CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ BACĂU

Str. Oituz, Nr. 24, Loc. Bacău, Jud. Bacău, Cod Poştal 600266
Tel/Fax: 0234.557300, Web: www.cjrae-bacau.ro, E-mail:

Avizat, Aprobat,
Coord. CJAP Bacău, Dir. CJRAE Bacău,
Prof. Diana Aprodu Prof. Alexandrina Scorțanu

TITLUL PROGRAMULUI:
„PAȘI CĂTRE O ÎNVĂȚARE CORECTĂ”
PROGRAM DE CONSILIERE DE GRUP

An școlar:
2019 - 2020

Unitatea de învățământ unde se implementează programul:

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE BĂLCESCU”

Profesorul consilier școlar ce implementează programul:

ALINA BRÎNZĂ

I. DOMENIUL: MANAGEMENTUL ÎNVĂȚĂRII ȘI AL INFORMAȚIEI

II. DESCRIEREA PROBLEMEI / MOTIVAȚIA PROGRAMULUI:

 „ Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa.”
Nicolae Iorga
Din observaţiile făcute am constatat că foarte mulţi elevi nu ştiu să înveţe. Cantitatea
mare de informaţii pe care trebuie să o proceseze, timpul scurt, nevoia de a opera cu
informaţia la un nivel tot mai abstract, îi obligă pe elevi să utilizeze metode şi tehnici de
învăţare eficientă. Clasa a V-a presupune adaptarea de la stilul de predare unic al
învăţătorului la o diversitate de stiluri proprii cadrelor didactice, de la evaluarea prin
calificative la evaluarea prin note. Pentru a facilita acest proces de adaptare consider
oportună desfăşurarea unui astfel de program.

III. SCOPUL PROGRAMULUI:

- Optimizarea învăţării prin adoptarea unui mod personal de învățare.

IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI:

1. Informarea elevilor privind stilurile de învăţare şi strategiile eficiente
corespunzătoare acestora;
2. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a strategiilor de învăţare pentru
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare;
3. Aplicarea şi exersarea strategiilor de învăţare însuşite în vederea eficientizării
stilului personal.

V. TIPUL BENEFICIARILOR:
- elevi de clasa a V-a
VI. DETALIEREA GRUPELOR:

GRUPUL NUME SI PRENUME ELEV CLAS

A

Grupul 1.

Grupul 2.

ETC...

VII. METODE ŞI MIJLOACE UTILIZATE:

VIII. PERIOADA DE DESFĂȘURARE:

- noiembrie 2019 - iunie 2020
 IX. SESIUNILE/ ACTIVITĂŢILE INCLUSE ÎN PROGRAM:

 ŞEDINŢA NR. 1 - DESPRE STILURILE DE ÎNVĂŢARE

 ŞEDINŢA NR. 2 - UNDE ŞI CÂND ÎNVĂŢ?
 ŞEDINŢA NR. 3 - CUM ÎNVĂŢ? Strategii de învăţare adecvate stilurilor
de învăţare
 ŞEDINŢA NR. 4 - CUM ÎNVĂŢ? Prelucrarea materialului de învăţat şi
antrenamentul memoriei
 ŞEDINŢA NR. 5 - „EXPERŢI ÎN ÎNVĂŢARE”

X. DETALIEREA SESIUNILOR /ACTIVITĂŢILOR INCLUSE ÎN

PROGRAM:

ŞEDINŢA NR. 1
DESPRE STILURILE DE ÎNVĂŢARE
Obiective Activităţi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee)
Să identifice Reguli ale participării la activităţile de grup
caracteristicile Exerciţiu de spargere a gheţii
stilurilor de „Ochiul furtunii în creier: învăţarea...”
învăţare  Propuneţi un scurt brainstroming „Ce este învăţarea?”
Listaţi caracteristicile acesteia pe o foaie de flipchart, apoi faceţi
precizările teoretice. (Învăţarea... creştere, memorare, achiziţionare,
schimb, înţelegere, organizare, reorganizare, interpretare, transformare,
valorizare.)
 Daţi exemple de activităţi de învăţare preferate, mai puţin
preferate, deloc preferate.
 Comentaţi citatele:
„Îndrăzniţi să învăţaţi!” (Horaţiu)
„Nu simt altă plăcere decât de a învăţa.” (Francesco Petrarca)
„Fiecare zi ne învaţă ceva nou.” (Euripide)
„Adevărat că mai cinstit lucru nu este în lume, şi mai scump şi mai curat,
decât omul procoposit de învăţătură.” (Mihail Sadoveanu)
Discuţii:
- Argumente pro sau contra acestor afirmaţii
- Alte proverbe despre învăţare
- De ce e important să învăţăm?
„Interviu despre învăţare”
Elevii vor răspunde la întrebări sub forma unui interviu. Încurajaţi
răspunsurile sincere. Discutaţi aspectele importante ale propriului
comportament în învăţare.(Anexa 1)
Elevii se vor familiariza cu caracteristici ale stilurilor de învăţare
completând Grila de autoevaluare a stilului de învăţare(Anexa 2 ) şi
Chestionarul de identificare a stilului de învăţare (Anexa 3).
În acest mod elevii îşi pot confirma stilul dominant, dar şi afla despre
particularităţile fiecărui stil
 Elevii vor identifica în Fişa de lucru (Anexa 4)caracteristici ale stilurilor
de învăţare
Discuţii:
 De ce este important să identificăm stilul de învăţare dominant?
 Credeţi că stilul de învăţare poate fi îmbunătăţit?
Pentru următoarea săptămână elevii îşi vor monitoriza programul zilnic
(2 zile de şcoală) Anexa 5

Anexa 1

Ghid de interviu

1. La ce te gândeşti când ai sarcina de a învăţa ceva?

2. Cu ce începi? Cum începi?
3. În cel fel progresezi?
4. Îţi faci un plan de acţiune? Care sunt paşii pe care-i urmezi?
5. Cum integrezi ceea ce ai învăţat în „bagajul” pe care îl ai deja?
6. Cu cine îţi place să înveţi?
7. Preferi să înveţi din ceea ce îţi prezintă altcineva?
8. Preferi să citeşti? Iei notiţe? Faci scheme? Foloseşti culorile pentru ideile importante?
9. Mesteci gumă în timp ce înveţi? Participi la aplicaţii practice?
10. În ce condiţii îţi place să înveţi?
11. Când consideri că ai/ai avut succes în învăţare.?

De ce este importantă învăţarea?

- pentru că te face o persoană mai educată;

- pentru că te face o persoană mai puţin ignorantă;
- pentru ca vei avea argumente atunci discuţi un anume subiect cu cineva informat;
- pentru că nu poti decide dacă vrei sau nu să stii ceva sau dacă este sau nu important
până nu ai învăţat despre el;
- pentru că s-ar putea să vezi lumea şi oamenii altfel decât până acum;
- pentru că s-ar putea transforma într-un prilej de reflecţie pentru tine;
- pentru că s-ar putea să găseşti ceva care te va ajuta să te cunoşti mai bine;
- pentru că învăţând îţi sporeşti încrederea în tine şi te dezvolţi.
 De ce să învăţăm?

 pentru dezvoltare şi succesul personal: suntem nevoiţi să ţinem pasul cu

schimbările care au loc în societate,
 pentru a avea rezultate cât mai bune: procesul instructiv “te învaţă să înveţi”,
 pentru a rezolva probleme complexe cu care ne confruntăm astăzi.

Pentru cine învăţăm?

o pentru mine însumi: eu sunt arhitectul dezvoltării personale, tu trebuie să vrei să

creşti, să te dezvolţi, să te provoci permanent să scoţi ce este cel mai bun din tine;
o pentru cei din familie: ajutându-mă pe mine pot să îi ajut şi pe ceilalţi;
o pentru societate, fiecare are un loc valoros in societate;
o pentru omenire: nimeni nu îţi poate garanta că nu poţi face ceva care va rămâne în
istorie.

Cum să studiezi permanent

 Fii treaz: fii atent la tot ce se întâmplă în jurul tău şi trage învăţămintele necesare;
 Fii interesat: pune-ţi întrebări şi găseşte răspunsuri la aceste întrebări, descoperă
lucruri noi;
 Exploatează-ți greşelile, ia-le ca pe oportunităţi de a învăța şi din eşecuri;
 Adoptă o atitudine pozitivă: nu respinge nimic până nu te-ai convins ca nu îţi
foloseşte la nimic;
 Învaţă să înveţi – perfecţionează-ţi modul de a învăţa.

Tehnici de automotivare

* elevii trebuie învăţaţi să îşi spună printr-un limbaj interior ca data viitoare vor obţine
rezultate mai bune;
* trebuie să deprindă folosirea celor mai bune metode de învăţare;
* este important să îşi argumenteze părerile, prin discuţii deschise la ore astfel încât
profesorul să îşi dea seama de atitudinea pe care aceștia o au faţă de şcoală, societate;
* prin colaborarea şi participarea activă la luarea unor decizii, elevii îşi pot dezvolta
propria motivaţie şi pot relaţiona mai bine cu colegii;
* elevii trebuie să îşi pună întrebări, să argumenteze şi să sintetizeze cele citite.
Anexa 2

Încercuieşte una din variantele corespunzătoare modului în care înveţi:

Când înveţi ceva nou, a Să foloseşti diagrame, postere, demonstraţii

preferi... b Să primeşti instrucţiuni verbale
c Să acţionezi pur şi simplu, să încerci găsirea soluţiilor
Când citeşti ceva, îţi a Să vizualizezi în mintea ta pasajele descriptive
place... b Să te bucuri de dialogul personajelor
Uneori să te bucuri de cărţi de aventuri, acţiune, dar ai
c prefera să nu citeşti
Când scrii ceva, a Să „vezi” cuvintele
încerci... b Să auzi cuvintele înainte de a le scrie
c Să scrii cuvintele pe o ciornă pentru a vedea dacă este
corect
Când te concentrezi a Distras(ă) de mişcare şi forfota din jurul tău
asupra unei b Distras(ă) de zgomote acolo unde înveţi
sarcini, te simţi... c În dificultate dacă stai o perioadă lungă de timp pe scaun

Când rezolvi o a Să notezi datele problemei şi să desenezi soluţiile pentru a

problemă, alegi... le vizualiza
b Să vorbeşti cu cineva (sau cu tine însuţi/însăţi)
c Să foloseşti obiecte concrete pentru a găsi soluţii

Dacă lucrezi într-o a Să urmăreşti intrucţiunile şi să te ghidezi după imagini

echipă, tu b Să auzi explicaţiile pentru ceea ce ai de făcut prin mijloace
preferi... audio-video
c Să ignori sarcinile şi să acţionezi direct
Când îţi aminteşti a Feţele persoanelor, nu şi numele lor
numele b Numele persoanelor, nu şi cum arată
persoanelor, îţi c Situaţia clară/contextul în care te-ai întâlnit cu acestea
aminteşti...

Când indici direcţia a Vizualizezi traseul sau desenezi o hartă

pentru b Dai informaţii clare şi precise
cineva, tu... c Îţi mişti corpul, poziţia, gesticulezi pentru a o îndruma

Când ai nevoie de a Să-ţi arate imagini, diagrame, desene în explicarea

ajutorul cuiva b soluţiilor
(teme, fişe etc.) tu ai c Să-ţi explice cum se rezolvă
dori... Să te încurajeze în acţiunile tale concrete până vei reuşi

Îţi poţi aminti cel mai a Ai notat-o

bine o listă cu b Ai repetat-o
propoziţii, cuvinte c Ai folosit degetele
dacă tu...
Nr. a = Nr. b= Nr. c=
Anexa 3
„Stiluri şi stiluri”
Răspundeţi, cu sinceritate, la întrebările din chestionarul de mai jos, ca să aflaţi ce stil de învăţare aveţi:
Nicioda Uneori Întotdea
Itemi tă 3 una
1 punct puncte 5
puncte
1 Înţeleg şi-mi amintesc cel mai bine informaţiile, atunci când le văd.
Memorez foarte bine atunci când particip cu întreg corpul (mişcări,
2
atingeri) la activităţi.
3 Particip cu bucurie la discuţii.
4 Decorez spaţiul personal de învăţare.
5 Prefer să ascult ştirile la radio, mai mult decât să le citesc în ziare şi reviste.
6 Vorbesc cu ceilalţi când învăţ ceva nou
7 Prefer să văd cuvintele scrise
8 Îmi place să folosesc computerul în învăţare.
9 Îmi place să recit versuri.
Îmi place să scriu sarcinile pe care le am de făcut şi numerele de
10
telefon.
11 Îmi amintesc foarte bine sarcinile verbale.
12 Am o bună coordonare motrică.
13 Îmi place să vizualizez ceea ce am de învăţat.
14 Prefer activităţile manuale şi fizice.
15 Înţeleg cel mai bine informaţiile, atunci când le aud.
16 Învăţ rapid dacă exersez în activităţi practice
17 Am nevoie de sarcini scrise.
18 Mă joc cu mici obiecte, în timp ce învăţ, muncesc sau ascult profesorul la ore.
19 Mă bucur când particip la activităţi artistice vizuale.
20 Folosesc hârtia şi creionul pentru a învăţa şi memora ceva.
21 Îmi amintesc foarte bine ceea ce fac.
22 Memorez cel mai bine prin repetiţii verbale şi prin discuţii cu voce tare.
23 Mă bucur atunci când acţionez.
24 Întâmpin probleme în ascultarea şi înţelegerea unei lecturi.
25 Îmi place „să mestec ceva”, să mănânc atunci când învăţ.
26 Îmi este greu să învăţ când este linişte şi tăcere
27 Am probleme dacă stau mult timp într-un singur loc.
28 Am nevoie să discut ideile pentru a le înţelege.
Înţeleg ceea ce învăţ dacă folosesc diagrame, tabele, hărţi, scheme, schiţe, idei
29 principale, postere, fotografii.
30 Repet numărul de telefon cu voce tare pentru a-l reţine
Calculaţi scorul şi... stilul de învăţare!
Număr Puncte Număr Puncte Număr Puncte
1 3 2
4 5 8
7 6 12
10 9 14
13 11 16
17 15 18
19 22 21
20 26 23
24 28 25
29 30 27
Total puncte Total puncte Total puncte
Stil de învăţare Stil de învăţare Stil de învăţare
vizual auditiv kinestezic
Anexa 4
Fişa de lucru 1
Caracteristicile stilurilor de învăţare
Notaţi cu A, V sau K caracteristicile corespunzătoare stilurilor de învăţare

Memorează ceea ce aud şi ceea ce se spune

Memorează ceea ce fac şi experienţele personale la care au participat cu mâinile
şi întreg corpul (mişcări şi atingeri)
Preferă discuţiile din clasă şi cele în grupuri mici
Memorează ceea ce scriu şi citesc
Îşi amintesc foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le-au exersat şi le-au
aplicat în practică (memorie motrică)
Îşi amintesc foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale/orale
Preferă folosirea instrumentelor şi lecţiile în care sunt implicaţi activ/
participarea la activităţi practice
Preferă prezentările şi proiectele vizuale
Înţeleg cel mai bine informaţiile pe care le aud
Îşi amintesc foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi
Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd
Manifestă o bună coordonare motorie

Anexa 5

Nume şi prenume:....................................
Ziua :............................
 INTERVAL
NR. ORE
ACTIVITATEA ORAR

ŞEDINŢA NR. 2
UNDE ŞI CÂND ÎNVĂŢ?

Obiective Activităţi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee)

Să conştientizeze Pe baza temei pe care au avut-o, elevii vor discuta despre cum îşi
importanţa principiilor organizează timpul (odihnă/studiu, activităţi obligatorii, responsabilităţi,
de igienă a muncii priorităţi, timp liber, cât de organizaţi sunt, care sunt dificultăţile pe care le
intelectuale au în realizarea activităţilor cotidiene şi în planificarea lor).

„Mediul de învăţare”
Ce înseamnă mediul de învăţare?
Descrieţi mediul actual în care înveţi!
Descrieţi mediul în care ţi-ar place să înveţi!

Aşa cum organismul are nevoie de igienă personală, la fel şi creierul,

Să demonstreze sistemul nervos, are nevoie de igiena muncii intelectuale.
abilităţi de planificare a Fişa de lucru(Anexa 6 ) ajută elevii să identifice punctele tari şi slabe ale
învăţării (stabilirea mediului lor de învăţare.
obiectivelor, Fiecare elev îşi va propune ca obiectiv pentru următoarea şedinţă
planificarea timpului de îmbunătăţirea unui punct slab identificat.
studiu) Timpul de învăţare – reguli în planificarea timpului
Identificarea priorităţilor
Condiţii ale unei învăţări eficiente

Elevii vor încerca să planifice activităţile de învăţare într-o săptămână de

şcoală respectând regulile de igienă a muncii intelectuale.

Anexa 7

Reguli de igienă a muncii intelectuale

A. Creează-ţi o ambianţă de studiu cât mai avantajoasă!

1.poziţia cea mai avantajoasă pentru studiu este pe scaun în faţa mesei;
2. materialul de studiu trebuie să fie înclinat la 30 de grade de planul orizontal al mesei de studiu;
3.distanţa optimă până la sursa de citire este de 25-30 de centimetri;
4.sursa de lumină cea mai potrivită pentru studiu este de 60 de wati şi trebuie să vină din partea
stângă spre materialul de studiu;
5.sursele perturbatoare trebuie izolate;
6. camera trebuie aerisită;
7.temperatura în camera de studiu trebuie să fie de 18-23 de grade C, umiditatea de 30-40%
8.culorile pereţilor camerei influenţează învăţarea: galbenul, roşu, albastrul induc stări afective
nepropice studiului eficient. Tonurile de verde deschis induc în cameră o atmosferă calmă,
odihnitoare şi sunt profitabile pentru studiu;

B. Respectă-ţi organismul!

1. hrana adecvată, somn, igienă fizică, sport...

2. evitarea surmenajului, oboselii intelectuale prin înlăturarea perioadelor de învăţare în asalt,
subsolicitare şi suprasolicitare; prevenirea lor prin alternarea perioadelor de activitate
intelectuală şi perioade de recreere şi odihnă astfel:
a. după fiecare 40-50 de minute de concentrare este necesară o pauză de 5-10 minute;
b. alternaţi în învăţare, disciplinele sau temele "mai uşoare" cu cele mai "grele", dar
mai ales disciplinele sau lecţiile cu caracter intuitiv, cu un nivel scăzut de abstractizare şi un
grad mai mare de aplicabilitate, deci cele care se bazează pe imagini sau reprezentări concrete
(biologie, geografie etc.) cu discipline cu un grad ridicat de abstractizare, bazate pe noţiuni,
categorii şi raţionamente complexe;
3. celula nervoasă nu se reface deplin decât în timpul somnului (7 -8 ore de somn pe zi sunt
necesare pentru a dormi);
4. organismul trebuie să alterneze activităţile fizice cu cele intelectuale pentru a se echilibra
fiziologic;
5. energizantele trebuie evitate şi înlocuite cu exerciţii de relaxare, deconectarea prin
intermediul muzicii etc.
6. în fiecare zi trebuie făcută mişcare deoarece creierul face parte dintr-un organism mult mai
complex cu nevoi proprii!

Ce reguli nu respect şi voi încerca să le aplic pentru a învăţa mai bine?

..................................................................... ....................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

ŞEDINŢA NR. 3
CUM ÎNVĂŢ? Strategii de învăţare adecvate stilurilor de învăţare

Obiective Activităţi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee)

Să elaboreze un Elevii vor împărtăşi modul în care au reuşit să-şi planifice activităţile de
program săptămânal învăţare, ce au aplicat, ce au reuşit, ce beneficii au avut, ce dificultăţi au
Să identifice întâmpinat în programul săptămânal.
strategiile utilizate Elevii vor fi împărţiţi pe grupe, în funcţie de stilul dominant şi vor găsi
în cadrul situaţiilor strategii folosite la învăţarea lecţiei “Substantivul”
învăţate Discuţii:
Este importantă utilizarea unor strategii de învăţare adecvate diferitelor
stiluri de învăţare?
Să identifice Care este rolul acestor strategii?
strategiile eficiente Toţi elevii cu un anumit stil de învăţare folosesc aceleaşi strategii?
pentru dezvoltarea
stilului propriu de Vor primi fişa: Strategii eficiente adaptate stilului de învăţare (Anexa 7)
învăţare şi o dată cu familiarizarea cu acestea, elevii vor bifa strategii pe care le-au
folosit, care au fost mai eficiente şi în ce situaţii, strategii noi, neutilizate
Să utilizeze strategii şi vor identifica 1-2 strategii pe care le vor aplica pentru dezvoltarea
de învăţare adaptate stilului de învăţare preferat.
stilului de învăţare
dominant Discuţii:
Cum poate fi dezvoltat stilul de învăţare?
Care modalităţi credeţi că fac mai eficientă învăţarea?
Care ar fi beneficiile utilizării unor astfel de instrumente?
Elevii vor prezenta o strategie noua utilizată în învăţarea lecţiei de
geografie

Anexa 7

Strategii pentru dezvoltarea stilului de învăţare vizual!

 Luaţi notiţe! Reprezintă cea mai eficientă cale pentru o învăţare de lungă durată.
 Priviţi persoana cu care vorbiţi! Vă ajută la concentrarea asupra sarcinii de învăţare.
 Alegeţi un loc de învăţare liniştit! Dacă este necesar puteţi folosi căşti, pentru a nu
vă distrage atenţia din cauza zgomotului. Unele persoane preferă în timp ce învaţă să
asculte în fundal, o muzică liniştită „soft”. Cei mai mulţi cu acest stil de învăţare
învaţă cel mai bine singuri.
 Dacă nu aţi înţeles ceva din ceea ce a spus cadrul didactic, întrebaţi-l politicos dacă
vă poate repeta sau explica din nou.
 Când învăţaţi luaţi multe notiţe şi explicaţi-le detaliat, în josul paginii sau unde
doriţi. Dacă folosiţi notiţele altcuiva, rescrieţi-le, daţi-le o notă personală! Vă veţi
aminti mult mai bine!
 Utilizaţi marcatoarele (culori, markere etc.) pentru a sublinia ideile principale!
 Înainte de a începe o sarcină/ temă pentru acasă stabiliţi-vă obiectivele şi scrieţi-le.
Afişează-le! Să fie cât mai vizibile, să vă atragă atenţia, să fie uşor de citit.
 Înainte de a citi un capitol sau o carte, treceţi în revistă, „scanaţi” imaginile,
fotografiile, schemele, titlurile etc.
 Alegeţi spaţiul de învăţare (birou, bancă, masă de lucru etc.) departe de uşă şi
ferestre, nu în faţa clasei.
 Notaţi ideile principale pe cartonaşe colorate (lb. engl. „flashcards”), apoi
verificaţi-le!
 Dacă este posibil, folosiţi diagrame, hărţi, postere, filme, video, programe
computere, atunci când studiaţi, când aveţi de pregătit o temă sau când faceţi o
prezentare.
 Strategii pentru dezvoltarea stilului de învăţare auditiv!

 Studiaţi cu un coleg(ă), prieten(ă)! Astfel puteţi discuta cu acesta despre materialul

de învăţat, vă auziţi unul pe celălalt, vă clarificaţi.
 Spuneţi cu voce tare informaţiile pe care doriţi să vi le amintiţi mai mult timp.
 Întrebaţi cadrele didactice dacă puteţi prezenta temele sau munca voastră sub forma
unei prezentări orale sau pe o casetă audio.
 Înregistraţi casete audio cu punctele importante pe care vreţi să vi le amintiţi şi
ascultaţi-le în mod repetat. Este foarte folositor pentru învăţarea materialelor în
vederea participării la teste sau examene.
 Când citiţi, parcurgeţi rapid de la un capăt la altul textul, priviţi imaginile, titlurile
capitolelor, alte indicia şi spuneţi cu voce tare ce idei sunt transmise în carte.
 Confecţionaţi cartonaşe colorate cu ideile de bază pe care doriţi să le învăţaţi şi
repetaţi-le cu voce tare.
 Folosiţi culori diferite care să vă ajute memoria.
 Stabiliţi obiectivele pentru teme şi verbalizaţi-le. Spuneţi obiectivele, etapele de
lucru cu voce tare de
 fiecare dată când începeţi rezolvarea sarcinilor.
 Citiţi cu voce tare ori de câte ori este posibil! Repetaţi şi priviţi într-o oglindă.
Aveţi nevoie să auziţi cuvintele pe care le citiţi pentru a le înţelege mai bine sensul.
 Calculaţi cu voce tare, când faceţi calcule matematice, utilizaţi foi de matematică
pentru a încadra corect coloanele şi a efectua corect rezultatele.
 Repetaţi ce culori folosiţi şi ce imagini în notiţele pe care le luaţi, în exerciţiile din
carte, în fişele de lucru.

Strategii pentru dezvoltarea stilului de învăţare tactil-kinestezic!

 Pentru a memora, plimbaţi-vă şi spuneţi cu voce tare ceea ce aveţi de învăţat,
folosind notiţele.
 Când citiţi o scurtă povestire sau un capitol dintr-o carte, realizaţi “abordarea
întregului ca o parte”. Respectaţi următoarea succesiune: urmăriţi imaginile, citiţi
titlurile capitolelor, citiţi primul şi ultimul paragraf, identificaţi “emoţiile şi
sentimentele” transmise. Treceţi în revistă scurta povestire/ capitolul, de la sfârşit la
început, paragraf cu paragraf.
 Nu-i deranjaţi pe cei din jurul vostru, dacă sunteţi o fire agitată, nervoasă.
 Faceţi exerciţii pentru mâini, degete, picioare, tălpi, părţile corpului, practicaţi un
sport, jucaţi-vă cu o minge de tenis sau cu ceva similar.
 Este posibil ca nu întotdeauna să studiaţi cel mai bine la birou sau în bancă. De aceea,
încercaţi să studiaţi într-un spaţiu adecvat, folosind un scaun confortabil, chiar un
şezlong cu o pernă de sprijin, unde vă şi puteţi relaxa în acelaşi timp.
 Studiaţi cu muzică în fundal (de ex. muzica barocă, clasică este cea mai
recomandată faţă de o muzică zgomotoasă, de ex. heavy-metal).
 Decoraţi clasa, mediul în care lucraţi cu hârtie colorată. Acoperiţi banca, biroul, masa
cu un model creat de fiecare.
 Alegeţi culoarea favorită care vă ajută să vă concentraţi. Această tehnică este numită
fond de culoare (lb. engl. „colour grounding”)
 Citiţi prin folii transparente colorate, care ajută la concentrarea atenţiei. Înainte de
a alege culoarea potrivită, încercaţi o varietate de culori.
 Luaţi frecvent mici pauze! Dar asiguraţi-vă că vă întoarceţi repede la lucru. Un orar
efficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauză.
 Ca tehnică de învăţare şi memorare, ţineţi ochii închişi şi scrieţi ideea în aer sau pe
o suprafaţă, de ex. pe bancă cu degetul. Găsiţi imaginea şi sunetul cuvintelor în
minte. Mai târziu, când vreţi să vă amintiţi informaţia, închideţi ochii şi încercaţi să
vedeţi cu ochii minţii şi să auziţi ideile învăţate anterior.
 Când învăţaţi o nouă informaţie, confecţionaţi cartonaşe colorate în care să includeţi
ideile esenţiale, cuvintele cheie.

ŞEDINŢA NR. 4
CUM ÎNVĂŢ? Prelucrarea materialului de învăţat şi antrenamentul memoriei
Obiective Activităţi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee)
Să identifice Elevii vor analiza în termeni de puncte tari/puncte slabe felul în care
condiţiile unei au aplicat noua strategie la geografie şi-şi vor propune exersarea şi
învăţări eficiente îmbunătăţirea ei.
Să descrie strategii de Vor primi fişa despre cum putem facilita înţelegerea materialului,
organizare a memorarea şi utilizarea ulterioară a acestuia (Anexa 8)
materialului Avănd ca suport o lecţie de istorie vor aplica tehnici de prelucrare a
materialului (citire integral, pe fragmente, plan de idei, cuvinte cheie
Să exerseze strategii etc.)
potrivite de prelucrare Activităţi de dezvoltare a memoriei
şi reactualizare a “Campionul numerelor”
materialului de studiat Fiecare elev va primi un bileţel cu 15 numere şi va avea la dispoziţie
3 minute pentru a le memora.
Jucătorul va primi, sau va pierde câte 10 puncte pentru fiecare număr
spus bine, respectiv greşit. Pentru reproducerea numerelor în ordinea
exactă mai primesc un bonus de 50 puncte.
La fel se poate juca şi “Campionul cuvintelor”
Se propun elevilor şi alte modalităţi prin care în fiecare zi îşi pot
antrena memoria, aşa cum fac sportivii cu organismul lor pentru a
obţine performanţe .
Anexa 9
Anexa 10
Să întocmească un jurnal de învăţare în care să descrie experienţele
importante în acest proces (durată, strategii, tehnici noi aplicate,
efortul depus, grad de satisfacţie, rezultate obţinute etc.)

Anexa 8

Fixaţi-vă obiective şi scopuri precise ale învăţării

 Autosugestionaţi-vă pozitiv, dezvoltaţi-vă încrederea, nu vă descurajaţi în faţa

obstacolelor, priviţi mai departe!
 Caută ideea-cheie a textului!
 Înţelege ideea generală a textului fără a memora amănunte nesemnificative!
 Începe să studiezi cu materii dificile!
 Nu învăţa noaptea!
 Acordă-ţi note pentru calitatea celor învăţate

Modalităţi de prelucrarea şi înţelegerea materialului:

o Citeşte cu atenţie textul/lecţia în întregime,

 o Subliniază sau scrie cuvinte/expresii neînţelese şi explică-le folosind diferite surse:
dicţionar, internet, o persoană,
o Împarte textul în fragmente,
o Citeşte fiecare fragment şi scoate ideea, întrebarea la care poate răspunde,
o Elaboraţi planul textului atunci când învăţaţi (ideile principale),
o Utilizaţi fişe colorate: roşu generează activism mintal şi abundenţă asociativă;
galbenul stimulează şi întreţine starea de vigilenţă, sporeşte capacitatea de
concentrare a atenţiei; verdele facilitează deconectarea nervoasă, imaginaţia,
o Definiţiile, denumirile, formulele trebuie învăţate corect de la început (dezvăţarea este
de zeci de ori mai grea decât învăţarea),
o Raportaţi cunoştinţele însuşite la ce ştiaţi şi găsiţi la ce pot folosi în viaţa de zi cu zi,
o Poţi să iei notiţe şi individual, nu numai cele date de profesor,
o Ele pot fi sub formă de schemă, tabel, întrebări, idei principale(plan), conspect, fişă,
o Realizează analogii (exemplu: inima este ca o pompă care alimentează cu sânge
întregul organism).

Recomandări pentru dezvoltarea memoriei:

• subliniaţi ideile principale, definiţiile, foloseşte evidenţiator,

• marcaţi cuvintele-cheie la marginea textului,
• atunci când materialul este de întindere mare, împărţiţi-l în secvenţe şi scoateţi ideile
principale, pe care le notaţi pe o hârtie,
• concentraţi-vă asupra textului de citit,
• reveniţi asupra pasajelor mai dificile,
• alcătuiţi în scris planuri, scheme ale lecţiilor aşezaţi-vă pe birou 2-3 fişe peste care vă veţi
arunca privirea timp de câteva zile. Apoi înlocuiţi-le cu alte fişe.
• puteţi să vă prefaceţi că sunteţi un profesor ce-şi ţine lecţiile în faţa elevilor puteţi recurge
şi la casetofon!
• recurgeţi la pauze scurte - mai des după pasaje mai dificile.
Repetiţia:
- număr optim: să nu depăşească 50% din numărul iniţial de repetiţii folosit pentru
însuşirea materialului;
- repetiţia eşalonată: nu comasată (materia pentru teză: câte o oră în trei zile decât 3
ore înaintea tezei);
- interval: între 5-20 minute 1-2 zile imediat după memorare;
- repetiţie globală - material cu volum mic repetiţie secvenţială (parţială) - volum
mare este obligatoriu să repetaţi materialul în ziua a treia, a şasea şi a zecea de la
începerea studiului.
• Înainte de culcare încercaţi o reamintire generală a evenimentelor din timpul zilei.
 Mnemotehnici sau trucurile de memorare
o Tehnica grupării(criteriu)
o Tehnica asociaţiilor
o Tehnica numerică
o Tehnica topică
o Tehnica lanţurilor
o Tehnica perechilor antonime
o texte melodice pentru reţinerea diverselor structuri (Hai Lina că RăBdarea Costă
Franci -pentru coloana I a sistemului periodic al elementelor)
o acronimele (ROGVAIV - spectrul de culori al curcubeului)

Cinci trucuri pentru a întreţine şi dezvolta memoria

1. Ţineţi un jurnal intim

2. Observaţi lumea - priviţi tot ceea ce se întâmplă în jurul dvs.
3. Învăţaţi în fiecare zi ceva nou: o poezie, cuvinte noi
4. Vizualizaţi pe „ecranul mintal" locuri: camerele casei, strada, biroul; încercaţi să
regăsiţi cât mai multe detalii (obiecte, culori)
5. Anticipaţi - vizualizaţi drumul spre şcoală, magazine etc.

Învăţaţi pentru viaţă, nu pentru note, examene, premii, laude, părinţi!

( motivaţia intrinsecă)

Ştiaţi că?...

Reţinem:
10% din ce citim

20% din ce auzim

30% din ce vedem

50% din ce vedem şi auzim în acelaşi timp

80% din ce spunem

90% din ce spunem şi facem în acelaşi timp

Anexa nr. 9
JOC DE CONCENTRARE A MEMORIEI
 Vârsta: de la 3 la 12 ani
 Durata: 20 minute
 Obiective: creşterea abilităţilor de concentrare prin:
recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar câteva minute
 Echipament:
obiecte cu care copilul este familiarizat: rechizite, jucării etc.
 Desfăşurare:
Faceţi o listă cu toate obiectele.
Aşezaţi obiectele pe o masă, pe o arie mică pentru a putea fi acoperite cu o
faţă de masă.
Specificaţi cantitatea de timp pe care copiii o pot utiliza pentru a studia
obiectele.
Alocaţi copiilor timp să studieze aceste obiecte, iar apoi acoperiţi-le.
Cereţi copiilor să scrie sau să spună numele tuturor obiectelor pe care şi le
pot reaminti.
Pe măsură ce abilităţile copilului cresc creşte numărul de obiecte.
 Variantă:
Scoateţi câteva dintre obiecte şi cereţi copiilor să specifice ce aţi luat
Pentru a face jocul mai dificil modificaţi locul articolelor rămase înainte de a
le prezenta din nou.
ACUM ÎL VEZI, ACUM NU-L VEZI
 Vârsta: de la 3 la 10 ani
 Participanţi: sub 6 ani individual, peste 6 ani în grup
 Durata: 20 minute
 Obiective: creşterea abilităţilor de concentrare prin:
recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar 1 minut
testarea memoriei de scurtă durată
 Echipament:
Tavă, 10 – 20 de obiecte micuţe (ca radiera, creionul, bile, etc.), o bucată de
pânză, hârtie şi creioane pentru a scrie ce-şi amintesc.
 Desfăşurare:
Luaţi o tavă mai mare (o tavă de servit cafea este foarte bună)
Puneţi 10 – 20 de obiecte pe tavă şi apoi acoperiţi-le cu o bucată de pânză.
Spuneţi-le participanţilor că aveţi un număr de obiecte pe tavă şi că doriţi ca
ei să-şi amintească cât mai multe posibil. De asemenea, precizaţi elevilor că ei au
doar un minut pentru a privi obiectele.
Apoi, descoperiţi obiectele şi porniţi cronometrul. După un minut acoperiţi
obiectele la loc.
Cereţi elevilor să scrie toţi itemii pe care şi pot aminti. Cei care-şi amintesc
cât mai mulţi itemi sunt declaraţi câştigători.
Există itemi care au fost uitaţi de către toţi elevii? Puteţi să-i învăţaţi pe copii
tehnici de memorare şi să repetaţi experimentul.
Anexa nr. 10
AM FOST LA PIAŢĂ
 Vârsta: de la 3 la 12 ani
 Durata: 20 minute
 Participanţi: 4 - 12
 Obiective: dezvoltarea capacităţii de memorare
 Desfăşurare:
Primul jucător începe să spună o listă. De exemplu, "Am fost la piaţă şi am
cumpărat căpşuni", al doilea spune "Am fost la piaţă şi am cumpărat căpşuni şi
jambon", etc.
Jocul continuă cu memorarea întregii liste şi redarea ei fără a uita formula
introductivă.
Primul care greşeşte primeşte o pedeapsă hazlie.
Fiecare participant poate adăuga la listă orice obiect doreşte.

JOCUL MARTORILOR
 Vârsta: de la 6 la 18 ani
 Durata: 30 minute
 Participanţi: întreaga clasă
 Obiective:
1. dezvoltarea capacităţii memoriei episodice
2. explorarea mărturiilor oculare
 Desfăşurare:
Fără a-i anunţa pe elevi plănuiţi cu cineva (un profesor sau un elev) să vină la
voi în clasă. Să-i spunem acestei persoane persoana “X”. X va face în clasă câteva
lucruri cum ar fi:
 Schimbă ora pe ceas
 Ia o carte şi o pune în geantă
 Şterge tabla
 Închide fereastra.
 Vorbeşte cu cineva.
Înainte ca X să vină în clasă toţi elevii lucrează sau citesc în băncile lor.
Când X intră în clasă foarte mulţi elevi vor fi curioşi să vadă ce face.
După ce X părăseşte clasa, cereţi elevilor să scrie toate lucrurile care s-au
întâmplat. (puteţi face aceasta imediat după ce a plecat X sau mai târziu).
Odată ce fiecare a terminat de scris, discutaţi despre ceea ce-şi amintesc şi
ceea ce nu-şi amintesc.
Ce detalii pot reproduce? Cu ce era îmbrăcat X? Cât a stat în cameră? Ce
carte a luat? Cu cine a vorbit? Ce i-a spus?
Puteţi folosi chiar şi întrebări sugestive pentru a influenţa memoria. De
exemplu, dacă X nu avea pălărie puteţi întreba: “Ce culoare avea pălăria lui X?”
Discutaţi rezultatele obţinute şi importanţa acestui tip de memorie.
 POVESTEA
 Vârsta: orice
 Durata: 30 minute
 Obiective:

1. Experimentarea capacităţilor memoriei

2. Învăţarea unor tehnici de memorare mai eficientă
 Echipament:

Hârtie şi creion, fişa (foaie cu 20 obiecte desenate)

Opţional: cronometru
 Desfăşurare:

Copiilor li se va prezenta o foaie pe care se află desenate 20 de obiecte. Ei

vor trebui să le privească timp de 2 minute şi să încerce să memoreze cât mai multe.
Solicitaţi-i ca atunci când privesc imaginile, să încerce să creeze o poveste
care să cuprindă toate obiectele prezentate.
Cereţi-le să-şi imagineze povestea încercând să vizualizeze toate obiectele.
Nu are importanţă dacă povestea are logică sau nu.
Copiii privesc timp de două minute imaginile din figură
Apoi se cere elevilor să noteze pe hârtie cât mai multe dintre obiectele pe
care le-au văzut.

 Discuţii:

Câte obiecte aţi memorat? Cum vi s-a părut această metodă?

Ce poveste aţi alcătuit pe baza acestor imagini?
Se explică: când îţi spui o poveste şi îţi imaginezi ce se întâmplă, faci mai
multe lucruri. Mai întâi, legi împreună mai multe imagini, deci atunci când îţi
aminteşti una ţi le aminteşti pe toate. În al doilea rând tu îţi imaginezi un tablou care
include toate aceste lucruri diferite, acest tablou te va ajuta să-ţi aminteşti ceva mai
târziu. Faptul că realizezi o poveste nu te ajută să-ţi aminteşti toate obiectele, dar îţi
vei aminti multe dintre ele şi aceasta pentru o perioadă lungă de timp.
 ŞEDINŢA NR. 5
„EXPERŢI ÎN ÎNVĂŢARE”

Obiective Activităţi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee)

Să aplice achiziţiile Elevii vor realiza un portofoliu de învăţare la o disciplină aleasă
dobândite pe parcursul de ei dintre două la care au rezultate mai slabe sau au dificultăţi
acestor activităţi (la 1-2 unităţi de învăţare)
Acesta va cuprinde:
Să se automonitorizeze în Notiţe, conspecte, rezumate, scheme, tabele, diagrame, aplicarea
învăţare unor tehnici de învăţare însuşite în acest program, reuşite şi
nereuşite, valorificarea rezultatelor în învăţare.
Cum realizăm acet portofoliu?(etape, durată, conţinut, cum va fi
evaluat)
La prezentarea portofoliului vor primi un Certificat de absolvire a
programului.
Anexa 11 – Recomandări pentru profesori

Anexa 11
Recomandări pentru profesori

Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de învăţare vizual?

 Furnizează materiale vizuale şi interesante într-o varietate grafică.
 Asigură că prezentările vizuale sunt foarte bine organizate.
 Pe parcursul lecţiilor, urmăreşte să fie auzit de toţi elevii pentru a-l asculta şi înţelege cât mai
bine.
 Face scheme, fişe, schiţe, rezumate uşor de citit.
 Utilizează întreaga varietate tehnologică: computer, video, videoproiector, cameră de filmat,
TV, fotografii, Internet etc.
Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de învăţare auditiv?
 Reformulează ideile principale şi întrebările.
 Variază viteza, volumul, intensitatea în vorbire ceea ce ajută la crearea unei adecvate şi
interesante "compoziţii, melodii" pentru ureche.
 Notează punctele cheie sau cuvintele cheie care îi ajută să evite confuzia datorată pronunţiei.
 Pe parcursul lecţiilor, se asigură să fie auzit de toţi elevii pentru a-l asculta şi înţelege cât mai
bine.
 Încorporează aplicaţiile multimedia în procesul de predare-învăţare, utilizând: sunete, muzică,
discurs, conferinţă (înregistrările pe casete audio, casete video, CD-uri, instrumente
muzicale).
Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de învăţare kinestezic?
 Acordă şi permite elevilor kinestezici să ia scurte pauze pe parcursul lecţiilor şi să facă
mişcare sau să se relaxeze.
 Încurajează elevii kinestezici să noteze opiniile lor despre temele discutate în cadrul
activităţilor şcolare şi extraşcolare.
 Încurajează elevii kinestezici să stea în picioare sau să se mişte în timp ce povestesc ceva sau
învaţă un nou material.
 Încorporează resursele multimedia (computer, videocamera, retroproiector, camera foto etc.)
în program şcolar (prezentările cadrelor didactice şi ale elevilor).
 Furnizează o mulţime de activităţi practice în clasă.
 XI. FEEDBACK / EVALUARE:
Şcoala Gimnazială“Mihai Drăgan”
Nume şi prenume: …………………………Clasa: ……..Data:...........................

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Scrieţi 1 motiv pentru care:

a)Îmi place să fiu elev ....…………………………………………..………
b)Nu-mi place să fiu elev……………………………………………………..
2. Ce obiecte îţi plac mai mult? ...........................................................................................
De ce? ..............................................................................................................................
3. La ce obiecte întâmpini dificultăţi? ...................................................................................
Ce fel de dificultăţi? ...........................................................................................................
De ce? .................................................................................................................................
4. a) La ce obiecte depui mai mult efort pentru a învăţa?........................................................
De ce?...............................................................................................................................
b) La ce obiecte înveţi cu uşurinţă? .......................................................................................
De ce?..................................................................................................................................
5. Înţelegi din clasă lecţiile predate de profesori?
o Da. La ce obiecte? .............................................................................................
De ce? ................................................................................................................
o Nu. La ce obiecte? .............................................................................................
De ce? ................................................................................................................
6. Ţi se întâmplă să soliciţi explicaţii suplimentare atunci când nu ai înţeles ceva?
o Da. La ce obiecte? .............................................................................................
o Nu. De ce? .........................................................................................................
7.Pentru ca să înţelegi mai bine, să aprofundezi mai mult noile cunoştinţe ce te-ar ajuta?
(Notează cu cifre de la1 la 5 în care 1 este cea mai folositoare modalitate)
Să am o temă în care să exersez ceea ce am învăţat
Colegii mai buni la materia respectivă să ne ajute
Să explice profesorul de mai multe ori, eventual prin modalităţi diferite
Teste diferenţiate ca grad de dificultate(în acelaşi timp)
Evaluare orală mai mult decât prin teste
Altceva?Ce?
8.Rezultatele tale la învăţătură raportate la capacitatea ta de învăţare sunt:
o În concordanţă
o Rezultatele sunt mai bune faţă de efortul depus în învăţare
o Rezultatele sunt mai slabe faţă de cât învăţ
9. Care sunt profesorii pe care îi admiri? ………………………………………………….
De ce? ......................................................................................................................................

10. Care sunt obiectele la care profesorii vă fac tot timpul observaţii, îi simţiţi mereu
nemulţumiţi? …………………………………………………………………………….
În ce mod îşi exprimă
nemulţumirea? .............................................................................................................................
.......................

11. Care din gândurile de mai jos exprimă motivele reale ce te fac să înveţi: (Marchează cu X
răspunsul tău)
o Învăţ cu plăcere fiindcă procesul de însuşire de noi cunoştinţe prezintă pentru mine un
interes deosebit
o Învăţ cu plăcere deoarece cred că voi avea nevoie de aceste cunoştinţe în viitor;
o Nu învăţ cu plăcere, dar îmi cer acest lucru părinţii, profesorii
o Nu-mi place să învăţ
12. Eşti mulţumit de rezultatele şcolare pe care le obţii la învăţătură? (Marchează cu X)
o Foarte mult
o Mult
o Puţin
o Deloc
13. Părinţii tăi sunt mulţumiţi de rezultatele tale şcolare? (Marchează cu X)
o Foarte mult
o Mult
o Puţin
o Deloc
14.Când nu înţelegi ceva în clasă, la predarea unei noi lecţii, de obicei cui ceri ajutorul:
Mai întâi ……………………………………………………
Apoi ………………………………………………………..
Apoi .……………………………………………………….
15.La ce obiecte de învăţământ temele pentru acasă:
Sunt prea multe
Nu sunt corelate cu ce ţi s-a predat în clasă
Nu sunt verificate
Nu ţi se explică ce nu ai înţeles în urma efectuării lor
Sunt diferenţiate în funcţie de capacităţile elevilor

Mulţumim pentru colaborare! Părerea ta contează!

Prof. Anca Temelie

Bibliografie:
1. Jinga, Ioan, Negreţ, Ion – „Învăţarea eficientă”, Editis, Bucureşti, 1994
2. Neacşu, Ioan – „Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Edit. Militară, 1990
3. Cuciinic , Constanţa- „Cum să învăţ?” , Edit. Aramis
4. Coussinoux, Sandrine- „Teste şi exerciţii de dezvoltarea memoriei”, Edit. Polirom,
2006
5. Lemeni,Gabriela , Porum, Mihaela – „Consiliere şi orientare- ghid de educaţie pentru
carieră” Edit. ASCR, 1997
6. Băncilă, Gabriela, Zamfir, Gheorghe – „Algoritmul succesului”, Edit. Polirom, 1999