Academia Fortelor Terstre “Nicolae Balcescu”

Studiu statistic privind salarizarea in

perioada 1999-2003,analiza trendului
si a implicatiilor in salarizarea
ofiterului

Realizat de:
Student caporal Marinescu Razvan

Indrumator stiintific:Lect. Univ.Daniela Rachitan

 Sibiu 2005

1.Consideratii generale

Perioada ce a urmat revolutiei din 1989 a fost si continua sa fie o perioada dificila
pentru economia Romaniei. Devalorizarea haotica, dar continua a bunurilor, pierderarea
increderii in sistemul bancar romanesc, hiperinflatia, cresterea somajului, explozia preturilor,
sunt doar o parte din problemele cu care se confrunta tara noastra la ora actuala.
Disfunctionalitati din sfera mecanismului pietei muncii s-au concretizat intr-un salariu
redus, nealiniat celui de pe piata mondiala, fapt ce a influentat nefavorabil incadrarea in
munca, cererea interna de bunuri, economice, productivitatea, interesul investitiilor de capital
strain.
Dupa anul 1990, ca efect al declansarii si aplicarii reformelor economico-sociale si
de restructurare a marilor combinate si intreprinderi industriale, pe piata muncii s-au
produs mutatii multidimensionale, concretizate prin aparitia de noi categorii de persoane
ocupate, altele decat salariatii, prin instalarea somajului ca un risc major, prin
manifestari si evolutii atipice ale structurilor ocupational-profesionale, adancirea
disparitatilor salariale si ale costului fortei de munca. Prin urmare, decada anilor '90 a
fost caracterizata printr-un declin masiv al numarului mediu de salariati de la 8156 mii
persoane in 1990 la 4623 mii persoane in 2000, in urmatorii ani manifestandu-se o tendinta
de stabilizare, fara fluctuatii semnificative de la un an la altul.
In cele ce urmeaza vom face o analiza a perioadei mentionate atat din punct de
vedere al efectivului resurselor umane cat si al remuneratiei materiale, o comparatie intre
sectorul agricultura, industrie si unitatea militara U.M.0512 si o determinare a trendului.

2.Efectivul si miscarea resurselor umane

Realizarea obiectivelor propuse, legate de activitatea de baza a intreprinderii, in
conditii de eficienta economica ridicata, este conditionata de asigurarea intreprinderii cu
forta de munca necesara, atat ca numar, cat si ca structura.
Forta de munca de care dispune un agent economic este evidentiata prin
numarul personalului angajat, indicator ce poate fi determinat la un moment dat sau pentru o
perioada.
Numarul de personal la un moment dat reprezinta efectivul salariatilor si se urmareste
la inceputul si sfarsitul perioadei. El caracterizeaza potentialul uman de care dispune unitatea
si este considerat ca un indicator de stoc.
Salariatul este persoana care-si exercita activitatea pe baza unui contract de munca
intr-o unitate economica sau sociala - indiferent de forma ei de proprietate - sau la
persoane particulare, in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu, platit in bani sau
natura, sub forma de comision etc.
In efectivul salariatilor existent la inceputul si sfarsitul perioadei se cuprind toti
salariatii angajati cu contracte individuale de munca, pe durata determinata sau
nedeterminata, existenti la acea data, care au lucrat sau care nu si-au putut indeplini
obligatiile de munca, aflandu-se in concedii medicale, concedii de maternitate, pentru
ingrijirea copilului bolnav, pentru cresterea copilului pana la 1 an, in concedii de odihna,
in concedii fara plata, beneficiind de timp liber prevazut de lege sau stabilit prin contract
colectiv de munca, in greve sau invoiti etc. Nu sunt cuprinsi salariatii care lucreaza in
strainatate, precum si persoanele angajate pe baza de contract de prestari servicii, de
colaborare, conventii etc.
In cursul perioadei de analiza numarul personalului unitatii se modifica datorita
intrarilor si plecarilor de personal si, ca urmare, se impune calcularea numarului mediu de
personal.
Numarul mediu al personalului se poate calcula la nivelul unitatii pe subunitati, pentru
total personal si pe categorii, folosind relatia:

=
Ti
T i 1

Dc
in care:
i = 1,2,...,n - zile ale perioadei in care unitatea si-a desfasurat activitatea;
Ti - efectivul personalului in ziua i;
Dc - durata calendaristica a perioadei.
Numarul mediu al salariatilor poate fi determinat pentru o luna, trimestru, semestru, an etc.
Pentru o luna numarul mediu al salariatilor se calculeaza ca un raport intre suma
efectivelor zilnice de salariati din luna respectiva - inclusiv din zilele de repaus saptamanal,
sarbatori legale si alte zile nelucratoare- si numarul de zile calendaristice. Pentru zilele de
repaus saptamanal, sarbatori legale si alte zile nelucratoare, se ia in calcul ca efectiv zilnic
numarul salariatilor din ziua precedenta, mai putin cei al caror contract a incetat in acea zi.
In cazul in care unitatea a fost infiintata sau si-a incetat activitatea in cursul lunii, se
vor lua in calcul in numerator suma efectivelor zilnice din perioada in care a functionat, iar
in numitor numarul zilelor calendaristice din luna respectiva.
Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga vor fi inclusi in numarul
mediu proportional cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca (de
exemplu, cel ce lucreaza jumatate din norma intreaga se ia in calculul efectivului zilnic cu
0,5).
Pentru categoriile de personal care au un grad ridicat de stabilitate efectivul
mediu se calculeaza ca o medie aritmetica simpla intre existentul la inceputul perioadei si
existentul la sfarsitul perioadei, dupa relatia:

T1  T 2
T =
2
in care:
T1 - efectivul persoanlului la inceputul perioadei;
T2 - efectivul persoanlului la sfarsitul perioadei;
Pentru perioade mai mari de o luna (trimestru, semestru, an) numarul mediu de
personal se poate calcula ca medie aritmetica simpla a numerelor medii lunare:
m

T =
 Tj
j 1

N
In care:
j= 1,2,…,m – numarul lunilor in care unitatea si-a desfasurat activitatea;
Tj – numarul mediu de personal corespunzator lunii
N – numarul de luni corespunzatoare perioadei
 Miscarea personalului in cadrul unei intreprinderi se inscrie in cadrul unui concept
modern, a carui utilizare nu s-a raspandit in mod real decat in a doua jumatate a anilor '70.
Este vorba despre flexibilitate, asociata in mod deosebit cu munca: flexibilitatea fortei de
munca, a salariilor, a pietei muncii. Avand in vedere faptul ca intreprinderile trebuie sa
adopte un sistem flexibil de asigurare a necesarului de personal, atat din punct de vedere al
numarului, cat si al structurii, procesul miscarii fortei de munca apare ca fund obiectiv
subordonat cerintelor cresterii eficientei economice a activitatii si folosirii rationale a fortei de
munca.
Miscarea fortei de munca reprezinta modificarea numarului de personal ca urmare
a intrarilor si plecarilor de salariati din intreprindere inregistrate in cursul perioadei de
analiza; ea se manifesta cu o intensitate diferita pe categorii de personal.
Miscarea personalului din cauze obiective, cum sunt, de exemplu, restrangerile
de activitate sau restructurarea intreprinderii, este un fenomen necesar si, in masura in care
este controlat de agentul economic, nu trebuie sa antreneze efecte negative importante.
Plecarile din intreprindere datorate unor cauze de ordin subiectiv si disciplinar se
cuprind in fluctuatia fortei de munca. Pentru intreprindere, caracterul neorganizat al plecarilor
de personal si in special de muncitori calificati, genereaza efecte negative, atunci cand
locurile de munca ramase libere, in special cele deservite de personal cu inalta calificare,
presupune angajari de personal, o perioada de timp fund necesara pentru acomodarea acestora
cu noile conditii, uneori calificate etc.

Principalii indicatori care caracterizeaza intensitatea miscarii fortei de munca sunt:

Coeflcientul intrarilor (Kt), care reflecta intensitatea intrarilor de personal si se
determina ca raport intre numarul celor care s-au angajat in cursul perioadei (I) si numarul
mediu de personal (T). Indicatorul poate fi calculat pentru total angajati si pe surse de intrare:

I
Kt=
T
 100.

Coeftcientul plecarilor (Kp), care se calculeaza ca raport intre numarul celor plecati
din intreprindere in cursul perioadei (P) si numarul mediu de personal (T) si evidentiaza
intensitatea plecarilor. Indicatorul poate fi determinat pentru total plecati si pe cauze ale
plecarilor:
P
Kp=
T
 100
Coeflcientul fluctuatiei se calculeaza ca raport intre numarul celor cuprinsi in
fluctuatia efectiva (Pf) si numarul mediu de personal (T):
Pf
Kf=
T
 100
Coeflcientul miscarii totale (generale) - Kg - care se calculeaza ca raport intre totalul
intrarilor (I) si plecarilor (P) si numarul mediu de personal sau ca suma a coeficientului
intrarilor si plecarilor:
IP
Kg=
T
 100= Kt+Kp
Sursa informationala utilizata pentru determinarea acestor indicatori este balanta
fortei de munca, balanta ce poate fi intocmita pentru o anumita perioada (luna, trimestru,
semestru, an), la nivelul intreprinderii, respectiv verigi organizatorice din cadrul acesteia
(sectii, ateliere etc.), pentru total personal sau pe categorii, iar pentru muncitori, chiar si pe
meserii.
Balanta cuprinde:
- efectivul salariatilor la inceputul perioadei, (TI)
- salariati intrati in cursul perioadei, total si defalcat pe surse de intrare. (Se
evidentiaza in mod deosebit angajarile din randul somerilor si al absolventilor invatamantului
superior), (Tint)
- plecari in cursul perioadei - total si pe cauze: la scoli, armata; din cauze naturale
(boala, pensionare, invaliditate, decese); prin transfer; prin demisie; in urma
restrangerii activitatii; concediati din initiativa unitatii pentru incompetents, abateri
disciplinare, arest, condamnare, alte cauze, (Ties)
- efectivul salariatilor la sfarsitul perioadei, (T2)

T2 = TI +Tint - Ties

Analiza coeficientilor determinati prin intermediul balantei miscarii fortei de munca si

a relatiilor ce se stabilesc intre acestia se face tinand cont de ciclul de viata al
intreprinderii. In conditii normale ale procesului economic, in conditiile in care se pastreaza
parametrii procesului, totalitatea iesirilor trebuie compensata prin totalitatea intrarilor. Prin
urmare se impune existenta unei egalitati intre coeficientul intrarilor insumat cu eel al
fluctuatiei si coeflcientul iesirilor.

3.Evolutia numarului salariatilor

Numarul mediu al salariatilor in anul 2003 a fost de 4590,9 mii persoane, din care
majoritatea (53,5%) barbati. Comparativ cu anii precedent declinul constant al numarului
mediu al salariatilor s-a intrerupt si, desi destul dc redusa ca intensitate, s-a inregistrat
prima crestere a numarului de salariati (+23,1 mii persoane fata de 2002). Fata de 1995
numarul mediu al salariatilor din anul 2003 este mai mic cu mai mult de 1,5 milioane
persoane, fata de anul 2000 ecartul reducandu-se la circa 32 mii persoane.
Proportia muncitorilor in totalul salariatilor a fost in anul 2003 de 59,6%, in
continua scadere comparativ cu anii precedenti. La inceputul anilor '90 muncitorii
reprezentau peste 75% din numarul total al salariatilor, ponderea lor scazand insa anual cu
1-2 procente. Daca, fata de anul precedent, numarul salariatilor a crescut usor, numarul
muncitorilor a scazut cu 76,5 mii persoane, respectiv cu 2,7%.
 Evolutia numarului mediu al salariatilor si trendul

5000.0

4900.0
4800.0

4700.0
Nr. salariati

4600.0
Mii persoane
4500.0
Linear (Mii persoane)
4400.0

4300.0

4200.0
4100.0

4000.0
1999 2000 2001 2002 2003
Anii

Continuarea privatizarii unitatilor de stat si adaptarea comportamentului acestora la

noile cerinte impuse de economia concurentiala au condus la modificari in distributia
salariatilor pe activitati ale economiei nationale.

La inceputul anilor '90 sectorul secundar (industrie si constructii) detinea ponderea

majoritara in cadrul economiei, sectorul tertiar reprezenta mai mult de o treime si cel
primar acoperea circa 10% din numarul salariatilor. Treptat, s-a produs o mutatie a
salariatilor din sectoarele primar si secundar catre sfera serviciilor. Incepand din anul 2000
ponderea salariatilor din servicii a depasit-o pe cea a salariatilor din industrie si constructii.
In anul 2003 distribuţia salariaţilor pe sectoare economice arată că aproape
50% se regăseau în servicii, ponderea acestora crescând faţă de anul precedent cu 0,8
puncte procentuale şi faţă de anul 1995 cu 7,2 puncte procentuale. în sectorul
secundar lucrau 47,3% dintre salariaţi, cu 0,7 şi respectiv 2,3 puncte procentuale
mai puţin decât în anii 2002 şi 1995. Ponderea numărului de salariaţi care şi-au
deslaşurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a fost în 2003 de numai
3,4% (în scădere cu 0,1 şi respectiv 4,8 puncte procentuale faţă de aceleaşi perioade
de comparaţie).

Distiributia salariatilor pe sectoare de activitate

2003

2002
Agricultura
2001 Industrie

2000 Servicii

1999

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
 Comparativ cu anul 2002 cele mai mari creşteri ale numărului mediu al
salariaţilor s-au înregistrat în activităţile de: comerţ (+25,6 mii persoane), construcţii
(+24,8 mii persoane), tranzacţii imobiliare (+9,6 mii persoane), administraţie publică
(+5,3 mii persoane), hoteluri şi restaurante (+5.2 mii persoane), intermedieri financiare
(+2,3 mii persoane).
Scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au produs cu preponderenţă în
activităţile industriale (-42,4 mii persoane), din care în energic electrică, termică, gaze
şi apă (-22,2 mii persoane), industrie prelucrătoare (-11,9 mii persoane), industrie
extractivă cu (-8,3 mii persoane). De asemenea, numărul mediu al salariaţilor a scăzut
şi în agricultură, vânătoare şi silvicultură (-6,9 mii persoane), transporturi, depozitare şi
comunicaţii (-4,9 mii persoane).
Profilul activităţilor economice influenţează şi distribuţia salariaţilor pe sexe.
Astfel, femeile se regăsesc cu preponderenţă în sectorul serviciilor, activităţile de
sănătate şi asistenţă socială fiind caracterizate de cel mai pronunţat grad de
"feminizare" al forţei de muncă salariate (76,5% din numărul total al salariaţilor din
ramură).
Activităţile din industria extractivă şi construcţii sunt desfăşurate cu
preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând peste 80% din totalul salariaţilor. In
industria prelucrătoare, în care lucrează mai mult de o treime (34,4%) din numărul total
al salariaţilor, distribuţia pe cele două sexe este la valori aproape egale.

Distributia salariatilor pe sexe si activitati economice

100,0
90,0
80,0
70,0
60,0
femei
50,0
barbati
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Activitati

1.Agricultura 7.Intermedieri financiare

2.Industrie 8.Tranzactii imobiliare si alte servicii
3.Constructii 9.Administratie publica si aparare
4.Comert 10.Invatatmant
5.Hoteluri si restaurante 11.Sanatate si asistenta sociala
6.Transport, depozitare si comunicatii
 Continuarea procesului de privatizare a produs mutaţii în ceea ce priveşte
repartizarea salariaţilor pe forme de proprietate. Astfel, în anul 2003, repartizarea
numărului mediu al salariaţilor pe forme de proprietate relevă faptul că mai mult de
jumătate dintre aceştia au lucrat în societăţi cu capital privat (62,3%).
Comparativ cu anul 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului mediu de salariaţi
în societăţile cu capital public, cu (-139,3 mii persoane), din care 88,2% au fost
muncitori. Totodată a scăzut şi ponderea deţinută de salariaţii din sectorul public, în
favoarea salariaţilor din sectorul privat, cu 3,3 puncte procentuale. In societăţile cu
capital public distribuţia salariaţilor pe sexe a fost în anul 2003 aproape egală, în timp ce
în societăţile cu capital privat, numărul bărbaţilor a fost superior celui al femeilor cu
10,8 puncte procentuale (reprezentând 55,4% din salariaţii sectorului privat).
Peste 74% din numărul mediu al salariaţilor se regăsesc în societăţi comerciale,
pondere ce rămâne aproape neschimbată faţă de anul precedent. în societăţile comerciale s-
a concentrat şi numărul muncitorilor, cu o proporţie de 89,3% din numărul total al
muncitorilor din economie. Distribuţia pe sexe a numărului de salariaţi care au lucrat în
societăţile comerciale evidenţiază o majoritate a salariaţilor bărbaţi (58,7%), al căror
număr a depăşit cu 42% numărul femeilor salariate
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2003 a fost de 4655,0 mii persoane,
muncitorii reprezentând 58,9% din total. Comparativ cu sfârşitul anului 2002 efectivul
salariaţilor a crescut cu 40,3 mii persoane (sub 1%). Pe categorii de salariaţi, numărul
muncitorilor a scăzut cu 2,3%, iar cel al personalului tehnic şi administrativ a crescut cu
5,8%.
Din efectivul total al salariaţilor mai mult de jumătate sunt bărbaţi (53,4%),
numărul acestora înregistrând o creştere cu 3,1% faţă de efectivul de salariaţi la sfârşitul
anului 2002. Efectivul femeilor la sfârşitul anului 2003 a înregistrat o scădere cu 33,6 mii
persoane (1,5%) faţă de anul precedent.
Din repartizarea efectivului de femei şi bărbaţi salariaţi pe cele trei sectoare de
activitate se remarcă diferenţe semnificative. Astfel, proporţia femeilor ocupate în
sectorul serviciilor depăşeşte cu 14,6 puncte procentuale pe cea a bărbaţilor (57,8%
faţă de 43,2% la bărbaţi), iar ponderea salariaţilor de sex masculin care lucrează în
industrie şi construcţii întrece cu 11,7 puncte procentuale pe cea a salariatelor (52,4%
faţă de 40,7% la femei).
Mobilitatea forţei de muncă salariate dinspre sectorul primar şi secundar către
cel terţiar se manifestă constant în ultimii ani pentru toţi salariaţii, indiferent de sex. Totuşi,
comparativ cu anul precedent, fenomenul este mai dinamic în rândul bărbaţilor, ponderea
acestora în sectorul serviciilor crescând faţă de anul precedent cu 1,7% puncte procentuale
(43,2% în 2003 faţă de 41,5% în 2002), pe când cea a femeilor cu 0,9 puncte procentuale
(57,8% în 2003 faţă de 56,9% în 2002).
Mai mult de o treime din numărul total al salariaţilor din economie lucrează în
industria prelucrătoare, repartizarea acestora pe sexe fiind aproximativ uniformă (50,5%
bărbaţi). Pe locul al doilea ca grad de cuprindere al salariaţilor se situează comerţul, cu
13,4% (din care 52,0% sunt femei).
In profil regional efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul
anului 2002 în majoritatea regiunilor: Bucureşti (+28,9 mii persoane), Sud-Est (+9,1 mii
persoane), Nord-Vest (+9,0 mii persoane), Sud-Vest (+6,4 mii persoane) şi Sud (+0,4 mii
persoane). Reduceri ale efectivului de salariaţi s-au înregistrat în regiunile: Centru (-12,3
mii persoane), Vest (-0,7 mii persoane) şi Nord-Est (-0,6 mii persoane).
 Bucureşti 791,0
mii

Regiunile în care activităţile sectorului primar depăşesc media pe ţară sunt Sud, Sud-
Est şi Sud-Vest (5,1%, 4,8% şi 3,2% faţă de 3,0% pe total economie). Efectivul
salariaţilor este concentrat în industrie şi construcţii în proporţie de peste 50% în regiunile
Centru, Sud şi Vest (53,2%, 50,9% şi 50,5% faţă de 47,0% media pe ţară). Cea mai mare
pondere a salariaţilor din servicii se regăseşte în regiunea Bucureşti (63,1% faţă de 50,0%
pe total economie). Şi în regiunea Sud-Est efectivul salariaţilor din sectorul terţiar
reprezintă majoritatea, dar în proporţii mult mai reduse (50,9%).
La sfârşitul anului 2003, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a
fost preponderent (63,2%) şi a înregistrat o creştere cu 7,3% comparativ cu anul
precedent.
Pe forme juridice salariaţii angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 74,6%
din efectivul total de salariaţi, în creştere cu numai 1,4% faţă de anul precedent.

4.Definirea si continutul salariului

Salariul reprezinta, intr-o exprimare foarte generala, pretul fortei de munca. Din punct
de vedere statistic, salariul are un continut mai riguros, el reprezentand drepturile in bani si in
natura cuvenite salariatilor pentru munca efectiv prestatd (inclusiv pentru timpul lucrat
suplimentar), potrivit formei de salarizare aplicatd, sporurile si indemnizatiile acordate ca
procent din salariu sau in sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele platite
pentru timpul nelucrat (indemnizatiile pentru concediile de odihna si de studii, zile de
sdrbdtoare si alte zile libere, sumele platite dinfondul de salarii pentru concediile medicale),
premiile, primele de vacantd si alte sume platite dinfondul de salarii potrivit prevederilor
legislatiei in vigoare sau contractelor colective de munca.
Continutul salariului depinde de costul fortei de munca si de productivitatea
salariatului, precum si de cerintele asigurarii unei vieti normale, decente pentru el si pentru
familia sa. Rezulta ca in continutul salariului sunt incluse nu numai elemente economice, ci si
sociale. Prin continutul sau, salariul exprima relatiile dintre patron si salariat cu privire la
angajarea si utilizarea fortei de munca in productie sau in alte activitati, precum si la
repartizarea rezultatelor obtinute din activitatea respective.
Salariul are o dubla natura: aceea de componenta a costului de productie, pentru
agentul economic si de venit pentru posesorul fortei de munca. Ponderea salariului in costul
de productie variaza de la o ramura la alta, iar in cadrul aceleiasi ramuri, de la o
intreprindere la alta. Cu cat gradul de inzestrare a muncii este mai scazut ponderea
salariului este mai ridicata. Pentru desfasurarea unei activitati cat mai rentabile, cota de
salariu pe unitate de produs trebuie sa fie cat mai mica. Aceasta conditie se poate realiza
prin cresterea mai rapida a productivitatii muncii in raport cu salariul mediu.
In conditiile contemporane, pentru toate tarile, salariul constituie principala forma de
venit a populatiei ocupate. Ponderea salariatilor in populatia ocupata in Romania era in
anul 1998 de 59,7%, prin urmare salariul este principala forma de venit pentru majoritatea
cetatenilor romani (si nu numai).
Este cunoscut faptul ca salariul, in forma sa baneasca, prezinta doua aspecte: salariu
real si salariu nominal. Acest aspect prezinta interes, intrucat strans legat de evolutia
productivitatii muncii este salariul real; prin evolutia sa, el poate stimula cresterea
productivitatii muncii.
Salariul nominal reprezinta suma neta de bani (salariul mediu net sau salariul
individual net) pe care o primeste lucratorul in schimbul fortei de munca. Marimea salariului
nominal depinde de raportul intre cererea si oferta de forta de munca existenta pe piata, de
politica de salarizare promovata de agentii economici si de catre stat.
Salariul real exprima contravaloarea bunurilor si serviciilor care puteau fi cumparate
de un salariat intr-o perioada anterioara celei analizate, la preturile acelei perioade, cu salariul
nominal aferent perioadei analizate si corectat cu indicele preturilor de consum
Marimea efectiva a salariului mediu se situeaza intre aceste doua limite posibile si este
determinata de actiunea sistematica a mai multor factori, apreciati la nivelul indivizilor,
firmelor si economiei nationale. Marimea si dinamica salariului mediu depind si de
interdependenta dintre diferentierea salariilor si de tendinta de apropiere intre salarii.
Diferentierea salariilor inseamna ecartul intre salarii, existent la un moment obiectiv, datorita
calificarii diferite si sanselor variate de fructificare a capitalului uman de catre diversi
utilizatori.
Salariul real se calculeaza ca raport intre salariul nominal (salariul mediu net sau
salariul individual net) si indicele preturilor bunurilor de consum.
El reflecta puterea de cumparare a salariatilor comparativ cu o perioada anterioara,
luata ca baza de referinta.

5.Analiza salariului mediu

Salariul mediu se calculeaza pe categorii de personal, iar pentru muncitori se
poate determina in functie de gruparea acestora dupa o serie de caracteristici.
La nivelul categoriei de personal, indicii salariului mediu se calculeaza astfel:

Si1 Si1 Si 0 Si1 Ti1

isi= Si0 = Ti1 : Ti 0 = Si0 : Ti 0 =is:iTi
 Deci, indicele salariului mediu pentru categoria I poate fi calculat ca un raport intre
indicele fondului de salarii aferent categoriei I si indicele numarului de personal din categoria
respective.
Dinamica salariului mediu la nivel de intreprindere se calculeaza cu ajutorul
indicilor de grup sub forma de rapoarte de medii, astfel:

s1 S S  S T I
I = = T : T =  S : T = 
i1 i0 i1 i1
s Si
s0 i1 i0 i0 i0

: I Ti

in care:
S - este salariul mediu;

i = 1,2,...,n - categorii de personal;

T – timp efectiv lucrat.
Deci, indicele salariului mediu la nivel de intreprindere este influentata de variatia:
- salariului mediu pe categorii de personal, sectii etc.;
- structurii salariatilor.
Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost în anul 2003 de 6637,9
mii lei, iar cel al muncitorilor de 5488,8 mii lei, mai mari cu 24,8%, respectiv cu 25,3%
faţă de anul precedent.
Câştigul salarial mediu lunar net înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost
de 4839,6 mii lei, iar la muncitori de 4163,6 mii lei, în creştere faţă de anul precedent
cu 27,7% pentru total salariaţi şi cu 29,0% pentru cei din categoria muncitorilor.
Inceputul anilor '90 a fost o perioadă caracterizată de instabilitate economică,
puternic influenţată de nivelul şi evoluţia ratei inflaţiei. Astfel, de la un an la altul, s-au
înregistrat creşteri foarte mari ale câştigului salarial nominal, concomitent cu creşterea
inflaţiei. Dacă în anul 1995 câştigul salarial mediu nominal era mai mare de peste 62 ori
decât în anul 1990, în anul 2003 nivelul său 1-a depăşit pe cel al anului 1990 de peste 1500
ori. în termeni reali însă, nivelul câştigului salarial real a reprezentat în anul
1995,66,5% din nivelul corespunzător anului 1990, diminuându-se cu 7,9 puncte
procentuale în anul 2000. Incepând cu anul 2001, câştigul salarial mediu real a crescut
continuu, atingând cel mai înalt nivel în 2003 (69,5%, faţă de 1990 şi cu 10,9 puncte
procentuale mai mult decât în anul 2000).
Comparativ cu media pe economie, câştigul salarial mediu lunar net a fost în anul
2003 mai mare de 2,6 ori în intermedieri financiare, cu 43,0% în administraţia publică, cu
39,1% în transporturi, depozitare şi comunicaţii. Sub media pe economie s-au situat
câştigurile lunare nete din activităţile: hoteluri şi restaurante (-32,6%), comerţ (-24,8%),
agricultură (-21,8%), sănătate şi asistenţă socială (-14,7%).
Diferenţele salariale pe sexe, ce apar pe diferite activităţi economice, sunt
consecinţa influenţei mai multor factori, precum nivelul de calificare al salariaţilor,
poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupaţia exercitată.
Astfel, se observă că femeile au câştigat în medie cu circa 20% mai puţin decât
bărbaţii, realizând un câştig brut lunar de 5906,8 mii lei (faţă de 7273,6 mii lei al
băibaţilor) şi un câştig net lunar de 4347,6 mii lei (faţă de 5266,9 mii lei al bărbaţilor).
Faţă de media pe economie, câştigul lunar net al femeilor a reprezentat 89,8% din cel al
tututor salariaţilor.
 Bărbaţilor le revin câştiguri medii lunare nete superioare femeilor în
majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe, de peste 25%, regăsindu-se
în industria prelucrătoare (30,5%). comerţ (28,3%) şi intermedieri financiare (26,2%).
Câştigul salarial mediu net este diferenţiat şi pe forme de proprietate. Astfel, nivelul
cel mai ridicat s-a înregistrat în societăţile cu capital public. Superior mediei pe economie
cu 23,8%, fiind totodată în creştere cu 29,2% faţă de anul precedent. Femeile au realizat
câştiguri salariale mai mici decât bărbaţii, indiferent de forma de proprietate. Cea mai
semnificativă diferenţă se înregistrează în societăţile cu capital public, unde bărbaţii au
câştigat lunar cu 1,4 milioane lei mai mult decât femeile.
Pe forme juridice se observă că salariaţii din cadrul regiilor autonome au câştigat cu
32% mai mult decât media pe ţară. Bărbaţii din regiile autonome au avut cele mai mari
câştiguri (9138,0 mii lei câştig brut, respectiv 6470,0 mii lei câştig net), depăşindu-le pe
cele ale femeilor cu peste 10%.
In profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2003 s-a situat
sub media pe economie în 32 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 3818,0 mii
lei s-a înregistrat în judeţul Covasna, cu circa 20% mai puţin decât media pe economie. La
polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul .Bucureşti
(5973,2 mii lei), cu 23,4% peste media pe economie.
Pe regiuni de dezvoltare, câştigul salarial mediu lunar net realizat în anul 2003 a
fost cu peste I milion lei mai mare faţă de anul precedent, în toate regiunile cu excepţia
celei de Nord-Est (care a înregistrat o creştere de 0,9 milione lei). Regiunea cu cel mai
ridicat nivel al câştigului mediu lunar net a fost Bucureşti (+22,5% faţă de medie), iar cu cel
mai scăzut nivel, regiunea Nord-Est (-10,7% faţă de nivelul mediu pe economie).
Creşterea cea mai mare faţă de anul precedent s-a înregistrat pentru câştigurile
salariaţilor din regiunea Nord-Vest (31,5%), iar cea mai mică pentru cei din regiunea
Bucureşti (24,6%).
Diferenţe salariale pe sexe s-au înregistrat şi pe regiuni, bărbaţii realizând
câştiguri medii nete lunare mai mari decât cele ale femeilor în toate regiunile, cu
procente cuprinse între 15,7% (în regiunea Nord-Est) şi 31,9% (în regiunea Sud-Vest).
Nivelurile minime al câştigurilor femeilor (4000,2 mii lei) şi ale bărbaţilor (4626,5 mii
lei), s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, cu 8,0%, respectiv 12,2% sub mediile
câştigurilor pe economie pe cele două sexe. în regiunea Bucureşti au realizat câştiguri peste
media pe ţară atât femeile (+24,4%), cât şi bărbaţii (+21,5%).
Câştigul salariat mediu orar brut a fost în anul 2003 de 38,7 mii lei/oră, cu 23,6%
mai mult decât anul precedent. Valoarea netă a câştigului orar a înregistrat o creştere de
26,5% comparativ cu anul 2002, ajungând la 28,2 mii lei/oră.
Faţă de anul 2002, s-au înregistrat creşteri ale câştigului mediu orar, mai mari
de 30%, în activităţile: administraţie publică (+36,8% la câştigul orar brut şi +37,1% la
câştigul orar net), comerţ (+33,2% la câştigul orar net), agricultură (+30,6% la câştigul
orar net), hoteluri şi restaurante (+30,3% la câştigul orar net).
Faţă de media pe ţară, în anul 2003, s-au înregistrat creşteri ale câştigului mediu
orar brut, cu peste 40%, în activităţile: intermedieri financiare (de 3,1 ori), industrie
extractivă (+81,6%), energie electrică, termică, gaze şi apă (+60,0%), transporturi,
depozitare şi comunicaţii (+45,8%).
Cu peste 25% sub media pe economie s-au situat câştigurile medii orare brute
din activităţile: hoteluri şi restaurante (-35,2%), comerţ (-28,8%).
Deşi în industria prelucrătoare se concentrază cel mai mare număr de salariaţi, nivelul
câştigului orar brut al acestora reprezintă doar 28,4% din nivelul maxim al câştigul
orar brut pe economie (deţinut de intermedierile financiare).
 Castigul mediu orar brut si net pe activitati
economice

140.0
120.0
100.0
mii lei/ora

80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Câştigurile medii orare brute şi nete din societăţile cu capital public au depăşit
media pe economie cu 26,6% câştigul orar brut, respectiv cu 24,7% cel net.
Pe forme juridice, în regiile autonome s-a realizat cel mai mare câştig orar,
superior mediei pe economie cu peste 52 mii lei/oră în valoare brută, respectiv cu peste 37
mii lei/oră în valoare netă.
Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2003 de 9145,6 mii lei/salariat,
în creştere cu 17,8% faţă de anul precedent.
Cele mai importante creşteri ale costului mediu lunar faţă de anul 2002 (de peste
20%) s-au înregistrat în activităţile: administraţie publică (+36,4%), învăţământ,
agricultură, vânătoare şi silvicultură (+22,4%), comerţ (+22,3%), sănătate şi asistenţă
socială (+20,9%), energie electrică, termică, gaze şi apă (+20,1 %).
Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi
economice, costul mediu lunar fiind superior în activităţile de intermedieri financiare (de
aproape 3 ori), industrie extractivă (+78,7%), energie electrică, termică, gaze şi apă
(59,4%), transporturi, depozitare şi comunicaţii (46,0%). Costul mediu lunar din
majoritatea activităţilor s-a situat aproape sau sub media pe ţară, cel mai scăzut fiind în
hoteluri şi restaurante (-34,0%).
Pe forme de proprietate şi forme juridice, costul mediu lunar a fost superior mediei
pe economie în sectorul public (+2,3 milioane lei), respectiv în regiile autonome (+3,2
milioane lei).
Ponderea cheltuielilor directe în totalul cheltuielilor unităţii cu forţa de muncă a fost
în anul 2003 de 74,0%, mai mare cu 4,3 puncte procentuale decât anul precedent. Creşterea
proporţiei cheltuielilor directe s-a înregistrat şi la nivelul tuturor activităţilor economice.
între cheltuielile directe, sumele brute plătite de angajator din fondul de salarii (inclusiv
premiile şi drepturile în natură) au avut cea mai mare pondere (între 67,1% în administraţie
publică şi 73,1% în învăţământ). Contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială plătite
de angajator au deţinut cea mai marc proporţie în cadrul cheltuielilor indirecte ale unităţii
cu forţa de muncă (între 19,8% în administraţie publică şi 23,6% în industria extractivă).
Costul mediu orar a fost în anul 2003 de 53,3 mii lei/oră şi a înregistrat o creştere cu
16,5% faţă de anul 2002. Creşteri ale costului mediu orar au avut loc în toate activităţile
economice, comparativ cu anul precedent, cea mai semnificativă fiind în administraţie
publică (+33,4%).
Costul mediu orar din intermedieri financiare s-a situat peste media pe ţară cu peste
300%, respectiv 107 mii lei/oră. Tot peste media pe economic, cu diferenţe curprinsc între
4,7 mii şi 45,8 mii lei/oră s-au situat costurile orare din administraţie publică, transporturi,
depozitare şi comunicaţii, energie electrică, termică, gaze şi apă, industria extractivă.
Creşteri ale costului mediu orar faţă de anul precedent s-au înregistrat şi pe forme
de proprietate şi forme juridice. în societăţile cu capital public costul mediu orar a fost de
67,5 mii lei/oră, cu 12,6 mii lei/oră mai mare faţă de anul 2002 şi cu 14,2 mii lei/oră faţă
de media pe economie în anul 2003. Nivelul cel mai ridicat al costului mediu orar (72,2
mii lei/oră) a fost plătit pentru salariaţii regiilor autonome (+17,0 mii lei/oră mai mult faţă
de anul 2002, respectiv +18,9 mii lei/oră faţă de media pe ţară în anul 2003).

6.Analiza intre Agricultura, Industrie si U.M.01512

Analizand tabelul putem conchide urmatoarele pentru domeniile studiate:

Agricultura:
 Pana in 2002 salariile reale au fost mai mici decat in 1999 (∆t/1<0 si It/1<100)
 In 2003 salariile au crescut fata de anul 1999 (∆t/1>0 si It/1>100)
 Din 2001 pana in 2003 salariile au crescut fata de anul precedent (∆t/t-1>0 si It/t-
1>100)
 Nivelul mediu al salariului real este de 15,862 lei/luna;
 Trendul este foarte aproape de valorile obtinute si ne arata ca in 2005 vom avea o
valoare aproximativ egala cu cea a anului 2003.
Industrie:
 In anii 2001, 2002 si 2003 salariile reale au crescut fata de anul 1999 (∆t/1>0 si
It/1>100)
 In anul 2000 salariul real a scazut fata de 1999 (∆t/1<0 si It/1<100)
 In anii 2001, 2002 si 2003 salariile reale au crescut fata de anul precedent (∆t/t-1>0 si
It/t-1>100)
 Nivelul mediu al salariului real este de 20,94 lei/luna;
 Trendul este usor crescator, foarte aproape de valorile obtinute si ne arata ca in 2005
vom avea o valoare aproximativ egala cu cea a anului 2003.
U.M.01512:
 In anii 2000, 2002 si 2003 salariile reale au crescut fata de anul 1999 (∆t/1>0 si
It/1>100)
 In anul 2001 salariul real a scazut fata de 1999 (∆t/1<0 si It/1<100)
 In anii 2000, 2002 si 2003 salariile reale au crescut fata de anul precedent (∆t/t-1>0 si
It/t-1>100)
 Nivelul mediu al salariului real este de 34,91 lei/luna
 Trendul are o tendinta de crestere accentuata, predictia pentru 2005 fiind net
superioara celei din 2003.
Observand graficul putem face urmatoarele corelatii:
 In domeniul militar salariul real a evoluat fata de celelalte doua domenii invers, adica
in anul 2000 cand in agricultura si in industrie salariul real a scazut in armata a
crescut,in 2001 in agricultura si industrie salariul real a crescut in armata a scazut
 Din 2001 salariul real crescut atat in armata cat si in celelalte doua domenii.
  Daca in agricultura si industrie fluctuatiile atat crescatoare cat si descrescatoare au fost
ca valoare destul de reduse in armata salariile reale au crescut si scazut cu valori
apreciabile.
Dupa efectuarea calculelor trendul pentru U.M.01512 urmeaza functia: f(x)=5x+25.

Reprezentara grafica si trendul

60

50 Agricultura
40 Industrie
Salarii reale(relativ1990)

U.M.01512
30
Linear (U.M.01512)
20 Linear (Industrie)
10 Linear (Agricultura)

0
199 9 2000 2001 2002 2003
Anii
 Analiza salariilor reale(relativ la anul 1990) pentru industrie si agricultura
Nivel Sporul
An 199 9 2000 2001 2002 2 0 0 3 Total(ST)
mediu mediu
Agricultura 16,1 14,68 15,17 15,53 17,83 79,31 15,862 -1,19
Industrie 20,26 19,95 20,74 20,82 22,93 104,7 20,94 0,85
U.M.01512 27,93 34,63 25,88 35,49 50,65 174,58 34,91 34,93
Modificari absolute cu baza fixa
-1,42 -0,93 -0,57 1,73
-0,31 0,48 0,56 2,67
6,7 -2,05 7,56 22,72
Indicii modificarilor absolute cu baza fixa
91,18 94,22 96,46 110,74
98,47 102,37 102,76 113,18
123,99 92,66 127,06 181,34
Ritmul modificarilor(baza fixa)
-8,82 -5,78 -3,54 10,74
-1,53 2,37 2,76 13,18
23,99 -7,34 2,76 81,34
Valoarea unui procent de crestere
0,161 0,161 0,161 0,161
0,2026 0,2026 0,2026 0,2026
0,2792 0,2792 0,2792 0,2792

Modificari absolute cu baza mobila

-1,42 0,49 0,36 2,3 1,73
-0,31 0,79 0,08 2,11 2,67
6,70 -8,75 9,61 15,16 22,72
Indicii modificarilor absolute cu baza
mobila
91,18 103,34 102,37 114,81
98,47 103,96 100,38 110,13
123,99 74,73 137,13 142,71
Ritmul modificarilor(baza mobila)
-8,82 3,34 2,37 14,81
-1,53 3,96 0,38 10,13
23,99 -25,27 37,13 42,71
Valoarea unui procent de crestere
0,161 0,1468 0,1517 0,1553
0,2026 0,1995 0,2074 0,2082
0,2792 0,3463 0,2588 0,3549
Ritmul modificarilor(baza mobila)
-8,82 3,34 2,37 14,81
-1,53 3,96 0,38 10,13
23,99 -25,27 37,13 42,71
Valoarea unui procent de crestere
0,161 0,1468 0,1517 0,1553
0,2026 0,1995 0,2074 0,2082
0,2792 0,3463 0,2588 0,3549
ANUL 1999 1999 2000 2000 2001 2001 2002 2002 2003 2003
Salariu Salariu Salariu Salariu Salariu
Persoane Persoane Persoane Persoane Persoane
Domeniu mediu mediu mediu mediu mediu
incadrate(mii) incadrate(mii) incadrate(mii) incadrate(mii) incadrate(mii)
lunar net lunar net lunar net lunar net lunar net
Agricultura 1.234.918 240 1.640.087 196 2.279.470 189 2.859.800 159 3.784.975 152
Industrie 1.554.217 1.991 2.229.496 1.873 3.116.381 1.901 3.835.293 1.891 4.867.152 1.848
Constructii 1.399.927 309 1.861.422 316 2.620.690 309 3.257.856 300 4.236.699 325
Comert 1.066.958 579 1.502.294 568 2.218.504 584 2.705.850 562 3.639.758 588
Hoteluri si 941.455 91 1.381.068 84 2.109.541 68 2.434.081 76 3.260.266 81
restaurante
Transport,depozitare 1.990.165 374 2.841.427 370 4.094.403 358 5.353.242 348 6.732.276 344
si comunicatii
Intermedieri 3.995.188 69 5.258.061 71 7.418.638 64 9.950.653 66 12.464.690 68
financiare
Tranzactii imobiliare 1.520.096 167 2.159.136 177 2.992.819 185 3.816.358 211 4.685.301 220
si alte servicii
Administratie publica 2.143.292 141 3.044.988 148 4.194.757 143 5.115.510 147 6.922.734 152
si aparare
Invatamant 1.415.535 415 2.046.107 407 2.046.107 403 3.801.292 390 4.678.977 390
Sanatate si 1.506.768 283 1.768.105 305 1.768.105 304 3.194.582 313 4.126.723 313
asistenta sociala
   
Indice de pret(1990) 76728,0 111767,1 150290,7 184162,1 212291,0  
Indice de pret(an
precedent) 145,8   145,7   134,5   122,5   115,3  
 Calcule pentru salariile reale din anul 1999 Calcule pentru salariile reale din anul 2000
Salariu
Salariu Calculul Salariu Salariu Calculul
Numar Numar mediu
mediu fondului mediu mediu fondului
persoane Calculul persoane lunar Calculul
Ocupatia lunar mediu lunar Ocupatia lunar mediu
incadrate mediei incadrate net/real mediei
net/real necesar net/real an net/real necesar
(mii) (mii) an
1990 salarizarii precedent 1990 salarizarii
precedent
Agricultura 240 16,1 296.380.320 8469,95 2.032.788 Agricultura 196 14,68 321457052 11256,61 2206296
Industrie 1.991 20,26 3.094.446.047 10659,93 21.223.921 Industrie 1873 19,95 4,176E+09 15301,94 28660534
Constructii 309 18,25 432.577.443 9601,7 2.966.925 Constructii 316 16,66 588209352 12775,72 4037128
Comert 579 13,91 611.768.682 7317,96 4.237.099 Comert 568 13,45 853302992 10310,88 5856580
Hoteluri si 91 12,27 5.672.405 6457,17 587.603 Hoteluri si 84 12,36 116009712 9478,85 796223,4
restaurante restaurante
Transport,depozitare 374 25,94 744.321.710 13649,97 5.105.089 Transport,depozitare 370 25,43 1,051E+09 19501,91 7215707
si comunicatii si comunicatii
Intermedieri 69 52,07 275.667.972 27401,84 1.890.727 Intermedieri 71 47,05 373322331 36088,27 2562267
financiare financiare
Tranzactii imobiliare 167 19,82 253.856.032 10425,9 1.741.125 Tranzactii imobiliare 177 19,32 382167072 14819,06 2622974
si alte servicii si alte servicii
Administratie publica 141 27,94 302.204.172 14700,22 2.072.731 Administratie publica 148 27,25 450658224 20899,03 3093056
si aparare si aparare
Invatamant 415 18,45 587.447.025 9708,75 4.029.131 Invatamant 407 18,31 832765549 14043,29 5715619
Sanatate si 283 19,64 426.415.344 10334,49 2.924.661 Sanatate si 305 15,82 539272025 12135,25 3701251
asistenta sociala asistenta sociala

TOTAL 4.659 22,240909 54.522.108 11702,535 4.437.436 TOTAL 4515 20,93455 72490710 16055,53 6042512
Media Media Media Media Media Media Media Media
N aritmetica aritmetica N aritmetica aritmetica
 Calcule pentru salariile reale din anul 2001 Calcule pentru salariile reale din anul 2002

Salariu Salariu
Salariu Calculul Salariu Calculul
Numar mediu Numar mediu
mediu fondului mediu fondului
persoane lunar Calculul persoane lunar Calculul
Ocupatia lunar mediu Ocupatia lunar mediu
incadrate net/real mediei incadrate net/real mediei
net/real necesar net/real necesar
(mii) an (mii) an
1990 salarizarii 1990 salarizarii
precedent precedent
Agricultura 189 15,17 430.819.830 16947,73 3.203.121 Agricultura 159 15,53 454.708.200 23345,31 3.711.904
Industrie 1.901 20,74 5.924.240.281 23170,12 44.046.398 Industrie 1.891 20,82 7.252.539.063 31308,51 59.204.392
Constructii 309 17,44 809.793.210 19484,68 6.020.766 Constructii 300 17,69 977.356.800 26594,74 7.978.422
Comert 584 14,77 1.295.606.336 16494,45 9.632.759 Comert 562 14,69 1.520.687.700 22088,57 12.413.776
Hoteluri si 68 14,04 143.448.788 15684,32 1.066.534 Hoteluri si 76 13,22 184.990.156 19870,05 1.510.124
restaurante restaurante
Transport,depozitare 358 27,25 1.465.796.274 30441,66 10.898.114 Transport,depozitare 348 29,07 1.862.928.216 43699,93 15.207.576
si comunicatii si comunicatii

Intermedieri 64 49,37 474.792.832 55157,16 3.530.058 Intermedieri 66 54,03 656.743.098 81229,82 5.361.168
financiare financiare
Tranzactii imobiliare 185 19,92 553.671.515 22251,44 4.116.516 Tranzactii imobiliare 211 20,72 805.251.538 31153,94 6.573.481
si alte servicii si alte servicii

Administratie publica 143 27,91 599.850.251 31187,78 4.459.853 Administratie publica 147 27,78 751.979.970 41759,26 6.138.611
si aparare si aparare

Invatamant 403 13,62 824.581.121 15214,69 6.131.520 Invatamant 390 20,64 1.482.503.880 31030,95 12.102.071
Sanatate si 304 11,77 537.503.920 13145,76 3.996.311 Sanatate si 313 17,35 999.904.166 26078,22 8.162.483
asistenta sociala asistenta sociala

TOTAL 4.508 21,09091 106.216.590 23561,8 8.827.450 TOTAL 4.463 22,86727 153.429.541 34378,12 12.578.546
Media Media Media Media Media Media Media Media
N aritmetica aritmetica N aritmetica aritmetica
 Calcule pentru salariile reale din anul 2003
Salariu
Salariu Calculul
Numar mediu
mediu fondului
persoane lunar Calculul
Ocupatia lunar mediu
incadrate net/real mediei
net/real necesar
(mii) an
1990 salarizarii
precedent
Agricultura 152 17,83 575.316.200 32827,19 4.989.733
Industrie 1.848 22,93 8.994.496.896 42212,94 78.009.513
Constructii 325 19,96 1.376.927.175 36745 11.942.125
Comert 588 17,14 2.140.177.704 31567,72 18.561.819
Hoteluri si
restaurante 81 15,36 264.081.546 2827,64 229.039
Transport,depozitare
si comunicatii
344 31,71 2.315.902.944 58389,21 20.085.888

Intermedieri
financiare 68 58,71 847.598.920 108106,6 7.351.248
Tranzactii imobiliare
si alte servicii
220 22,07 1.030.766.220 40635,74 8.939.863

Administratie publica
si aparare 152 32,61 1.052.255.568 60041,06 9.126.241

Invatamant 390 22,04 1.824.801.030 40580,89 15.826.547

Sanatate si
asistenta sociala 313 19,44 1.291.664.299 35791,18 11.202.639

TOTAL 4.481 25,43636 199.496.222 44520,47 16.933.151

Media Media Media Media
N aritmetica aritmetica

Bibliografie:
 Anuarele statistice ale Romaniei 1999-2004
 Baron, T.; Badita, M., Statistica pentru afaceri,Editura Eficient,
Bucuresti 1998
 Biji, E.; Tovissi, T., Statistica teoretica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1980
 Rachitan, D., Elemente de teoria probabilitatilor si statistica,
Editura Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu 1998
 Florea, I., Statistica descriptiva, Editura Ager, Cluj 1996