ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU“

Științe militare

TEMA: „Războiul in viziunea lui Carl von Clausewitz”

Îndrumător, Întocmit de, .

Cpt. asist. univ. dr. PRICOPI Marius Sd. Cap. MILEA Andrei
Grupa 24 MEF

Sibiu, 2017

1
 Cuprins

Cap.1 Carl von Clausewitz......................................................................................3

1.1. Generalități despre viața lui Carl von Clausewitz......................................3
1.2. Cariera militară ...........................................................................................................3

Cap.2 „Despre Război” ...............................................................................................4

2.1. O nouă viziune asupra războiului.....................................................................4
2.2. Clausewitz- teoretician al războiului...............................................................5

Concluzie.................................................................................................................................6
Bibliografie.............................................................................................................................6

2
Cap.1 Carl von Clausewitz
1.1 Generalitati despre viata lui Carl von Clausewitz
„Carl Philipp Gottlieb von Clausewitz s-a născut pe 1 Iulie 1780, in localitatea Burg, Prusia,
intr-o familie săracă din clasa mijlocie. Bunicul său, fiu al unui pastor luteran, era profesor de
teologie, iar tatăl, odată locotenent in armata prusacă, lucra in administrație. A fost cel mai mic
dintre cei patru frați.”1

Clausewitz a fost un strateg prusac. Mult prea mult timp necunoscut, acest general figurează
printre cei trei sau patru mari strategi ai istoriei umanitătii, alături de Sun Tse, Hannibal,
Napoleon si Mao Zedong.

Nu a cunoscut nici un succes important in timpul vieții; victoriile sale au fost toate postume, căci
e cel mai studiat dintre teoreticienii războiului. El este autorul cel mai influent si mai respectat în
toate școlile militare ale lumii, începănd cu mijlocul secolului al XlX-lea. Clausewitz continuă să
domine chiar si in ziua de astăzi gândirea teoretică in domeniul războiului.

1.2. Cariera militară

„S-a înrolat in armată la doar 12 ani, participând la Campaniile de pe Rin (1793-1794), iar mai
apoi in războaiele napoleonice, din 1806 până in 1815. În 1801 s-a înscris la Colegiului de
Război din Berlin. În această perioadă câstigă încrederea Generalului Gerhard von
Scharnhorst, cel care va fi numit in 1809 șeful noii armate prusace. Clausewitz, împreună cu cu
Hermann von Boyen si Karl von Grolman au fost principalii aliați ai lui Scharnhorst in
încercarea acestuia de a reforma armata prusacă, intre 1807 si 1814.”2

„Carl von Clausewitz a fost unul din cei 25 000 de prizonieri luați la 14 octombrie 1806 in urma
bătăliilor de la Jena si Auerstedt împotriva lui Napoleon. A fost ținut in Franta din 1807 până in
1808.”3

Reîntors in Prusia, se căsătorește cu contesa Marie von Brühl și se integrează in elita socială,
literară si intelectuală din Berlin.

Face parte pe rând din armata rusă, legiunea ruso-germană, apoi din nou armata prusacă (1815),
cu care participă la bătăliile de la Ligny si Wavre din cadrul campaniei Waterloo.

1
Despre razboi, Carl von Klausewitz, Editura Militara , Bucuresti, 1982, pag.4
2
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/NEGOCIERE-SI-CONFLICT-IN-RELAT93.php
3
Despre război, Carl von Klausewitz, Editura Militară , București, 1982, pag.7

3
In 1818 este avansat la gradul de general-maior, si numit in funcția de Director al Colegiului de
Război din Berlin, funcție administrativă pe care a deținut-o până in 1830. Un an mai târziu, pe
fondul izbucniri mai multor revoluții in Europa, și a unei crize in Polonia, este numit conducător
al armatei mobilizată de Prusia, care a fost trimisă la granița cu Polonia. Acolo a murit in 1831,
in urma unei epidemii de holeră.

Cap.2 „Despre Război”

2.1. O nouă viziune asupra războiului
Clausewitz a luat in considerare faptul că de acum înainte orice război va fi un război popular,
„războiul in dantelă" nu va mai fi posibil niciodata, energiile popoarelor mobilizându-se in lupta
națională pentru independență si libertate. Strategul prusac, care il ura pe Napoleon, a știut să
teoretizeze esențiala strategie a împăratului: atacul fulger, distrugerea totală a forțelor inamice,
utilizarea politică a victoriilor militare printr-o propagandă viguroasă în direcția popoarelor
învinse.

Clausewitz a numit „război absolut" sau „război total" orice conflict in care popoarele sunt
conduse în atacuri fulger pentru cauze percepute ca juste. A avertizat dictatorii asupra rezistenței
popoarelor și a prezis eșecul tuturor celor care vor confunda pe viitor cucerirea teritorială cu
victoria politică. Istoria secolului XX i-a dat in întregime dreptate.

Importanța principală a operei lui Clausewitz pentru studiile strategice constă în caracterul realist
al modului în care abordează incertitudinea dinamicii scenei internaționale, prin luarea în
considerare a naturii umane şi a complexitătii universului fizic şi spiritual.

Clausewitz cercetează natura războiului dintr-o perspectivă strategică; în abordarea sa, el tratează
scopurile urmărite prin declanşarea războiului. Clausewitz cercetează fenomenul ca pe un proces
dinamic, care evoluează după o anumită logică îndreptată spre atingerea scopului propus:
modificarea raporturilor de putere.

Clauzewitz oferă trei definitii ale războiului:

1. Într-o primă definitie, el arată că „războiul nu este altceva decât un duel pe scară mai
largă … un act de fortă pentru a-l determina pe inamic să ne îndeplinească vointa”.
„Războiul are o natură interactivă, este coliziunea a două forte active, dirijate de forte
psihologice. Războiul are, prin urmare, rolul de a tranşa într-o dispută privind
acumularea de putere/împiedicarea pierderii puterii. Securitatea este privită drept o
chestiune legată de puterea politică, iar viziunea strategică a lui Clausewitz este
subsumată jocului raporturilor de putere între state.”4

4
https://sjpa-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-sjpa/Studii_de_securitate.pdf, pag. 21

4
 2. O a doua definiție a războiului se referă la dinamica mediului politic. Clausewitz
formulează definitia celebră conform căreia „războiul este o simplă continuare a politicii,
cu mijloace diferite”. El susține că războiul nu este niciodată autonom, că este un
instrument de politică.
3. „A treia definitie, de sinteză, arată că războiul este o „remarcabilă trinitate” alcătuită
din forta naturală, oarbă, violenta, ura şi inamicitia; hazardul şi probabilitatea, cu care
se confruntă, sau pe care o generează comandantul militar; subordonarea ratională a
războiului politicii guvernului. Clausewitz subliniază necesitatea ca această triplă
natură a războiului să fie controlată. El dezvoltă o metaforă în acest sens: „Sarcina
noastră este de a dezvolta o teorie care să mentină un echilibru între aceste trei tendințe,
ca un obiect suspendat între trei magneți”.” 5

2.2. Clausewitz- teoretician al razboiului

„Lucrarea sa de artă militară , „Despre război” (Vom Kriege) este considerată de specialiști
ca fiind cea mai studiată carte apaținând acestui domeniu din istorie, fiind totodată prima de
acest gen (filozofia războliului) din Europa de Vest. Alți soldați trataseră diferite subiecte
militare, dar nimeni nu mai făcuse o analiză de o asemenea amploare a războiului. Lucrarea lui
Clausewitz dovedește ca el era un teoretician al războiului, care contribuie la întelegerea
acestui fenomen complex, la promovarea unui spirit realist şi responsabil necesar abordării
războiului, ca fenomen social - așa cum autorul l-a ințeles si l-a predat la Academie.”6

Prima traducere a cărții Despre razboi este realizată in Olanda, in 1846, iar în România lucrarea
partială apare la 1891. In anul 1982 apare ediția integrală in limba română.

Lucrarea este amplă și este structurată in opt secțiuni, numite "cărti":

1. Despre natura războiului

2. Despre teoria raăboiului

3. Despre strategie in general

4. Lupta

5. Forțele armate

6. Apărarea

7. Atacul

8. Planul de război

5
https://sjpa-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-sjpa/Studii_de_securitate.pdf, pag 22
6
http://www.cpcs.ro/articol-precursori-securitate3.php

5
„Opera sa a fost elaborată în mare parte după războaiele napoleoniene, între anii 1816-1830 și
publicată post-mortem de către soția sa, Marie von Brühl în 1832.”7

Concluzie
Clausewitz a fost primul care a definit noile mize ale războiului, dupa ce a reflectat asupra
evenimentelor de după Revoluția franceză. Clausewitz a fost și rămâne personalitatea centrală a
gândirii militare.

Opera „Despre război” este exemplară prin originalitatea, profunzimea si marea deschidere a
artei militare către determinările exterioare. Mesajul operei rămâne valabil atâta vreme cât
„războiul este o continuare a politicii cu alte mijloace” iar scopul său rămâne acela de a anihila
adversarul atât fizic cât si moral.

Bibliografie :
1. Carl von Klausewitz, Despre război, București, Editura Militară, 1982
2. http://www.cpcs.ro/articol-precursori-securitate3.php
3. Mihail Vasile-Ozunu, Studii de securitate, https://sjpa-
b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-sjpa/Studii_de_securitate.pdf
4. http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/NEGOCIERE-SI-CONFLICT-
IN-RELAT93.php
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Despre_r%C4%83zboi

7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Despre_r%C4%83zboi