Sunteți pe pagina 1din 38

Dezvoltare personală

APLICAȚII ȘI FIȘE DE LUCRU

Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală pentru cadrele


didactice
Secțiunea II. Aplicații pentru dezvoltarea competențelor profesionale
necesare abordării la clasă a disciplinei Dezvoltare personală
Secțiunea III. Aplicații pentru elevi
Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală pentru cadrele
didactice
Eu, profesorul

APLICAȚIA 1. Floarea mea

Instructaj
Utilizând materialele puse la dispoziție, confecționați individual, cât mai creativ, o floare care
să vă reprezinte.
Completați-o, notând:
- pe petalele sale- însușiri pozitive ce vă descriu ca om special;
- pe tulpină-un obiectiv personal pentru viitor;
- pe frunze-realizări cu care vă mândriți;
- pe linia solului- persoane sau o experiențe care au contribuit la dezvoltarea voastră
profesională;
Prezentați floarea colegilor, vorbiți colegilor despre elementele ce vă definesc.

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, markere, foarfeci, hârtie colorată, carioci, lipici, creioane colorate.

Analiza aplicației
Aplicația contribuie la facilitarea auto-cunoașterii și, de asemenea la inter-cunoaștere și la
stabilirea relațiilor în grupul participanților la curs.
 Ce ați descoperit nou despre voi? Cum v-ați simțit prezentând colegilor ”floarea
personală”?

2
APLICAȚIA 2. Profesorul de PD

Instructaj
În echipe, realizați portretul creativ al profesorului ideal de
Dezvoltare personală. Aveți în vedere, pentru realizarea sarcinii,
însușiri necesare cadrului didactic pentru a facilita la elevi
formarea competențelelor specifice acestei discipline. Afișați
lucrările realizate. Prezentați în fața grupului.
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri
Analiza activității/evaluare
 Ce legătură există între motivația învățării la elevi și
modelul personal al cadrului didactic?
 Care sunt trăsăturile personale utile profesorului care
facilitează formarea competențelor specifice disciplinei
DP la elevi?

APLICAȚIA 3. Cine sunt eu?

Instructaj
Gândește-te la 5 persoane pentru care tu crezi că ești important.
Notează ce crezi că ar declara aceste persoane despre tine, cum te-ar caracteriza/descrie!
Persoana Ce ar zice despre tine?
1….
2….
3….
4….
5….

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, tabel-fișa de lucru
Analiza aplicației
Deseori, identificăm mai ușor trăsăturile noastre pozitive, analizând relaționarea cu
persoanele ce contează din viața noastră. Ce părere ai despre răspunsurile pe care le-ai notat?
Cum ești tu, cu adevărat? Care sunt însușirile tale pozitive, caracteristicile deosebite ce te
definesc?

3
APLICAȚIA 4. Sunt un om minunat!

Instructaj
Identifică și analizează-ți atuu-rile, însușirile personale pe care le consideri
resurse de ajutor în obținerea succesului în carieră și în viața personală.
Notează individual ce crezi că te definește, ce te face o persoană deosebită și un
profesor minunat. Prezintă opiniile tale în fața grupului. Cere feedback-ul unui
participant, roagă-l să-ți transmită o impresie pozitivă pe care i-ai creat-o până acum!
1…. 4….
2…. 5….
3…. 6…

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, tabel-fișa de lucru

Analiza aplicației
Cum te simți acum, citind ceea ce a scris despre tine? Cum te-ai simțit primind feedback-ul
pozitiv al colegilor?

APLICAȚIA 5. Atitudinea profesorului contează!

Instructaj:
O atitudine pozitivă, optimistă duce la obținerea unor rezultate pozitive în viața personală și
profesională. Chestionarul de mai jos oferă o bază de discuții pentru clarificarea atitudinii
personale față de viață și față de obținerea stării de bine. Participați la discuțiile în grup,
împărtășiți opiniile voastre!

Materiale utilizate. Fișa de lucru- Chestionarul, creioane


Fișa de lucru- Chestionarul.1
Completați chestionarul de mai jos, analizați!
Itemi/comportamente Da/Nu
1. Ai o părere bună despre tine?
2. Te ierți ușor atunci când ai greșit?
3. Ești preocupat permanent de a avea grijă de tine, de echilibrul tău fizic și
emoțional?
4. Ca profesor, te gândești deseori că starea ta de bine conduce la starea de
bine a elevilor?
5. Ai activități preferate ce te ajută să te relaxezi?
6. Consideri că primești întreaga simpatie pe care o meriți?

1
Adaptare după Chestionarul Stare de bine -https://www.scribd.com/doc/256131976/Chestionar-
Stare-de-Bine-Psihologic-Lucrat

4
7. Crezi că orice om care muncește din greu are șansa de a reuși în ceea ce
face?
8. În general, te cerți rar cu membrii familiei tale?
9. De obicei, pornești de la premisa că vei avea succes în acțiunile pe care
le întreprinzi?
10. Consideri că viața a fost dreaptă cu tine?

Dacă răspunsurile tale dominante sunt DA, trăiești o stare de bine ce te ajută să te implici cu
eficiență în activități.
Dacă răspunsurile tale dominante sunt NU, explorează și alte dimensiuni ale vieții tale, vei
găsi căi minunate de a te reechilibra, în fiecare zi.
Discutați în echipe
 Ce însemnă atitudinea pozitivă față de sine?
 Cum se manifestă o atitudine constructivă/pozitivă
la școală, în relația cu colegii profesori?
 Cum se manifestă atitudinea constructivă/pozitivă la
școală, în relația cu elevii.
 Cât de importantă sunt atitudinea pozitivă, gândirea
pozitivă și optimismul profesorului asupra activității
desfășurată cu elevii, în special la disciplina DP?

Analiza activității/evaluare
 Reflectați, identificați sensurile proprii ale acestei
aplicații!
 Notați un gând referitor la o schimbare personală pe care o considerați utilă pentru
optimizarea stării de bine,în viața personală și profesională.

APLICAȚIA 6. Eu și elevii mei


Instructaj
În echipe, realizați portrete al elevilor de la - clasa pregătitoare/clasa I /cls a IIa - din
perspectiva:
 nevoilor de cunoaștere
 intereselor specifice vârstei
 canalelor comunicaționale eficiente
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri etc.
Analiza activității/evaluare
 Care sunt nevoile dominante ale copiilor la această vârstă? Cum pot ele să fie
împlinite/satisfăcute în activitatea școlară? Dar la disciplina DP?

5
APLICAȚIA 7. Eu- prin ochii elevilor mei
Instructaj
Notează cum crezi că te-ar caracteriza elevii tăi, cum te văd, cum te percep ei.

Ce le place copiilor la mine Ce nu le place copiilor la mine

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, fișa de lucru-tabel
Analiza aplicației
 Ce ai vrea să îmbunătățești la modul în care relaționezi cu copiii la clasă?
 Ce consideri că este necesar să schimbi în relaționarea cu părinții elevilor tăi?

APLICAȚIA 8. Ceva ce mă definește


Instructaj:
Fiecare participant găsește în mediul apropiat (sala de curs, hol) un obiect care i se potrivește/îl
caracterizează/îi seamănă și îl prezintă grupului, motivând alegerea.

Analiza activității/evaluare
 Reflectează la motivația alegerii obiectului. Ce
altceva ai fi putut alege?
 Ce informații noi ai descoperit despre tine?

APLICAȚIA 9. Despre mine, ca profesor


Instructaj
Completați fișa de lucru de mai jos și reflectați la
aptitudinile, rezultatele, dorințele, aspirațiile personale și profesionale. Prezentați colegilor
răspunsurile date. Conturați-vă profilul profesional și percepția personală asupra succesului
vostru în carieră.
Materiale utilizate. Fisa de lucru, pixuri

Ca profesor, ceea ce știu să fac cel mai bine……


……………………………………………
În relația cu elevii mei, cel mai mult îmi place să
…………………………………………....
În relația cu părinții elevilor mei sunt
…………………………………………………………
Mă simt valoros/valoroasă ca profesor atunci când
…………………………………………..
Cele mai bune rezultate profesionale le-am avut
……………………………………………..
Pot să dezvolt la elevii mei ……………………………………pentru că
…………………….

6
Îmi place să lucrez cu elevii care ……………………………………. deoarece
…………….
Sunt mândru/ă de mine pentru că
……………………………………………………………
Analiza activității/evaluare
 Reflectezi deseori la abilitățile tale de profesor?
 Ce altă profesie ai fi putut practica în viață?
 Consideri că profesia de dascăl este pentru tine, menirea ta?

APLICAȚIA 10. Un cuvânt, pentru mine

Instructaj
Completați fișa de lucru de mai jos, notați un singur cuvânt pentru a caracteriza relația dintre
sine și următoarele elemente ale existenței:

serviciul/
școala
dorința mea
cea mai familia mea
mare

EU
pregă tirea
relaxarea
profesională

colegii

Materiale utilizate. Fișa de lucru, pixuri


Analiza activității/evaluare
 Dintre toate cuvintele pe care le-ai notat, care te surprinde cel mai mult? Dacă ai
putea, cum ai schimba relațiile dintre tine și elementele precizate, în viitorul
apropiat?

7
Secțiunea II. Aplicații pentru dezvoltarea competențelor
profesionale necesare abordării la clasă a disciplinei Dezvoltare
personală
Disciplina Dezvoltare personală. Competențele profesorului
eficace

APLICAȚIA 11. Pledoarie pentru DP

Instructaj:
În echipe, identificați rolul disciplinei DP în formarea viitorului adult. Porniți această analiză
de la competențele ilustrate în programa școlară. Imaginați-vă lumea peste 15-20 ani și
analizați abilitățile și atitudinile necesare ființei umane pentru a se racorda la schimbările
lumii moderne.
Teme de discuție:
- Planul cadru cu DP versus Planul cadru fără DP. Avantaje/dezavantaje.
- Lumea viitorului și rolul DP în adaptarea individului la mediul social și tehnologic din ce în
ce mai dinamic.

Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri
Analiza activității/evaluare
 Formarea căror comportamente ale viitorului adult le poate facilita disciplina DP
predată la clasele mici?
 Cum poate această disciplină să sprijine integrarea socială a indivizilor în era
tehnologiei? Care dintre competențele formate la DP ajută mai mult adaptarea omului
viitor la societatea cunoașterii?

 Lumea modernă este într-o schimbare mult mai accelerată decât în trecut ceea ce
necesită formarea unor personalități adaptabile.: este liderul propriei formări (învață
să învețe, este motivat, știe să ia decizii, să fie responsabili, lucrează bine în echipă,
are gândire critică, este flexibil).

APLICAȚIA 12. Ne jucăm inteligent!


Instructaj

8
În echipe de lucru, alegeți-vă câte o competență din programa școlară și realizați o lista cu cel
puțin cinci jocuri creative ce pot susține formarea acesteia.
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci

Analiza activității/evaluare
 Prezentați jocurile identificate, expuneți foile lucrate- realizați Turul galeriei
 Apreciați câte o activitate de la fiecare grup de lucru-atașați post-it-uri
colorate pe jocul cel mai potrivit pentru formarea competenței.
Notați în portofoliul personal câte un joc pentru fiecare competență abordată și începeți
completarea Portofoliului jocurilor pentru disciplina DP. Poate fi un instrument util pentru
desfășurarea activităților la clasă!

APLICAȚIA 13. NU vreau să spun!


Instructaj
Realizați jocul de rol NU VREAU să spun, pornind de la situația prezentată mai jos:
Materiale utilizate. Fișa de lucru:
”Doamna învățătoare vorbește copiilor despre prietenie. Se discută un exemplu din manualul
de DP în care vulpoiul Fox a fost ignorat de prietenul său, după ce, în pădure a apărut
iepurașul Țop. Doamna învățătoare solicită elevilor să analizeze dacă au experimentat
vreodată și ei dezamăgiri asemănătoare. Viorel răspunde că nu vrea să răspundă la această
întrebare. Doamna învățătoare consideră că un elev nu poate răspunde NU vreau, ca urmare,
răspunsul lui este obrăznic și îi cheamă părinții la școală.”
Analiza activității/evaluare
 Ce credeți despre intervenția cadrului didactic în acest caz? Are voie elevul să refuze
să vorbească despre ce simte, la DP?
 Care este abordarea corectă a comportamentului de refuz al copilului, în acest caz.

APLICAȚIA 14. Personaje de la care învățăm


Instructaj
Modelele de viață pozitive facilitează formarea unor abilități de viață utile la copii și tineri. În
echipe de lucru, identificați personaje din filme și desene animate contemporane și trăsăturile
lor pozitive relevate, ce pot fi extrase din acțiunile lor.

Învățăm de la…
Personaj Ce învățăm?
- -
- -

Materiale utilizate: foi de flipchart, markere, carioci


Analiza activității/evaluare
 Cum puteți exploata aceste informații în activitatea desfășurată la clasă, în cadrul
disciplinei Dezvoltare personală?

9
 Cât de important pentru un cadru didactic să fie conectat la personajele culturii
contemporane, valorizate de elevi?

APLICAȚIA 15. Lista încurajărilor pe care le pot oferi


Instructaj
Lauda, aprecierea, încurajarea susțin învățarea și facilitează construirea stimei de sine. În
echipe, realizați o listă de mesaje pozitive ce pot sprijini un elev să progreseze în învățătură,
la disciplina. Dezvoltare personală. Porniți în realizarea sarcinii de lucru de la nevoile de
dezvoltare pe care le are un copil la această vârstă.
Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, Fișa de lucru- Tabel
Nevoile copilului Încurajări ce îl pot ajuta

Analiza aplicației
 Analizați felul în care dvs. motivați elevii să progreseze în dezvoltarea personală. Cât
de des folosiți aceste încurajări în relația cu elevi?
 Care încurajări din lista realizată - vă sunt familiare? Din ce motiv?
 Reamintiți-vă mesajele primite de dvs. înșivă în copilărie, de la părinți, de la profesori
sau de la alți adulți semificativi și efectele pe care acestea le-au avut (le au) asupra
dezvoltării personale.

APLICAȚIA 16. Spațiu neconvențional pentru activitățile DP


Instructaj
În echipe, identificați locații din școală precum și moduri de a aranja mobilierul clasei, pentru
a desfășura activități de DP cât mai creative. Desenați sau listați locațiile potrivite desfășurării
activităților la DP.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri, markere
Analiza aplicației
 Ce avantaje sau dezavantaje există pentru fiecare locație identificată?
 Ce mesaj poate transmite copiilor, indirect, desfășurarea activităților de dezvoltare
personală în spații neconvenționale?
 Cât de ușor/dificil poate fi pentru un cadru didactic, din punct de vedere organizatoric,
să rearanjeze spațiul /mobilierul clasei pentru a desfășura activități de dezvoltare
personală creative, inedite, în școală?

APLICAȚIA 17. Cum organizăm activități de inter-evaluare la DP?


Instructaj
Realizați, în echipe, propuneri de sarcini de inter-evaluare colegială (în diadă sau în grup),
corespunzătoare competențelor academice ale elevilor claselor pregătitoare/cls. I, cls a IIa- la
disciplina DP. Alegeți o propunere și construiți fișe de lucru concrete.
Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, markere
10
Analiza aplicației
Cum putem obține, la aceste vârste, exprimarea autentică dar și constructivă a părerilor
elevilor despre colegii lor? Sub ce formă pot fi exprimate aceste feedback-uri (scris, desenat,
oral etc.)?

APLICAȚIA 18. Intervenții eficiente


Instructaj. Pornind de la sugestiile metodologice ale programei disciplinei DP precum și de
la competențele vizate în cadrul acestei discipline, în echipe, analizați situațiile de mai jos
după schema: Ce gândește - Ce simte copilul. Găsiți intervenții alternative eficiente, din
perspectiva competențelor disciplinei DP.
SITUAȚIE INTERVENȚIE EFICIENTĂ la
DP
Simona plânge. Doamna învățătoare îi atrage atenția
că numai copiii de la grădiniță plâng.
Dorin e foarte mândru de mărțișorul pe care l-a
realizat. Doamna învățătoare i-a spus, însă, că
mărțișorul lui nu este suficient de frumos pentru a-l
expune la panoul-expoziție al clasei.
Flavia a lovit azi o colegă. Doamna învățătoare a
certat-o în fața clasei.

Materiale utilizate
Fișe de lucru, pixuri
Analiza aplicației
 V-ați aflat vreodată în vreuna din situațiile de mai sus? Cum ați reacționat?
 Ce ați transmite cadrelor didactice din exemplele prezentate?
 Cum ar putea un profesor să exploateze/ să utilizeze reacțiile și comportamentele
nepotrivite/disruptive/ dezadaptative ale elevilor pentru a facilita formarea
competențelor specifice la disciplina DP?

APLICAȚIA 19. Cum implicăm părinții în activitățile de la DP?


Instructaj
Timp de 5 minute, reflectați individual la moduri în care, de-a lungul experienței voastre, ați
implicat părinții elevilor - ca parteneri ai activităților educative.
Grupați-vă în perechi și listați împreună activități, evenimente, proiecte etc.-desfășurate cu
sprijinul părinților, ce pot avea ca finalitate dezvoltarea personală a elevilor.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri

Analiza aplicației
 Ce dificultăți -în organizare sau derulare- pot prezenta aceste activități/evenimente?
Cum pot fi diminuate acestea?
 Ce avantaje considerați că prezintă implicarea părinților în activitățile de dezvoltare
personală?

APLICAȚIA 20. Creez un mediu incluziv pentru elevii mei


11
Instructaj
Împărțiți în echipe, analizați cazurile de mai jos și identificați soluții pe care cadrul didactic le
poate găsi pentru a dezvolta un mediu prietenos și incluziv în clasă. Cum ar putea aborda
cadrul didactic situațiile prezentate, în cadrul orelor de Dezvoltare personală, din perspectiva
programei școlare pe ani de studiu (la alegere). Dar în cadrul evenimentelor educaționale, a
activităților cu părinții și a proiectelor de grup asociate disciplinei DP.
Prezentați în fața grupului rezultatele activității. Precizați, dacă este cazul, documente cu
caracter de lege ce stipulează modul de abordare a acestor situații în clasă și în școală.

Studii de caz
Cazul 1. Daniel are 7 ani și provine dintr-o familie cu venituri modeste. Deseori,
copiii îl marginalizează pentru că nu are rechizite, pachețel sau hăinuțe noi și la fel de
frumoase ca ale lor.
Cazul 2. Denisa este în clasa a IIa. Părinții ei sunt plecați la muncă în străinătate iar
ea locuiește cu bunica. Aceasta nu poate să o ajute mereu la teme sau la proiectele
solicitate la școală iar Denisa vine uneori cu temele nepregătite. De asemenea, Denisa
s-a împrietenit cu câteva colege mai mari cu probleme de disciplină.
Cazul 3. Darius este diagnosticat cu ADHD. Este agitat la fiecare oră de curs și mereu
deranjează activitatea din clasă. Pentru a-l valoriza, doamna învățătoare îi trasează
responsabilități în cadrul colectivului de elevi (udă florile, este responsabil cu
ștergerea tablei). Cu toate acestea, la Dezvoltare personală mai mulți elevi au spus că
nu-l mai doresc în clasă.
Analiza aplicației
 Cum pot fi prevenite situațiile de discriminare sau intoleranță, la clasă, cu ajutorul
disciplinei DP?
 Cum explicați dificultățile de integrare școlară a unor copii, în ciuda eforturilor
cadrului didactic? Cine/ce concură la această situație?

APLICAȚIA 21
Cunoscând categoriile de cerințe educaționale, identificați strategiile favorabile de învățare
pentru fiecare dificultate sau tulburare.

12
13
14
15
16
APLICAȚIA 22
Analizați adaptarea curriculară și desprindeți observații, completări, puncte slabe și puncte
tari.

Adaptare curriculară

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ


Clasa I

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute


2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
1.1. Identificarea - utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui
semnificaţiei unui mesaj mesaj audiat
oral, pe teme accesibile, - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este
rostit cu claritate vorba... (în acest fragment de poveste/ în
acest text) ?"
- selectarea unor enunţuri simple, care exprimă mesajul
textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date
- formularea unor titluri potrivite textului audiat
- executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc
prezentate de adulţi sau copii
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi
manifestarea unor reacţii corespunzătoare
1.2. Identificarea unor - identificarea personajelor/ personajului unui text audiat
informaţii variate dintr- - oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce?
un mesaj rostit cu Când? Unde? Cum? De ce?"
claritate

1.3. Identificarea unor - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/


sunete, silabe, cuvinte în conţin un anumit sunet
enunţuri rostite cu - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir", „Fazan „Completează
claritate silaba", „Grupează după numărul de silabe" etc.
- numărători melodice însoţite de mişcare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui
cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/
gesturi/ bătăi din palme
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri

17
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul
audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce
cauză?, Cu ce scop?" etc.)
- ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
momente ale acţiunii textului audiat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul
audiat
- precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind
expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea,
până la urmă etc.
- recunoaşterea personajelor unui text după descrierea
înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare


Competențe specifice Activități de învățare
2.1. Formularea unor - utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de tipul:
enunţuri proprii în invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.
diverse situaţii de - jocuri de rol
comunicare - oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi,
_ despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple
- enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei
- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite de
imagini sau folosind cuvinte date
- dialoguri pe teme familiare reale
- exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea
importanţei acesteia în reuşita comunicării
- conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare
a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor,
transmiterea mulţumirilor, formularea unei cereri, formularea
unor întrebări etc.) care pot determina reuşita comunicării
2.2. Transmiterea unor - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă),
informaţii referitoare la despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată,
sine şi la universul mâncarea preferată etc.
apropiat, prin mesaje - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi,
scurte pe teme de interes pentru copii
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină
comparaţii între obiecte familiare
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea
unor lucruri şi evenimente familiare
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de
desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...", „Dacă aş fi...",
„Personajul preferat"
2.4. Exprimarea - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti
propriilor idei după indicii date
referitoare la contexte - jocuri de tipul: „Spune mai departe", „Cine este
familiare, manifestând personajul?",„Spune după mine" etc.

18
interes şi încredere în
sine

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute


Competențe specifice Activități de învățare
3.1. Citirea unor cuvinte - intuirea unor cuvinte însoţite de imagini corespunzătoare
şi propoziţii scurte, - recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână
scrise cu litere de tipar - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte,
sau de mână propoziţii din 2-3 cuvinte
- marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a
unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic
- completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de
tipar
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care
conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de
tipar
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea
ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi propoziţii
3.2. Identificarea - identificarea personajelor, locului şi timpului unei
mesajului unui scurt întâmplări prezentate în textul citit
text care prezintă - citirea unor „cuvinte cheie"
întâmplări, fenomene, - recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi
evenimente familiare momentului evocat
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de tipar cu
imaginile potrivite
- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor
fragmente de text
3.3. Identificarea - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene:
semnificaţiei unor M - metrou, P- parcare, I - informaţii, intrare, ieşire,
simboluri din universul farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
familiar, care transmit - punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/
mesaje simple scrise indicate
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competențe specifice Activități de învățare
4.1. Scrierea literelor de - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii
mână - modelarea din plastilină a contururilor unor litere;
decorarea literelor de mână şi de tipar;
- trasarea în duct continuu a literelor de mână (începând prin
unirea punctelor care le compun)
- executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu degetul
pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu
pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli
mari
- scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de
scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate

19
suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)
- copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor,
enunţurilor din 2-3 cuvinte menţinând distanţa dintre
elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte
- completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri
din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori
- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a
alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
- scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor din 2-3 cuvinte;
4.2. Redactarea unor - alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având suport
mesaje scurte, formate vizual
din cuvinte scrise cu - ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea
litere de mână, folosind acestuia
materiale diverse - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului
- personalizarea unor modele predefinite de invitaţii,
felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş Crăciun)

CONȚINUTURI

DOMENIUL CONȚINUTURI

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o


(ascultare, vorbire, rugăminte, o idee/ o părere, o cerere
interacţiune) Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea
propoziţiilor enunţiative şi interogative Dialogul
Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene
animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni,
colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural
apropiat, igiena personală
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii
Forme ale discursului oral
Descrierea unui obiect/ a unei persoane
Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină
Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor mono şi bisilabice Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână
Ortografia
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără
terminologie)

20
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării Linia de dialog
Organizarea textului scris Scrierea caligrafică pe liniatură tip
I Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Scrierea imaginativă (texte de 2-3 enunţuri), pornind de la
experienţe trăiteVocabular
Cuvântul- grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvinte cu
sens asemănător Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Fonetică
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi
consoanelor (fără denumire)
Silaba
Cuvântul
Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Citire/ lectură Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină
Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor mono şi bisilabice
Scriere/ redactare Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână
Ortografia
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără
terminologie)
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării Linia de dialog
Organizarea textului scris Scrierea caligrafică pe liniatură tip
I Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Scrierea imaginativă (texte de 2-3 enunţuri), pornind de la
experienţe trăite
Elemente de construcţie Vocabular
a comunicării Cuvântul- grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvinte cu
sens asemănător Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Fonetică
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi
consoanelor (fără denumire)
Silaba

21
Cuvântul
Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

PROGRAM DE EDUCAȚIONAL PERSONALIZAT / INDIVIDUALIZAT (PIP)


Exemplu

Numele şi prenumele beneficiarului:


Data şi locul naşterii:
Domiciliul:
Şcoala:
Echipa de lucru:
Profesor itinerant, prof. în colaborare cu cadrele didactice de la clasă şi părintii elevului

Problemele cu care se confruntă copilul/ elevul (rezultatele evaluării complexe):

Elevul se încadrează în grad de handicap: Grav (7:1 5)


Tip de dizabilitate: deficienţă fizică şi deficienţă intelectuală
Dezvoltare psiho-motrică: motricitate generală greoaie determinată de tulburare
Nivel de dezvoltare cognitivă: întârziere în formarea proceselor cognitive, mnezice şi
atenţionale. Stadiul preoperaţional
Memoria mecanică de scurtă şi lungă durată prezintă dificultăţi în fixarea şi reactualizarea
informaţiilor
Imaginaţia reproductivă
Limbajul şi comunicarea: abilităţi conversaţionale formate, cu vocabular redus ca volum şi
varietate Prezintă tulburări de pronunţie. Dislalie Rotacism
Competenţe şcolare slabe. Slab control voluntar al activităţii
Nivelul maturizării psihosociale : imaturitate şi instabilitate psiho-afectivă. Infantilism
psihoafectiv, toleranţă scazută la frustrare. Atitudini generale negative faţă de sine, faţă de
ceilalţi şi faţă de muncă. Aptitudini generale nedezvoltate. Opoziţionist, negativist, fără
manifestări aggressive. Temperament puţin comunicativ, retras, interiorizat, hiperactiv,
sensibil.
Dificultăţi în înţelegerea conţinutului informativ
Dificultăţi în parcurgerea sarcinilor şcolare, nereceptiv la cerinţele şcolare

Dificultăţi de aplicare în practică şi de transfer al achiziţiilor realizate anterior dificultăţi


majore de decodificare a limbajului pentru înţelegerea şi executarea sarcinilor şcolare atenţia
este deficitară, fluctuantă

Priorităţi pentru perioada semestrul I


Dezvoltarea cognitivă:
Dezvoltarea vocabularului şi a bagajului de reprezentări prin stimularea limbajului verbal
(oral şi scris)

22
Formarea şi dezvoltarea auzului fonematic Perceperea corectă a exprimării orale în
comunicarea verbală şi nonverbală
Formarea abilităţilor de citire, scriere şi operare cu numere naturale 0-31

Priorităţi pentru perioada (se specifică intervalul de timp) semestrul II


Activităţi de dezvoltare cognitivă
Activităţi de dezvoltare a vocabularului şi a bagajului de reprezentări prin stimularea
limbajului verbal (oral şi scris)
Activităţi de scriere, citire, ordonare a numerelor adunări si scăderi în concentrul 0-100

Obiective Conţinuturi Metode şi mijloace Perioada Criterii Metode şi


de realizare de minimale de instrument
intervenţi apreciere a e de
e progresului evaluare
1.1. Acte de - utilizarea S1-S3 - utilizează Probe
Identificarea vorbire imaginilor pentru imagini pentru orale
semnificaţiei Cuvântul. indicarea indicarea
unui mesaj Propoziţia/ semnificaţiei unui semnificaţiei
oral, pe teme Enunţul mesaj audiat unui mesaj
accesibile, - oferirea de audiat
rostit cu răspunsuri la - selectează cu
claritate întrebarea: sprijin
„Despre ce este enunţuri
vorba... (în acest simple, care
fragment de exprimă
poveste/ înacest mesajul
text) ?" textului audiat,
- selectarea unor dintr-o pereche
enunţuri simple, de enunţuri
care exprimă date
mesajul textului - formulează cu
audiat, dintr-o sprijin titluri
pereche de enunţuri potrivite
date textului audiat
- formularea unor - execută
titluri potrivite comenzi/
textului audiat instrucţiuni/
- executarea unor reguli de joc
comenzi/ prezentate de
instrucţiuni/ reguli adulţi sau copii
de joc prezentate de - manifestă, cu
adulţi sau copii unele abateri
- audierea unor reacţii
poveşti, descrieri, corespunzătoar
instrucţiuni şi e la audierea
indicaţii şi unor poveşti,
manifestarea unor
descrieri,
reacţii
instrucţiuni şi
corespunzătoare
indicaţii şi
1.2. Dialogul - identificarea S1-S5 - identifică Probe
Identificarea Oferirea unor personajelor/ personajele orale

23
unor informaţii personajului unui unui text audiat
informaţii despre: text audiat - oferă cu
variate identitatea - oferirea unor sprijin
dintr-un proprie, desene răspunsuri la răspunsuri la
mesaj rostit animate, filme întrebări de genul: întrebări de
cu claritate pentru copii, „Cine? Ce? Când? genul: „Cine?
viaţa de şcolar, Unde? Cum? De Ce? Când?
familie, ce?" Unde? Cum?
prieteni, colegi De ce?"
de clasă, reguli
de circulaţie,
mediul social
şi natural
apropiat, igiena
personală
Reguli de
vorbire
eficientă:
vorbirea pe
rând,
ascultarea
interlocutorului
, păstrarea ideii
1.3. Cuvântul. - jocuri de S5- S7 - pronunţă Probe
Identificarea Propoziţia/ pronunţie a independent orale
unor sunete, Enunţul cuvintelor care cuvintele care
silabe, Utilizarea încep/ se termină/ încep, conţin
cuvinte în cuvintelor noi conţin un anumit sau se termina
enunţuri în contexte sunet cu un anumit
rostite cu adecvate - jocuri de tipul: sunet
claritate Intonarea „Telefonul fără - despărte în
propoziţiilor fir", „Fazan silabe cuvinte
enunţiative şi „Completează formate din 1-3
interogative silaba", „Grupează silabe, pe care
Dialogul după numărul de le numără şi le
Oferirea unor silabe" etc. reprezintă prin
informaţii - numărători simboluri/
despre: melodice însoţite de semne/ jetoane/
identitatea mişcare gesturi/ bătăi
proprie, desene - analiza şi sinteza din palme
animate, filme fonetică a - stabileşte
pentru copii, cuvintelor şi poziţia iniţială
viaţa de şcolar, silabelor a unui sunet în
familie, - despărţirea silabă/ cuvânt
prieteni, colegi cuvintelor în silabe, - formulază cu
de clasă, reguli numărarea sprijin
de circulaţie, silabelor unui răspunsuri la
mediul social cuvânt şi întrebări
şi natural reprezentarea lor referitoare la
apropiat, igiena prin simboluri/ textul audiat
personală semne/ jetoane/ („Cine?, Ce?,
Reguli de gesturi/ bătăi din Cu cine?,
vorbire palme Cum?, Unde?,
eficientă: - rostirea De ce?, Din ce
vorbirea pe cuvintelor pe silabe cauză?, Cu ce

24
rând, în numărători sau scop?" etc.)
ascultarea jocuri - ordonează cu
interlocutorului - stabilirea poziţiei sprijin
, păstrarea ideii unui sunet în cronologic
Forme ale silabă/ cuvânt imaginile care
discursului - formularea de reprezintă
oral răspunsuri la momente ale
Descrierea întrebări acţiunii textului
unui obiect/ a referitoare la textul audiat
unei persoane audiat („Cine?, - precizeză cu
Ce?, Cu cine?, sprijin
Cum?, Unde?, De evenimentele
ce?, Din ce cauză?, din textul
Cu ce scop?" etc.) audiat, folosind
- ordonarea expresiile: la
cronologică a început, mai
imaginilor care întâi, prima
reprezintă momente dată, apoi,
ale acţiunii textului după aceea,
audiat - recunoaşte
- relatarea, în personajele
succesiune logică, unui text după
a întâmplărilor din descrierea
textul audiat înfăţişării lor
- precizarea sau după
evenimentelor din prezentarea
textul audiat, acţiunilor
folosind expresiile: acestora
la început, mai
întâi, prima dată,
apoi, după aceea,
până la urmă etc.
- recunoaşterea
personajelor unui
text după
descrierea
înfăţişării lor sau
după prezentarea
acţiunilor acestora

2.1. Acte de - utilizarea S5- S7 - utilizează cu Probe


Formularea vorbire: a formulelor specifice unele erori orale
unor saluta, a se în situaţii concrete formule
enunţuri prezenta, a de tipul: invitaţie, specifice în
proprii în formula o urare, solicitare, situaţii
diverse rugăminte, o prezentarea unor concrete de
situaţii de idee/ o părere, scuze etc. tipul: invitaţie,
comunicare o cerere - jocuri de rol urare,
_ Dialogul - oferirea unor solicitare,
Oferirea unor informaţii despre prezentarea
informaţii sine, despre unor scuze etc.
despre: familie, colegi, - oferirea unor
identitatea despre activităţile informaţii
proprie, desene preferate etc., despre

25
animate, filme folosind enunţuri sine(nume,
pentru copii, simple prenume,
viaţa de şcolar, - enumerarea unor vârstă,clasa,
familie, reguli de joc, a şcoala), despre
prieteni, colegi unor norme ale familie(numele
de clasă, reguli clasei membrilor
de circulaţie, - formularea de familiei),
mediul social enunţuri pe baza colegi(numele
şi natural unei imagini/ suite colegului de
apropiat, igiena de imagini sau bancă şi al
personală folosind cuvinte altor colegi),
date folosind
- dialoguri pe teme enunţuri simple
familiare reale - formulează de
enunţuri pe
- exersarea baza unei
exprimării, clare şi imagini/ suite
corecte, şi de imagini sau
conştientizarea folosind
importanţei cuvinte date
acesteia în reuşita - respectă, cu
comunicării unele abateri
- conştientizarea reguli simple
existenţei unor de desfăşurare
reguli simple de a schimburilor
desfăşurare a verbale
schimburilor (salutul,
verbale (salutul, prezentarea
prezentarea scuzelor,
scuzelor, transmiterea
transmiterea mulţumirilor,
mulţumirilor, formularea
formularea unei unei cereri,
cereri, formularea formularea
unor întrebări etc.) unor întrebări
care pot determina etc.) care pot
reuşita comunicării determina
reuşita
comunicării
2.2. Acte de - formularea de S5- S7 - formulează Probe
Transmitere vorbire: a mesaje despre sine mesaje despre orale
a unor saluta, a se (nume, vârstă, sine (nume,
informaţii prezenta, a adresă), despre vârstă, adresă),
referitoare formula o familie, colegi, despre familie,
la sine şi la rugăminte, o animalul preferat, colegi,
universul idee/ o părere, culoarea preferată, animalul
apropiat, o cerere mâncarea preferată preferat,
prin mesaje etc. culoarea
scurte - formularea unor preferată,
răspunsuri la mâncarea
întrebări adresate preferată etc.
de colegi, pe teme - identifică cel

26
de interes pentru puţin două
copii trăsături ale
- formularea/ unor personaje
completarea unor de desene
enunţuri orale care animate/ benzi
să conţină desenate/
comparaţii între poveşti
obiecte familiare cunoscute
- alegerea - se implică în
cuvintelor potrivite jocuri de tipul:
pentru numirea şi „Ce s-ar
descrierea unor întâmpla
lucruri şi dacă...",
evenimente „Dacă aş fi...",
familiare „Personajul
- identificarea a cel preferat"
puţin două
trăsături ale unor
personaje de
desene animate/
benzi desenate/
poveşti cunoscute
- jocuri de tipul:
„Ce s-ar întâmpla
dacă...", „Dacă aş
fi...", „Personajul
preferat"
2.4. Acte de - jocuri de S5- S7 - recunoaşte Probe
Exprimarea vorbire idee/ o recunoaştere a personaje din orale
propriilor părere, o unor personaje, a poveşti după
idei cerere unor poveşti după indicii date
referitoare indicii date
la contexte - jocuri de tipul:
familiare, „Spune mai
manifestând departe", „Cine
interes şi este personajul?",
încredere în „Spune după mine"
sine etc.

3.1. Citirea Literele mici şi - intuirea unor S9-17 - asociază Probe


unor cuvinte mari de tipar cuvinte însoţite de cuvântul cu orale
şi propoziţii şi de mână imagini S18- S35 imaginea
scurte, scrise Alfabetul corespunzătoare corespunzătoar
cu litere de limbii române - recunoaşterea e
tipar sau de Citirea literelor mari şi - recunoaşte
mână cuvintelor mici, de tipar şi de literele mari şi
mono şi mână mici, de tipar şi
bisilabice - compunerea, la de mână
Vocabular alfabetarul mobil, a - compune cu
Cuvântul- unor silabe, sprijin , cu
grup de sunete cuvinte, propoziţii alfabetarul
asociat cu un din 2-3 cuvinte mobil, silabe,
înţeles Cuvinte - marcarea prin cuvinte,
cu sens colorare, propoziţii
asemănător subliniere, formate din 2-

27
Cuvinte cu decupare, 3 cuvinte
sens opus încercuire, a unor - marchează
Cuvinte care cuvinte din prin colorare,
au aceeaşi propoziţii solicitate subliniere,
formă şi de cadrul didactic decupare,
înţeles diferit - completarea unor încercuire,
Fonetică silabe date pentru a cuvinte din
Sunetele limbii obţine cuvinte propoziţii
române. - citirea pe silabe/ solicitate
Articularea integrală a - completează
vocalelor şi cuvintelor scrise cu silabe date
consoanelor litere de tipar pentru a obţine
(fără - citirea în ritm cuvinte
denumire) propriu a unor - citeşte pe
Silaba enunţuri sau texte silabe/ integral
Cuvântul scurte care conţin cuvinte scrise
Despărţirea cuvinte cu structură cu litere de
cuvintelor în fonetică simplă, tipar
silabe intuitiv, scrise cu litere de - citeşte în ritm
fără tipar propriu
cunoaşterea - citirea în perechi, enunţuri sau
regulilor citirea în lanţ, texte scurte
Propoziţia/ citirea ştafetă, care conţin
enunţul (fără citirea ghidată şi/ cuvinte cu
teoretizări) sau selectivă a unor structură
cuvinte şi propoziţii fonetică
simplă, scrise
cu litere de
tipar
- citeşte în ritm
propriu, cu
unele erori
,selectiv
cuvinte şi
propoziţii.
3.2. Dialogul - identificarea S5-S7 - identifică Proba
Identificarea personajelor, personajul orala
mesajului locului şi timpului principal ,
unui scurt unei întâmplări timpul şi locul
text care prezentate în textul întâmplării
prezintă citit prezentate în
întâmplări, - citirea unor textul citit
fenomene, „cuvinte cheie" - recunoaşte în
evenimente - recunoaşterea în ilustraţii
familiare ilustraţii a personaje,
personajelor, locul, timpul
- locului, timpului şi - asociază cu
transmiterea momentului evocat sprijin cuvinte/
unor mesaje - asocierea unor enunţuri, scrise
prin cuvinte/ enunţuri, cu litere de
intermediul scrise cu litere de tipar cu
unor tipar cu imaginile imaginile
potrivite potrivite
simboluri sau
- citirea selectivă a

28
coduri date/ unor cuvinte şi - identifică cu
proprii enunţuri dintr-un sprijin titlurile
text scurt potrivite unor
- identificarea texte scurte
titlurilor potrivite /unor
unui text scurt/ fragmente de
unor fragmente de text
text
3.3. Dialogul - recunoaşterea S5-S7 - recunoaşte Proba
Identificarea unor simboluri simboluri orala
semnificaţiei întâlnite în situaţii întâlnite în
unor cotidiene: M - situaţii
simboluri metrou, P- parcare, cotidiene:,P-
din I - informaţii, parcare, I -
universul intrare, ieşire, informaţii,
familiar, farmacie, trecere intrare, ieşire,
care de pietoni, semafor farmacie,
transmit etc. trecere de
mesaje - punerea în pietoni,
simple corespondenţă a semafor etc.
imaginilor cu - pune în
mesajele orale/ corespondenţă
scrise indicate a imaginile cu
mesajele orale/
scrise indicate
4.1. Scrierea Alfabetul - exerciţii de S9-17 - execută Probe
literelor de limbii române dezvoltare a independent scrise
mână Literele mici şi musculaturii fine a S18- S34 exerciţii de
mari de mână mâinii dezvoltare a
Ortografia - modelarea din musculaturii
Scrierea cu plastilină a fine a mâinii
majusculă la contururilor unor - modelează cu
începutul litere; decorarea sprijin din
propoziţiei şi literelor de mână şi plastilină,
al titlului de tipar; contururile
Scrierea cu - trasarea în duct unor litere;
majusculă a continuu a literelor - trasează în
substantivelor de mână (începând duct continuu
proprii (fără prin unirea literele de
terminologie) punctelor care le mână
Punctuaţia compun) (începând prin
Punctul - executarea unirea
Semnul conturului unor punctelor care
întrebării litere, silabe, le compun)
Linia de dialog cuvinte cu degetul - execută
Organizarea pe blatul mesei, în independent
textului scris aer, pe spatele conturul unor
Scrierea colegului, pe litere, silabe,
caligrafică pe hârtie, cu pensula cuvinte cu
liniatură tip I şi acuarela, cu degetul pe
Plasarea datei, creta pe tablă, cu blatul mesei, în
a titlului, markerul pe coli aer, pe hârtie,
folosirea mari cu pensula şi

29
alineatelor - scrierea literelor acuarela, cu
de mână, folosind creta pe tablă,
diverse instrumente cu markerul pe
de scris (creion, coli mari
carioca, stilou, - scrie literele
pensulă, cretă) pe de mână,
variate suporturi folosind
(foaie velină, foaie diverse
liniată, tablă etc.) instrumente de
- copierea, scris (creion,
transcrierea carioca, stilou,
literelor, silabelor, pensulă, cretă)
cuvintelor, pe variate
enunţurilor din 2-3 suporturi (foaie
cuvinte menţinând velină, foaie
distanţa dintre liniată, tablă
elementele grafice, etc.)
dintre litere şi - copiază,
dintre cuvinte transcrie litere,
- completarea după silabe, cuvinte,
model, cu litere de enunţuri
mână, a unor formate din 2-
enunţuri din 3 cuvinte
cuprinsul unor menţinând
bilete, invitaţii, distanţa dintre
felicitări, scurte elementele
scrisori grafice, dintre
- exerciţii de litere şi dintre
aşezare în pagină a cuvinte şi
datei, a titlului, a încadrandu-se
alineatelor, de în liniatura
păstrare a distanţei trasată
dintre cuvinte - aşează în
- scrierea după pagină data,
dictare a literelor, titlul,
silabelor, alineatele,
cuvintelor, păstrează
propoziţiilor din 2- distanţa dintre
3 cuvinte; cuvinte
- scrie după
dictare, cu
unele omisiuni
litere silabe
cuvinte,
propoziţii
formate din 2-3
cuvinte;
4.2. Scrierea - alcătuirea şi S11-S17 - alcătuieşte Probe
Redactarea funcţională scrierea unor cu sprijin şi scrise
unor mesaje Copieri. enunţuri scurte, S18- S35 scrie cu unele
scurte, Transcrieri având suport vizual erori enunţuri
formate din (litere, - ordonarea scurte, având
cuvinte silabe, cuvintelor care suport vizual

30
scrise cu cuvinte, formează un enunţ - ordonează
litere de propoziţii, şi scrierea acestuia cuvintele care
mână, texte de maxim - scrierea unor formează un
folosind 30 de cuvinte). cuvinte, propoziţii enunţ şi scrie
materiale Dictări cu ajutorul enunţul
diverse Scrierea computerului - scrie cuvinte,
imaginativă - personalizarea propoziţii cu
(texte de 2-3 unor modele ajutorul
enunţuri), predefinite de computerului
pornind de la invitaţii, felicitări,
experienţe scrisori (de
trăite exemplu, scrisoare
către Moş Crăciun)

APLICAȚIA 23. Portofoliul de învățare


Instructaj. Rolul portofoliului de învățare la disciplina
Dezvoltare personală este de a organiza învățarea, de a structura
informațiile despre sine și cei din jur, obținute de elev prin
parcurgerea aplicațiilor propuse de disciplna DP.
Plecând de la programa Dezvoltare personală - pentru un an de
studiu la alegere, realizați o structură posibilă a portofoliului de
învățare al elevului.
De asemenea, identificați/imaginați tipuri de evenimente educaționale (denumirea, în ce
context, ce invitați avem etc.) care să îi ofere elevului oportunitatea de a-și prezenta, valoriza
lucrările din portofoliul personal.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri
Analiza aplicației
 În funcție de vârsta elevilor și de achizițiile lor academice, ce tipuri de lucrări credeți
că pot fi realizate/ adăugate în portofoliul personal de învățare la disciplina DP?
 Cum putem organiza la nivelul clasei, evenimentele educaționale optime pentru
valorizarea creațiilor personale ale copiilor? Pe cine vă puteți baza în proiectarea și
derularea acestor evenimente ?

31
Secțiunea III. Aplicații pentru elevi

III. 1. CARNAVALUL CUNOAȘTERII

1. Citește fragmentul din „Apolodor” scris de Gellu Naum, în ordinea logică a


sucesiunii evenimentelor, apoi răspunde la întrebări:
 Cine este Apolodor? Dar prietenii lui?
 Ți-ar plăcea să faci parte din cercul lor de prieteni? Motivează răspunsul dat.
 Ce calități de bun(ă) prieten(ă) ai?
 Cum comunică cei trei prieteni?
 Ce le recomanzi dacă se ceartă?
 Cum se vor simți la carnaval?

În pereche cu un copil din clasă elaborează o invitație la carnaval pentru părinți și bunici.

A doua carte cu Apolodor, de Gellu Naum


(fragment)

Iată-l pe Apolodor Lângă el e Amedeu, Blondul din fotografie


Fost, pe vremuri, călător. Cel mai cumsecade leu, Este cangurul Ilie.
Să reţinem cel puţin Cântăreţ la clarinet Fiind cangur, aşadar,
Faptul că e pinguin. Şi, din când în când, poet. Are şorţ cu buzunar.
Pe toţi trei, iubindu-i foarte,
Vi i-am adunat în carte.
Zilele de carnaval Deci, aflând acestea toate Şi acuma, când au mască,
Se sfârşesc cu „Mare Bal”. Din afişe colorate Cine să-i mai recunoască?…
Şi gândindu-se, cei trei,
De la bal că nu se poate
Să lipsească tocmai ei,
Şi-au făcut în grabă mare
Toate cele necesare.

1. Prezintă-te lui Apolodor și


prietenilor lui după următoarea
schemă: 1 trăsătură fizică, 1 pasiune, 1
obiect de igienă favorit, 1 culoare
preferată. Scrie în centru numele și
prenumele.

32
2. Identifică emoții ale participanților la carnaval, cât și emoții ale celor care nu pot
veni. Desenează personaje care să exprime diferite emoții.

4. Ordonează momentele organizării și desfășurării unui carnaval, de la 1 la 10.

 Felicitări!  Invitații
 Dansul invitaților  Spațiul
 Spectacol: poezii, cântece, dansuri,  Anunțul
magii  Concursul: Cel mai frumos costum
 Bine ați venit!  La revedere!
 Tombola

5.Bifează meseriile utile pentru organizarea unui carnaval.


 Croitor  Frizer sau Hair-stylist
 Medic veterinar  Manager
 Arhitect  Pictor
 Psiholog  Dansator
 Informatician  Magician
 Șofer  Prezentator
 Învățător  Agronom
 Bucătar  DJ

Proiect
Creează măști pentru carnaval. Folosește materiale diferite și inedite, cum ar fi: ziare, reviste,
flori presate, acuarele, markere, materiale textile, paiete, nasturi, paste sau spaghetti etc.
Expune toate măștile în clasă alături de ceilalți copii.

Prezintă un moment artistic la carnaval, ceea ce îți place cel mai mult, la ceea ce ești cel/cea
mai bun/bună!

33
La ora de dezvoltare personală AM CÂȘTIGAT! Notează mai jos, reflectează!

III. 2. ÎN ȚARA DEZVOLTĂRII PERSONALE

Unde fugim de-acasă?


de Marin Sorescu
(fragment)

Luaţi-vă de mână. Gata. Astăzi mergem în Lună. Noi putem părăsi planeta chiar dacă nu e
gata racheta. Fiindcă, la urma urmei, o să mergem în Lună pe jos, că e drumul frumos. Ne
uităm bine unde se vede o rază care arde subţire ca un pai, şi ne vom ţine de ea scai.

Dincolo de zare, poteca o ia drept spre Soare. Acolo dăm drumul baloanelor colorate, luate
pentru orice eventualitate. Baloanele se-nalţă, se-nalţă şi ne ridică-n sus ca-ntr-o balanţă. În
jurul nostru vom auzi cum răsar stelele, cu un fâşîit uşor, parcă se deschid umbrelele.

Luna se va face tot mai mare, şi la urmă ne va răsări exact sub picioare. Îmi pare bine c-aveţi
încredere-n mine şi faceţi întocmai cum v-am spus, ca s-ajungeţi sus. De altfel, iată, am şi
ajuns. Bănuiam eu că sunt vorbă lungă să v-ajungă, dar acum — asta-i bună!— nici nu ştiu
când v-am pălăvrăgit pân' la Lună.

Suntem pe steaua aia mare (...), la care latră noaptea Grivei. De ce nu ne-a ieşit nimeni în
întâmpinare să ne dea o floare?
(Unde fugim de acasă, La ce latră Grivei? Marin Sorescu)

1. Răspunde la următoarele întrebări după ce ai citit textul „Unde fugim de-acasă?” de


Marin Sorescu.
o Unde „fug de-acasă” călătorii?
o Cum pot ajunge călătorii sus, pe Lună?
o La cine latră noaptea Grivei?
o De ce nu le-a ieşit nimeni în întîmpinare să le dea o floare?

34
o Crezi că este posibil să petrecem vacanța pe Lună?

2. Primești solicitarea de a te prezenta unui grup de copii din altă țară într-o tabără
internațională la care participi. Provocarea este să mimezi ceva ce ai tu mai special,
iar ceilalți copii să ghicească.
 Care este numele tău de alint?
 Ce te face fericit(ă)?
 Amintește-ți un moment când ai fost cel mai curajos/curajoasă!
 Ce fel de copil crezi că ești?
 Ce știi că poți să faci foarte bine?

3. Planifică o zi din tabără de dimineață până seara, în casetele de mai jos. Precizează
momentul zilei și activitățile.

4. Enumeră obiectele și lucrurile pe care ar fi bine să le cu tine în tabără.

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..............................

5. Implică-te în situațiile de mai jos, sub forma jocului de rol. Desenează, în echipă!
Cum
s-au rezolvat unele dintre acestea?

Un copil care Copii fericiți Un copil Câțiva copii Un copil în


plânge de dorul care se joacă care este care nu vor se scaun cu
părinților în pădure accidentat spală pe dinți rotile izolat
seara

35
6. Găsește trei aspecte pe care le/ai putea învăța de la un coleg/o colegă de tabără din
altă țară și de pe alt continent.

Proiect
 Prezintă o rețetă de mâncare dintr-o țară cunoscută.
 Elaborează un refren al taberei la care participi.
 Discută despre regulile pe care este bine să le respectați în tabără.
 Transmite un mesaj pe mobil/tabletă format din două propoziții unor copii care s-au
pierdut în pădure.
 Desenează despre cum te simți în tabără.

Am crescut! M-am dezvoltat! Am câștigat la ora de dezvoltare personală!

III.3. ÎNVĂȚAREA, CHEIA PENTRU REUȘITA MEA

1. Povestește ce ai face dacă ai învăța în clasa a III-a într-o școală departe de familia ta,
pe un vas care navighează în jurul lumii. Școala poartă numele Școala fără ziduri.
Condițiile sunt extraordinare, profesorii super. Colegii tăi sunt copii din toată lumea.
Care ar fi rezultatele tale?

2. Afli că ai un/o (ă) de clasă din China.


 Cum îi prezinți școala?
 Cum îl faci să înțeleagă cum înveți tu (orar, discipline, profesori)?
3. Invită la clasă bunici care să relateze experiențele personale din copilărie despre
utilizarea timpului și despre învățare. În perechi, bunici și copii, aduceți dovezi/ probe
ale modului în care învățau copiii din acea periodă, cum ar fi: cărți, caiete, numătoare,
desene, poze etc.
Discutați despre:
 Cum arăta școala?
 Cum era organizată sala de clasă?
 Care erau condițiile de acasă?
 Cum se comportau cadrele didactice?
 Ce fel de rechizite erau?
 Timpul petrecut pentru efectuarea temelor?
 Activități de timp liber?

36
 Cum se prezenta uniforma școlară?

4. Cercetează biblioteca de acasă și pe cea de la școală. Caută pe Internet. Găsește 3


proverbe despre învățare și 3 despre timp, care se potrivesc cea mi bine cu tine. Scrie
aceste proverbe cu fonturi cât mai originale.

5. Fă o alegere! Desenează pe șervețele cu markere și carioci sau pictează pe pânză ceea


ce vă stresează și ceea ce vă susține în procesul de învățare. Dați titluri sugestive
creației.

6. Am învățat despre ...


 Alege unul dintre cuvintele din cadranul alăturat.
 Spune ce ai învățat nou în legătură cu acest cuvânt.
 Alcătuiește, în echipă, o ghicitoare amuzantă despre învățare.

TIMP EMOȚII ÎNVĂȚARE COMUNICARE

COLEGI/COLEGE SĂNĂTATE ȘCOALĂ EU

7. Bifează cele mai importante trei condiții, pentru o învățare de succes!

Familia Timpul

Școala prietenoasă Rechizitele

Colegii/prietenii Sănătatea

Îmi place / Nu-mi place să învăț Profesorii

Meseriile părinților Condițiile materiale de acasă

8. Completează activitățile preferate pe care le faci acasă, la școală. Estimează timpul


petrecut pentru fiecare dintre ele. Ce suport ai?
Zilele săptămânii Acasă Durata
Luni
Marți
Miercuri
Joi

37
Vineri
Sâmbătă
Duminică

9. Elaborați JURNALUL ÎNVĂȚĂRII GIGANTIC prin imagini sau cuvinte pe pagini


uriașe de carton timp de o săptămână! 7 zile scrieți, desenați, lipiți: ce ați învățat, cum
ați învățat, ce a fost ușor, ce a fost greu, cine v-a ajutat, ce v-a stresat, cât timp a durat.

38

S-ar putea să vă placă și