeterminata.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru temporar, salariatii cu contract de
munca pe perioada de timp determinata (limitata).

Formula de calcul este: POCvl = S + P + Lcp + Lfn

unde:
POCvl = populatia ocupata civila:
S = salariati: persoane care isi exercita activitatea pe baza unui contract de
munca intr-o unitate economica sau sociala - indiferent de forma de
proprietate in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu in bani
sau in natura;
P = patroni: persoane care isi exercita ocupatia in unitatea proprie, pentru
a carei activitate are angajati unul sau mai multi salariati;
Lcp = lucratori pe cont propriu: persoane care isi exercita activitatea fie in
unitatea proprie cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii
sale profesionale, fara a angaja nici un salariat, putand fi ajutat sau nu
de membrii familiei neremunerati;
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 18 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

Lfn = lucratori familiali neremunerati: persoane care isi desfasoara

activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al
familiei sau o ruda pentru care nu primeste remuneratie sub forma de
salariu sau plata in natura.
Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare si persoanele asimilate
acestora (personalul MApN, MAI, SRI, militari in termen), detinutii si
salariatii organizatiilor politice si obstesti. 
Șomerii Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. In
sensul prevederilor noii legi, somer inregistrat este persoana care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si
pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru
prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-
ar gasi un loc de munca;
e) este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca.

Asimilatii somerilor sunt: absolventii institutiilor de invatamant si absolventii

scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minim 16 ani,
care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze
in munca potrivit pregatirii profesionale.
Tânăr cu risc este persoana cu varsta cuprinsa intre 16-26 ani,care indeplineste conditiile
de prevazute la calitatea de somer, se inregistreaza la agentia pentru ocuparea
marginalizar fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliu sau,dupa caz,
e sociala resedinta si se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) se afla in sistemul de protectie a copilului sau provine din acest
sistem;
b) are dizabilitati;
c) nu are familie sau a carui familie nu ii poate asigura intretinerea;
d) are copii in intretinere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victima a traficului de persoane.
Agentia pentru ocuparea fortei de munca incheie un contract de solidaritate
cu tanarul cu risc de marginalizare sociala pe o durata de pana la 3 ani, dar nu
mai putin de un an, in conditiile in care, la data incheierii contractului de
solidaritate, tanarul nu a implinit varsta de 26 ani.

4. Întrebări de control
1.     În ce consta importanta populatiei în analizele macroeconomice?
2.     Care este deosebirea între populatia în vârsta de munca si populatia activa?
3.     În ce constau resursele de munca si cum se determina acestea?
4.     Ce caracterizeaza notiunea de salariat?
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 19 din 21
Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

5.     Ce conditii trebuie sa îndeplineasca o persoana pentru a fi încadrata în categoria de

"somer"?
6.     Care sunt indicatorii ce caracterizeaza resursele de munca?
7.     În ce consta importanta completarii balantei timpului de lucru?
8.     Care sunt factorii care influenteaza productivitatea muncii?
9.     Care sunt factorii care influenteaza PIB (cresterea economica)?

10. O persoana care desfasoara activitate neremunerata în gospodaria personala, din mediul
rural, se încadreaza în categoria:
a)     casnica
b)    lucrator pe cont propriu
c)     lucrator neremunerat în propria gospodarie
d) salariat

11. O persoana care desfășoară activitate neremunerata în gospodăria personala, din mediul
urban, se încadrează în categoria:
a)  lucrător pe cont propriu
b)  casnica
c)  lucrător familial neremunerat
d) salariat

12. O persoana cu handicap, care lucrează într-o asociatie, pa baza de contract de munca se
încadrează în categoria:
a)  populație inapta de munca
b)  populație activă
c)  rezerva de forța de muncă
d) persoană ocupată

13. Care dintre următorii indicatori au un grad de reprezentativitate mai mare?

a)  Productivitatea orara
b)  Productivitatea lunara
c)  Productivitatea zilnica
d) Productivitatea individuala

5. Termeni cheie
Populație Structura populației în profil teritorial
Populație observata Populația în vârsta de munca
Populație calculata Populație in afara vârstei de munca
Populație estimata Populație activa
Indicator demografic Populație inactiva
Rata natalității Populație ocupată
Rata mortalității Salariat
Sporul natural Patron
Durata medie a vietii Lucrător pe cont propriu
Structura populației pe vârste Lucrător familial neremunerat
Structura populației pe medii Șomer

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 20 din 21

Tematica 6. Indicatorii resurselor de muncă Emilia Gogu

6. Bibliografie:
1. Anghelache C. Dumbravă M., Isaic-Maniu Al.,Mitrut
C.,Voineagu V., Analiza macroeconomica; Sinteze si studii de
caz , Economica, Bucuresti, 2006, România
2. Anghelache,C.,Isaic-Maniu Al.,Mitrut C.,Voineagu V,
Sistemul Conturilor Nationale , Economica, Bucuresti, 2009,
România

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 21 din 21