ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

METODA DE CERCETARE
STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE
TURISTICE ALE NEREZIDENȚILOR

Autor: RUSALIM ANDREI

-Sibiu, 2020-
CUPRINS

I. Aspecte teoretice prinvind meroda cercetarii

II. Studiu de caz

1. Scop
2. Cadru, context - descriere
3. Populație
4. Timp
5. Spațiu
6. Metodă
7. Caracteristici
8. Aspecte problematice ale fenomenului studiat

III. Conținut
1. Prelucrarea primara: culegerea datelor/ inregistrare
2. Eliminarea valorilor aberante
3. Grupări si clasificări
4. Analiza grafică
5. Ajustări
6. Analiza indicatorilor
7. Mărimi relative si medii
8. Variație
9. Asimetrie si boltire
10. Concentrare si determinare
11. Analiza corelațiilor și regresiilor
12. Estimare, testare si verificari de ipoteze statistice

IV. Concluzii
 ASPECTE TEORETICE PRIVIND METODA CERCETARII
Chestionarul auto-completat sau auto-administrat se completează de către
respondenți. Acesta se poate înmâna participanților, se poate trimite prin poștă, prin email,
online, din mână în mână de către respondenți etc. Chestionarul auto-administrat este
foarte asemănător cu interviul structurat, dar există câteva diferențe: are mai puține
întrebări deschise, sunt mai scurte și au o proiectare mai transparentă, pentru a fi facil de
completat,
Există câteva avantaje notabile ale acestor chestionare în raport cu interviurile:
• Mai ieftin de administrat, cu cât respondenții sunt mai dispersați geografic. Această
soluție este avantajoasă chiar și în raport cu interviul telefonic, care are însă o rată de
răspuns mult mai mare.
• Ele sunt trimise mult mai rapid către participanți, însă completarea lor poate dura un timp
îndelungat, iar de multe ori este necesar să se revină cu scrisori sau telefoane insistente
pentru a obține chestionarele completate.
• Absența erorilor datorate cercetătorului sau a unei atitudini ostile față de persoana
cercetătorului. Aceste elemente nu au fost suficient testate pentru a se putea ști dacă există
un șablon comportamental în anumite situații.
• Nu există variabilitate între cercetătorii care administrează chestionarul.
• Chestionarele auto-administrate sunt mai convenabile pentru respondenți, care pot să
completeze în timpul lor liber, fără o presiune exterioară.

Dezavantajele chestionarelor auto-administrate în raport cu interviurile structurate:

• Participanților nu li se poate explica dacă au vreo nelămurire privitor la întrebările puse
sau la conceptele folosite. Astfel, întrebările neclare vor fi probabil omise.
• Se obțin rate de răspuns mici atunci când problemele dezbătute în chestionar nu sunt
interesante sau relevante pentru respondenți.
• Respondenții își pot alege ordinea în care să răspundă la întrebări, ceea ce le poate
influența răspunsurile.
• Nu se știe exact cine răspunde, atunci când chestionarul e trimis prin poștă sau cu
mijloace electronice.
• Nu se pot colecta date adiționale privind respondenții, dacă acestea nu sunt cerute expres
în chestionar.
• Risc crescut de a primi chestionare cu date lipsă.
• Rate scăzute de răspuns.

Reguli de creare a întrebărilor:

• Fixarea fiecărei întrebări în tema de cercetare;
• Evitarea termenilor neclari;
• Evitarea întrebărilor prea lungi;
• Evitarea întrebărilor despre două lucruri distincte;
• Evitarea întrebărilor prea generale;
• Evitarea întrebărilor tendențioase;
• Evitarea întrebărilor formulate la negativ;
• Evitarea jargonului tehnic.

I .CONSIDERAŢII GENERALE
 1) SCOP
Acest studiu prezintă informații privind statistici recente referitoare la turismul în
România, ca țară membră a Uniunii Europene. Turismul joacă un rol important în întreaga
Uniune Europeană datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă,
precum și datorită implicațiilor sale sociale și de mediu. Statisticile privind turismul sunt
utilizate pentru a monitoriza nu doar politicile UE în domeniul turismului, ci și politica
regională a UE și politica de dezvoltare durabilă.

*** INTREBĂRI LA CARE ÎȘI PROPUNE SA RĂSPUNDĂ PROIECTUL***

1. Care este tendința cheltuielilor turistice ale nerezidenților în cele 5 trimestre

analizate?
2. Există o corelație între PIB și cheltuieli turistice?
3. Cum se manifestă puterea de cumpărare în domeniul turismului în țara noastră?
4. În ce sectoare se realizează încasări de către turiștii care vizitează România?

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 Identificarea schimbărilor în perioadele respective

 Compararea României cu alte state membre în Uniunea Europeană în domeniul
turismului

2) CADRU
Prezentul studiu vine în întâmpinarea situației economice precare a României și a
datoriilor externe ca o modalitate de a îmbunătății nivelul de trai prin implicarea cetățenilor
în desfășurarea turismului pentru a atrage străini.

3) POPULAŢIE
În sfera de cuprindere se încadrează turiştii nerezidenți cazați în structurile de cazare
turistică  (hoteluri  şi pensiuni turistice) selectate într‐un eşantion de structuri de cazare
colective, clasificate de către Autoritatea Națională pentru Turism.

4) TIMP
Prezentul studiu se întide pe o perioadă scurtă de timp, dar suficientă pentru a putea
analiză situațiile. Acesta se desfășoară pe parcursul a 5 trimestre, începând cu ultimul
trimestru al anului 2015, respectiv trimestrul IV, și încheiând cu același trimestru al anului
2016.

5) SPAȚIU
 Întinderea spaţială a prezentului studiu statistic se restrânge în interiorul Uniunii
Europene, dar cu precdilecție pe teritoriul tării noastre.

6) METODA
Culegerea datelor pe teren se face cu recepționerii care lucrează  în structurile de cazare
turistică. În momentul sosirii turiştilor străini în structura de cazare turistică, după  ce se
înregistrează  la recepție, sunt rugați de către recepționer să  completeze chestionarul
referitor la cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare
turistică colective (ACNER), chestionar pe care trebuie să‐l restituie la recepție, la sfârşitul
sejurului petrecut în structura de cazare.

Metoda de înregistrare a datelor este auto‐înregistrarea, turistului nerezident fiindu‐i

înmânat un chestionar tradus în limba străină pe care o preferă (engleză, franceză,
germană, spaniolă, italiană, rusă, maghiară).

7) CARACTERISTICI
Pentru structurile de cazare turistică  (hoteluri  şi pensiuni turistice), eşantionul stabilit
este de tip cut‐off. Astfel sunt cercetate exhaustiv structurile selectate peste un prag care
asigură  un grad de reprezentativitate din punct de vedere al numărului de turişti
nerezidenți de peste 90%. Astfel au  fost selectate:

 Structurile de cazare (hoteluri şi unități similare) care au avut peste 650

turişti străini cazați în anul anterior culegerii datelor;
 Pensiunile turistice cu peste 150  de turişti străini cazați în anul anterior
culegerii datelor; Numărul turiştilor nerezidenți (străini) care completează   
anual chestionarele statistice ACNER   este de aproximativ 40 000.
8) ASPECTE PROBLEMATICE ALE ASPECTULUI STUDIAT
În 2006, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „O nouă politică a UE în
domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa”. Documentul
menționat a abordat o serie de provocări care vor influența turismul în următorii ani,
printre care îmbătrânirea demografică din Europa, concurența externă în creștere, cererea
consumatorilor în ceea ce privește un turism mai specializat și necesitatea de a trece la
practici mai durabile și mai ecologice în domeniul turismului. Documentul susținea că o
ofertă turistică mai competitivă și destinațiile durabile ar contribui la creșterea satisfacției
turiștilor și ar consolida poziția Europei în fruntea destinațiilor turistice ale lumii.
Comunicarea menționată a fost urmată, în octombrie 2007, de o altă comunicare, intitulată
„Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”, care a propus acțiuni în ceea ce
privește gestionarea durabilă a destinațiilor, integrarea preocupărilor în materie de
durabilitate în cadrul mediului de afaceri și sensibilizarea turiștilor cu privire la
durabilitate.

II. CONŢINUT
 1. PRELUCRAREA PRIMARA: Culegerea datelor/ Inregistrare

Datele au fost obtinute de pe internet, de pe site-uri specializate si din alte surse

oficiale. Astfel ele sunt verificate si confirmate.
Sursa datelor o constituie în mare parte cercetarea statistică  trimestrială  prin sondaj,
referitoare la „Cheltuielile turistice ale nerezidenților” (ACNER) care are ca scop culegerea
de date trimestriale referitoare la cheltuielile nerezidenților cazați în structurile de primire
turistică  (hoteluri  şi pensiuni turistice), în vederea    compilării anuale a Contului Satelit
de Turism de către INS  şi respectiv, trimestriale a Balanței de Plăți de către Banca
Națională a României. De asemenea, am prelucrat date și de pe site-ul www.ec.europa.eu
din rapoarte oficiale EUROSTAT.

2. GRUPĂRI ȘI CLASIFICĂRI

Grupările s-au realizat pe trimestre (cronologice), pentru partea generală și comună a

proiectului, precum și teritoriale în ceea ce privește statele pe care le-am ales pentru a fi
comparate cu România.

2.1. Grupare temporală dupa cheltuielile turistice ale nerezidenților din România
înregistrați în perioada studiată

TRIMESTRU Cheltuielile turistice ale nerezidenților din România

IV 2015 1269
I 2016 1111
II 2016 1650
III 2016 1854
IV 2016 1305 
(valorile cheltuielilor sunt exprimate în milioane lei)

2.2. Grupare temporală după cheltuielile medie ale turiștilor nerezidenți

TRIMESTRU Cheltuieli medii/ persoană

IV 2015 2525.5
I 2016 2684.9
II 2016 2527.5
III 2016 2391.5
IV 2016 2397.9
(valorile cheltuielilor sunt exprimate în lei)

2.3. Grupare după distribuirea cheltuielilor efectuate de nerezidenți în România

 afaceri particular
cazare 50.8 46.0
cheltuieli în restaurante şi baruri 15.9 13.5
transport 6.0 4.6
cumpărături 13.0 16.7
recreere 7.2 14.2
cheltuieli pt sănătate 0.8 1.6
altele 6.3 3.4
(datele sunt exprimate în procente)
2.3 Grupare după veniturile generate de turism în UE (2014)

TOTAL UE 109,532
Bulgaria 2,980
Germania 32,613
Grecia 13,393
Spania 49,010
Franța 43,234
Croatia 7,394
Italia 34,241
Cipru 2,142
Lituania 1,042
Luxemburg 3,899
Ungaria 4,421
Olanda 11,062
Austria 15,675
Polonia 8,450
Portugalia 10,394
Romania 1,379
Slovenia 2,056
Slovacia 1,941
Suedia 9,557
UK 35,255

3. ANALIZA GRAFICĂ
Pentru a ușura vizualizarea și intelegerea rezultatelor, am transpus datele pe care le-am
avut la dispozițite sub forma unor grafice. Au rezultat astfel o serie de grafice, de diferite
tipuri, care au ca unic scop marirea accesibilitatii datele expuse si oferirea raspunsurilor la
intrebări.

 Care este tendința cheltuielilor turistice ale nerezidenților în cele 5 trimestre

analizate?
REPREZENTARE PRIN BATOANE

Pe eșantionul relizat se observă valori asemănatoare ale cheltuielilor analizate în

aceeași perioadă a anului 2015 și 2016, respective în trimestrul al IV-lea al celor doi ani.
Acest fapt indica o constanță a cheltuielilor turistice efectuate de nerezidenți de-a lungul
timpului.

Consultând graficul reprezentativ se poate afirma că cele mai mare venituri aduse
tării noastre prin activitățiile întreprinse de straini pe teritoriul României se înregistrează în
trimestrul III, respectiv în luniile calendaristice de vară, (1854 milioane lei în 2016). Pe de
altă parte, cele mai mici încasări în acestă ramură revin statului în trimestrul I, respectiv pe
perioada iernii. (1111 miliarde lei în 2016).

Așadar rezultă că țara noastră atrage străini în special în perioada caldă; acest lucru
pe poate datora climei placute și numărului mare de zone de agrement.
 Cum se manifestă puterea de cumpărare a străinilor în domeniul turismului în țara
noastră?

REPREZENTARE GRAFICĂ A POLIGONULUI FRECVENȚELOR

Această reprezentare grafică suprinde o ipostază diferită conform cărei cheltuiala

medie în acestă direcție per persoană care vizitează România, indiferent de motivul
călătoriei, are cea mai mare valoare în timpul anotimpului rece (2525 lei în trimestrul I
2016) și cea mai mică valoare pe perioada verii (2391 lei în trimestrul III 2016).

Raportat la graficul anterior, se poate afirma că deși în prima parte a anului se

încasează sume mai mari, puterea de cumpărare este mai mică, iar în a doua jumătate a
anului se încasează sume mai mici, dar puterea de cumpărare este mai mare. Acest
lucru se datorează faptului că o masă mai mare de nerezidenți vizitează țara noastă în
perioada caldă.

 În ce sectoare se realizează încasări de către turiștii care vizitează România?

Am raspuns la această întrebare având în vedere cheluielile din ultimul studiu realizat
de Institutul Național de Statistică (trimestrul IV, 2016).

Astfel reiese că principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în

România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri
și expoziții (61,3%), cheluielile acestora reprezentând 62,8% din total. Cel de al doilea
motiv l-au reprezentat călătoriile în scop particular (38,7%), dintre acestea
 evidențiându-se călătoriile pentru vacanțe (61,8%). Călătoriile în scop particular includ
și cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor,
tratament medical, religie și tranzit.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile
pentru cazare (51,4%), fiind preferată cazare cu mic dejun inclus (90,8%). Cheltuielile
turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 18,2%, iar cle pentru cumpărări
39,7%

HISTOGRAMĂ CU SECTOARE
 Compararea României cu alte state membre în Uniunea Europeană în
domeniul turismului

Importanța economică a turismului internațional poate fi măsurată analizând

proporția veniturilor generate de călătoriile internaționale în raport cu PIB-ul; aceste
date provin din statisticile privind balanța de plăți și includ atât călătoriile de afaceri,
cât și călătoriile de agrement. În 2014, statele membre UE cu cele mai mari ponderi în
PIB ale veniturilor provenite din turism au fost Croația (17,2 %), Malta (14,4 %) și
Cipru (12,3 %), cifrele confirmând importanța turismului pentru aceste țări. În termeni
absoluți, cele mai mari venituri din turismul internațional în 2014 au fost înregistrate în
Spania (49 de miliarde EUR).

România se află la coada listei privind câștigurile generate de turism, doar Lituania
clasându-se pe o poziție mai joasă. Din cauza acestui fapt se poate afirma că aceste
încasări nu contribuie la bugetul statului în așa măsură încât să poată influența produsul
intern brut, precum în alte state și implicit, nivelul de trai.
4. ANALIZA INDICATORILOR
 5. ANALIZA CORELAȚIILOR SI REGRESIILOR

Cum coeficientul de corelație are o valoare negativă de -0,7, este cert faptul că aceste
chelutieli ale nerezideților din România și totodată câștiguri pentru statul român nu
înregistreză sume suficient de mari încât să poată contribui la produsul intern brut.
 III. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului internaţional al

României este necesară o analiză a situaţiei actuale a României, ca destinaţie turistică
internaţională din perspectivă de marketing, pentru a putea identifica zonele de acţiune şi
modalitaţile de intervenţie.

După o analiză a resurselor turistice româneşti am decis că principalele puncte tari sunt
următoarele: potenţialul natural, potenţialul antropic, potenţialul balnear.

Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului

asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea
formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii, deltă, România se situează printre cele
mai frumoase şi apreciate destinaţii ale Europei. De asemenea, România dispune de un
bogat şi diversificat potenţial antropic, rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste
meleguri, dar şi al factorilor politici care au influenţat dezvoltarea ţării (cetăți, mănăstiri).
Mai mult de atât, România dispune de un potenţial balnear unic în zona Europei; au fost
identificate peste 200 localităţi cu factori naturali de cură de o mare diversitate. (saline,
lacuri terapeutice)

În dezacord cu nivelul aşteptărilor clientelei turistice considerăm a fi:

Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turiştilor se face simţită mai ales în zonele rurale.
Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a timpului liber:
cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru
excursii la obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii se
regăsesc doar parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta mai ales
industriile conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre
punctele slabe ale României, un dezavantaj al ţării nu numai la nivelul turismului, dar şi la
nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate.

Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. Turiştii
străini veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le
asigure un minim de confort. Există încă, în mileniul trei, într-o ţară care se pretinde a fi pe
deplin europeană, localităţi neelectrificate în zona munţilor Apuseni. La acestea se adaugă
lipsa unei alimentări curente cu apă, lipsa canalizării şi numărul mic de posturi telefonice
din localităţile rurale. Toate acestea nu creează premisele unei dezvoltări adevărate a
turismului rural, ci doar impresia unei întoarceri în timp care poate distra turistul stăin
obişnuit cu facilităţile vieţii moderne. Reţeaua de utilităţi (alimentare cu apă, cu gaze şi
canalizare) este insuficient dezvoltată în raport cu suprafaţa şi populaţia ţării, dar mai ales
în comparaţie cu situaţia ţărilor dezvoltate din Europa.

Lipsa investiţiilor pentru punerea în valoare a resurselor culturale ale ţării va avea efecte
negative asupra turiştilor, dar şi asupra populaţiei rezidente. Arta şi meşteşugurile,
dansurile, ritualurile, legendele riscă să fie uitate de către generaţiile tinere, dar pot fi
revitalizate atunci când turiştii îşi arată interesul asupra lor. Monumentele şi obiectivele
culturale pot fi valorificate prin utilizarea fondurilor provenite tocmai din activitatea
turistică. De fapt, aceste monumente abandonate suferă tocmai din lipsa de vizitatori.
Cultura şi turismul trebuie să se susţină reciproc şi să dezvolte o relaţie susţinută de
întrajutorare pe termen lung. Această cooperare se poate realiza prin implicarea atât a
sectorului guvernamental, cât şi a sectorului privat într-un parteneriat reciproc avantajos.

Ca promovare, România nu şi-a creat o imagine clară şi puternică pe piaţă internaţională

deoarece nu a adoptat o politică sistematică şi susţinută de atragere a turiştilor străini. Într-
un an a fost promovat litoralul şi Dracula, în anul următor s-a promovat Delta Dunării şi
turismul rural, toate acestea creând o imagine confuză în mintea străinilor interesaţi de
România. Acţiunea de promovare trebuie să fie puternică şi concertată, să prezinte
elementele care ne diferenţiază de ţările din regiune, trebuie să prezinte un element unic de
atracţie care să stimuleze cât mai mulţi turişti străini să viziteze România. La fel cum
Grecia este ţara vacanţelor însorite, Ungaria este ţara tratamentelor balneare, Croaţia
prezintă Mediterana „aşa cum a fost odată”, Portugalia este singura ţară din Europa cu
ieşire numai la Oceanul Atlantic şi România trebuie să găsească un element unic de atracţie
în jurul căruia să graviteze celelalte oferte turistice naţionale.

Din analiza punctelor forte şi slabe ale României se pot identifica direcţiile de
acţiune pe care va trebui să le urmeze strategia de relansare a turismului internaţional al
României: dezvoltarea infrastructurii generale, dezvoltarea infrastructurii turistice, crearea
şi promovarea intensivă a unor produse turistice competitive care să valorifice atât
potenţialul antropic, cât şi cel natural, îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor, dar şi
crearea unei imagini coerente pe pieţele externe.

BIBLIOGRAFIE

1. www.ec.europa.eu/eurostat/
2. http://www.insse.ro
3. Nistoreanu, Economia turismului, editura ASE
4. Titan, Ghita, Trandas, Statistică economică, editura ASE
5. https://www.voicudragomir.com/pdf/CURS_DragomirVD_Metodologi
a_cercetarii.pdf