Tipuri de intrebari ,in functie de forma de inregistrare a raspunsurilor Principalele tipuri de intrebari Dupa forma de inregistrare a raspunsurilor se face in principiu o distinctie intre intrebarile inchise si cele deschise, primele fiind acelea care ofera subiectului variante de raspuns prefabricate ,respondentul urmand sa doar sa o aleaga pe cea care se potriveste situatiei sau opiniei sale,iar celelalte reclamand inregistrarea cat mai fidela si cat mai completa a raspunsului dat de subiectul chestionat. Trebuie foarte bine retinut faptul ca in cazul anchetei si mai ales al sondajului de opinie ,culegerea si interpreatrea datelor sunt realizate din perspectiva statistica: aceasta inseamna ca prelucrarea informatiei dobandite trebuie efectuata,finalmente in acelasi mod ca si pentru una inchisa. Prin urmare vorbim despre cele doua forme de baza de culegere a informatiei nu trebuie sa invocam in cadrul tematicii lucrarii de fata caracterul “schematic” al rezultatelor obtinute la intrebarile inchise de vreme ce rostul anchetei nu este altul decat acela de a produce asemenea raspunsuri “schematice”.Ceea ce trebuie sa il preocupe pe analist este cunoasterea avantajelor si dezavantajelor fiecarui tip de intrebari si evaluarea sanselor de introducere a unor erori specifice prin folosirea uneia sau alteaia din cele doua forme. Rezumand deocamdata lucrurile putem spune ca in faza de constructie a chestionarului cercetatorul trebuie sa decida in esenta asupra urmatoarelor doua aspecte: • Daca e posibil si preferabil sa se stabileasca si sa se expliciteze dinainte categoriile de raspunsuri • Daca e posibil si preferabil ca subiectul sa fie cel care alege cea mai adecvata forma de rezumare a raspunsului sau folosind grila de categorii propusa. Cele doua intrebari combinate dau trei solutii posibile pentru fiecare intrebare din chestionar: 1. Se stabiles a priori categoriile de raspuns si subiectul alege. 2. Se stabilesc a priori categoriile de raspuns iar operatorul in functie de raspunsul subiectului alege varianta “potrivita”. 3. Se stabilesc a posteriori categoriile de raspuns urmand a clasifica “la birou” continutul raspunsurilor. Se observa ca in prima situatie avem de a face cu o intrebare inchisa propriu-zisa la fel cum situatia de la punctul 3 este cea clasica in care se vorbeste de o intrebare deschisa. Cazul corespunzator punctului 2 este intermediar si el nu poarta un nume consacrat in manualele de metodologie. Este clar ca in varianta a doua pentru subiect intrebarea apare ca fiind deschisa in timp ce pentru operator este inchisa. Se mai poate mentiona faptul ca existenta intr-un chestionar al intrebarilor aparent deschise nu este intotdeauna clara. Evidentierea acestui gen de intrebare se face printr-o paranteza in care I se adreseaza operatorului “ Se adreseaza intrebarea fara a se citi sau arata subiectului variantele de raspuns.” Intrebarile aparent deschise nu trebuie confundate cu cele mixte, semideschise sau semiinchise. Sub una sau alta din aceste denumiri se desemneaza cazurile cand variantele de raspuns la o intrebare inchisa nu epuizeaza intreaga gama de posibilitati de a raspunde ceea ce conduce la incheierea seriei de variante cu una de genul : “altceva ,alta situatie,alt caz si anume …“ seria de puncte semnificand faptul ca aceasta situatie neprevazuta trebuie descrisa de catre subiect si inregistrata de catre cel care copleteaza chestionarul . Intrebarile semiinchise apar frecvent in cercetarile exploratorilor si/ sau in chestionarele folosite in ancheta- pilot cand gradul de cunoastere asupra amplitudinii capului de situatii posibile si asupra distributiei acestora este precar. Nicole Bertheir (1998) atrage atentia asupra caracterului ambiguu al intrebarilor semideschise; unii dintre respondenti se raporteaza la ele ca la intrebarile deschise luand deci in serios varianta “altceva, si anume” pe cand altii se axeaza pe variantele indicate ,ignorand celelalte posibilitati. Sugestia este ca in cele mai multe cazuri ,intrebarea sa apara inchisa fiind apoi dublata de una deschisa ,de tipul “Vedeti si o alta varianta /situatie de adaugat la lista de mai inaninte?”(Bertheir 1998). Pentru intrebarile inchise formele de prezentare grafica a variantelor de raspuns sunt destul de diferite . In cele mai multe sitautii variantele sunt asezate una sub alta dupa textul intrebarii si numerotate. Spre exemplu: “ Care este satrea dumneavoastra civila?” 1. Necasatorit 2. Casatorit 3. Vaduv 4. Divortat Sistemul de variante de raspuns al orcarei intrebari inchise trebuie sa satisfaca un numar de conditii elementare dintre care amintim : A ) trebuie sa fie complet , in sensul ca orice raspuns posibil trebuie sa-si gaseasca locul in gama variantelor prevazute ; B ) trebuie sa fie discriminatoriu intelegand prin aceasta ca doua situatii semnificativ diferite trebuie surprinse in variante de raspuns diferite ; C ) trebuie sa fie univoc adica unui raspuns sa ii corespunda o singura varianta dintre cele oferite. Aceasta din urma conditie pare a fi exagerata de vreme ce se cunoaste faptul ca este frecventa folosirea asa- ziselor intrebari cu posibilitati multiple de raspuns ,deci care permint alegerea simultana a doua sau mai multe variante. In cazul in care variantele de raspuns nu sunt in raport de exclusivitate,deci cand pentru unul si acelasi subiect se potrivesc mai multe situatii poate deveni interesanta aprecierea relativa a variantelor alese. Se ajunge la aceasta cale spre a descompune intrebarea initiala intr-un numar de subintrebari ( trei la numar) cu cel mult o singura varianta de raspuns , fiecare subintrebare corespunzand unei pozitii ierarhice : varianta aleasa pe primul loc , varianta aleasa pe al doilea loc etc. Nu ne putem permite insa sa evaluam in detaliu virtutile si limitele fiecareia dintre optiunile mentionate, insa e bine de retinut cateva chestiuni de principiu. Totodata daca dorim o ierarhie completa este bine sa nu uitam ca atunci cand seria de elemente este prea lunga ,subiectul va intampina dificultati serioase in a le analiza pe toate simultan asadar va recurge probabil si la aranjari aleatorii. In aunumite situatii metodele bazate pe ierarhii si comparatii in perechi pot duce la rezultate neclare atunci cand se realizeaza la nivel de grup agrearea preferintelor individuale. Aceasta problema este cunoscuta si sub numele de Paradoxul lui Condorcet . Ea evidentiaza faptul ca si in conditiile in care preferintele individuale sunt coerente , in sensul ca sunt tranzitive, preferinta colectiva poate sa nu respecte aceasta regula . Ca atare aceasta situatie devine neplacuta , spre exemplu atunci cand un partid vrea sa propuna o lista de candidati cu ocazia alegerilor locale. Revenind la problema formei intrebarilor din chestionar, putem reaminti faptul ca cel mai simplu sistem de raspuns la o intrebare inchisa este cel cu doua variante de raspuns care de regula pot fi interpretate in termeni de Da/Nu . Folosirea acestui gen de intrebari este posibila si la intrebarile factuale cand se cere precizarea existentei sau inexistentei unui lucru, efectuarea unei actiuni etc. si la cele de opinie cand subiectului i se pretinde o forma foarte transata de exprimare a parerii : este de acord sau nu de ceva are o opinie favorabila sau nefavorabila in legatura cu altceva . In cele mai multe cazuri cand vine vorba de opinii, lucrurile sunt mai comlexe gama de raspunsuri formand o scala ordinala care incearca sa surprinda gradual intensitatea unei opinii. Un exemplu pentru acest gen de intrebare ar putea fi: Cum credeti ca veti trai peste un an ? 1 Mult mai bine 2 ceva mai bine 3 aproximativ la fel 4 ceva mai rau 5 Mult mai rau In toate cazurile de acest gen se va constitui o scala de raspunsuri cu 3, 4 ,5 sau mai multe trepte chemate sa exprime opina persoanelor. Este evident ca folosirea acestui evantai de raspunsuri pleaca de la ipoteza ca opinia are o intensitate variabila de la o valoare minima, negativa la una maxima si numai faptul ca avem de a face cu o realitate ce nu imbraca o forma materiala ne impiedica sa construim un aparat de masura pentru a exprima exact satrea ei. Exista cazuri cand cercetatorul crede intr-o capacitate de autoanaliza a subiectului superioara celei implicate de folosirea catorva cuvinte pentru a desemna satrile respective. Spre exemplu: Cat de multumit sunteti de salariul primit? 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 |--|--|--|--|--|--|--|--|--|--| Total nemultumit Total multumit Intrebarile de opinie cu scale ordinale de forma celor analizate mai sus , ridica doua probleme 1. Daca scalei trebuie sau nu sa-i atribuim o pozitie centrala pentru a surprinde o opinie ce se plaseaza in zona mediana. 2. Daca celo 3, 4,5 sau mai multe variante de raspuns cu semnificatie apreciativa precum cele ilustrate mai sus trebuie sa le mai adaugam unul pentru a da posibilitatea oamenilor sa spuna “nu stiu”, “ n-am nicio opinie” . Motivul pentru care se ridica asemenea probleme este destul de evidenta. Pozitia mijlocie risca sa fie suprasolicitata din cauza ca ea va fi aleasa in afara celor care efectiv se plaseaza aici si de catre o parte din cei care nu au o opinie si de catre cei care au opinii radicale , dar iarsi nu li se pare ca e bine sa si le exprime. Experimentele metodologice arata ca dispributia raspunsurilor variaza semnificativ in functie de decizia de a folosi sau nu variata mijlocie sau varianta “nu stiu” . Omiterea variantei mijlocii mareste in conditii egale numarul nonraspunsurilor sau al optiunilor pentru “Nu stiu” , daca o asemenea posibilitate este oferita. Intr-un studiu dedicat acestor subiecte , Jean –Paul Gremy (1992) incearca sa prezinte atat o sinteza a celor mai cunoscute in domeniu cat si unele rezultate experimentale. Autorul francez subliniaza si adera la opinia lui Hubert Jacquart conform careia includerea si respectiv nonincluderea raspunsului median inseamna ajungerea la doua intrebari diferite a caror folosire depinde de o serie de circumstante sau de obiectivele cercetarii . De altfel aceasta idee nu este decat un caz particular al uneia mai generale pe care din pacate putina lume- mai ales utilizatorii sondajelor de opinie – o are in vedere. In fapt orice intrebare inchisa din chestionar ca entitate generatoare de sens si ca item la care se asteapta un raspuns este constituita in aceeasi masura din textul propriu-zis al intrebarii si din variantele de raspuns . Altfel spus variantele de raspuns nu sunt un apendice lipsit de importanta;ele fac parte integrata din intrebare si orice modificare a evantaiului acestor variante inseamna modificarea intrebarii.