Chestionare – concepere, administrare si interpretare

22 January 2010   Popa Ovidiu   No comments

Vom continua azi cu o noua etapa in elaborarea unui chestionar, etapa conceperii si administrarii lui.

Etapele conceperii si administrarii unui chestionar sunt:

- definirea obiectivelor studiului (alegerea esantionului reprezentativ)

- crearea chestionarului
- administrarea chestionarului
- interpretarea rezultatelor

Definirea obiectivelor

Definirea obiectivelor studiului are o importanta cruciala. Un chestionar care nu vizeaza niste obiective clare si
concrete nu va fi altceva decat o risipa de resurse si timp atat pentru organizatorul studiului cat si pentru
persoanele intervievate.

Un chestionar fara o succesiune logica a intrebarilor sau cu o pondere prea mare a intrebarilor de tip calitativ va
conduce la pierderea interesului si furnizarea unor raspunsuri incorecte sau inadecvate.

Crearea chestionarului
In momentul crearii chestionarului urmatoarele aspecte trebuie sa fie deja corect si concret formulate: obiectivele
studiului, tipul datelor ce urmeaza a fi culese, grupul la care se va aplica chestionarul.

Pentru corelarea informatiilor obtinute intre diferitele grupuri populationale sunt necesare date demografice, care
trebuiesc culese odata cu cele specifice studiului. Intrebarile referitoare la datele demografice sunt de obicei
plasate la inceputul chestionarului, pentru ca sunt usor de completat si faciliteaza familiarizarea intervievatului cu
chestionarul.

Intrebarile din cadrul unui chestionar pot avea un format inchis sau deschis.

Intrebarile cu format inchis

Intrebarile cu format inchis sunt intrebarile cu raspunsuri multiple, o particularitate a acestora fiind intrebarile cu
raspuns de tip Da/Nu. Persoanei intervievate i se cere doar sa aleaga unul sau mai multe din raspunsurile date,
care sa se apropie cat mai mult de realitate.

Numarul variantelor de raspuns trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi toata gama de raspunsuri
posibile, dar in acelasi timp nu trebuie sa fie atat de mare incat distinctia dintre semnificatia raspunsurilor sa
devina dificila.

Unele variante de intrebari cu format inchis pot avea raspunsuri de tip scala

dificil – usor sau neplacut – foarte placut,

in acest caz recomandandu-se ca numarul variantelor de raspuns sa fie impar, pentru a putea lasa loc unui raspuns
neutru

neplacut – usor neplacut – indiferent – placut – foarte placut.

Dezavantajul unei astfel de intrebari este ca probabilitatea de a obtine un raspuns neutru este cu atat mai mare cu
cat interesul intervievatului este mai redus, in special in cazul chestionarelor lungi si laborioase.

Intrebarile cu format inchis prezinta avantajul completarii rapide, realizandu-se astfel economie de timp si
scazand probabilitatea aparitiei dezinteresului fata de chestionar.

Ele sunt preferabile si atunci cand se doreste compararea evolutiei in timp a unui parametru, prin repetarea
administrarii chestionarului si compararea raspunsului actual cu cel de la administrarea precedenta.

Intrebarile cu format deschis

Intrebarile cu format deschis sunt cele care solicita intervievatul sa furnizeze un raspuns. Cu alte cuvinte nu exista
un set predeterminat de raspunsuri ci intervievatul este liber sa completeze ce considera potrivit. Acest tip de
intrebari se prefera in cazul in care exista o multitudine de raspunsuri posibile ce nu pot fi in totalitate anticipate
de catre intervievator.

Avantajul intrebarilor cu format deschis este ca intervievatul poate da un raspuns mult mai apropiat de realitate,
nefiind conditionat de alegerea unui raspuns predeterminat. Acest tip de intrebari se regasesc adesea la sfarsitul
unui chestionar, cand intervievatul este solicitat sa-si exprime liber opinia privitoare la diverse aspecte cum ar fi
de exemplu utilitatea chestionarului completat.

Un dezavantaj al folosirii intrebarilor cu format inchis este cresterea timpului necesar completarii raspunsului, cu
posibilitatea aparitiei dezinteresului fata de chestionar. Un alt dezavantaj este gama larga de raspunsuri posibile,
practic neexistand doua persoane care sa furnizeze exact acelasi raspuns la o anumita intrebare.

Dupa ce chestionarul a fost creat este recomandata pilotarea lui pentru depistarea si corectarea la timp a
eventualelor erori. Chestionarele create pentru studii de mica aploare, implicand un numar redus de subiecti, pot fi
pilotate si inainte de listarea lor in forma finala, pentru a putea efectua eventualele corectari sau modificari.
Chestionarele complexe, create pentru sudii de mare amploare si adresate unui numar mare de subiecti necesita
pilotarea in etape succesive, initial a partilor componente si ulterior a chestionarului in intregime, pentru
modificarea si aducerea lui intr-o forma finala corespunzatoare scopului propus.

Administrarea chestionarului
Din punct de vedere al administrarii chestionarelor, acestea pot fi de mai multe tipuri: autoadministrabile, de tip
interviu si de tip observatie.

Chestionarele autoadministrabile

Chestionarele autoadministrabile sunt acele chestionare care pot fi completate de persoanele carora li se
adreseaza. Din acest motiv acest tip de chestionare, pe langa cerintele de baza mentionate mai sus, trebuie sa mai
indeplineasca si anumite cerinte suplimentare. Intrebarile trebuiesc puse de asa natura incat persoanele carora li se
adreseaza sa poata sa le inteleaga semnificatia exacta pentru a putea raspunde corect si adecvat.

Chestionarele autoadministrabile pot fi expediate prin posta, prin e-mail sau se pot completa online, pe internet.

Chestionarele de tip interviu

Chestionarele de tip interviu sunt acele chestionare care necesita completarea de catre o persoana pregatita in
acest sens. Intrebarile ce compun astfel de chestionare pot fi din cele mai diverse domenii, dar de o dificultate sau
un grad de precizie a raspunsului care le face dificil de completat cu acuratete de catre o persoana neavizata.
Un tip particular de chestionar tip interviu se considera si chestionarea telefonica.

Chestionarele de tip observatie

Chestionarele de tip observatie sunt acele chestionare care se completeaza de catre persoane pregatite in acest in
urma observatiei directe a unor evenimente.

Interpretarea rezultatelor
Datele culese cu ajutorul chestionarelor sunt in general usor de prelucrat si de interpretat daca chestionarul a fost
corect conceput. Raspunsurile la intrebarile cu format inchis sunt mai usor de prelucrat datorita existentei
raspunsurilor predeterminate. Raspunsurile la intrebarile cu format deschis, desi de multe ori interesante si
neasteptate, sunt mai dificil de prelucrat si interpretat statistic.