ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

METODA DE CERCETARE CANTITATIVĂ

CHESTIONARUL

Autor: RUSALIM ANDREI

-Sibiu, 2020-
 CERCETAREA CANTITATIVĂ

Cercetarea cantitativă este una de profunzime, concluzivă şi presupune

intervievarea unui număr mare de persoane, datele putând fi analizate din
punct de vedere statistic.
 
Utilitate: obţinerea de date precise, riguroase, reprezentative din punct de
vedere statistic
 
Metode utilizate: ancheta sociologică, sondajul de opinie, studiile de piaţă
 
Tehnica de investigare: chestionarul
 
Procedeu: autoadministrat, administrat de către operatorul de interviu
 
Instrumentul de investigare: grila de întrebări
 
Eşantionare: eşantioane reprezentativă la nivelul universului studiat (de tip
probabilistic, multistadial), eşantioane pe cote, pe baza celor mai recente date
furnizate de Institutul Naţional de Statistică
 
Raportare: tabele, grafice, text (transpunerea în text a datelor, concluziile
cercetării), recomandări, prezentări

CHESTIONARUL

Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de

întrebări și a altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane.
Deși ele sunt adesea concepute pentru analiza statistică a răspunsurilor, acest
lucru nu este întotdeauna valabil. Chestionarul a fost inventat de Sir Francis
Galton.

Chestionarul auto-completat sau auto-administrat se completează de

către respondenți. Acesta se poate înmâna participanților, se poate trimite prin
poștă, prin email, online, din mână în mână de către respondenți etc.
Chestionarul auto-administrat este foarte asemănător cu interviul structurat,
dar există câteva diferențe: are mai puține întrebări deschise, sunt mai scurte
și au o proiectare mai transparentă, pentru a fi facil de completat,
Există câteva avantaje notabile ale acestor chestionare în raport cu
interviurile:
• Mai ieftin de administrat, cu cât respondenții sunt mai dispersați geografic.
Această soluție este avantajoasă chiar și în raport cu interviul telefonic, care
are însă o rată de răspuns mult mai mare.
• Ele sunt trimise mult mai rapid către participanți, însă completarea lor poate
dura un timp îndelungat, iar de multe ori este necesar să se revină cu scrisori
sau telefoane insistente pentru a obține chestionarele completate.
• Absența erorilor datorate cercetătorului sau a unei atitudini ostile față de
persoana cercetătorului. Aceste elemente nu au fost suficient testate pentru a
se putea ști dacă există un șablon comportamental în anumite situații.
• Nu există variabilitate între cercetătorii care administrează chestionarul.
• Chestionarele auto-administrate sunt mai convenabile pentru respondenți,
care pot să completeze în timpul lor liber, fără o presiune exterioară.

Dezavantajele chestionarelor auto-administrate în raport cu interviurile

structurate:
• Participanților nu li se poate explica dacă au vreo nelămurire privitor la
întrebările puse sau la conceptele folosite. Astfel, întrebările neclare vor fi
probabil omise.
• Se obțin rate de răspuns mici atunci când problemele dezbătute în chestionar
nu sunt interesante sau relevante pentru respondenți.
• Respondenții își pot alege ordinea în care să răspundă la întrebări, ceea ce le
poate influența răspunsurile.
• Nu se știe exact cine răspunde, atunci când chestionarul e trimis prin poștă
sau cu mijloace electronice.
• Nu se pot colecta date adiționale privind respondenții, dacă acestea nu sunt
cerute expres în chestionar.
• Risc crescut de a primi chestionare cu date lipsă.
• Rate scăzute de răspuns.

Reguli de creare a întrebărilor:

• Fixarea fiecărei întrebări în tema de cercetare;
• Evitarea termenilor neclari;
• Evitarea întrebărilor prea lungi;
• Evitarea întrebărilor despre două lucruri distincte;
• Evitarea întrebărilor prea generale;
• Evitarea întrebărilor tendențioase;
• Evitarea întrebărilor formulate la negativ;
• Evitarea jargonului tehnic.
Tipuri
O distincție poate fi făcută între chestionare cu întrebări care au ca variabile
măsuri separate, și chestionare cu întrebări care sunt agregate într-o scară sau
de index. Chestionare în prima categorie sunt de obicei parte din sondaje,
chestionare în timp ce în a doua categorie sunt de obicei parte din teste.
Chestionare cu întrebări care variabilele măsură separate, ar putea, de
exemplu, include întrebări referitoare la:
 preferințe (de exemplu, partid politic)
 comportamente (de exemplu, consumul de produse alimentare)
 fapte (de exemplu, gen)
Chestionare cu întrebări care sunt agregate într fie o scară sau de index,
includ, de exemplu, că măsura întrebări:
 Trăsături latente (de exemplu, trăsături de personalitate, cum ar fi
extrovertire)
 atitudini (de exemplu, față de imigrație)
 Un index (de exemplu, Social Economic Status)

Exemple
Un chestionar de frecvență alimentară (FFQ) este un chestionar pentru a
evalua tipul de regim alimentar consumat în oameni, și poate fi folosit ca un
instrument de cercetare. Exemple de utilizari includă evaluarea aportului de
vitamine sau de toxine, cum ar fi acrilamidă.

De obicei, un chestionar format dintr-un număr de întrebări că respondentul

trebuie să răspundă într-un format fix. Se face o distincție între întrebări
deschise și închise. O întrebare deschisă solicită respondentului să își
formuleze răspunsul propriu, în timp ce în cazul unei întrebări de tip închis
respondentul alege un răspuns dintr-un anumit număr de opțiuni. Opțiunile de
răspuns pentru o întrebare de tip închis ar trebui să fie exhaustive și exclusive
reciproc. Patru tipuri de scale de răspuns pentru întrebări de tip închis se
disting:
 Dihotomică, în cazul în care respondentul are două opțiuni
 Nominală-politomă, în cazul în care respondentul are mai mult de două
opțiuni unordered
 Ordinală-politomă, în cazul în care respondentul are mai mult de două
opțiuni comandate
  (Mărginit) continuă, în cazul în care respondentului îi este oferită o
scală continuă
Un respondent a răspuns la o întrebare deschisă este codat într-o scară răspuns
după aceea. Un exemplu de întrebare deschisă este o problemă în cazul în care
cel testat trebuie sa completeze o propoziție (completarea element teză).
secvență Întrebare
În general, întrebările ar trebui să decurgă în mod logic de la una la alta.
Pentru a obține cele mai bune rate de răspuns, întrebările ar trebui să curgă de
la cel puțin sensibile la cele mai sensibile, de la factuale și comportamentale
la atitudine, și de la general la mai mult mai specifice.

Reguli de construcție
 Folositi declarații care sunt interpretate în același mod de către membrii
de subpopulatii diferite ale populației de interes.
 Folositi declarații în cazul în care persoanele care au opinii diferite sau
trasaturi vor da răspunsuri diferite.
 Gândiți-vă de a avea un "deschisă" categorie răspuns după o listă de
răspunsuri posibile.
 Folositi numai un aspect al construi sunteți interesat în fiecare articol.
 Folositi declarații pozitive sau negative și pentru a evita dubla negative.
 Nu face presupuneri despre respondent.
 Utilizat o formulare clară și ușor de înțeles, ușor de înțeles pentru toate
nivelurile de educație
 Utilizarea corectă ortografie, gramatică și punctuație.
 Evitati elementele care conțin mai mult de o întrebare pe articol (de
exemplu, vă plac căpșunele și cartofii?).

Principalele moduri de administrare a chestionarului sunt:

 Față în față, în cazul în care într-un interviu prezintă elementele oral.
 Administrarea chestionar pe suport de hârtie și-creion, în cazul în care
elementele sunt prezentate pe hârtie.
 Administrare chestionar computerizată, în cazul în care elementele sunt
prezentate pe computer.
 Administrarea adaptivă chestionar computeriză, în cazul în care o
selecție de articole este prezentat pe calculator, și pe baza răspunsurilor
la aceste elemente, computerul selectează următoarele elemente
optimizate pentru capacitatea testee de estimat sau trăsătură.