METODOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICE

FACULTATEA DE PEDAGOGIE
PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR
CREDIS

AN :2 SEM :2

1. Documentare cu privire la chestionar si redactarea unei scurte

prezentari a instrumentului
Definitia chestionarului
Ancheta prin chestionar are ca obiectiv producerea unei cunoasteri stiintifice; astfel,
utilizam chestionarul in cazul in care trebuie identificate efectele anumitor factori sociali.
Chestionarul este o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de
imagini grafice cu functie de stimuli, in raport cu ipoteza cercetarii, care prin
administrare de operatori de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui
anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaza a fi inregistrat in scris.
Conceperea chestionarului
Prima operatie de selectie consta in delimitarea obiectului, a granitelor sale.
Totodata trebuie definite inca de la inceput, macar provizoriu, notiunile care vor sta in
centrul anchetei, cu scopul de a gasi indicatorii adecvati. Dificultatea in aceasta faza
consta in explicitarea unei proceduri pe care o practicam, cel mai adesea, inconstient.
Dupa ce am definit notiunea sau notiunile care constituie obiectul anchetei, terbuie
gasiti indicatori empirici, mijloace de a evidentia empiric, de a masura.
Inainte de a elabora un chestionar, trebuie realizate concomitent trei operatii:
→ lectura a ceea ce s-a scris despre tema studiata, cunoasterea modului in care
anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice conduita in cauza, a rezultatelor
si limitelor cercetarilor anterioare;
→ ascultarea a ce spun actorii sociali despre propriile practici, in scopul familiarizarii
cu practicile ce urmeaza a fi analizate; nu trebuie sa stii numai cum sa le vorbesti
indivizilor, cum sa le pui intrebari, ci si sa fii atent la modul in care ei descriu activitatile
la care participa;
→ elaboarea progresiva a unei problematici, a unei interogari retorice.
Clasificarea chestionarului
 Dupa continut
 Chestionare de date factuale- de tip administrativ, vizand fapte obiective,
susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane
 Chestionare de opinie- date de ordin subiectiv, imposibil de observat direct; se
studiaza si atitudinile, motivatiile si interesele, dispozitiile si inclinatiile unei
persoane
 Chestionare speciale - cu o singura tema; se utilizeaza in studierea pietei sau
comportamentului electoral

1
  Chestionare “omnibus”- cuprind mai multe teme; ofera posibilitatea de a
surprinde interactiunea si conditionarea acestora
 Dupa forma intrebarilor
1) Intrebari inchise (precodificate)- permit decat alegerea unor raspunsuri
dinainte fixate, existand astfel posibilitatea cuantificarii raspunsurilor cu ajutorul unei
scale. Acestea au cateva avantaje, cum ar fi: faciliteaza analiza statistica, sprijina
memoria celui anchetat, permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi, sporesc
anonimatul si securitatea celui anchetat. Inconvenientul acestui tip de intrebari este legat
de sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor.
2) Inrebari deschise (libere, postcodificate). Acestea lasa libertatea unei exprimari
personale, aducand un plus in cunoasterea particularitatilor populatiei. Un dezavantaj al
acestui tip de intrebari este ca sunt greu de codificat.
3) Intrebari mixte- au o parte inchisa si una deschisa; acesta din urma lamurind
sensul raspunsului inchis.
 Dupa modul de aplicare
a) Chestionare autoadministrate
Raspunsurile sunt inregistrate de insisi subiectii supusi investigatiei, eliminandu-se in
acest mod unul din factorii care influenteaza raspunsurile- personalitatea celui care aplica
chestionarul
b) Chestionare administrate de operatori de ancheta
Aceasta reprezinta modalitatea cea mai raspandita de culegere a datelor. In cazul
acestiu tip de chestionare foarte importanta este stabilirea contactului dintre persoana
anchetata si operatorul de ancheta. Este interzisa modificarea unui raspuns dupa ce s-a
trecut la urmatoarea intrebare. Totodata operatorul nu se va multumi, in cazul intrebarilor
inchise, sa incercuiasca codul, ci va consemna si comentarii. Administrarea
chestionarului prin intermediul operatorilor de ancheta presupune din partea acestora
respectarea unor reguli tehnice: studierea chestionarului, memorarea intrebarilor,
respectarea succesiunii intrebarilor, inregistrarea fidela a raspunsurilor, intervievarea
persoanelor indicate, pastrarea secretului profesional.

Structura chestionarului
2
 In functie de tipul de intrebari:

1) Intrebari introductive- sparg gheata si dau celui anchetat sentimentul de incredere.

Prima intrebare nu se va referi nici la date personale, nici la lucruri foarte
complicate si este bine sa fie inchisa (de tipul Da-Nu).
2) Intrebari de trecere- au ca scop marcarea in structura chestionarului aparitia unei
noi grupe de intrebari referitoare la o alta problema.
3) Intrebari filtru- au functie contrara tipului (2), asigurand controlul calitatii
raspunsurilor.
4) Intrebari bifurcate- separa sensurile pro si contra din raspunsurile subiectilor.
5) Intrebari “De ce?”- au functie de a provoca explicarea in raport cu diferite opinii
exprimate.
6) Intrebari de control- nu aduc informatii noi, ci verifica fidelitatea, constanta
opiniei exprimate.
7) Intrebari de identificare- servesc la analiza raspunsurilor din chestionar ( ex.:
intrebari privind vrsta, sexul, nivelul de scolarizare, situatia profesionala).

In functie de tehnicile de constructie ale chestionarului:

►Tehnica palniei- presupune trecerea de la general la particular; se formuleaza intrebari

libere urmate de intrebari inchise, avand ca scop determinarea raportului existent intre
comportamentul verbal si comportamentul efectiv.
►Tehnica palniei rasturnate-presupune trecerea de la particular la general.
►Efectul “halo”- defineste conatgiunea raspunsurilor, prin iradierea sentimentelor sau
organizarea logica a lor.
► Efectul de pozitie- reprezinta in macroplan ceea ce este efectul “halo” in microplan;
trebuie luat in considerare in special in cazul chestionarelor omnibus.

2. Elaborarea unui chestionar care sa identifice nevoi de invatare ale

elevilor/ nevoi de formare ale cadrelor didactice
CHESTIONAR
- Nevoi de formare ale cadrelor didactice –

3
Numele si Prenumele:.....................................................................
Profesia:.........................................................
Locul de munca:.......................................................................
Varsta:...................................................................................
Calificarea:..............................................................................

Intrebarea nr. 1
Considerati ca sunteti un cadru didactic de succes ?

О Da
О Nu
Intrebarea nr. 2
Considerati ca aveti nevoie de cursuri de formare ?

О Nu
О Poate
О Da
Intrebarea nr. 3
Considerati ca exista o legatura intre succesul unui cadru didactic si nevoia acestuia de
formare ?

О Da
О Nu
О Poate
Intrebarea nr. 4
La cate cursuri de formare continua ati participat in ultimul an ?

О 0-2
О 2-4
О >4
Intrebarea nr. 5
Considerati ca oferta de cursuri disponibila pe piata corespunde nevoilor dumneavoastra
de instruire si perfectionare ?

О Nu
4
 О Da
Intrebarea nr. 6
Considerati cursurile de formare depasite de nevoile actuale ale cadrelor didactice ?

О Da
О Nu
О Unele
Intrebarea nr. 7
Considerati ca nevoile de formare sunt in stransa legatura cu:

О Schimbarea mentalitatii elevilor o data cu trecerea timpului

О Modernizarea si introducerea de noi tehnici pedagogice
О Aparitia unor elemente noi in didactica
Intrebarea nr. 8
Considerati ca nevoia de formare va este impusa de:

О Parintii elevilor
О Conducerea institutiei de invatamant
О Elevii in sine
О Nevoia de a fi in pas cu noul
Intrebarea nr. 9
Ati fi de acord sa participati la cursuri de formare daca ar trebui sa le finantati
dumneavoastra ?

О Da
О Nu
О Depinde de curs
Intrebarea nr. 10
Ati participa la cursurile de formare daca nu v-ar fi impuse si participarea la acestea ar
depinde doar de optiunea dumneavoastra ?

5
 О Da
О Nu
О Poate

3. Interpretarea rezultatelor si formularea unor concluzii

In paginile urmatoare voi prezenta grafic situatia raspunsurilor la intrebari – dupa care
voi ofei concluziile necesare.
La intrebarea numarul 1 situatia raspunsurilor este prezentata in graficul urmator – este o
intrebare personala ce arata stima de sine si siguranta cadrului didactic in procesul pe care
il desfasoara zilnic – acuratetea urmatoarelor raspunsuri tine intr-o mare masura de
raspunsul la aceasta intrebare – o persoana ce nu considera ca este un cadru didactic de
succes va simti o nevoie de formare mult mai mare decat cei ce se considera deja de
succes si considera nevoia de formare pentru a fi in pas cu noile tendinte – sau pentru
imbogatirea experientei.

Considerati ca sunteti un cadru didactic de

succes?

Nu
20%

Da
Nu

Da
80%

La intrebarea numarul 2 nici un respondent nu a considerat ca nu are nevoie de cursuri de

formare – ceea ce ne arata ca exista o perceptie a tot ceea ce se intampla in jur in ceea ce
priveste pedagogia si psihologia copilului. Cadrele didactice au realizat ca nu vor fi
niciodata indeajuns de pregatite astfel incat nevoia unor cursuri de formare se simte atat
pentru cei ce se considera cadre didactice de succes cat si pentru cei ce inca nu se
considera de succes.

6
 Considerati ca aveti nevoie de cursuri de formare?

Poate
30%

Da
Nu

Nu Poate
0%
Da
70%

Intrebarea numarul 3 a fost pusa tocmai pentru a vedea daca respondentii sunt constienti
de legatura dintre nevoia de formare si succesul pe care il au cu clasa de elevi.
Raspunsurile afirmative in proprtie de 90% ne demonstreaza teoria si ne-o sustine –
cadrele didactice sunt constiente de nevoile pe care le au deoarece le experimenteaza
zilnic.

Considerati ca exista o legatura intre succesul

unui cadru didactic si nevoia acestuia de
form are?

Poate
10%

Nu
0%
Da
Nu
Poate

Da
90%

Intrebarea numarul 4 doreste sa stabileasca daca respondentii frecventeaza deja cursuri de

formare sau daca cunosc paleta oferita de firmele specializate pentru a stabili acuratetea
raspunsurilor la unele din intrebarile ce urmeaza a fi puse.

La cate cursuri de form are ati participat in

ultim ul an?

>4
2-4 0%
20%

0-2
2-4
>4

0-2
80%

7
Intrebarea numarul 5 este menita sa observe reactiile respondentilor cu privire la cursurile
deja existente si nevoile pe care acestia le percep. Aceasta intrebare este menita sa ne
arate faptul ca exista posibilitatea ca persoanele ce elaboreaza aceste cursuri sa nu fie la
curent cu nevoile de formare ale cadrelor didactice astfel intrandu-se intr-un cerc vicios
unde cadrele didactice incep sa se simta frustrate de faptul ca nu primesc sprijin in
incercarea de a se perfectiona.

Considerati ca oferta de cursuri disponibila pe

piata corespunde nevoilor dum neavoastra de
instruire?

Nu
40% Da
Da Nu
60%

Intrebarea nr. 6 a fost gandita tocmai pentru a nu se evita raspunsul la o intrebare

stanjenitoare dar reala – faptul ca in general tot ce ajunge este demult deposit de situatie
si trebuie sa incercam san e aliniem la alte tari europene ce pun un accent considerabil pe
formarea ulterioara si nu pe formarea teoretica. Intrebarea nu este foarte relevanta tocmai
din cauza perceptiei diferite pe care o pot avea personae diferite in aceeasi situatie.

Considerati cursurile de form are depasite de

nevoile actuale ale cadrelor didactice?

Unele Da
30% 30%
Da
Nu
Unele

Nu
40%

Cu ajutorul intrebarii nr. 7 s-a incercat crearea unei legaturi intre nevoia de formare si
evenimentele ce au loc in jurul cadrelor didactice.

8
 Conside rati curs urile de form are de pas ite de
nevoile actuale ale cadre lor didactice?

Schimbarea
mentalitatii
Aparitia elevilor
unor 17% Schimbarea
elemente noi mentalitatii elevilor
33%
Modernizarea

Aparitia unor
Modernizare elemente noi
a
50%

Intrebarea nr. 8 a fost pusa tocmai pentru a vedea daca nevoia de formare a cadrelor
didactice este constransa de institutia in care lucreaza acestea si de legile ce
reglementeaza legislatia din domeniu sau este chiar o perceptie continua si o nevoie reala

Considerati cursurile de form are

depasite de nevoile actuale ale cadrelor
didactice?

Parintii elevilor
Nevoia de a fi in 18% Parintii elevilor
pas cu noul
35% Conducerea Conducerea institutiei
institutiei
12% Elevii in sine

Nevoia de a fi in pas cu
noul
Elevii in sine
35%

Penultima intrebare este menita sa vada daca se creeaza vreo legatura intre partea
financiara si nevoia cadrelor didactice – exista riscul ca nevoia de cursuri finantate sa fie
mai mare decat nevoia exclusiva de cursuri de formare. Un cadru didactic care simte intr-
adevar o nevoie de formare o va simti pe aceasta chiar si daca va trebui sa isi finanteze
singur cursurile si o va face tocmai pentru a scapa de aceasta nevoie.

Ati fi de acord sa participati la cursuri de

form are daca ar trebui sa le finantati dvs?

Depinde de
curs Da Da
40% 40%
Nu
Depinde de curs
Nu
20%

9
Ultima intrebare reglementeaza interpretarea chestionarului – daca raspunsul majoritar
este negative intreaga paleta de nevoie de formare ale cadrelor didactice este predispusa
interpretarii gresite din cauza superiorilor.

Ati fi de acord sa participati la cursuri de

form are daca ar trebui sa le finantati dvs?

Poate
20%
Nu Da
0% Nu
Poate
Da
80%

Dupa cum putem observa din graficele de mai sus – exista nevoia de formare atat pentru
cadrele didactice ce se considera de success cat si pentru acelea ce nu se incadreaza in
aceasta categorie.
Nevoia de formare nu este impusa ci este perceputa de catre cadrele didactice ca fiind
ceva obligatoriu datorita schimbarii de mentalitate, de gandire si de percepere a tot ceea
ce ne inconjoara.
Faptul ca unele cadre didactice nu sunt hotarate daca si-ar finanta singure cursurile
necesare formarii – nu arata decat faptul ca acest lucru se presupune sau ar trebui sa il
includa fiecare institutie de invatamant in parte – avem de-a face cu un sistem care tine de
psihologia comportamentala – drept urmare este normal sa invatam tot timpul lucruri noi
pentru a le putea aplica cat mai corect.
Copiii, cei cu care cadrele didactice lucreaza sunt intr-o continua schimbare datorita
fenomenului de globalizare – de aceea nevoia pe care o simte cadrul didactic este
normala – deoarece teoria invatata candva acum nu se mai aplica – pe de alta parte acum
exista si alte mijloace de combatere a unor probleme cu care cadrul didactic se confrunta
zilnic si care inainte nu erau recunoscute.
In concluzie, as adauga faptul ca intregul studiut aplicat pe 10 respondenti in perioada 1-
23 iunie 2010 a aratat nevoia de formare perceputa de cadrele didactice si recunoscuta
public – fenomen ce ar trebui sa dea intregului sistem de formare de gandit.

10