BALANTA DE PUTERE I. Balan a puterii (echilibru al puterii) a constituit un principiu cluzitor al diplomaiei i politicii europene.

n plus, acest concept a fost folosit de muli teoreticieni i comentatori pentru a explica importante aspecte ale comportamentelor statelor ce compun sistemul internaional. Exist un relativ consens n rndul cercettorilor asupra faptului c obiectivul fundamental al crerii unui sistem de tip balan a puterii este acela de a proteja statele participante n fa a potenialelor a resiuni. !rincipiul ar fi c nici unei entiti din cadrul sistemului s nu i se permit obinerea predominanei asupra celorlalte. "adar, teoria clasic a balanei puterii implic o distribuie specific a puterii ntre entitile ce compun sistemul internaional, astfel nct nici un stat i nici o alian existent s nu poat obine n mod covritor sau predominant puterea. #deea non$predominanei constituie miezul analitic fundamental al oricrei teorii clasice a balanei puterii.%&'. Sensurile conceptului &. -. .. 0. 1. 2. 6. 7. 8. (artin )i ht distin e nou sensuri diferite pentru acest concept* + distribuie e al a puterii, !rincipiul conform cruia puterea trebuie s fie distribuit n mod e al, /istribuia existent a puterii, !rincipiul creterii e ale a marilor puteri pe seama celor slabe !rincipiul conform cruia una dintre pri trebuie s aib o anumit limit a puterii pentru a evita pericolul ca puterea s fie distribuit ine al, 3n rol special n meninerea unei distribuii e ale a puterii (atunci cnd este folosit mpreun cu verbul 4a deine5), 3n avantaj special n distribuia existent a puterii (atunci cnd este folosit cu verbul 4a deine5), !redominana, + tendin inerent a politicii internaionale de a produce o distribuie e al a puterii%-'. 9alanta de putere$statele se asesc mereu intr$o competitie pentru dobandirea unui rol major in cadrul sistemului international, cat si de conflict, caci aceasta balanta de putere nu asi ura pacea, uneori provoaca mai de raba, razboiul, aspiratia spre putere a unora dintre natiuni, fiecare incercand sa mentina, fie sa rastoarne starea de fapt , conduce la necesitatea unei constelatii numita balanta a puterii si a unei politici care sa isi propuna sa o pastreze. :e ulile esen;iale de func;ionare a sistemului clasic de echilibru al puteriii sunt urmtoarele* &. "ctorii <i sporesc capacit;ile, dar mai de rab ne ociaz, dect lupt, -. (ai de rab lupt, dect s scape ocazia de a$<i spori capacit;ile, . (ai de rab opresc lupta, dect s elimine un actor esen;ial, 0. :efuz preponderen;a unui actor sau a unei alian;e de actori, 1. =aut s$i constrn pe cei ce caut s subscrie la principii suprana;ionale, 2. !ermit nvinsului reinserarea n sistem,

INTRODUCERE Echilibrul international poate fi caracterizat de lupta pentru putere, care ai pune fata in fata pe cei care vor sa schimbe actuala distributie a puterii cat si pe cei care doresc pastrarea ei. >a =on resul de la ?iena care a pus capat volburei create in sistemul european de state de catre @apoleon 9onaparte, puterile invin atoare au cautat sa dea fiabilitate si coerenta unui sistem. #n acest scop, ele au formalizat mai vechiul concept al balantei e putere! intr$ o institutie" concertul #arilor puteri europene!. Aunctionalitatea acestei institutii a asi urat, cu intreruperi, desi ur, &BB de ani de pace in Europa. !ace inteleasa ca absenta a razboiului intre marile puteri europene pe batranul continent (cu exceptia notabila a razboiului =rimeei). !entru prima data de la &207 ( pacea Cestfphalica), o institutie internationala este formalizata pentru a estiona sistemul international de state cu scopul evitarii anarhiei in cadrul lui. "ceasta achizitie conceptuala extrem de importanta isi va face prezenta ulterior in toate or anizarile sistemului .D=oncertul de putere5 a fost limitat la marile puteri si la Europa si a reflectat deopotriva andirea dominanta a timpului in domeniul relatiilor internationale. Intele$erea i eii e balanta e putere !entru a defini un concept ca balanta de putere trebuie mai intai sa definim politica diplomatica numita realpolitiE, deoarece cei doi termeni sunt indeaproape raportati ca mod de abordare."stfel realpolitiEul se refera la diplomatia intereselor avand asociate mai multe caracteristici* interesul conducatorului si al statului reprezinta sursa actiunii, imperativele politicii iau nastere din competitia nere ulata a statelor, succesul reprezinta ultimul test al politicii, el fiind definit ca factor prin care se mentine si se fortifica statul. #n cartea lui FedleG 9ull, Hocietatea "narhica, autorul , pentru a defini conceptul de balanta a puterii face referire la teoria lui ?attel *5+ stare de lucruri in care nici o putere nu este intr$o pozitie preponderenta si poate face le ea pentru altii5."ceasta definitie ne duce cu andul mai ales la puterea militara, dar trebuie avute in vedere si celelalte semnificatii ale puterii in politica mondiala. 4/orinta de putere a mai multor natiuni,fiecare incercand fie sa mentina, fie sa rastoarne status$Iuoul, conduce inevitabil la o confi uratie numita balanta de putere si la politicile ce$si propun mentinerea ei.5((or enthau,p.-B.)=onceptul echilibrului(balantei) poate fi asit in multe alte stiinte, el reprezentand stabilitatea in interiorul unui sistem compus din forte autonome."stfel, daca acest echilibru este tulburat de forte interne sau externe, sistemul reactioneaza in tendinta de a restabili echilibrul ori inar, ori de a crea altul nou. #n opinia lui )altz politica balantei de putere presupune existenta a cel putin trei mari puteri. El da ca exemplu existenta a cinci sau mai multor puteri timp de mai bine de trei secole in Europa de dupa Jratatul de la )estphalia(&207) si pana la al doilea razboi mondial. "stfel, este atestata ideea ca existenta a doar doua state care sa$si imparta puterea ar creea posibilitatea unor miscari internationale si a unor realinieri nationale drept compensatii in urma unor schimbari survenite in puterea oricarei dintre cele doua puteri. 4=oncentrarea excesiva a puterii impiedica posibilitatea desfasurarii politicii de echilibru.5()altz, p.&22) #n sistemul international un sin ur lucru este continuu si si ur* amenintarea razboiului, astfel, balanta de putere este obli atorie pentru a contracara, puterea militara avand un rol de o importanta deosebita.>a )altz puterea este in maniera realismului

clasic adica nu poate fi separata de scopurile celor care o detin, scopuri preponderent malefice, ce tin de folosirea fortei pentru a anexa noi teritorii, a influenta politicile altor state prin amenintarea cu folosirea fortei sau chiar prin utilizarea ei , a interzice folosirea fortei prin apelarea la forta, a te opune fortei cu forta . Jeama utilizarii fortei a condus la re ularizarea relatiilor dintre state si la formarea balantelor de putere. #ntr$o lume in care exista cel putin trei mari puteri exista intotdeauna posibilitatea formarii de aliante precum si a destramarii acestora. Hubstanta balantei de putere se aseste tocmai in procesul incheierii si formarii aliantelor, in mentinerea sau in desfacerea lor. Hcopul fundamental al statelor este marirea securitatii si nu a puterii lor. Hporirea puterii este doar un mijloc in vederea asi urarii scopului fundamental al statelor* acela de a$si asi ura supravietuirea si implicit securitatea. !uterea ramane un factor decisiv in asi urarea securitatii. /e aceea chiar daca )altz inlocuieste puterea cu securitatea, nu aduce schimbari in analiza traditionala a lui (or enthau, care avea in centrul sau puterea, ca scop imediat al oricarui stat. 4#n anarhie, securitatea este scopul cel mai important5 ()altz,p.&6.). @umai statele care sunt in si uranta, ale caror supravietuire le este arantata pot sa urmareasca profitul sau puterea. !entru ca puterea este un scop si nu un mijloc, statele prefera sa se ralieze celei mai slabe dintre doua coalitii./ovada cea mai clara ca statele prefera securitatea in detrimentul puterii este ca am fost martori la formarea de balante de putere si nu la crearea de he emoni mondiali. (entinerea pozitiilor in cadrul sistemului in echilibru poate fi considerata preocuparea de importanta maxima a oricarui stat. !entru )altz a urmari o situatie relativa a puterii mai buna nu inseamna maximizarea puterii. Htatele urmaresc sa$si mentina pozitia pe care o detin in sistem, si de aceea actiunile lor indreptate inspre acest scop nu sunt indreptate inspre maximizarea puterii, ci inspre echilibrarea acesteia.>a fel ca si realistii clasici, )altz considera sistemul intenrational ca fiind uvernat de principiul self$help.#ntr$un sistem in care statele nu pot conta decat pe ele insele, acele state care sunt mai slabe vor avea de suferit, ele fiind amenintate mereu de cele mai puternice. Jeama enerata de aceasta situatie le face pe state sa actioneze inspre crearea unei balante de putere.!entru stabilirea unei balante a puterii trebuie sa fie indeplinite urmatoarele doua conditii* sa existe un sistem international anarhic si al carui unitati sa isi doreasca sa supravietuiasca. !rin urmare principiul ordonator al structurii sistemului, anarhia, si dorinta statelor de a supravietui conduc la crearea mecanismelor necesare pentru functionarea balantei puterii. 9alanta de putere este determinata de sistem. Histemul actioneaza asupra statelor si le determina sa duca o politica a balantei de putere, in scopul echilibrarii sale.Htefano Kuzzini, referindu$se la teoria balantei de putere a lui )altz, afirma ca 4este foarte important de observat totusi ca teoria lui )altz nu face cu nimic mai 4stiintificL conceptul de balanta a puterii care poate fi intalnit la (or enthau, nu este decat o reluare.5(Kuzzini, p.-7) FedleG 9ull, spre deosebire de Menneth @. )altz accepta existenta a doua tipuri de balante de putere, cea simpla si cea complexa.9alanta simpla poate fi exemplificata de confruntarea mocnita dintre H.3.". si 3.:.H.H. din timpul razboiului rece, &806$&878, pe cand cea complexa este su erata de perioada premer atoare primului razboi mondial cand o balanta cu sase puteri a fost simplificata prin combinari pur diplomatice astfel creandu$se Jripla "ntanta si Jripla "lianta.+ balanta simpla poate sa fie definita de e alitatea puterilor in schimb una

complexa nu necesita asa ceva./aca intr$o ecuatie cu trei sau mai multe puteri una din ele se dezvolta formand o ine alitatea fla ranta nu inseamna neaparat ca va atin e si o pozitie de preponderenta deoarece celelalte au, si e istoric dovedit faptul, posibilitatea de a se alia impotriva ei. %unctiile balantei exemplificate de 9ull* e puteri in sistemul de state modern au fost cel mai bine

a)Existenta unei balante enerale a puterii in intre ul sistem international a servit la oprirea transformarii sistemului intr$un imperiu universal prin cuceriri b)Existenta balantelor locale de putere a servit la protejarea independentei statelor in anumite zone in fata absorbirii sau dominarii lor de catre o putere preponderent locala. c)atat balantele de putere enerale cat si cele locale, acolo unde au existat, au asi urat conditiile in care alte institutii de care depinde ordinea internationala (diplomatia, razboiul, dreptul international, mana ementul marii puteri)puteau sa opereze. =ea mai importanta critica este aceea ca urmarirea balantei de putere are efecte ne ative asupra sistemului international deoarece incercarea de mentinere este in sine o sursa de razboi si ca numai puterile mari pot beneficia de pe urma ei, in detrimentul puterilor mici. /eclinul major al numarului de state europene intre &207 si &8&0 demonstreaza principiul compensarii adica a tendintei statelor mari de a le imparti si absorbi pe cele mai mici, totul in numele mentinerii balantei.=azul clasic ce denunta principiul balantei de puteri ca fiind doar un mod de marire colectiva a statelor mari este impartirea !oloniei din &66- de catre "ustria, :usia si !rusia. E&e#pli'icare a 'unctionarii balantei e putere @r. crt. &. -. .. Perioa a &7&1$&8&8 &8&8$&8.8 &801$&88B (o ul e or$ani)are aPunctul e cotitura! Pacea siste#ului =oncertul de putere&68-$&7&1 =on resul de la (balanta de putere(razboaiele ?iena multipolara) napoleoniene) (&7&1) Histem multipolar&8&0$&8&7 =onferinta de pace (incercare de instituire a(primul razboide la !aris securitatii colective) mondial) (&8&8) Histem bipolar &8.8$&801 =onferintele (al doilea razboiinteraliate mondial) Jeheran$#alta$ !ostdam (&80.$&801) Biblio$ra'ie I enti'icata" *.+alt), -ennet. N., Teoria politicii internationale, e .Poliro#, Iasi, /001

/.(or$ent.au, 2ans 3, Politica intre natiuni, e .Poliro#, Iasi, /004 5.Bull, 2e le6, Societatea Anar.ica, e . CEU Press, C.isinau, *778 9. :u))ini, Ste'ano De, Realis# si relatii internationale, e . Institutul /000 Biblio$ra'ie Selecti;a" *.-issin$er, 2enr6, Diplo#atia, e . All, Bucuresti, /004 C2IRILA ALE<ANDRU, ANUL I, BOLO:NA, STUDII DE SECURITATE II. BALANTA DE PUTERE SI SECURITATEA INTERNATIONALA Securitatea este: lipsa relativa a razboiului (#an 9ellanG, &87&), capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale (!enelope Fartland$ Jhunber , &87-), capacitatea de a face fata a resiunii externe (Kiacomo >uciani, &878), /upa caderea comunismului se poate constata si maturizarea constructiei securitatii continentale. Hemnalele sunt multiple, cele mai profitabile fiind, intre altele* lansarea de catre @.".J.+. a !arteneriatului pentru !ace, infiintarea Aortei de :eactie :apida, politica de extindere a 3niunii Europene, lansarea unor pro rame de cooperare economica, cel maicunoscut fiind !F":E. Hecuritatea internationala este caracterizata de mai multe dimensiuni* a) militara, importanta insa daca avem in vedere numeroasele zone de conflict la nivel planetar, precum si multitudinea de surse ale insecuritatii, in ciuda faptului ca principala alianta politico$militara la scara planetara, @.".J.+., se autodefineste ca fiind una de tip defensiv, b) politica, ce joaca astazi un rol mai important ca oricand, datorat mai ales noului climat international, propice dialo ului si asirii unor mijloace pasnice de rezolvare a diferendelor dintre state, c) economica, rolul sau fiind pus in valoare de marile diferente dintre @ord si Hud, care pot enera noi tipuri de amenintari pentru securitatea lobala, d) sociala, aflata in stransa le atura cu latura economica, e) ecolo ica, $ mediul inconjurator, despre prezervarea biosferei planetare ca suport al ecosistemului sau ca arantie a vietii pe Jerra si mai ales despre amenintarile lobale f) culturala si reli ioasa, dimensiune care probeaza faptul ca latura spirituala joaca si va mai juca inca o buna perioada de timp un rol important pentru fiinta umana. European,

#n perioada razboiului rece, dezvoltarea unei tehnolo ii militare avansate de catre una dintre superputeri enera o stare de inferioritate militara celeilalte superputeri. #nitiativa Drazboiul stelelor5 a H3" a contribuit, in cele din urma, la prabusirea 3:HH. Aenomenul de spirala* cu cat un stat se orienteaza mai mult catre cresterea securitatii, cu atat celelalte state se simt mai amenintate si iau masuri proprii de crestere a securitatii. Ex. cursa inarmarilor. Consecinte ale dilemei securitatii* &. reducerea propriei capacitati militare a statului care initiaza dilema securitatii, -. cresterea valorii pe care adversarul o ataseaza ideii de expansiune, ceea ce in reuneaza descurajarea adversarului, 0. consum inutil de resurse. IDEALIS( SI REALIS( IN RELATIILE INTERNATIONALE = PO>ITII IDEOLO:ICE Scoala realista $ (or enthau, "ron, @ei hbuhr, Mennan, Ferz, )i ht, Missin er $ studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici, puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste, natura sistemului international $ rupurile politice (triburi, orase$ stat, re ate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem international anarhic, anar.ie N nu exista o autoritate sau uvern Dmondial5 care sa re lementeze interactiunea partilor constitutive, fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana, cand interesele statelor conver N pace in sistemul international, cand interesele sunt diver ente N con'lict, Ipote)ele realis#ului "ctorii relevanti in politica sunt rupurile si nu indivizii, cel mai important rup or anizat in politica este statul national (nation-state), :elatiile inter$nationale sunt in mod esential competitive si conflictuale (anarchy), ceea ce enereaza insecuritate, (otivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and security). Scoala liberala ?i ealista@ A individul mai presus de orice or anizare (:ousseau), drepturile omului (ale individului) primeaza, securitatea este o consecinta a pacii, pacea se instaureaza ca urmare a lipsei razboiului ()ilson), societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitatii internationale (FedleG 9ull), or anizarea internationala presupune cooperare si inte rare prin re lementari stabilite ad$hoc (/eutsch, Meohane), interdependenta (Meohane $ D/emocratiile nu lupta una impotriva alteia5). Ipote)ele liberalis#ului" individul si drepturile sale primeaza, securitatea este o consecinta a pacii, or anizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului de state si tendinta anarhica a acestuia. /oua conceptii idealiste de rezonanta sunt cele ale >ordului 9rGce si ale lui )ilson. #n urma cu aproximativ 6B de ani, >ord 9rGce vedea in democratia aplicata in relatiile internationale o forma de uvernamint compatibila cu Lfirea umanaL, care se indreapta treptat, dar decisiv, spre tarile Llumii civilizate si chiar mai departeL. #dealismul a aparut odata cu sfarsitul !rimului :azboi (ondial, atunci cand, dupa cum afirma Hteffano Kuzzini, rolul diplomatiei si al razboiului au fost reconsiderite din temelii . @oua politica avea ca scop asirea cauzelor care au dus la inceperea razboiului, precum si evitarea acestora pe viitor. !ractic, in viziunea idealistilor razboiul trebuia contracarat prin orice mijloc, redefinind astfel intelesul si scopul politicii externe, ba chiar si modalitatea de a concepe relatiile externe. !entru realizarea acestui obiectiv era necesara crearea unui or anism international , din care sa faca parte toate statele democratice, care urma sa devina instrumentul diplomatiei internationale. !rintre primii care au adoptat aceasta noua mentalitate s$a numarat si presedintele de atunci al Htatelor 3nite, )oodroC )ilson. =ele doua orientari dominante pana in anii L7B $ perspective ireconciliabile, cu solutii contradictorii. Exemple* $ in scoala realista (an lo$saxona, rusa) $ un actor international (stat, alianta) are suficienta securitate daca are suficienta putere (militara, economica, politica, culturala, informationala, etc)

$ 8O&& si =ecenia au demonstrat ca puterea nu aranteaza in mod absolut securitatea, $ in scoala i ealista $ un actor are suficienta securitate daca se instaureaza pacea mondiala ( Ar. AuEuGama).

PERSPECTIBA 2ER>IANA =onform principiului lansat de Pohn Ferz, orice est facut pentru dobindirea securitatii in relatiile internationale atra e imediat reactii care vor creste radul de insecuritate. El afirma ca o notiune structurala in care incercarile statelor de auto-ajutorare urmarind nevoile lor de securitate, indiferent de intentii, tind sa conduca la cresterea insecuritatii pentru ceilalti actori, atunci cand fiecare interpreteaza propriile masuri ca defensive, iar masurile celorlalti ca o potentiala amenintare. =onform acestei teorii, intr$un mediu necoa ulat, al auto$ajutorarii Q Dself$help5, asa cum este sistemul international, statele se confrunta cu o stare de nesi uranta reu de evitat datorita pre atirilor militare facute de catre alte state. #ntrebarea care macina este urmatoarea* toate aceste pre atiri sunt intreprinse pur si simplu pentru propria lor aparare sau ele fac parte dintr$ un proiect mult mai a resivR /eoarece aceasta incertitudine este de nerezolvat, statele raman cel mai adesea neincrezatoare in relatiile dintre ele. #n schimb, daca neincrederea este reciproca, poate rezulta foarte bine un ciclu dinamic 4actiune$reactiuneD, apt sa ridice temerile ambelor parti la cote mai inalte. #nsecuritatea va alimenta viitoarea insecuritate, cu posibilitatea mereu actuala ca lucrurile sa de enereze intr$un conflict armat. >a radacina dilemei de securitate stau, totusi, neincrederea si teama. =hiar si atunci cand statele sunt crezute ca au doar intentii beni ne, ramane totusi temerea ca aceste intentii se pot schimba. /iferenta dintre pre atirile facute cu intentia de a declansa un conflict si precautiile impotriva unui atac exista cu claritate numai in mintile celor care construiesc armamentele. "ceasta distinctie nu este insa evidenta pentru ceilalti. !rin urmare, un uvern care manifesta retineri fata de orice su estie din care rezulta ca propriile sale masuri sunt percepute ca excesive in raport cu nevoile lui reale de aparare, priveste masurile similare ale unui alt uvern ca o pre atire pentru atac. /upa unele opinii se pare ca omenirea nu s$a dovedit capabila sa depaseasca aceasta dilema. ANALI>A %ACTORILOR PERTURBATORI PRIBIND EC2ILIBRUL PUTERII SI SECURITATEA INTERNATIONALA PO>ITIA LUI BARRC BU>AN 3na dintre dificultatile conceptului este stabilirea locului exact unde aceasta ama de preocupari inceteaza sa merite ur enta etichetei de SsecuritateT, devenind o parte a incertitudinilor vietii cotidiene. Hecuritatea se refera in primul rand la soarta colectivitatilor umane si abia in al doilea rand la securitatea personala, a fiintelor umane individuale. #n sistemul international contemporan, unitatea standard a securitatii este astfel statul suveran din punct de vedere teritorial. Jipul ideal este statul$natiune, in care ranitele etnice si culturale coincid cu cele politice, cum e cazul in Paponia sau in /anemarca. /ar intrucat natiunile si statele nu se potrivesc perfect in multe locuri, colectivitatile ne$statale, in mod special natiunile, sunt de asemenea o unitate importanta de analiza.5 (p..B)

Securitatea colecti;itatilor u#ane este afectata de factori din cinci sectoare principale* militar, politic, economic, social si de mediu. ?orbind in eneral, securitatea #ilitara priveste interactiunea dubla a capacitatilor statului de ofensiva si defensiva armata, si perceptia statelor, fiecare despre intentiile celuilalt. Securitatea politica se refera la stabilitatea or anizationala a statelor, a sistemelor de uvernare si a ideolo iilor care le le itimeaza. #deea de stat, in particular expresia indentitatii nationale a acestuia si ideolo ia de sustinere precum si institutiile care o intruchipeaza sunt in mod obisnuit tintele amenintarilor politice. Securitatea econo#ica priveste accesul la resurse, finante si piete necesar pentru a sustine un nivel acceptabil de bunastare si de putere a statului. Securitatea sociala se preocupa de capacitatea de sustinere, in limitele unor conditii de evolutie acceptabile, a elementelor traditionale de limba, cultura, identitate si obiceiuri culturale si reli ioase. Exemplu: &. Hecuritatea palestiniana sau Eurda nu poate fi abordata decat in termeni societali, palestinienii si Eurzii nu au stat si nu si$au definit o natiune, cu cat aceste societati sunt mai coezive si isi dezvolta si afirma mai ferm identitatea, cu atat devin mai subversive la adresa statelor care le contin (#srael si #raE). Securitatea #e iului se refera la mentinerea biosferei locale si planetare, ca suport esential de care depind toate actiunile oamenilor. "ceste cinci sectoare nu opereaza izolat unul de celalalt. Aiecare defineste un punct central in cadrul problematicii securitatii, ca si un mod de a ordona prioritatile, dar toate sunt intretesute intr$o stransa retea de le aturi. BIBLIO:RA%IE SI +EBO:RA%IE" &./uroselle, P., 9., Istoria Relatiilor Internationale, vol #, -BB2, Ed. Htiintelor Hociale si !olitice -.=arol, "., Karri ues, P., #vernel, (., Dictionar de istorie a secolului XX, Ed "ll, -BBB ..9uzan, 9., Popoarele, statele si teama. O agenda pentru studii de securitate internationala in epoca de dupa Razboiul Rece, Ed. =artier, =hisinau, -BBB 0.9uzan, 9., Sistemele internationale in istoria lumii , Ed. !olirom, -BB8 1.KoCa, P., ipolarity, !ultipolarity and "ree #rande, Jhe "merican !olitical Hcience :evieC, nr.0, &878 2.Hava, #., @., Studii de securitate, =entrul :oman de Htudii :e ionale, 9ucuresti, -BB1. 6.Kuzzini, H., Realism si relatii internationale, Ed. #nstitutul European, -BBB 7.Missin er, F., Diplomatia, Ed. "ll, -BB6 E3:+!" /E EHJ Q Hecuritate* https*OOda.mod.uEO=H:=OFomeOdocumentsOcentralUandUeasternUeurope.htm !olitica de Hecuritate si "parare =omuna a 3E http*OOue.eu.intOpescOpres.aspRlan NenVJ+!R lan Nen

DIACONU ADRIAN E(ANUEL, ANUL I, BOLO:NA, STUDII DE SECURITATE III. ABORDARI TEORETICE CONSACRATE /ata fiind multitudinea variantelor la teoria balantei de putere si tinand cont de limitarea ca spatiu impusa de aceasta lucrare, in urmatorul capitol mi$am propus sa subliniez numai cateva dintre abordarile care sunt considerate fundamentale pentru teoria balantei de putere, oprindu$ ma asupra contributiilor aduse de Menneth )altz, Fans (or enthau, Pohn (earsheimer si FedleG 9ull. (ajoritatea versiunilor teoriei balantei de putere presupun ca intr$un sitem anarhic, actorii urmaresc maximizarea sanselor de supravietuire pe termen lun si cauta sa ve heze asupra concetrarii periculoase de putere (he emonie), fie prin consolidarea propriilor capabilitati (balansare interna), fie prin a re area propriilor capabilitati cu cele ale actorilor aliati (balansare externa), fie prin adoptarea practicilor de succes eneratoare de putere ale he emonului. 2ans 3. (or$ent.au. ?iziunea lui (or enthau asupra balantei de putere este le ata in mod natural si inevitabil de lupta pentru putere, care este la randul sau o parte inte ranta in realitatea socio$biolo ica din toate timpurile. Histemele independente ale balantei puterii au fost o realitate istorica inca din inceputurile civilizatiei umane. El totusi asociaza sistemului european de balanta a puterii, care incepe a se contura din secolul al &2$lea, o componenta a Dreflectiei teoretice sistematice5, care ar avea rolul de a ameliora instabilitatea produsa de vechiul echilibru al puterii.%&' =and (or enthau se refera la balanta puterii ca un fenomen universal, el presupune ca factorii de decizie au fost intotdeauna constienti de propria baza de putere si de puterea vecinilor. El insista de asemenea ca puterea este deosebit de reu de masurat, in principal pentru ca puterea este un concept complex, deoarece ia in consideratie factori atat materiali (numarul de trupe, tehnica militara) cat si intan ibili cum ar fi moralul trupelor, caracterul national, calitatea uvernarii si diplomatia. /in moment ce marimea erorilor in calcularea balantei de putere nu poate fi cunoscuta, teoreticianul considera ca factorii de decizie nu au alta alternativa decat de a incerca sa$si mareasca propria pozitie de putere. !rin urmare, (or enthau considera ca marile puteri urmaresc maximizarea potentialului de putere. El identifica o le e prin care daca un stat isi mareste puterea in detrimentul unui stat rival, atunci va exista o crestere proportionala a puterii celuilalt. 3rmand aceeasi idee, daca un stat este in pericol de a fi depasit de un stat vecin, atunci acesta va identifica alte state intr$o pozitie similara si va urmari formarea de aliante pentru a contra$balansa.%-'Jotusi, #n ceea ce priveste sistemul european de dupa secolul &2, (or enthau aduce in discutie faptul ca statele europene au constientizat importanta fiecarui stat in mentinerea echilibrului si a unui climat de securitate. 2e le6 Bull = T.e Anarc.ical Societ6. #nspirat de (artin )i ht, FedleG 9ull a scris principala sa lucrare, DJhe "narchical HocietG5, care este un text de referinta pentru relatiile internationale, fiind si un text fundamental pentru scoala en lezesca. #n aceasta carte autorul ar umenteaza ca sistemul international are un caracter anarhic, in care nu exista un nivel de autoritate superior statului, acesta avand suveranitate deplina peste cetatenii din interiorul

ranitelor sale.%.' 9ull sustine ca arena internationala nu este caracterizata numai de existenta unor sisteme de state, ci chiar de existenta unei societati de state. #n opinia autorului statele formeaza un sistem international cand acestea au un anumit rad de interactiune si de impact asupra deciziilor celorlalte state, comportandu$se astfel ca parte a intre ului, cel putin intr$o anumita masura.%0' + societate de state ia nastere cand un D rup de state devin constiente de anumite interese si valori comune, si formeaza o societate in sensul ca se percep ca fiind unite de un set comun de re uli si institutii5, care enereaza ordinea in arena internationala. %1' "stel, intr$un sistem mondial anarhic (in care nu exista o autoritate superioara statului) se formeaza societati de state care sunt totusi Din competitie cu elementele starii de razboi siWde conflict5.%2' !rintre alternativele pe care FedleG 9ull le identifica pentru balanta de putere in noua ordinea lobala sunt o lume dezarmata, in care balanta de putere, cel putin cea militara, nu ar ma fi necesara avand in vedere ca statele nu ar mai fi nevoite sa contracareze tendintele expansioniste ale statelor cu potential a resiv deoarece acestea nu ar mai reprezenta o amenintare daca nu ar mai dispune de armament. + alta alternativa ar fi cea a unei uvernari lobale, in care toate statele sa fie subordonate unei entiati superioare, iar ultima alternativa propusa de autor este cea a unui nou medievalism. "ceasta ultima situatie propusa pentru balanta de putere presupune existenta mai multor uverne care sa imparta autoritatea asupra unei anumite zone eo rafice, situatie asemanatoare cu cea existenta in Epoca medievala (autoritatea era impartita intre mai multi conducatori, sub ei se aflau vasalii, iar deasupra !apa si Hfantul #mparatul :oman). /esi considera ca aceast varianta seculara a neo$ medievalismului ar fi posibila, insusi FedleG 9ull ridica intrebari cu privire la ordinea inerenta acestei variante in raport cu actuala balanta de putere.%6' Hpre deosebire de M. )altz care considera ca statele creaza balante de putere, fie ca isi doresc acest lucru, fie ca nu, ne and faptul ca actorii au nevoie de acesta balanta a puterii sub foma unei practici cu caracter continuu, pentru 9ull tocmai acesta constientizare a continuitatii si a normelor acestei practici constituie balanta de putere ca institutie.%7' -ennet. +alt) = T.eor6 o' International Politics. 3na dintre cele mai influente teorii ale balantei puterii o constituie cea a lui Menneth )altz, prezentata in cartea sa DJeoria politicii internationale5. #n viziunea sa, constran erile structurale vor determina statele sa recur a la actiuni de balansare, iar la nivelul sistemului se vor forma echilibre de putere, nu in sensul ca o balanta odata creata va fi mentinuta, ci ca, odata perturbata, va fi refacuta. Jeoria se bazeaza pe presupunerea ca statele sunt actori unitari aflati intr$un mediu de tip auto$ajutorare (self$ help) si care isi doresc sa supravietuiasca, dar pot urmari si alte scopuri, mer and pana la dominatia mondiala. #ntr$un sistem anarhic, in care ordinea nu este impusa de o autoritate superioara, ci ia nastere din interactiunea actorilor politici e ali din punct de vedere formal, M. )altz ar umenteaza ca statele sunt unitati politice e ale formal, separate si autonome care trebuie sa se bazeze pe propriile resurse pentru a$si realiza interesele. #n perspectiva acestuia, intr$un mediu anarhic, Dfiecare trebuie sa fie capabil sa aiba rija de propriile interese din moment ce nu se poate baza pe nimeni altcineva5.%8' Jeoria balantei de putere in acceptiunea lui M. )altz percepe statele drept niste simple concentrari de putere ce se afla in competitie intr$un mediu anarhic. )altz ar umenteza ca balanta de putere politica intervine cand Ddoua sau mai multe state coexista5 intr$un sitem anarhic, Dfara ca un a ent superior sa vina in ajutorul statelor care devin mai slabe sau care sa

le interzica oricarora dintre state folosirea diverselor instrumentelor care servesc interesele acestora5.%&B' =oncluzia centrala a teoriei balantei de putere este ca intr$un sistem anarhic, statele mai de raba Dbalanseaza5 puterea decat sa DbandCa onin 5 (incercarea de a creste propriile beneficiile prin apropierea de un stat mai puternic), deoarece a te a ata de o putere in devenire presupune asumarea faptului ca in curand te poti transforma in prada pentru aceasta. "utorul considera ca un stat trebuie sa se preocupe de propria putere, deoarece puterea altora, in special a marilor puteri, este mai de raba o amenintare si crede ca statele prefera sa echilibreze balanta decat sa se alature unui alt stat cu o putere mai mare.%&&' =hiar daca notiunea de DbandCa onin 5 nu este proprie lui )altz, datorita lui acest concept a devenit popular. #n ceea ce priveste stabilitatea sistemica, Menneth )altz considera ca un sistem international bipolar construit pe bazele balantei de putere in era nucleara este superior in ceea ce priveste stabilitatea decat unul multipolar sau unipolar. #n epoca :azboiului :ece amenintarea distru erii totale a facut imposibila concretizarea unui razboi deschis intre cele doua super$puteri facand apel la rationalitatea liderilor si la urmarirea interesului national. 3o.n (ears.ei#er ?T.e Tra$e 6 o' :reat PoDer Politics@. Pohn (earsheimer este unul dintre continuatorii neorelismului lui Menneth )altz, diferentiindu$se de acesta prin accentul pus pe a resivitate internationala, indepartandu$se astfel de realismul mai defensiv al lui M. )altz. #n cartea sa DJhe Jra edG of Kreat !oCer !olitics5, Pohn (earsheimer a dezvoltat o teorie realist$ofensiva, avand ca punct de plecare (ca orice teorie realista) ideea ca statele sunt actorii principali in relatiile internationale si ca acestea nu sunt multumite de o anumita Dcantitate5 de putere, ci cauta he emonia in vederea supravietuirii si asi urarii securitatii (maximizarea puterii). "utorul considera ca sistemul international este anarhic, iar statele nu pot fi si ure de intentiile celorlalte state, iar premisa pe care o iau in considerare este ca intentiile celorlalte state nu sunt binevoitoare, motiv pentru care acestea se tem unele de altele. !rin acesta teorie (earsheimer sustine si faptul ca daca o mare putere are un avantaj asupra rivalilor sai este foarte probabil sa se comporte a resiv, dispunand de capacitatea de a o face.$%&' P. (earsheimer se bazeaza pe 1 asumptii* &. sistemul international este anarhic, nu exista Dun uvern al uvernelor5 pentru a impune re uli, -. statele nu pot fi si ure de intentiile celorlalte state sau asupra faptului ca acestea nu vor folosi forta impotriva lor, ..scopul principal este supravietuirea, 0. statele sunt actori rationali care andesc strate ic si ale acea strate ie care le maximizeaza scopul princial Qsupravietuirea, 1. statele dispun tot timpul de capacitati militare.%&.' (earsheimer considera ca scopul primordial al statelor este supravietuirea si in ciuda faptului ca la un moment dat acestea se pot an aja intr$o anumita forma de cooperare pentru creare unei noi ordini mondiale, acestea nu au sanse de supravietuire pe termen lun datorita tensiunilor enerate de dorinta de putere, de supravietuire si de securitate, tensiuni ce vor conduce la prabusirea unei eventuale aliante. "stfel, balanta puterii apare ca o competitie continua pentru securitate datorita faptului ca nu toate statele isi pot maximiza puterea simultan Biblio$ra'ie &. -. .. 0. :ichard >ittle, DFans P. (or enthauXs =onception of the 9alance of !oCer5, -BB2 FedleG 9ull, The Anarchical societ , =olumbia 3niversitG !ress, @eC YorE, &866 Emerson (aione de Houza, !razilian "olitical Science #evie$, :io de Paneiro, -BB7 PacE /onnelG, #ealism and %nternational#elations, =ambrid e 3niversitG !ress, 3M, -BBB

1.

!eter Joft, &ournal of %nternational #elations and 'evelopment, ?ol.7, @r.0, decembrie -BB1 TECU RA(ONA, ANUL I, BOLO:NA, STUDII DE SECURITATE IB. E<E(PLI%ICAREA ISTORICA A BALANTEI DE PUTERE Siste#ul (e iteranean e Rasarit ?anii 500 = *00 IC@ 3rmand extinderea imperiului macedon sub conducerea lui "lexandru cel (are, esecul de a crea o structura administrativa capabila sa sustina imperiul si moarta sa prematura in .-. #=, au condus la un climat razboinic in zona (arii (editerane intre statele conduse de eneralii sai. !entru marea parte a secolului . i=, cele mai mari state elene Q re atul "nti onid din (acedon, cel !tolemaic din E ipt si cel Heleucid din Hiria si (esopotamia Q au pastrat un instabil echilibru al puterii. Aiecare dintre aceste dinastii isi avea intemeietorii in fostii enerali ai lui "lexandru (acedon, si fiecare se hida dupa o ideolo ie militarista conform careia avea dreptul de a$i conduce imperiul mondial. "ceasta situatie a permis statelor de ran mijlociu sa existe urmand tactica temperarii ambitiilor unei puteri in beneficiul celorlalte%&0'. #ntre -B6 si -BB #=, aceasta deprindere subtila de a balansa a fost primejduita prin declinul puternic al #mperiului !tolemaic. =onfruntandu$se cu o revolta a e iptenilor si cu o clasa administrativa instabila si nepopulara in timp ce la conducerea sa se afla un re e tanar lipsit de experienta, imperiul se afla pe punctul de a se dezinte ra. /orind sa profite de aceasta situatie favorabila, re ii "ntioch al .$lea al Hiriei si Ailip al 1$lea al (acedoniei s$au napustit asupra teritoriilor ptolemaice din zona (editeranei. !ana in -B& #=, pe intre ul mal al (editeranei din zona +rientului (ijlociu pornind de la frontiera e ipteana pana la 9izant si pana la (area @ea ra se duceau batalii%&1'. "ntioch si Ailip ajunsesera la un pact prin care toate teritoriile re atului !tolemaic sa fie impartite intre ei. Siste#ul European e secol BII A <I< =onceptul de 49alanta de putere5 sau 4echilibrul puterii5 este folosit cu precadere pentru a descrie sistemul de securitate european din perioada dintre secolul Z?## si !rimul :azboi (ondial%&2'. =hiar daca mecanismul de auto$re lare a puterii este acelasi in istoria umana in interiorul unui sistem de actori, indiferent de nivel, inca de la inceputul formarii aliantelor, perioada cardinalului de :ichelieu introduce statul ca actor rational al relatiile internationale. #n sistemul european, (area 9ritanie a jucat rolul de 4contra$ reutate5 in balanta de putere, ea asi urandu$si securitatea profitand de pozitia insulara si de suprematia maritima. /eoarece nu se identifica permanent cu politicile niciunui stat european, acest lucru ii permitea schimbarea cu usurinta a centrului de reutate, urmarind tot timpul pastrarea echilibrului cu orice pret. Hecuritatea statului britanic era in stransa le atura cu impiedicarea oricarei puteri de pe continent sa aspire la statutul de he emon, deoarece ar fi lasat re atul insular fara aparare in fata unei posibile invazii. #mpiedicarea lui @apoleon de a institui un imperiu continental prin dominarea Europei a determinat constituirea unui sistem delicat de echilibrare militar si politic. "cesta era indreptat in directia mentinerii ordinii sistemului european printr$o pastrare a unui raport asemanator a puterii militare dintre state astfel incat fiecarui stat sa ii fie arantata securitatea. 3rmand acest fir lo ic, nici o tara nu s$ar an aja intr$o campanie de expansiune militara din

cauza fricii ca i se va impotrivi o forta cel putin la fel de puternica. ?echiul sistem din care facea parte Aranta, 9randenbur $!rusia, "ustro$3n aria si :usia este deci inlocuit cu un altul. Hub conducerea cancelarului +tto von 9ismarcE, Kermania a urmarit cu consecventa principiile 4raison dXetat5 si ale realpolitE, astfel incat in &76. formeaza impreuna cu "ustro$ 3n aria si :usia "lianta celor trei imparati%&6'. =ele trei state arantau sa se consulte reciproc in tema intereselor comune din Europa si sa ramana neutre daca oricare membru ataca un non$membru (Aranta sau statele 9alcanice). "cest echilibru al puterii este cel mai bine definit de relatia Europei cu asa$zisul 4om bolnav al Europei5, #mperiul +toman. #n momentul sau de expansiune maxima, otomanii controlau +rientul (ijlociu, parti din "frica de @ord si teritorii precum 9osnia$Ferte ovina. /in momentul in care stapanirea ii ajunsese la 9alcani, majoritatea Europei prefera aceasta varianta unei in care o alta putere s$ar fi impus in !eninsula 9alcanica. !astrand intact capitala otomana, =onstantinopolul, echilibrul puterii din Europa putea fi mentinut, totusi, volatilitatea 9alcanilor ameninta fundatia balantei de putere europene%&7', dupa cum aveau sa fie denumiti 4butoiul cu pulbere al Europei5. Siste#ul Ra)boiului Rece ?*79E = *787@ Histemul instituit dupa cel de$al doilea razboi mondial este caracterizat prin preeminenta a doua mari puteri, care si$l subordoneaza* H3" si 3:HH. Jrasaturile pe care le$a dat acestei perioade intrarea in epoca atomica (odata cu explozia bombei nucleare de la Firosima la 2 au ust &801) $ cu urmarile imediate in planul dotarii militare a acestor mari puteri $ a motivat transformarea sistemului intr$unul bipolar. H3" si 3:HH devin superputeri, celelalte mari puteri sunt subordonate competitiei dintre acestea, devenindu$le aliati 5minori5. =ompetitia dintre cei doi poli ai sistemului este cunoscuta sub numele de 4razboi rece5 si a consemnat cea mai indelun ata perioada de pace (definita ca absenta confruntarii intre marile puteri) din ultimile doua sute de ani.>umea bipolara este anuntata de desfasurarea celui de$al doilea razboi mondial. !ractic, acest conflict militar, desfasurat la cele mai ample dimensiuni, a insemnat alianta principalilor actori ai sistemului $ indiferent de orientarea lor ideolo ica $ pentru a se impotrivi instituirii he emoniei Kermaniei si Paponiei la nivel planetar. >umea bipolara releva trasaturi distincte, sin ularizind$o in or anizarile de sistem de pina atunci. 3na dintre aceste trasaturi este aceea ca doar cele doua superputeri sunt capabile sa se concureze in domeniul armamentelor nucleare, marile puteri traditionale (din ratiuni de potential industrial si stiintifico$tehnolo ic) fiind incapabile sa ameninte dominatia celor doi 5poli5. #n consecinta, are loc o ri idizare a relatiilor internationale in jurul acestora din urma, care recur la satelitizarea aliatilor, coa ulati in blocuri politico$militare opuse $@"J+ si !actul de la ?arsovia. Hatelitizarea aliatilor dobindeste si o teoretizare in ambele tabere, consfintind sfere de influenta. Siste#ul Orientului (iFlociu *79E = /007 /upa ce$a de$a doua confla ratie mondiala, re iunea devine subiect de disputa intre zonele de influenta ale :azboiului :ece, iar Pohn =ampbell da trei motive pentru care preintampinarea controlului re iunii de catre sovietici devine imperativa%&8'* &. -. prezenta sovietica ar flanca @"J+ si ar schimba decisiv balanta puterilor controlul sovietic al +rientului (ijlociu ar submina economia lumii libere

..

trimful comunismului in inima lumii islamice ar putea fi preludiul triumfului sau in "sia, "frica si Europa de Est. !e data de &0 februarie &801 presedintele AranElin /. :oosevelt se intalneste cu re ele saudit "bd al$"ziz #bn Haud la bordul vasului american [uincG in canalul Huez unde cei doi hotarasc ca Htatele 3nite sa protejeze militar re atul in schimbul concesionarii resurselor tarii. "stfel se pun bazele unui lun parteneriat intre cele doua tari. !olitica Htatelor 3nite ale "mericii in +rientul (ijlociu in timpul :azboiului :ece tine de limitarea influentei sovietice si de dezvoltarea unui sistem de aliante care sa permita mentinerea stabilitatii si a status$Iuo$ ului favorabil intereselor H3" (idem, p&80). !rezenta celor doua tabere (H3" si 3:HH) in re iune s$a materializat intr$o continua implicare in afacerile interne si externe ale statelor, importanta fiind mentinerea echilibrului re ional. "stfel, incercarile repetate ale arabilor unionisti de a se constitui intr$o republica araba unita s$au soldat cu esecuri Q :epublica "raba 3nita sub @asser in &82& si ruptura dintre partidul 9aath sirian si cel iraEian. :evolutia islamica din &868 din #ran a dus la schimbarea contextului de securitate din zona, iar proaspatul presedinte al #raEului, Haddam Fussein a profitat de ocazie pentru a$si extinde teritoriile bo ate in petrol si a declansat razboiul dintre cele doua tari ce a tinut pana in &877. =asti atoarea in urma conflictului a fost H3" pentru ca a beneficiat de reducerea amenintarii re ionale din partea fundamentalistilor siiti din #ran dar si pentru ca #raEul constituia o amenintare mai mica pentru statul #srael, principalul aliat al H3" in re iune. Hfarsitul :azboiului :ece aseste +rientul (ijlociu dominate de H3", iar doctrina 9ush nu lasa loc nici unui pretendent la rolul de he emon re ional, ceea ce conduce la primul razboi din Kolf. !ozitia de he emon lobal al Htatelor 3nite ii permite sa decida confi urarea balantei re ionale din pozitia de importanta strate ica a pe care o are +rientul (ijlociu, iar #raEul este perceput drept o amenintare la adresa echilibrului de putere re ional. #n decembrie -BB0 re ele #ordaniei "bdullah al ##$lea declara in )ashin ton !ost pericolul unei Dluni siite5 care se prelun este din #ran prin #raI, Hiria si >iban%-B'. Biblio$ra'ie" &. 9uheirG, (arCan :. Jhe Aormation and !erception of the (odern "rab )orld.Ed. >aCrence #. =onrad, &878 -. FenrG Missin er, /iplomatia, Ed. "ll, -BB6 .. +vidiu /ramba, #storia =ulturii si =ivilizatiei vol &, Ed. Htiintifica si Enciclopedica, &871 0. )illiam = )ohlforth et al., Jestin 9alance$of$!oCer JheorG in )orld FistorG, European Pournal of #nternational :elations, -BB6 :OREA BLADI(IR, ANUL I, BOLO:NA, STUDII DE SECURITATE B. IN LOC DE CONCLU>II

>umea se afla acum intr$un nou mileniu, in care noile riscuri si amenintari la adresa securitatii si a relatiilor internationale au determinat$o sa reconsidere valorile eneral umane ce lea a intre ele statele si natiunile. "m depasit sistemul bipolar al secolului ZZ si ne aflam astazi in fata a ceea ce se numeste conceptul de aliniere. =alculul de politica externa se bazeaza pe balanta amenintarilor (H. )alt) sau balanta intereselor (:. HchCeller), iar modelul deciziei la nivel international are in vedere actorul rational $ teoria utilitatii asteptate (9. 9ueno de (esIuita), teoria perceptiilor resite (:obert Pervis). "spectele psiholo ice ale deciziei (P.K. Htoessin er) fac de cele mai multe ori diferenta. "spectele teoretice ale balantei de putere, abordarile realiste sau idealiste, considerentele istorice care au determinat de$a lun ul timpului schimbarea polilor decizionali de la o balanta sextupla la una dualista sau de la una unipolara la tripolarizarea actuala a lumii pe axa H3" $ 3niunea Europeana Q "sia de Hud$Est sunt cele mai concludente elemente in privinta instabilitatii factorilor de putere. /e aceea este intotdeauna necesar a constientiza si identifica politicile a resiveOnon$a resive la care se apeleaza, factorii perturbatori privind echilibrul puterii, parametrii economici, sociali, militari ai lumii actuale si principiile aplicate.

%&' :ichard >ittle, Fans P. (or enthauXs =onception of the 9alance of !oCer5, -BB2 %-' #dem %.' FedleG 9ull apud Emerson (aione de Houza, D:e$evaluatin the =ontribution and >e acG of FedleG 9ull5 in !razilian "olitical Science #evie$, :io de Paneiro (ethodist 3niversitG =enter(9E@@EJJ), -BB7, p. 86 %0' Emerson (aione de Houza, op. cit., pa &BB %1' FedleG 9ull, The Anarchical Societ ,=olumbia 3niveritG !ress, @eC YorE, pa . &&7 %2' #dem %6' Emerson (aione de Houza, op. cit., pa .&B& %7' #dem %8' Menneth )altz apud PacE /onnelG, #ealism and %nternational#elations, =ambrid e 3niversitG !ress, 3M, -BBB, pa .&2 %&B' #dem, pa . &6 %&&' #dem, pa .&7 %&-' !eter Joft, DPohn P. (earsheimer* an offensive realist betCeen eopolitics and poCer5 in &ournal of %nternational #elations and 'evelopment, ?ol.7, @r.0, decembrie -BB1, pa . .7.$.81

%&.' #dem, pa . .7. %&0' )illiam = )ohlforth et al., Jestin 9alance$of$!oCer JheorG in )orld FistorG, p &21 %&1' +vidiu /ramba, #storia =ulturii si =ivilizatiei vol &, =ultura si civilizatia reaca %&2' Missin er, /iplomatia, p 07 %&6' #dem, p &-1 %&7' #dem, p&-2 %&8' Farold (acmillan citat in 9uheirG\=onrad, &878, p-BB