ANEXA 1

Activitatea 1

1. Care este viziunea dumneavoastră în privinţa educaţiei şi formării? Cum anume aţi dori să
arate şi ce aţi dori să realizeze? Aveţi acum ocazia să visaţi la o lume educaţională ideală.
2. Acum întoarceţi-vă cu picioarele pe pământ, şi vedeţi cum vă poate ajuta învăţarea
centrată pe elev

Activitatea 2

1. Deşi există multe definiţii ale învăţării centrate pe elev, punctele cheie referitoare la ce
este şi ce anume presupune sunt incluse în următoarele afirmaţii. Citiţi-le şi căutaţi
cuvintele cheie referitoare la învăţarea centrată pe elev. Identificaţi aceste cuvinte cheie
folosind ceva colorat.
1. Odată ce aţi făcut aceasta, căutaţi cuvinte ce sunt cumva înrudite şi pregătiţi liste de
termeni înrudiţi.

Activitatea 3

1. Consemnaţi câteva din diferenţele pe care le vedeţi între elevul din educaţia tradiţională şi
felul în care arată el în această abordare alternativă.

Activitatea 4

1. Aduceţi-vă aminte de profesorii dumneavoastră de când eraţi elevi. Cum erau? Poate în
primul rand, erau felul de oameni pe care azi i-aţi alege să vă fie prieteni. Reflectaţi
câteva clipe la caracterele lor, şi consemnaţi câteva cuvinte cheie pe care le-aţi folosi ca să
îi descrieţi.

Activitatea 6

1. Opriţi-vă un moment şi gândiţi-vă din nou la experienţa dumneavoastră ca elev. Au

existat anumite materii care v-au părut uşoare şi în cazul cărora aţi fi dorit ca profesorul să
aibă un ritm mai rapid? Au existat altele în cazul cărora profesorii nu v-au lăsat destul
timp ca realmente să înţelegeţi în profunzime materialul?
1. Făcând încă un pas, puteţi acum explica aceasta luând în considerare propria personalitate
şi formaţie?

Activitatea 7

1. Cum aţi descrie obiectivul pe care caută să-l realizeze şcoala dumneavoastră? Folosiţi
aceasta ocazie pentru gândurile dumneavoastră. Vă poate ajuta să vă gândiţi ce anume i-
aţi spune unui potenţial elev sau părinţilor acestuia pentru a-i încuraja să-şi trimită copilul
la şcoala dumneavoastră mai degrabă decât în altă parte.

Activitatea 8

1. Gândiţi-vă la situaţia în care aţi învăţat ceva pentru dumneavoastră prin propriile eforturi
şi în felul pe care l-aţi ales. Consemnaţi aici ce anume aţi învăţat.
 2. Chiar dacă aţi apelat la cineva numit ‘profesor’ pentru ajutor, aţi învăţat folosind metoda
centrată pe elev. Reflectaţi la experienţa dumneavoastră de învăţare în această situaţie.
Trebuie să fi existat unele aspecte în legătură cu care aţi simţit că a fost mai bine decât
dacă vi s-ar fi predat formal.
3. Pot exista nişte dezavantaje privind învăţarea centrată pe elev, prin urmare consemnati
orice probleme sau puncte slabe pe care le-aţi observat.

Activitatea 9

1. Gândiţi-vă la propriul proces de învăţare. Ce anume vi se pare uşor şi ce anume mai dificil
şi care vă cere mai mult timp? După ce aţi făcut aceasta, uitaţi-vă mai jos şi vedeţi dacă
puteţi identifica vreun tipar în legătură cu punctele dumneavoastră tari şi slabe. Dacă vreţi
să mergeţi mai departe, puteţi completa un inventar al inteligenţei multiple.

Activitatea 10

1. Acesta este doar un prim pas privind felul în care învăţarea centrată pe elev sprijină
predarea abilităţilor cheie. Faceti o lista de abilităţi cheie şi identificaţi aspectele învăţării
centrate pe elev care credeţi că vă vor ajuta în predarea unora din aceste abilităţi cheie.

Fisa de evaluare

1. Gândiţi-vă la caracteristicile învăţării centrate pe elev pe care le-am examinat, şi

identificaţi-le pe acelea care credeţi că au legătură cu avantajele acestei abordări în
vederea învăţării pe parcursul întregii vieţi în România

2. Ce maniere de a grupa elevii ati mai folosit pe parcursul carierei didactice? Ce alte
maniere de grupare ati experimentat pe parcursul cursurilor de formare (initialå sau
continuå)?

3. Schitati un plan de actiune pentru a determina elevii så fie activi la ora dvs.

4. Reflectati asupra urmåtoarei afirmatii: Profesorul cu experientå este un profesor „mai

învåtat“ prin aceea cå pe parcursul activitåtilor cu elevii si-a aprofundat achizitiile de
specialitate si metodice. Altfel spus, a învåtat cu ajutorul elevilor pe care i-a învåtat!

5. In nu mai mult de 5 minute scrieti despre o achizitie dobânditå pe parcursul acestui capitol
si formulati o întrebare adresatå formatorului!
ANEXA 2

Activitatea 1

1. Ne interesează acei factori care influenţează ce vor să înveţe şi de ce, cum şi când vor să
înveţe, de asemenea când vor să fie evaluaţi. Discuţiile noastre ar trebui astfel conduse
încât să obţinem răspunsurile la aceste întrebări.

Puteţi îndeplini această activitate gândindu-vă la un elev pe care îl cunoaşteţi bine. Însă o
abordare şi mai bună ar fi să discutaţi cu unul dintre elevii dumneavoastră. Oricum aţi proceda,
încercaţi să obţineţi răspunsuri la următoarele întrebări:

 Ce vor elevii să înveţe? Nu-i lăsaţi să vă spună doar numele calificării pentru care
studiază, încercaţi să aflaţi ce subiecte îi interesează în mod special.
 De ce vor să înveţe aceasta şi ce le-a trezit interesul pentru acest subiect?

Aceste informaţii vă vor ajuta să hotărâţi ce informaţii să le predaţi şi ce aspecte doriţi să
evidenţiaţi.

Activitatea 2

1. Cum pot contribui opţiunile la predarea materiei dumneavoastră? Încercaţi să răspundeţi
cu elemente cât mai concrete.
2. Luati programe scolare si identificati elementele care plaseazå elevul în centrul propriei
formåri.
3. Ce sunt obiectivele de referintå? De ce sunt formulate ele din perspectiva „capabilitåtilor“
elevului? De ce sunt obiectivele de referintå elemente obligatorii ale programei?
4. Dar activitåtile de învåtare ce sunt? Care este relatia dintre obiectivele de referintå çi
activitåtile de învåtare? De ce sunt activitåtile de învåtare cu titlu de „exemple“ în
programå?
5. Ce alte activitåti de învåtare ati construit în vederea atingerii diverselor obiective de
referintå pe parcursul anilor de aplicare a programei? Activitåtile de învåtare pe care le
derulati cu elevii în claså sunt inventate pe loc sau le pregåtiti din timp?

Activitatea 3

1. Impårtåsiti colegilor experiente didactice în care ati grupat elevii pentru realizarea unei
sarcini.

2. Multi profesori evitå activitåtile de grup pe motiv cå sunt indisciplinate, „gålågioase“.
Dumneavoastrå ce pårere aveti?

3. Cum puteti grupa elevii?

Fisa de evaluare
 1. Realizati o planificare calendaristicå în spiritul achizitiilor dobândite în aceasta tema.
2. Realizati proiectarea unei unitåti de învåtare în spiritul achizitiilor dobândite în acest
capitol.

ANEXA 3
Activitatea 1

1. Dacå sunteti partizan al prelegerii, faceti un plan al unei lectii în care så tineti
seama de reperele furnizate, în vederea eficientizårii învåtårii elevilor.
2. Schimbati opinii cu alti colegi din scoalå dupå ce experimentati la claså metodele
prezentate pânå în acest moment. Evidentiati atât aspectele de succes ale aplicårii
cât çi neajunsurile. Analiza insucceselor vå poate furniza solutia de ameliorare.

Activitatea 2

1. Ce avantaje presupun Ciorchinele si Turul Galeriei?

2. Revedeti prezentarea metodei CUBUL si notati foarte sintetic, pentru uzul personal,
câteva idei legate de:
 utilizarea acestei tehnici,
 avantajele pe care le oferå,
 etapele de desfåsurare
3. Care dintre avantajele enumerate mai sus sunt reale din perspectiva experimentårii
discutiilor (la claså, cu elevii sau în scoalå, cu colegii)?

Activitatea 3

1. Proiectati si aplicati cât mai multe dintre metodele prezentate în acest subcapitol.
Observati comportamentele elevilor. Reflectati asupra felului în care se implicå în
activitåti. Cereti-le pårerea asupra utilitåtii fiecårei metode traduse prin activitatea
specificå proiectatå de d-vs. Care este metoda care are cel mai mare succes? De ce oare?
2. Faceti topul metodelor. Comparati topul dumneavoastrå cu acela al altui coleg. Cum
explicati diferentele care apar?
3. Reveniti la proiectul de unitate de învåtare realizat la finele capitolului anterior. Puteti
ameliora acum secventa activitåtilor de învåtare?

Activitatea 4

1. Incercati så definiti urmåtorii termeni: „problemå“, „situatie-problemå“,

„problematizare“, „rezolvare de probleme“.
 2. Dacå sarcina vi se pare dificilå sau dimpotrivå prea usoarå sau de dificultate medie,
sunteti invitati så cititi (pe roluri!) textul de mai jos.

Cum se poate måsura înåltimea unei cladiri cu un barometru?

Raspuns student (1): Se måsoarå lungimea barometrului, se leagå barometrul cu o sfoarå si se

coboarå de pe acoperisul clådirii; înåltimea cladirii = lungimea barometrului + lungimea sforii.

Studentul a fost dat afarå de la examen si a fåcut contestatie. Aceasta a fost acceptatå pentru cå a
fost considerat cå întrebarea nu impunea o anumitå solutie. Dar, de vreme ce råspunsul sau nu
edifica examinatorul asupra cunostintelor de fizicå dobândite la cursul respectiv, o nouå
examinare are loc.

Råspuns student (2): Se aruncå barometrul de pe clådire si se måsoarå timpul pânå la impactul cu
solul. Înåltimea cladirii = (g x t2)/2

Examinatorul, nemultumit, solicitå o altå solutie.

Råspuns student (3): Dacå este o zi însoritå, se açeazå barometrul pe clådire si se masoarå umbra
de pe sol. Cunoscând lungimea barometrului si a umbrei, totul se reduce la o simplå problema de
asemånare.

Examinatorul solicitå o altå solutie, si atrage atentia studentului cå este ultima sa çanså.

Råspuns student (4): Solutia pe care o açteptati de la mine bånuiesc cå este måsurarea presiunii la
sol si pe clådire – presiune care variazå cu înåltimea si determinarea înåltimii clådirii în functie
de variatia de presiune. Dar aceasta este o solutie de-a dreptul plicticoaså, de aceea vå mai propun
una:

[Raspuns student (5):] Se poate propune administratorului clådirii un târg avantajos: Imi puteti
spune în schimbul acestui frumos barometru care aste înåltimea clådirii...?

(Studentul era Niels Bohr, devenit ani mai târziu laureat al premiului Nobel!)

3.V-ati confruntat vreodatå cu genul de problemå de mai sus? De fapt câte feluri de probleme
discerneti în enuntul de mai sus?

4.Cu ce fel de probleme vå confruntati în viata de fiecare zi? Dar elevii ce probleme au? Faceti
câte o listå (profesor – elevi) cu problemele identificate. Comparati probleme ale lumii reale cu
problemele dintr-o culegere de matematicå.
Ce asemånåri si ce deosebiri constatati?

3. Observati tabelul urmåtor. El esentializeazå douå demersuri investigative reale. Datele celor
douå investigatii au fost organizate în functie de o serie de etape (pozitionate pe coloana 2). Pe
acest temei, paralelismul celor douå demersuri este izbitor.

4. Analizati informatiile oferite în fiecare dintre cele trei coloane ale tabelului de mai jos.
Discutati pe marginea corelatiilor posibile. Ce concluzii trageti?
 Domeniul stiintific, exterior
Etape ale investigatiei Domeniul didactic
scolii

La inceput de an scolar, elevii observå

cå celor trei copaci din curtea scolii nu
Un geolog descoperå o pådure de le cad frunzele în acelasi ritm – unul
■ observare
cedri uscati pe coasta Pacificului si-a pierdut complet frunzele, un al
doilea are multe frunze galbene,
ultimul este încå verde.

De ce s-au uscat cedrii? 5. manifestarea curio- De ce sunt copacii diferiti? Ei aråtau

zitåtii ab- solut la fel înainte de sosirea
Domeniul stiintific,
Toti copacii s-au uscat în Etape ale investigatiei toamnei!
Domeniul didactic
exterior scolii
aceeasi perioadå? 6. formularea
întrebårilor Copiii avanseazå mai multe
InEste
1964,
de un
vinåcutremur
activitateadin råspunsuri:
pornind de la Profesoara afe- nomenul
oferit are legåturå
grupului
Alaska a pro-
vulcanicå vocat în zonå)?
(prezentå cu soarele/
cunostinte care inves- cu
tigaexce- sul deapei
influenta apå/ cu
inundarea mai multor påduri anterioare lipsa apei/despre
cu solul otråvit/ cu vârsta
o brosurå creçterea
deCauza
pe coastå
poatesifidistrugerea
inundarea solului■ folosirea cercetårilor copacilor/ cu insecte parazite/
plantelor. Elevii au aflat cå cu
lor
cudin
apacauza
såratå apei sårate.
a oceanului? anterioare
7. avansarea ipotezelor anotimpul.
dacå rådåcinile sunt
Pådurea de cedri uscati se
înconjurate de apå, planta se
afla într-o zonå de subductie Copiii
îneacå s-au împårtit
în absenta în grupe fiecare
aerului.
similarå celei din Alaska ex- plorând una din ipotezele de mai
La datarea cu Carbon 14, a
sus. Verificarea facturilor de
rezultatsedimentelor
Analiza cå toti copacii dinau fost Deci pomula desfrunzit
cumpårare copacilor aera în
evidentiat cå
distruside
pådurea cucedri
aprox. 300 ani în
confirmå situatie de înec, cel cu frunze
au aceeasi vârstå si cå sunt identici ca
urmå. Analiza
existenta de sol
unui strat de anisip
infirmat galbene era aproxi- mativ solului a
■ colectarea de probe soi. Observarea umiditåtii
existenta unor depozite
între douå straturi de sol înecat,cåiarpomul
cel cudesfrunzit
frunze verzi
aråtat are
vulcanice.
argilos In plus
si bogat. trunchiurile
In nisip nu
au ■ propunerea unei explicatii era în afara pericolului.
rådåcinile mereu în apå, cel cu frunze
erau carbonizate – probå cå
fost gåsite fosile provenind posibile galbene le are adesea în apå, cel cu
pådurea
ocean.nu fusese atinså
este de
cå lavå. Ingrijitorul
din Concluzia frunze verziuda curtea
nu le de 3 ori în apå
are niciodatå
a avut loc un cutremur major pe såptåmânå,
desi solul în caredarsesolul
aflå fiind
este umed.
chiar înainte de sosirea în pantå, apa era retinutå în
pionierilor pe coasta de Vest zona copacului desfrunzit.

Copiii au scris o scrisoare

Publicarea rezultatelor
ingrijitorului comunicându-i
investigatiei a condus la noi
rezultatele investigatiei.
norme de seismicitate în
Acesta le-a multumit si a
constructii pentru statele din ■ impact asupra comunitåtii
modificat procedurile de
zona cerce- tatå în vederea
aspersare. La inceputul anu-
asigurårii clådirilor în caz de
lui çcolar urmåtor, toti copacii
cutremur major.
erau încå verzi.
Etapele investigatiei variazå dupå diferiti autori. Iatå mai jos pasii propusi în National Standards
for Science Education, 1996: observare, formulare de întrebåri, examinarea surselor de informare,
proiectarea investigatiei, colectarea, analizarea si interpretarea informatiilor, propunerea
råspunsurilor si a explicatiilor, comunicarea rezultatelor.

Cele 2 demersuri investigative sunt prezentate pe larg in Inquiry and the National Science
Education Standards: A Guide for Teaching and Learning, Center for Science,
Mathematics, and Engineering Education, The National Academies Press, Washington
2000;

6. Proiectati o investigatie pe care så o aplicati ulterior la claså.

Folositi reperele de mai jos:

 Porniti de la o întrebare (formulati întrebåri incitante, deschizåtoare de drumuri)

 Sugerati elevilor surse de informare
 Sprijiniti proiectarea investigatiei de cåtre elevi
 Urmåriti modul în care sunt colectate çi interpretate datele. Acordati ajutor când este
cazul.
 Incurajati propunerea de råspunsuri çi explicatiile
 Låsati elevii så-si foloseascå imaginatia pentru a gåsi forma de comunicare a rezultatelor

Activitatea 5
1. Ce alte discipline pot folosi studiul de caz. Faceti o listå de teme posibil de transformat în
subiecte/entitåti destudiat. Sunt cazuri demne de studiat în viata realå? De exemplu puteti
descoperi„cazuri“laTV(filme,documentare,emisiuni muzicale), în presa scriså, în viata
comunitåtii?
2. Sunt cazurile reale mai „palpitante“ pentru elevi? De ce?
3.Ce avantaje prezintå studiul de caz din perspectiva formårii elevilor dumneavoastrå?

4. Aplicati un proiectul didactic la claså. Notati reactiile elevilor si diverse aspecte care vi se par
relevante. Reveniti asupra proiectului si faceti corectii în functie de ceea ce observati cå se
întâmplå la claså. Ce învåtåminte trageti? Discutati cu un coleg si/ sau cu mentorul.

5. Identificati posibile teme de dezbatere (motiuni)

6. Adaptati grila de evaluare la obiectivele de referintå pe care le vizati. Aplicati planul. Notati
reactiile elevilor. Gåsiti solutii de ameliorare.

8.Urmårind exemplele anterioare, formulati cerinte cât mai clare pentru elevi, în fiecare etapå a
proiectului „O, brad frumos!“ Elaborati planul unui proiect, pornind de la urmåtoarele repere:

 Clasa?
 Unitatea de învåtare pe tema?
 Durata?
  Obiective de referintå vizate?
 Etape?
 Organizarea clasei?

Activitatea 6

1. Participati la un brainstorming pentru a lista teme de proiect utile scolii si/ sau
comunitåtii.
2. Decideti asupra unor teme pe care le-ati putea transforma în proiecte realizabile de cåtre
elevii scolii. Configurati planul proiectului.
3. Construiti cerinte specifice unei ore la alegerea dumneavoastrå
4. Construiti întrebåri gradate, pentru o orå la alegerea dumneavostrå
5. Construiti o întrebare specificå unei ore la alegerea
6. Pregåtiti un exemplu umoristic cf. explicatiei de la 5.

Fisa de evaluare

1. Alegeti un studiu de caz si proiectati activitatea cu elevii.

2. Proiectati o unitate de învåtare pe bazå de rezolvare de problemå.

3. Comparati studiul de caz cu alte metode pe care le-ati folosit din perspectiva achizitiilor –
cognitive si atitudinale – ale elevilor. Plasati studiul de caz în topul metodelor folosite de
dumneavoastrå.

4. Planificati o dezbatere. Nu este necesar så respectati întocmai timpul si continuturile

fiecårei etape.
ANEXA 4

PORTOFOLIU EVALUARE FINALA

1. Realizati o paralela intre predarea traditionala si predarea centrata pe elev, tinand

cont de rolul profesorilor si al elevilor in acest proces.
2. Realizati un proiect didactic pentru o lectie de predare centrata pe elev.
3. Descrieti o ora activa in care folositi una dintre metodete de predare/invatare
centrate pe elev.