Sunteți pe pagina 1din 136

Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului Educa\iei al Republicii Moldova nr. 457 din 31 mai 2013.

Lucrarea este elaborat[ conform curriculumului disciplinar =i finan\at[ din resursele financiare ale Ministerului Educa\iei.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educa\iei al Republicii Moldova.

+coala/Liceul ..........................................................................
Manualul nr. .........................

Anul de Numele =i prenumele elevului Anul Aspectul manualului


folosire care a primit manualul =colar la primire la returnare
1
2
3
4

• }nv[\[torul va controla dac[ numele elevului este scris corect.


• Elevii nu trebuie s[ fac[ niciun fel de ]nsemn[ri ]n manual.
• Aspectul manualului (la primire =i la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisf[c[tor, nesatisf[c[tor.

Comisia de evaluare:
Angela Cara, doctor ]n pedagogie, conferen\iar universitar, I+E, mun. Chi=in[u
Maria Avram, ]nv[\[toare, grad didactic superior, Liceul Teoretic din s. Cociulia, r. Cantemir
Nina Baranceanu, ]nv[\[toare, grad didactic superior, Liceul Teoretic din s. Petrunea, r. Glodeni
Tatiana Rusuleac, doctor ]n pedagogie, conferen\iar universitar, UPS „Ion Creang[”, mun. Chi=in[u
Lucia Cotorobai, ]nv[\[toare, grad didactic I, gimnaziul din s. Cobusca Nou[, r. Anenii Noi
Angela Postic[, ]nv[\[toare, grad didactic II, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, mun. Chi=in[u

Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in Editurii Prut Interna\ional.


Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor din aceast[ carte este permis[
numai cu acordul scris al editurii.

Redactor: Tatiana Rusu


Corector: Fulga Poiat[
Prezentare grafic[: Irina Oleinik
Paginare computerizat[: Valentina Stratu
Copert[: Sergiu Stanciu, Adrian Grosu

© Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi, 2017


© Editura Prut Interna\ional, 2017

Editura Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1 A, Chi=in[u MD 2051
Tel./fax: (œ373 22) 74 93 18; tel.: (œ373 22) 75 18 74; www.edituraprut.md; e-mail: editura@prut.ro

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii


Ursu, Ludmila
Matematic[: Manual pentru clasa a 4-a / Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi; comisia de evaluare: Angela Cara
[et al.]; Min. Educa\iei al Rep. Moldova. – Chi=in[u: Prut Interna\ ional, 2017 (Combinatul Poligrafic). – 136 p.
ISBN 978-9975-54-301-9
51(075.2)
U 85
Observ[m =i descoperim

Concurs

A plic[m =i explic[m

C onsolid[m =i dezvolt[m
MODULUL 1
Evocare prin exerci\ii =i probleme

Ini\iere

1 Num[r[:
a) din 1 ]n 1, de la 468 p`n[ la 472; d) din 10 ]n 10, de la 820 p`n[ la 700;
b) din 2 ]n 2, de la 594 p`n[ la 610; e) din 50 ]n 50, de la 1000 p`n[ la 500.
c) din 5 ]n 5, de la 900 p`n[ la 950;
• Precizeaz[ ordinea num[r[rii (cresc[toare sau descresc[toare).

2 Cum num[r[ fiecare? Explic[, apoi nume=te urm[toarele patru numere.

8, 108, 208 0, 150, 300

1000, 980, 960 835, 730, 625

3 Calculeaz[ oral.
425 œ 3 5 œ 445 978 ™ 4 800 ™ 2 30 š 2 60 : 3
425 œ 33 55 œ 445 978 ™ 44 800 ™ 22 34 š 2 69 : 3
425 œ 333 555 œ 445 978 ™ 444 800 ™ 222 134 š 2 690 : 3

4 Probleme despre vacan\[


a) Vara, Ana a citit romanul „Coliba unchiului Tom”.
Volumul ]nt`i are 256 de pagini, iar volumul al doilea –
294 de pagini.
Formuleaz[ o ]ntrebare astfel ]nc`t problema s[ se rezolve:
prin adunare; prin sc[dere.
b) }n vacan\[, Mihai a rezolvat toate sarcinile dintr-un problemar.mar Erau 148 de
probleme, iar exerci\ii erau cu 65 mai ... . C`te sarcini erau ]n total?
Completeaz[ condi\ia cu un cuv`nt potrivit astfel ]nc`t problema s[ se rezolve:
prin dou[ adun[ri; printr-o sc[dere =i o adunare.
c) La o tab[r[ s-au odihnit 242 de fete, iar b[ie\i...
Continu[ problema astfel ]nc`t s[ se rezolve prin exerci\iul:
242 š 2 › ; 242 œ 242 š 2 › ; 242 : 2 › ; 242 ™ 242 : 2 › .

5 Completeaz[ Termen 264 Desc[zut Sc[z[tor Diferen\[


tabelele. Termen 539 807 98
Sum[ 520 906 600 209

Factor 10 De]mp[r\it }mp[r\itor C`t


Factor 100 1000 1
Produs 1000 100 1000 0

4
Fixare

1 Scrie =i cite=te numerele formate din:


a) 4 sute =i 4 unit[\i; d) 19 zeci =i 9 unit[\i;
b) 5 sute =i 5 zeci; e) 30 de zeci =i 27 de unit[\i;
c) 9 sute =i 19 unit[\i; f ) 62 de zeci =i 14 unit[\i.
• Nume=te predecesorul =i succesorul fiec[ruia dintre aceste numere.
• Formeaz[ ]n mod asem[n[tor numerele: 624, 281, 530, 409, 700.
2 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.
546 œ 189 612 ™ 395 247 š 3 96 : 4 402 : 6
372 œ 38 1000 ™ 270 5 š 86 435 : 3 530 : 5
3 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele.
Cantitatea Pre\ul Costul Num[rul }ntr-un
Total
(buc[\i) (lei) (lei) de pachete pachet
4 58 Suc 35 2l
8 760 Covrigi 3 kg 78 kg
20 300 S`rm[ 50 500 m

4 +tiind c[ 5 tricouri la acela=i pre\ cost[ ]n total 500 lei, afl[:


a) c`t cost[ 2 tricouri; b) c`te tricouri cost[ 300 lei.
• Creeaz[ =i rezolv[ probleme asem[n[toare dup[ scheme.
1 r`nd … ? crizanteme 1 set … ? creioane
5 r`nduri … 300 crizanteme 40 seturi … 240 creioane
7 r`nduri … ? crizanteme ? seturi ... 114 creioane

5 Afl[ numerele necunoscute.


a) x œ 243 › 802 b) 396 œ x › 1000 c) a ™ 309 › 391 d) 850 ™ a › 580
y š 6 › 78 20 š y › 100 b : 4 › 207 400 : b › 8
6 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) La o parad[ sportiv[, 280 de b[ie\i =i 160 de fete s-au aranjat ]n coloane a
c`te 20. C`te coloane au format?
• G[se=te dou[ metode de rezolvare.
b) 456 de timbre po=tale au fost lipite pe plicuri mari =i mici, c`te 2 pe fiecare plic.
C`te plicuri mari au fost timbrate, dac[ mici erau 158?
7 Efectueaz[ transform[rile =i comenteaz[ dup[ model. Model:
a) 14 dm › cm b) 5 m › cm 34 dm › cm
1 dm este de 10 ori mai
80 cm › dm 60 dm › m
mare dec`t 1 cm, deci:
30 dm › cm 80 m › dm š10

1 dm › 10 cm 1 m › 10 dm › 100 cm 34 dm › 340 cm

5
Antrenare

1 Nume=te toate numerele:


a) pare de la 290 p`n[ la 310; b) impare cuprinse ]ntre 700 =i 680.
2 Completeaz[ 386 < 3 6 78 < 17 0 >9 0
=i explic[. 521 > 52 12 > 9 2 < 000
3 Scrie prin exerci\iu, apoi calculeaz[.
a) Mic=oreaz[ cu zece succesorul num[rului cinci sute. • G[se=te alte
b) M[re=te cu o sut[ predecesorul num[rului cincizeci. posibilit[\i pen-
c) Dubleaz[ cel mai mic num[r de dou[ cifre. tru a citi fiecare
d) Afl[ treimea celui mai mare num[r de trei cifre. exerci\iu.
4 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.
a) 325 ™ 186 œ 243 b) 168 œ 24 š 3 c) (99 œ 33) š 3
105 œ 383 ™ 458 325 ™ 25 : 5 (720 ™ 160) : 8
30 š 8 : 6 2 š 500 ™ 30 š 30 1 000 ™ (350 ™ 175)
45 : 5 š 30 500 : 2 œ 48 : 4 900 : (30 š 30)
5 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) Fiecare dintre cei 34 de elevi ai unei clase are ]n penar 2 pixuri =i 6 creioane.
C`te pixuri =i creioane au ]n total elevii acelei clase?
b) 84 de margarete au fost ]mp[r\ite ]n buchete a c`te 3 flori albe =i 4 roz.
C`te buchete s-au ob\inut?
• Care dintre aceste probleme admite dou[ metode de rezolvare?
6 Lucra\i ]n perechi!
Scrie\i ]n locul fiec[rei pic[turi unitatea de m[sur[ potrivit[. Argumenta\i.
9 m › 90 ; 9 m › 900 ; 6 › 60 cm; 6 › 60 dm.
7 Afl[ fiecare de]mp[r\it.
a : 2 › 305, rest 1; b : 7 › 140, rest 5; c : 4 › 65, rest 3; d : 9 › 88, rest 8.
• Ce numere mai pot fi restul fiec[reia dintre aceste ]mp[r\iri?
8 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.
a) 65 : 3 b) 78 : 4 c) 90 : 6 d) 82 : 5 e) 67 : 2
379 : 3 909 : 4 630 : 6 510 : 5 101 : 2
537 : 3 826 : 4 196 : 6 203 : 5 900 : 2
9 Lucra\i ]n echipe!
Observa\i imaginile.
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ exerci\ii:
a) 65 lei œ 2 š 85 lei › lei;
b) 2 š 65 lei ™ 85 lei › lei; 65 lei 85 lei
c) (65 lei œ 85 lei) : 10 › lei.

6
Consolidare

1 Completeaz[ cu cifre potrivite, pentru a ob\ine o ordonare:


a) cresc[toare: 8 2, 82 , 88, 2;
b) descresc[toare: 3 6, 63, 06, 0 .
• Plaseaz[ numerele 1000 =i 10 pe locurile corespunz[toare ]n fiecare =ir.
Argumenteaz[.

2 }mparte ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.


a) 486 : 3 b) 924 : 3 c) 724 : 4 d) 738 : 2 e) 589 : 5 f) 307 : 4
260 : 8 808 : 5 501 : 3 437 : 6 300 : 8 150 : 9

3 Rezolv[ fiecare problem[ cu justific[ri, apoi efectueaz[ verificarea.


a) La o gheret[ se vindeau 427 kg de legume: ro=ii, castrave\i =i ardei. Afl[ ce can-
titate de legume de fiecare fel era, dac[ ro=ii =i castrave\i erau ]n total 360 kg, iar
ardei =i castrave\i – ]n total 175 kg.
b) La o fabric[ de conserve s-au ]mbuteliat 808 l de suc: de mere, de caise =i de
prune. Afl[ c`t suc de fiecare fel era, dac[ suc de mere =i de caise era ]n total 522 l,
iar de mere =i de prune – ]n total 560 l.
4 Calculeaz[. Observ[ cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
276 œ 224 710 ™ 515 440 : 8 20 š 50
800 ™ 425 50 š 6 1000 ™ 890 100 : 1
5 š 50 810 : 2 10 š 22 1000 ™ 990
625 : 5 47 œ 463 128 œ 312 684 : 684
• Completeaz[ primele trei coloane cu c`te un exerci\iu potrivit.
5 Rezolv[ problemele cu plan =i compar[-le.
a) }ntr-o rezerva\ie natural[ sunt 105 c[prioare, de 5 ori mai multe dec`t cerbi.
Cu c`t sunt mai multe c[prioare dec`t cerbi?
b) }ntr-o gospod[rie avicol[ sunt 80 de g`=te, cu 240 mai pu\ine dec`t g[ini.
De c`te ori sunt mai pu\ine g`=te dec`t g[ini?
6 Afl[ numerele necunoscute.
a) x : 30 › 7 b) 7 š y › 490 c) z œ 250 › 900
420 : x › 60 y š 8 › 432 825 ™ z › 600
7 Lucra\i ]n perechi!
Scrie\i literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice =i
ve\i afla numele unui vestit pictor moldovean.

C 90 š 8 : 20 U 640 : 8 : 20

R 20 : 5 š 100 G 480 : 60 š 90

E 9 š 80 : 10
P`inea =i soarele

7
Dezvoltare

1 Lucra\i ]n perechi!
„Adev[rat” sau „fals”? AF
a) Predecesorul celui mai mare num[r de trei cifre este 1000.
b) Succesorul celui mai mic num[r de trei cifre este un num[r impar.
c) Exist[ doar 9 numere de trei cifre care au cifra sutelor 1 =i cifra zecilor 0.
2 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.
a) 160 ™ 30 š 3 œ 880 b) 2 š (34 š 20 ™ 605) c) 702 ™ 258 : (50 ™ 44)
240 œ 500 ™ 360 : 90 350 š 0 : (490 : 10) 3 š (200 ™ 180 : 30)

3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.


a) }n 9 cutii sunt repartizate ]n mod egal 108 creioane. C`te creioane sunt ]n 5 cutii?
C`te cutii sunt necesare pentru a repartiza ]n acela=i mod 120 de creioane?
b) Un set de vesel[ este format din 6 farfurii =i 2 salatiere. C`te obiecte con\ in ]n
total 24 de seturi de acest fel?
c) Afl[ trei numere a, b =i c =tiind c[: suma lor este 759;
suma numerelor a =i b este 574;
suma numerelor c =i b este 433.
4 Completeaz[ tabelele.
De]mp[r\it 326 841 3 714
8m ? dm ? cm
}mp[r\itor 4 3 5 6 9 7
?m 40 dm ? cm
C`t 108 161
?m ? dm 700 cm
Rest 3 4

5 Scrie prin exerci\iu, apoi cal- a) M[re=te cu 3 triplul num[rului 30.


culeaz[.
Argumenteaz[ prezen\a sau
b) M[re=te de 5 ori diferen\a numerelor 120 =i 60.
lipsa parantezelor ]n fiecare c) Afl[ jum[tatea sumei numerelor 132 =i 868.
exerci\iu. d) Dubleaz[ c`tul numerelor 150 =i 50.

6 Scrie num[rul 300 ca produs:


a) de doi factori; b) de trei factori; c) al unui num[r cu o sum[.

7 Calculeaz[: a) 5 š 86 ™ 58; b) 348 œ 108 : 4; c) 510 ™ 157 š 3; d) 1000 : 100 œ 900.


Plaseaz[ paranteze astfel ]nc`t s[ se schimbe ordinea efectu[rii opera\iilor.
Afl[ r[spunsurile exerci\iilor ob\inute. Ce observi?

O :
œ

C
J

4 4 4›5 5 5 5 5 5›7 š
Descoper[
semnele
9 9 9›8 10 10 10 10 10 › 8
ascunse.

8
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Scrie cel mai mare dintre numerele: 1p

782, 82, 787, 287. 534, 54, 546, 543.

2. Scrie litera corespunz[toare transform[rii corecte. 1p

A 35 dm › 350 m A 420 dm › 42 cm
B 35 m › 350 dm B 420 cm › 42 dm

3. Afl[ de]mp[r\itul, =tiind c[: 2p

]mp[r\itorul este 6, c`tul 78, ]mp[r\itorul este 8, c`tul 63,


iar restul 2. iar restul 5.

4. Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[. 4p

3 š (300 ™ 135) œ 165 1000 ™ (150 œ 355) : 5

5. Rezolv[ problema cu plan. 2p

}ntr-o livad[ cresc 216 vi=ini =i de 4 ori }ntr-o ser[ cresc 90 de trandafiri ro=ii =i
mai pu\ini cire=i. Cu c`t sunt mai pu- cu 270 mai mul\i albi. De c`te ori sunt
\ini cire=i dec`t vi=ini? mai mul\i trandafiri albi dec`t ro=ii?
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
Cine este mai darnic?

a) Ron\ ]l serve=te pe Cron\ cu Cron\ ]l serve=te pe Ron\ cu


un morcov =i o ridiche. un morcov sau o ridiche.

b) Ri\a ]i ofer[ lui Relu Relu ]i ofer[ Ri\ei


sau o ghind[, o ghind[ =i
sau o alun[, o alun[ sau o castan[.
sau o castan[.

c) Naf-Naf ]i d[ lui Nif-Nif Nif-Nif ]i d[ lui Naf-Naf


cel mult 2 mere. cel pu\in 3 mere.

9
MODULUL 2
Numerele naturale p`n[ la un milion

Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 1 000 =i 10 000

P ovestim un basm matematic


Tare mai voia biata Cenu=[reas[ la balul ]mp[ratului,
dar ma=tera cea rea i-a poruncit s[ numere o gr[mad[ de cubule\e.
+oriceii, decora\i cu ordine pentru iste\ime, s-au oferit s-o ajute la num[rat.
+oricelul cu ordinul 1 +oricelul cu ordinul 2 a gru- +oricelul cu ordinul 3 a gru-
a grupat cubule\ ele ]n pat c`te 10 zeci ]n sute =i a pat 10 sute ]ntr-o mie =i a
zeci, apoi le-a dus pe dus zecile r[mase. dus sutele r[mase.
cele r[mase pe prisp[.

Sute
4
Zeci
Unit[\i

3
1
2

Observa\i cum au aranjat =oriceii cubule\ele pe prisp[. Ce num[r au ob\inut?

• Modifica\i basmul,
4 3 2 1 =tiind c[ ]n total au fost
Mii Sute Zeci Unit[\i 2 467 de cubule\e.
1 2 3 5

Cuv`ntul ordin are mai multe ]n\elesuri. Ce =tim?


e a f l [m C ?
• Un ]n\eles uzual: decora\ie pentru merite deosebite.
• Un ]n\eles matematic: pozi\ia fiec[rei cifre ]n scrierea num[rului natural,
de la dreapta spre st`nga.
Numele ordinului Mii (unit[\i de mii) Sute Zeci Unit[\i
Num[rul ordinului 4 3 2 1
• Cunoa=te\i =i alte ]n\elesuri uzuale ale cuv`ntului ordin?
Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre ordinul miilor =i al sutelor
se las[ spa\iu.

10
C onsolid[m =i dezvolt[m Mii Sute Zeci Unit[\i
1 2 4 3
1 Cite=te numerele din tabelul de nume-
ra\ ie. Precizeaz[ pozi\ia cifrei 1 5 1 6 8
]n scrierea fiec[rui num[r. 7 9 2 1

2 Deseneaz[ tabelul de numera\ie. Scrie ]n tabel numerele:


a) dou[ mii =apte sute treizeci; d) o mie patru sute;
b) trei mii cinci sute opt; e) cinci mii =aptezeci;
c) nou[ mii dou[zeci =i =ase; f ) opt mii trei.
3 Descompune dup[ model numerele:

2 135 5 206 6 300 Model: 9 832 › 9 000 œ 800 œ 30 œ 2


4 083 7 090 9 008

4 Dup[ descompunerea dat[, afl[:


a) ad`ncimea maxim[ a lacului Baikal din Rusia
(cel mai ad`nc lac din lume) — 1 000 œ 600 œ 20 m;
b) ]n[l\imea v`rfului Chomolungma din mun\ii Himalaya
(cel mai ]nalt v`rf de pe P[m`nt) — 8 000 œ 800 œ 40 œ 8 m;
c) lungimea r`ului Nil din Africa Kilometru (km)
1 km › 1 000 m
(cel mai lung r`u de pe P[m`nt) — 6 000 œ 600 œ 70 œ 1 km.

5 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:


a) 6 358 m; 5 420 m; 7 060 m; Mii
b) 3 km 492 m; 2 km 300 m; 9 km 9 m. 4 213 m › 4 km 213 m

6 3 000 œ 2 2 000 œ 400 8 000 œ 5 6 œ 9 040 37 œ 1 200


3 000 œ 50 2 000 œ 70 8 000 œ 55 60 œ 9 400 401 œ 2 060
3 000 œ 52 2 000 œ 470 8 000 œ 555 600 œ 9 004 280 œ 3 005
7 777 ™ 7 4 444 ™ 44 5 555 ™ 555 2 222 ™ 220
7 777 ™ 70 4 444 ™ 404 5 555 ™ 5 550 2 222 ™ 2 200
7 777 ™ 700 4 444 ™ 4 004 5 555 ™ 5 055 2 222 ™ 2 000
7 777 ™ 7 000 4 444 ™ 4 040 5 555 ™ 5 505 2 222 ™ 2 222

7 Descoper[ 3 030 œ › 3 333 2 222 ™ › 20 ™ 44 › 4 000


numerele 808 œ › 8 888 ™ 550 › 5 005
ascunse.
9 999 ™ › 99
1 001 œ › 1 111 6 666 ™ › 600 ™ 9 009 › 900
8 Formeaz[ toate numerele de patru cifre care con\in:
a) o dat[ cifra 5 =i de trei ori cifra 8; c) de dou[ ori fiecare dintre
b) de dou[ ori cifra 3 =i de dou[ ori cifra 7; cifrele 1 =i 0.

11
Numerele naturale p`n[ la 100 000

1 Cite=te informa\ia. Scrie numerele ]n tabelul de numera\ie.


Explic[.
Centrul Resurselor Informa\ionale de Stat a prezentat
date despre popula\ia raioanelor Republicii Moldova la
1 martie 2017:
• Drochia – optzeci =i opt de mii =ase sute cincizeci =i Drochia
nou[ de persoane;
Mii
Numele ordinului Zeci de mii Sute Zeci Unit[\i
(unit[\i de mii)
Num[rul ordinului 5 4 3 2 1
8 8 6 5 9

• Anenii Noi – optzeci =i nou[ de mii nou[ sute nou[zeci de persoane;


• S`ngerei – nou[zeci =i dou[ de mii =apte sute optzeci =i opt de persoane;
• C[l[ra=i – optzeci =i una de mii trei sute dou[zeci de persoane;
• Glodeni – =aizeci de mii =apte sute =aizeci =i nou[ de persoane;
• Ocni\a – cincizeci =i dou[ de mii cinci sute cincizeci =i nou[ de persoane.

2 a) Cite=te numerele: 24 639, 48 520, 62 308, 71042, 16 200, 70 524, 20103,


10 042, 40 200, 92 000, 20 001, 15 020.
b) Pentru fiecare num[r, precizeaz[ ordinul la care se afl[ cifra 2.
c) G[se=te numerele care au cifra 0: la ordinul miilor;
la ordinul sutelor =i la ordinul unit[\ilor.

3 Ce gre=eli a comis N[t[flea\[ 2 0583 62 801


la scrierea numerelor?
738 15 48193
• Scrie corect, apoi cite=te aceste numere.
• Precizeaz[ pentru fiecare num[r:
cifra unit[\ilor, cifra zecilor, cifra miilor, cifra zecilor de mii.

4 Scrie =i cite=te trei numere de cinci cifre care au cifra 1 la ordinul:


a) zecilor de mii;
b) zecilor de mii =i al zecilor;
c) unit[\ilor de mii;
d) unit[\ilor de mii =i al unit[\ilor.

5 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.


a) 10, 100, 1000, ; c) 16 340, 16 330, 16 320, , ;
b) 21, 321, 4 321, ; d) 44 444, 44 440, 44 400, , .
• Care dintre aceste =iruri nu mai poate fi completat ]n continuare? De ce?

12
6 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:
a) 43 610 m, 26 409 m, 19 087 m, 70 005 m; Mii
b) 34 km 500 m, 60 km 820 m, 10 km 10 m, 59 km 8 m. 25 418 m › 25 km 418 m

7 20 000 œ 4 000 50 000 œ 72 3 œ 68 000


20 000 œ 400 50 000 œ 720 30 œ 68 000
20 000 œ 40 50 000 œ 702 300 œ 68 000
20 000 œ 4 50 000 œ 7 002 330 œ 68 000
2 354 ™ 2 000 4 982 ™ 900 5 555 ™ 5 005
12 354 ™ 2 000 34 982 ™ 900 55 555 ™ 5 005
52 354 ™ 2 000 99 909 ™ 900 55 555 ™ 5 050
22 020 ™ 2 000 90 990 ™ 900 55 555 ™ 50 500

8 }n luna septembrie, ]n Japonia se celebreaz[ S[rb[toarea


Crizantemelor. Pentru un aranjament floral din centrul unui
ora= s-au folosit 10 000 de crizanteme galbene, 8 020 –
ro=ii =i 905 – albe. C`te crizanteme s-au folosit ]n total?

9 Descoper[ numerele ascunse.


a) 70 000 œ › 70 700 b) 56 349 ™ › 349 c) ™ 20 000 › 22
œ 40 000 › 44 444 81037 ™ › 1030 ™ 800 › 83 083
22 020 œ › 22 222 90 929 ™ ›9 ™ 1001 › 10100
œ 30 008 › 38 308 64 406 ™ › 60 400 ™ 35 050 › 305

10 Reconstituie opera\iile aritmetice din fiecare lan\.


a) ? ? ? ?
24 602 24 002 24 952 20 950 902

b) ? ? ? ?
37 089 30 009 36 409 6 400 16 457

Concurs
Cine afl[ mai repede ce numere a scris fiecare?
Cifra 3 se ]nt`lne=te ]n numerele pe care le-a scris:
• Me=teric[ – la sute; 60 936 39 003 9 039
• Br`ndu=a – la mii;
• Pozna=u – la zeci de mii. 30 609 96 306
63 060
Numerele r[mase le-a scris M[riuca. 3 609
Descrie\i-le ]n mod analog. 90 360

13
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 100 000 =i 1 000 000

Observ[m =i descoperim
Observa\i cum s-au repartizat =oriceii ]n clase.
CL AS A
UN IT{ |ILOR
50
5
500 Zeci 80
10 \i 8
it[
te 800 Un 1
Su 100 2 1
3

50 000
Zeci i
i 80 000 C LA S A
500 000 de m M II LO R
e 10 000
Sut mii 800 000 \i 5 000
de 100 000 5 it[
6 Un mii 8 000
de
1 000 4

• C`\i =oricei vor s[ intre ]n fiecare clas[?


• Citi\i numerele duse de fiecare =oricel.
• Ce nume =i ce num[r are ordinul fiec[rui =oricel care se ]ndreapt[ spre:
clasa unit[\ ilor; clasa miilor?

Ce =tim? C e a f l [m?
• Ce ]n\eles uzual al cuv`ntului clas[ cunoa=te\i?
Cuv`ntul clas[ are =i un ]n\eles matematic:
fiecare grup de trei ordine consecutive, ]ncep`nd cu ordinul ]nt`i.
CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR
Sute de mii Zeci de mii Unit[\i de mii Sute Zeci Unit[\i

Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre clase se las[ spa\iu.

Explica\i formarea, citirea =i scrierea numerelor din tabelul de numera\ie.

CLASA MILIOANELOR CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR


S Z U S Z U S Z U
9 8 7 6 5 4 3 2 1
2 3 1 5 8
6 7 4 2 3 9
UN MILION 1 0 0 0 0 0 0

14
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Scrie ]n tabelul de numera\ie =i cite=te numerele formate din:
a) 4 mii, 5 sute =i 3 zeci; d) 3 sute de mii, 6 mii =i 7 sute;
b) 4 zeci de mii, 5 mii =i 3 sute; e) 3 sute de mii, 6 sute =i 7 zeci;
c) 4 sute de mii, 5 zeci =i 3 unit[\i; f) 3 sute de mii, 6 zeci de mii =i 7 unit[\i.
• Pentru fiecare num[r, precizeaz[ la ce ordin ai scris cifra 0.
• Din ce clas[ fac parte aceste numere?
2 Scrie numerele cu cifre. Socoate c`te cifre de 0 con\ine fiecare num[r.
a) zece, dou[zeci, =aptezeci; d) o zece de mii, cincizeci de mii, treizeci de mii;
b) o sut[, patru sute, nou[ sute; e) o sut[ de mii, opt sute de mii, =ase sute de mii;
c) o mie, trei mii, opt mii; f) un milion.

3 Scrie cifra 4, apoi:


a) de 3 ori cifra 0; b) de 5 ori cifra 0; c) de 4 ori cifra 0.
Cite=te numerele ob\inute.

4 Cite=te numerele, apoi descompune-le dup[ model.

Model: 728 453


7 sute de mii, 2 zeci de mii, 8 mii, 4 sute, 5 zeci, 3 unit[\i.

281 534 932 854 460 007


620 450 807 030
• Propune alte numere din clasa miilor, scrie-le =i descompune-le ]n mod analog.
5 Dup[ descompunerile date, afl[ informa\ii despre popula\ia municipiului Chi=in[u
la 1 martie 2017:

a) locuitori 800 000 œ 10 000 œ 3 000 œ 100 œ 10 œ 7


b) minori 40 000 œ 2 000 œ 600 œ 7
c) elevi 70 000 œ 7 000 œ 800 œ 8

6 }ntr-un mu=uroi locuiesc 127 900 de furnici. Dintre acestea, 100 000 pleac[ ]n dru-
me\ii, 20 000 reconstruiesc mu=uroiul, iar restul se ocup[ de menaj. C`te furnici
se ocup[ de menaj?
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele problemei astfel ]nc`t s[ ob\ine\i
r[spunsul: a) 7 000; b) 20 900; c) 900.

7 Reconstituie opera\iile aritmetice din fiecare lan\.


a) ? ? ? ? ?
4 202 4 292 90 70 198 108 250148
? ? ? ? ?
b) 82 165 165 330 11 303 46 353

15
Compararea =i ordonarea numerelor p`n[ la 1 000 000

Observ[m =i descoperim
Cum se compar[ numerele scrise cu acela=i num[r de cifre?

4 8 6 5 < 9 2 3 1 3 4 6 8 7 5 3 4 2 8 0 7
4 < 9 6 2

1 5 6 7 4 1 2 9 5 0 2 0 1 0 0 8 2 0 1 0 8 0
5 > 2 0 8
Cum se compar[ numerele care nu sunt scrise cu acela=i num[r de cifre?
23 685 2 368 5 907 590 714

C ompar[m =i ordon[m
1 Num[ra\i: a) din 1 ]n 1: 1 095 1105; 3 462 3 452;
b) din 10 ]n 10: 9 940 10 040; 36 000 35 900;
c) din 100 ]n 100: 40 320 41 320; 80 000 79 000;
d) din 1 000 ]n 1 000: 15 700 5 700; 98 000 108 000.
• Preciza\i ordinea num[r[rii ]n fiecare caz (cresc[toare sau descresc[toare).

2 Ana a construit arborele genealogic al familiei sale. Compara\i anii de na=tere =i


numi\i rudele Anei ]n ordinea descresc[toare a v`rstelor.

Ana Moraru Dan Moraru


2007 2009

mama tata
Irina Moraru Petru Moraru
1984 1978

bunica bunicul bunica bunicul


Elena Bivol Tudor Bivol Vera Moraru Ion Moraru
1964 1957 1948 1950
• Construi\i ]n mod analog arborele genealogic al familiei din care face\i parte, apoi
numi\i-i pe to\i ]n ordinea cresc[toare a v`rstelor.

16
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Compar[ numerele justific`nd r[spunsul.
1 274 1 256 178 600 125 008 14 690 1469 1000 000 10 000
34 052 34 502 245 326 245 326 238 23 888 40 000 400 000

2 Completeaz[ cu cifre potrivite.


a) 67 098 < 7 098 b) 4 706 > 4 89 c) 26 080 < 26 980
524 170 > 24 170 15 230 < 15 2 4 4 2 607 > 4 0 267

Num[rul 4 000 7 900


3 Completeaz[ Predecesorul 10 999 59 999
tabelul. Succesorul 100 000 909 909

4 G[se=te-i =i nume=te-i pe cei care prezint[:


a) numere mai mici dec`t 10 000; b) trei numere consecutive. 10 011

9 999 10 100 10 009 999


9 990
10 001 101100 10 000 10 010 1000

5 Descoper[ regula =i continu[ fiecare =ir. 6 Scrie ]n ordine cresc[toare 5 nu-


mere consecutive astfel ]nc`t:
a) 9 797, 9 798, 9 799, , ;
a) primul num[r s[ fie 99 999;
b) 41 536, 41 526, 41 516, , ; b) ultimul num[r s[ fie 202 202;
c) 293 857, 29 385, 2 938, , . c) la mijloc s[ se afle num[rul
110 010.
7 Lucra\i ]n perechi!
Ordona\i cresc[tor lungimile:
a) 5 624 km, 5 624 cm, 5 624 m, 5 624 dm;
b) 480 km, 48 000 m, 408 000 m, 84 km 480 m, 840 480 m, 8 km 480 m.

1. Scrie cu cifre:
a) num[rul nou[ sute de mii nou[zeci;
b) num[rul descompus astfel: 90 000 œ 900 œ 9;
c) succesorul num[rului 9 900;
d) predecesorul num[rului 20 000;
e) cel mai mare dintre numerele 9 191, 91 919, 191 919;
f) cel mai mic dintre numerele 9 909, 9 990, 9 099.
2. Dintre numerele scrise, subliniaz[-le pe cele care au cifra miilor 9.
3. Scrie ]n ordine cresc[toare numerele nesubliniate folosind semnul potrivit.

17
}nmul\irea cu 10, 100, 1 000

C e =tim? Ce afl[m?
Explica\i cum proceda\i pentru a calcula rapid.
3 š 10; 10 š 5; 3 š 100; 100 š 5.
Calcula\i prin adunare repetat[. 2 š 1 000 1 000 š 5
3 š 1 000 1 000 š 8

A\i obse rvat?


10 un zero
Pentru a ]nmul\i un num[r cu 100 , scriem la dreapta num[rului dou[ zerouri .
1 000 trei zerouri

A plic[m =i explic[m
1 +tafet[ de calcul
a) }nmul\i\i cu 10 fiecare num[r:
6; 12; 372; 4 563; 100; 1000; 10 000; 100 000; 23 681; 75 240.
b) }nmul\i\i cu 100 fiecare num[r:
7; 24; 513; 6 028; 100; 1000; 10 000; 400; 3 020; 2 600; 8 524.
c) }nmul\i\i cu 1000 fiecare num[r:
4; 6; 10; 13; 45; 90; 100; 800; 470; 503; 642; 1000.
2 Calcula\i ]n lan\, apoi citi\i opera\iile efectuate folosind terminologia matematic[.
š 10 ™ 10 œ 1000 š 100
a) 10
š 100 ™ 100 š 1000 œ 10
b) 10
3 Descoperi\i numerele ascunse.
a) 70 š › 700 b) 10 š › 300 000 c) 62 000 › 62 š
90 š › 9 000 100 š › 8 000 62 000 › 620 š
80 š › 80 000 1 000 š › 50 000 620 000 › 6 200 š

4 M[ri\i de 10 ori: a) o unitate; o zece; o sut[; b) o mie; o zece de mii; o sut[ de mii.
Zece unit[\i de acela=i ordin formeaz[ o unitate de ordinul urm[tor.
10 unit[\i › 1 zece 10 mii › ?
10 zeci › 1 sut[
10 sute › 1 mie A s
\ i ob e r v a t ?10 zeci de mii › ?
10 sute de mii › ?

5 Ce num[r este format din:


a) 30 de zeci; b) 20 de sute; c) 80 de mii; d) 50 de zeci de mii?
• Formula\i ]ntreb[ri asem[n[toare =i adresa\i-le colegilor.

18
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Ce num[r trebuie m[rit de 10 ori pentru a ob\ine:
a) o zece; o zece de mii; b) o sut[; o sut[ de mii; c) o mie; un milion?

2 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.


a) 4, 40, 400, , , ; b) , , , 5 000, 50 000, 500 000.

3 Creeaz[ un =ir de 3 numere Fiecare num[r al =irului, ]ncep`nd cu al doi-


dup[ urm[toarea regul[: lea, se ob\ine prin m[rirea num[rului pre-
cedent de 100 de ori.

4 Descompune dup[ model numerele: 3 576, 8 249, 4 035, 7 102, 3 250.


M S Z U
Model: 3 542 › 3 š 1000 œ 5 š 100 œ 4 š 10 œ 2

5 Scrie cu cifre, apoi cite=te numerele descompuse.


4 š 1 000 œ 7 š 100 4 š 100 œ 7 š 1 000 • Ordoneaz[ cresc[tor
4 š 1 000 œ 7 š 10 4 š 10 œ 7 š 100 numerele ob\inute.
4 š 1 000 œ 7 4 œ 7 š 1000
6 Afl[ c`te ou[ au fost aduse la un depozit, =tiind c[:
ou[le sunt ambalate c`te 10 ]n cofraje;
cofrajele sunt repartizate c`te 10 ]n lad[;
l[zile sunt aranjate c`te 10 pe 10 rafturi.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele problemei
mei astfel ]nc`t s
s[ ob\ine\i
r[spunsul: a) 30 000; b) 100 000; c) 5 000; d) 1000.

7 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele. Timpul š Viteza › Distan\a

Cantitatea (buc[\i) 50 10 20 Timpul (ore) 5 10 10


Pre\ul (lei) 100 35 1 000 Viteza (km pe or[) 10 90 120
Costul (lei) ? ? ? Distan\a (km) ? ? ?

8 Un penar cost[ 20 lei, iar un ghiozdan este de 10 ori mai scump. Ghiozdanul este
de 100 de ori mai ieftin dec`t un calculator. Care este pre\ul calculatorului?
• C`t cost[ ]n total aceste trei obiecte?
9 Lucra\i ]n perechi!
Plasa\i parantezele ]n exerci\iile ]n care N[t[flea\[ a uitat s[ le scrie.
10 š 10 œ 100 › 200 100 ™ 10 š 100 › 9 000 1 000 ™ 100 š 10 › 0
100 œ 100 š 10 › 2 000 1 000 ™ 10 š 10 › 900 10 š 0 œ 100 › 1 000

19
}mp[r\irea exact[ la 10, 100, 1000

C e =tim? Ce afl[m?
š 10 š 100 š 1 000
Explica\i fiecare
8 80 3 300 5 5 000
schem[.
: 10 : 100 : 1 000
• Alc[tui\i scheme asem[n[toare.

A\i obse rvat?


Pentru a ]mp[r\i la 10 100 1 000 un num[r ce se termin[ cu zerouri,
un dou[ trei
elimin[m la dreapta num[rului zero zerouri zerouri .

A plic[m =i calcul[m
1 +tafet[ de calcul
a) }mp[r\i\i la 10 fiecare num[r:
200; 520; 860; 1000; 9 300; 4 720; 10 000; 28 000; 370 500; 1 000 000.
b) }mp[r\i\i la 100 fiecare num[r:
1000; 6 000; 8 400; 10 000; 51 000; 42 800; 100 000; 407 000; 150 200.
c) }mp[r\i\i la 1000 fiecare num[r:
4 000; 7 000; 80 000; 49 000; 100 000; 500 000; 360 000; 407 000; 313 000.
2 Descoperi\i numerele ascunse.

: 10 › 5 6 000 : › 60 2› : 1 000 50 › 500 :

: 100 › 3 90 : ›9 40 › : 10 700 › 70 000 :

: 1 000 › 8 70 000 : › 70 300 › : 100 9 › 9 000 :

3 Se dau numerele: 5 000, 30 000, 700 000.


Calcula\i c`turile corespunz[toare =i afla\i:
Model: 5 000 : 10 › 500
a) c`te zeci con\ine ]n total fiecare num[r;
Deci, num[rul 5 000 con\ine ]n
b) c`te sute con\ine ]n total fiecare num[r;
total 500 de zeci.
c) c`te mii con\ine ]n total fiecare num[r.

Concurs
1000 œ 1000 ™ 1000 : 1000 1000 š 1000 ™ 1000 000
Cine calculeaz[
mai repede? 100 œ (1000 ™ 100) : 100 100 š 100 ™ 0 š 100
10 000 : (1000 : 100) : 10 100 000 : (100 š 10) ™ 10

20
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[. Scrie literele ]n ordinea descresc[toare
a valorilor =i vei afla denumirea unei vechi localit[\i
monastice din Moldova.
(800 œ 200) : 1 000 › N 6 000 š 10 : 100 › {
3 600 : (40 œ 60) › A 520 š 100 : 10 › C
40 š 20 ™ 150 š 2 › P 20 š 30 š 10 : 100 › I
150 000 : 100 : 10 › R 0 : 1 000 š 100 › A
2 Probleme din istorie
a) Un fierar a confec\ionat c`te o c[ma=[ de zale pentru doi cavaleri. C[ma=a
cavalerului Voinicu era f[cut[ din 10 000 de verigi de fier, iar c[ma=a cava-
lerului Pan[ con\ inea de 10 ori mai pu\ine verigi. C`te zile a lucrat me=terul,
dac[ ]nl[n\uia zilnic c`te 100 de verigi?
b) }nainte de inventarea tiparului, c[r\ile erau copiate de m`n[. C`te zile a lucrat
un copist la o carte cu 10 000 de litere, dac[ scria zilnic c`te 100 de litere?
• Modific[ una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul s[ fie un num[r de
10 ori mai mic.
3 Completeaz[ tabelele.
De]mp[r\it }mp[r\itor C`t
Factor 40 10
450 200 100
Factor 1 000 100
30 200 10
Produs 15 000 207 000
248 1 000
4 Lucra\i ]n perechi!
Completa\i cu:
a) unit[\ile de m[sur[ care lipsesc b) numerele care lipsesc
1 dm : 10 › 1 1 m : 100 › 1 1 km : 10 › m
1 m : 10 › 1 1 km : 1000 › 1 1 km : 100 › m
5 Organizeaz[ textul ]ntr-o schem[-lan\, apoi calculeaz[.
M-am g`ndit la un num[r. L-am mic=orat de 10 ori, am mic=orat rezultatul cu 100
=i am ob\inut un num[r de 10 ori mai mic dec`t 100. La ce num[r m-am g`ndit?
• Lucra\i ]n perechi! Alc[tui\i enun\uri asem[n[toare dup[ lan\uri:
: 100 œ 10 ™ 100 š 10
a) ? 100 b) ? 10 000

Calculeaz[ š 100 : 1000 š 10


4200
]n lan\.
: 100 š 1000 : 10
4200

21
Transform[ri ale unit[\ilor de m[sur[

C e =tim? Ce afl[m?
Unitatea principal[ pentru m[surarea:
lungimii masei
este este
metrul (m). kilogramul (kg).
Alte unit[\i standard de m[sur[ pentru
lungime: mas[:
centimetrul (cm), gramul (g),
decimetrul (dm), tona (t).
kilometrul (km).
š 10 š 10 š 1000 š 1000 š 1000
1 cm 1 dm 1m 1 km 1g 1 kg 1t

A plic[m =i explic[m
1 Estima\i =i completa\i fiecare propozi\ie cu unitatea de m[sur[ care lipse=te.
• Un dovleac c`nt[re=te 1 .
• Un sportiv alearg[ pe o distan\[ de 1 .
• Un camion poate transporta o ]nc[rc[tur[ de 1 .
• Ad`ncimea unui pahar este 1 . • Da\i exemple
asem[n[toare.
• Masa unui fluture este 1 .
• }n[l\imea unui copil este 1 .
• Lungimea unei r`me este 1 .

2 +tafet[ de transform[ri
1 km; 6 km; 10 km; 36 km; 1 t; 4 t; 10 t; 24 t;
?m ? kg
80 km; 100 km; 386 km. 70 t; 100 t; 247 t.
1 000 m; 2 000 m; 24 000 m; 1000 kg; 3 000 kg; 6 000 kg;
? km 36 000 m; 140 000 m; ?t 40 000 kg; 15 000 kg;
290 000 m; 630 000 m. 150 000 kg; 726 000 kg.
1 dm; 6 dm; 72 dm; 724 dm; 1 kg; 8 kg; 18 kg; 35 kg;
? cm ?g
1 m; 4 m; 38 m; 384 m. 130 kg; 500 kg; 437 kg.

3 Descoperi\i regula =i completa\i fiecare =ir.


a) 1 km 500 m, 3 km, 4 km 500 m, , , ;

b) , , , 3 t 750 kg, 3 t 500 kg, 3 t 250 kg;

c) , , , 8 kg, 10 kg 500 g, 13 kg, , , .

22
To p 10
C onsolid[m =i dezvolt[m
Ce le m ai gr el e
1 Scrie denumirile animalelor
]n ordinea descresc[toare a maselor: an im al e
• morsa – 1 t 100 kg; te re st re
• hipopotamul – 3 200 kg;
• rinocerul negru – 1080 kg; • girafa – 1 t 340 kkg;
• rinocerul alb – 2 t 230 kg; • crocodilul de ap[ s[rat[ – 760 kg;
• elefantul african – 8 260 kg; • bivolul de ap[ asiatic – 748 000 g;
• elefantul asiatic – 3 t 900 kg; • bizonul indian – 1 t 470 kg.

2 Lucra\i ]n perechi!
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\inute.
Argumenta\i necesitatea transform[rii unit[\ilor de m[sur[.
a) Un elan aude prezen\a omului la o distan\[ de 1 km,
dar ]l simte dup[ miros la o distan\[ de 2 ori mai mic[.
b) Un pi\igoi m[n`nc[ zilnic at`t c`t c`nt[re=te. }n 50 de zile,
pi\igoiul nimice=te 1 kg de g`ze. elan

c) }n 10 ani, un brad aflat ]n mijloc de codru cre=te cu 1 dm. Un brad aflat ]n


poian[ cre=te ]n aceea=i perioad[ cu 35 cm.
d) Un ou de prepeli\[ c`nt[re=te 10 g, un ou de g[in[ – 50 g, iar unul de stru\ – 2 kg.

Concurs
Afla\i valorile numerice ale literelor =i decodifica\i denumirea animalului
de companie din imagine.
Cine decodific[ mai repede?

40 kg 500 g › N g 4 240 kg › O t + kg
42 t 42 kg › R kg 40 025 g › P kg U g
42 km 500 m › G m 400 005 m › E km A m
42 000 cm › D m J km C m › 250 042 m

40 4 42 042 42 25 240 4 42 042

420 400 42 500 25 250 40 500 400 400 5

• Lucra\i ]n echipe! Da\i-i acestui animal un nume. Codifica\i numele ]ntr-un


mod asem[n[tor =i propune\i colegilor din alte echipe s[-l descopere.
Colecta\i date despre acest animal, exprimate ]n unit[\i de m[sur[ pentru lun-
gime, mas[.

23
Cifre romane

1 Cifrele arabe au fost inventate ]n


India cu circa 1 500 de ani ]n urm[. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ele au fost numite arabe, fiindc[ au
fost r[sp`ndite ]n Europa de c[tre
negustorii arabi.

Cifrele romane au fost utilizate pe larg ]n Europa I V X


]naintea cifrelor arabe. Ast[zi le folosim pentru a
scrie numere de ordine: ]nt`i, al treilea, a zecea etc. 1 5 10

Pentru a citi un num[r scris cu cifre romane, aplic[m sc[derea sau adunarea.
• Dac[ o cifr[ este urmat[ de alta cu valoare mai mare, efectu[m sc[derea.
}n celelalte cazuri efectu[m adunarea.
IV 51›4 VI 5œ1›6 II 1œ1›2
IX 10  1 › 9 XI 10 œ 1 › 11 XXX 10 œ 10 œ 10 › 30
• Dac[ o cifr[ se afl[ ]ntre altele dou[ cu valori mai mari, efectu[m ]nt`i sc[-
derea, apoi adunarea.
XIV 10 œ (5  1) › 14 XIX 10 œ (10  1) › 19

2 Citi\i numele unor monarhi contemporani:


regele Spaniei Felipe al VI-lea; regele Norvegiei Harald al V-lea;
regina Marii Britanii Elisabeta a II-a; regele Suediei Carl al XVI-lea Gustav.
3 Citi\i =i scrie\i numerele cu cifre arabe.
a) I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX;
b) XI, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX;
c) XXX, XXV, XXIII, XXIV, XXVIII.
4 Antrena\i-v[ ]n scrierea cu cifre romane a numerelor p`n[ la 30.
Pentru a scrie un num[r cu cifre romane, ]l descompunem ]n termeni potrivi\i,
corespunz[tor valorilor cifrelor romane.
X V I X X IX
16 › 10 œ 5 œ 1 XVI 29 › 10 œ 10 œ (10  1) XXIX
Aten\ie! Dup[ cifra V nu se scrie cifra X.
Cifrele I =i X se pot repeta cel mult de 3 ori la r`nd.
Cifra V nu se repet[.

• Num[rul 0 nu poate fi scris cu cifre romane. A\i obse rvat?


• Scrierea numerelor cu cifre arabe este mai scurt[ =i mai comod[, deoare-
ce valoarea fiec[rei cifre se schimb[ ]n func\ie de pozi\ia ei.

24
Cine seam[n[ culege
1 Scrie numai cu cifre:
1 milion; 33 de mii; 50 de mii 50; 100 de mii 100; 200 de mii 2 zeci; 111 mii 11.
• Subliniaz[ cifra zecilor de mii ]n fiecare num[r.
• Precizeaz[ din ce clas[ face parte fiecare num[r.
2 Corecteaz[-l pe N[t[flea\[.
a) Zece mii formeaz[ un milion. c) Clasa I este cea a unit[\ilor.
b) Ordinul al cincilea corespunde miilor. d) Clasa zecilor este a II-a.
e) Un ora= are o mie de mii de locuitori, dintre care o sut[ de sute sunt =colari.
3 Scrie cu cifre romane numerele de la 1 p`n[ la 25.
4 Compar[: a) numerele b) lungimile c) masele
53 355 53 533 2 000 m 20 000 cm 505 t 505 000 g
620 078 602 278 1050 km 10 500 m 8 000 g 80 kg
360 200 360 002 2 100 m 21000 dm 600 kg 6 t

5 Completeaz[ Num[rul 10 100 999 000


tabelul. Predecesorul 200 999 999 998
Succesorul 450 000

6 3 000 œ 4 000 2 000 œ 2 44 œ 6 400 77 777 ™ 7 44 444 ™ 44


3 000 œ 7 000 2 000 œ 22 606 œ 4 040 77 777 ™ 70 44 444 ™ 444
7 000 ™ 3 000 2 000 œ 202 40 œ 6 004 77 777 ™ 700 44 444 ™ 4 444
10 000 ™ 4 000 2 000 œ 220 46 œ 46 000 77 777 ™ 7 000 44 444 ™ 44 444

7 Rezolv[ problemele cu justific[ri.


a) Zece vaze identice cost[ ]n total o mie de lei. C`t cost[ o sut[ de vaze? C`te
vaze cost[ un milion de lei?
b) }n primul stup sunt 30 000 de albine, ]n al doilea – 20 000, iar ]n al treilea sunt
tot at`tea c`t ]n primii doi stupi la un loc. C`te albine sunt ]n total?
• Modific[ datele problemei astfel ]nc`t s[ ob\ii r[spunsul 1000 000.
c) La o fabric[ de juc[rii, sold[\ eii se ambaleaz[ c`te 10 ]n pachete, iar pachete-
le se pun c`te 100 ]n cutii. C`\i sold[\ei sunt ]n: 10 cutii; 100 de cutii?
a) 10 000, 9 800, 9 700, 9 600, 9 400;
8 Descoper[ regula =i elimin[
b) 500 000, 499 999, 499 000, 498 000;
num[rul care nu se potrive=te.
c) 10 997, 10 998, 10 999, 19 999.
• Scrie urm[toarele trei numere ale fiec[rui =ir.
9 Descoper[ opera\iile care lipsesc ]n lan\, apoi cite=te calculele ]n mod potrivit.
? ? ? ?
a) 10 000 1 000 500 000 500 50 000
? ? ? ? ?
b) 1t 1 kg 1g c) 1 km 1m 1 dm 1 cm

25
10 Organizeaz[ problema ]ntr-o schem[-lan\ =i rezolv-o.
Am m[rit un num[r de 10 ori. Am mic=orat rezultatul cu 100 =i am ob\inut un
num[r de 1000 de ori mai mic dec`t 90 000. De la ce num[r am pornit?
11 Observ[ cum a fost achitat salariul lunar al fiec[rui muncitor =i calculeaz[ c`t a
primit fiecare.
Ana Mocanu — 5 bancnote de 1 000 lei =i ]nc[ 410 lei;
Pavel Petrenco — 53 de bancnote de 100 lei =i ]nc[ 24 lei;
Lucia Ivanov — 531 de bancnote de 10 lei =i ]nc[ 4 lei.
• Nume=te muncitorii ]n ordinea cresc[toare a salariilor.
12 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ tabele.

Cantitatea Timpul (ore) 10 ? 100


10 ? 1 000
(buc[\i) Viteza
? 1 000 230
Pre\ul (lei) ? 100 12 (km pe or[)
Costul (lei) 230 5 200 ? Distan\a (km) 750 5 000 ?

13 Completeaz[ „portretul mate- 88 080


matic” al num[rului prezentat
de Br`ndu=a.
1) Se cite=te: optzeci =i opt de mii .
14 Lucra\i ]n perechi! 2) Se scrie cu cifrele 0 =i 8.
Crea\i „portretele matematice” Are cifra 8 la zeci, la =i la .
ale numerelor din urm[toarele Are cifra 0 la =i la .
propozi\ii. 3) Are predecesorul =i succesorul .
a) Pe P[m`nt sunt aproximativ 4) Este un num[r par.
9 800 de specii de p[s[ri.
b) }n fiecare or[, pe P[m`nt se
nasc, ]n medie, 16 800 de copii.
c) Planeta Uranus face ]nconjurul Soarelui ]n aproximativ 30 600 de zile.
• Consulta\i dic\ionare enciclopedice sau re\eaua internet =i g[si\i alte informa\ii
interesante cu numere mari.

Concurs
}n drum spre ca=caval, pe Fof`rlic[ ]l p`ndesc capcane sub numerele cu cifra 4
la ordinul miilor.
Cine g[se=te mai repede numerele pe care Fof`rlic[ poate p[=i f[r[ fric[?

34 340 3 404 440 334 444 444 444

443 330 134 134 300 430 45 540 104 014

26
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Scrie litera corespunz[toare num[rului care se cite=te: 1p

dou[zeci =i dou[ de mii dou[zeci =i doi patru sute patru mii patruzeci
A 220 220 A 44 040
B 2 222 B 40 440
C 22 022 C 404 040
D 22 202 D 4 440

2. Compar[ =i scrie semnul corespunz[tor (<, ›, >). 2p

a) 27 041 27 401 a) 49 327 49 372


b) 40 780 407 800 b) 736 510 73 651

3. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul. 1p

4 792, 4 892, 4 992, . 7 354, 7 254, 7 154, .

4. Calculeaz[. 4p
a) 330 œ 30 003 a) 202 œ 202 020
220 020 œ 4 400 330 300 œ 5 005
b) 77 777 ™ 7 007 b) 88 888 ™ 8 800
333 333 ™ 303 300 999 999 ™ 990 099

5. Efectueaz[ transform[rile. 2p

a) 5 240 m › km m a) 4 km 360 m › m
b) 4 t 700 kg › kg b) 5 600 g › kg g
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Forma\i din be\i=oare numerele , .
}n fiecare num[r, schimba\i locul unui be\i=or pentru a ob\ine un num[r cu 2 mai
mare dec`t cel dat.
2. Schimb`nd locul unui be\i=or, transforma\i fiecare dintre urm[toarele scrieri
]n egalit[\i adev[rate:

3. Este adev[rat c[ ?
Dac[ ve\i transcrie aceast[ egalitate de la dreapta spre st`nga, va fi ea adev[rat[?

27
MODULUL 3
Adunarea =i sc[derea numerelor naturale, p`n[ la un milion

Probleme cu dou[ sume sau dou[ diferen\e

R ezolv[m =i compar[m
Ana a cump[rat 6, iar Maria – 4 pixuri Dan a cump[rat 6, iar Ion – 4 caiete
la acela=i pre\. Fetele au cheltuit ]mpre- la acela=i pre\. Dan a cheltuit cu 12 lei
un[ 60 lei. C`t cost[ un pix? mai mult dec`t Ion. C`t cost[ un caiet?
1 pix ... ? lei 1 caiet ... ? lei
? (6 =i 4) pixuri ... 60 lei ? (6 f[r[ 4) caiete ... 12 lei

Planul rezolv[rii:
1) C`te pixuri au cump[rat fetele ]n 1) Cu c`t mai multe caiete a cump[rat
total? Dan dec`t Ion?
2) C`t cost[ un pix? 2) C`t cost[ un caiet?

Scrie\i rezolvarea fiec[rei probleme cu plan =i prin exerci\iu.


Citi\i =i compara\i exerci\iile ob\inute.

• }n problem[ se d[: A\i obse rvat?


o sum[ 60 lei o diferen\[ 12 lei
• }n prima opera\ie am aflat:
10 pixuri 2 caiete
o alt[ sum[ o alt[ diferen\[
(6 œ 4) (6 ™ 4)

• Pentru a r[spunde la ]ntrebarea problemei, am ]mp[r\it:


o sum[ la alt[ sum[ o diferen\[ la alt[ diferen\[
60 lei : (6 œ 4) 12 lei : (6 ™ 4)

Afla\i c`t a cheltuit fiecare copil.

A plic[m =i coment[m
R
Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
Comenta\i rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”, la fel ca ]n secven\a
„A\i observat?”.
a) }ntr-o zi, la un magazin s-au v`ndut b) }ntr-o zi, la un chio=c s-au v`ndut
12 seturi de carioci, iar ]n a doua zi – 12 seturi de creioane, iar ]n a doua zi –
18 seturi de acela=i fel. Seturile v`ndu- 18 seturi de acela=i fel. Seturile v`ndute
te con\ineau ]n total 600 de carioci. ]n prima zi con\ineau cu 144 mai pu\ine
C`te carioci erau ]n fiecare set? creioane dec`t cele v`ndute ]n a doua zi.
C`te creioane erau ]n fiecare set?

28
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Determin[ ordinea a) 793 ™ 207 ™ 73 œ 27 b) 10 š 24 : 8 œ 16
efectu[rii opera\iilor 793 ™ 207 ™ (73 œ 27) 10 š 24 : (8 œ 16)
=i calculeaz[. 793 ™ (207 ™ 73) œ 27 10 š (24 : 8 œ 16)
• Ce observi? 793 ™ (207 ™ 73 œ 27)
2 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
Pentru fiecare problem[, formuleaz[ ]ntreb[ri care s[ conduc[ la opera\ia de
]nmul\ire.
a) Ana a cump[rat 6 gheme de l`n[, iar Maria – 3 gheme de acela=i fel. C`\i metri
are firul de l`n[ din fiecare ghem, dac[ ghemele con\in ]n total 225 m de fir?
b) Bunica a conservat suc ]n borcane identice. Erau 24 de borcane cu suc de mere
=i 15 borcane cu suc de prune. Ce capacitate avea fiecare borcan, dac[ suc de mere
era cu 27 l mai mult dec`t suc de prune?
c) Pentru o mas[ festiv[, s-au cump[rat 25 kg de portocale =i 15 kg de banane la
acela=i pre\. Bananele au costat cu 140 lei mai pu\in dec`t portocalele. La ce pre\ se
vindeau fructele?
d) La o alimentar[, pe un raft sunt 3, iar pe altul – 2 pachete cu biscui\i. +tiind c[
pachetele sunt identice =i c`nt[resc la un loc 1 kg, afl[ masa unui pachet.

3 Scrie prin exerci\iu, apoi calculeaz[.


Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n
fiecare exerci\iu.
a) Scade din 1000 suma numerelor 245 =i 457.
b) Scade 833 din suma numerelor 803 =i 97.
c) Afl[ jum[tate din diferen\a numerelor 615 =i 375.
d) Adun[ num[rul 110 cu jum[tatea lui.
• Adun[ r[spunsurile ob\inute =i vei afla c`te so-
iuri de trandafiri po\i admira la Gr[dina Botanic[
din Chi=in[u.
4 Lucra\i ]n echipe!
Crea\i =i rezolva\i probleme cu tematica indicat[ ]n imagini:
a) dup[ scheme b) dup[ exerci\ii

1 r`nd ... ? pomi


900 lei : (140 œ 160) ›
? (24 =i 16) r`nduri ... 360 pomi

1m ... ? lei
? (50 f[r[ 45) m ... 750 lei 160 l : (140 ™ 60) ›

La rezolvarea c[ror probleme a\i operat cu: dou[ sume; dou[ diferen\e?

29
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mici dec`t 10 000

O bserv[m =i explic[m
G[si\i proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplifica\i prin exerci\ii.
œb
a c • Adunarea =i sc[derea lui 0 nu schimb[ num[rul.
™b
• Dac[ schimb[m ordinea termenilor, suma r[m`ne
aœb›bœa neschimbat[.

aœ0›a™0›a • Adunarea =i sc[derea sunt opera\ii inverse.

• Oricum am asocia termenii, suma lor r[m`ne


(a œ b) œ c › a œ (b œ c) aceea=i.

Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a rezultatului.

Termen Desc[zut
Termen Sc[z[tor
Sum[ Diferen\[
(Rest)

Verifica\i calculele efectu`nd:


TœT›S D – R › Sc
probele probele
S–T›T Sc œ R › D sc[derii
adun[rii
S–T›T R œ Sc › D

C alcul[m =i rezolv[m
1 Calcula\i ]n coloni\[, apoi face\i proba prin opera\ia invers[.
465 œ 782 3 429 œ 1 731 5 064 ™ 957 9 400 ™ 8 023
864 œ 2 145 2 063 œ 4 067 3 820 ™ 2 058 9 310 ™ 1316

2 Lucra\i ]n perechi!
Completa\i tabelele.
=ampon

Total
+coala nr. 1 1 140 935 Erau 1 240 1 058
+coala nr. 2 1 208 2 560 S-au v`ndut 983 1 234
+coala nr. 3 1 430 2 500 Au r[mas 260 776

Folosind date din tabelele completate, formula\i ]ntreb[ri conform exerci\iilor:


a) 1 140 œ 1 208 œ 1 070 › ; a) 257 œ 260 œ 776 › ;
b) 1 140 ™ 935 › . b) 1 240 ™ 1 058 › .

30
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[ oral, apoi verific[ efectu`nd calcule ]n coloni\[.
a) 5 000 ™ 2 b) 8 000 ™ 55 c) 7 777 œ 3 d) 9 œ 1101 e) 3 222 œ 3 008
5 000 ™ 20 8 000 ™ 555 7 777 œ 33 99 œ 1101 3 222 ™ 3 008
5 000 ™ 200 8 000 ™ 5 555 7 777 œ 333 999 œ 1101 3 202 œ 3 808
2 Calculeaz[ ]n modul cel mai ra\ional. Argumenteaz[.
a) 2 030 œ 1256 œ 3 970; b) (5 429 œ 3 983 ™ 2 578) š 0; c) 10 š (342 œ 218).
3 Afl[ num[rul care: a) este cu 2 406 mai mare dec`t 3 094;
b) este cu 1 730 mai mic dec`t 10 000;
c) trebuie m[rit cu 1 111 pentru a ob\ine 2 000;
d) trebuie mic=orat cu 555 pentru a ob\ine 5 550.
4 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Vineri, la o sta\ie de alimentare s-au v`ndut 820 l de benzin[, iar s`mb[t[ –
980 l. C`\i litri de benzin[ au r[mas din rezerva de 2 500 l?
• Modific[ una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul:
s[ se m[reasc[ cu 1 000; s[ se mic=oreze cu 100.
b) Dorin a scos din pu=culi\[ ]nt`i 575 bani, apoi 525 bani. Ce sum[ de bani a
avut ]n pu=culi\[, dac[ i-au r[mas 1 900 bani?
• G[se=te c`teva posibilit[\i pentru a schimba aceast[ sum[ de bani ]n bancnote.
c) La un depozit erau 1 835 kg de cartofi =i 1 275 kg de morcovi. C`te kilograme
de legume au fost expediate, dac[ au r[mas 1 020 kg?
• C`te kilograme mai trebuie expediate pentru ca s[ r[m`n[ o ton[ de legume?
5 Observ[ cum a determinat N[t[flea\[ ordinea efectu[rii opera\iilor.
Corecteaz[ gre=elile, apoi calculeaz[.
2) 1) 2) 1)
2 460 ™ 830 œ 170 6 000 ™ (4 200 œ 850)
1) 2) 2) 1)
3 584 ™ 1 062 ™ 962 (4 307 œ 2 038) ™ 38
• Lucra\i ]n echipe! Pornind de la aceste exerci\ii, crea\i probleme despre pasagerii
unui tren.
6 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
a) 855, 1 005, 1 155, , , ; c) , , 3 000, 4 500, 6 000, , ;
b) 10 000, 9 200, 8 400, , , ; d) , , 5 000, 3 750, 2 500, , .
7 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.
a) Pentru iluminarea festiv[ a unei str[zi, 1000 de becule\e s-au repartizat ]n mod
egal ]n ghirlande. Sunt 26 de ghirlande cu becule\e ro=ii =i 14 – cu becule\e verzi.
b) }ntr-o zi, la un chio=c s-au v`ndut 426, iar ]n a doua zi – 419 ziare la acela=i
pre\. Din v`nzarea ziarelor, ]n prima zi s-a ]ncasat cu 35 lei mai mult dec`t ]n a
doua zi.

31
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mari dec`t 10 000

1 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi f[ proba prin opera\ia invers[.


a) 21 435 œ 6 214 b) 43 916 ™ 5 236 c) 199 584 œ 704 628 d) 358 401 œ 641 599
41 536 œ 127 816 263 490 ™ 57 412 400 510 ™ 376 502 1 000 000 ™ 3 054

2 Calculeaz[ asociind termenii ]n mod convenabil.


a) 16 000 œ 8 425 œ 4 000 c) 367 098 œ 50 100 œ 50 200
b) 28 500 œ 11 500 œ 30 628 d) 100 000 œ 254 369 œ 400 000

3 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.


Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
a) }n 100 de saci este cu 3 t de gr`u mai mult dec`t ]n 40 de saci de acela=i fel.
C`te kilograme de gr`u sunt ]n fiecare sac?
b) La raionul de birotic[ s-au adus 1000 de rigle, repartizate ]n mod egal ]n cutii.
Sunt 23 de cutii cu rigle de lemn =i 27 – cu rigle de plastic.
C`te rigle sunt ]n fiecare cutie?

4 Afl[ numerele necunoscute.


a) x œ 1 325 › 13 352 c) y ™ 15 256 › 91 046 e) y : 1000 › 450
b) 100 š x › 100 100 d) 248 007 ™ z › 42 315 f) 10 000 : z › 10

5 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd printr-o liter[ num[rul necu-
noscut, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie m[rit cu 2 400 pentru a ob\ine 50 000?
b) Care num[r trebuie mic=orat cu 25 500 pentru a ob\ine 555?
c) Cu c`t trebuie mic=orat num[rul 10 000 pentru a ob\ine 111?
d) Cu c`t trebuie m[rit num[rul 333 333 pentru a ob\ine 990 990?

6 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.


a) }ntr-un ora= locuiesc 32 109 femei, cu 190 mai multe dec`t b[rba\i. Copii sunt
cu 85 mai mul\i dec`t adul\i.
b) Liliputanii au cusut pentru Gulliver
dou[ cear=afuri =i o fa\[ de pern[.
Pentru fa\a de pern[ au folosit 1028
de plapume liliputane, de 10 ori mai
pu\ine dec`t pentru fiecare cear=af.
• Reformuleaz[ condi\ia fiec[rei probleme astfel ]nc`t rezolvarea
s[ nu se schimbe.

7 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.


a) 9 999 œ 99 š 3 c) (20 400 ™ 19 800) : 100 e) 153 š 6 œ 4 š 249
b) 12 340 ™ 340 : 4 d) 10 š (405 000 ™ 404 846) f ) 200 000 : (20 š 50)
• Cite=te fiecare exerci\iu folosind terminologia matematic[.

32
8 Calculeaz[, apoi observ[ cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.

8 260 œ 740 14 000 ™ 13 998 8 888 œ 12 122 1000 000 ™ 10 000


7 058 œ 2 942 260 000 ™ 259 980 7 777 œ 13133 100 000 ™ 1000
5 315 œ 5 685 420 000 ™ 419 800 6 666 œ 14144 10 000 ™ 100
• Completeaz[ fiecare coloan[ cu un exerci\iu potrivit.
9 Scrie prin exerci\iu, apoi calculeaz[.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n fiecare exerci\iu.
a) M[re=te cu 13 480 diferen\a numerelor 12 620 =i 600.
b) Mic=oreaz[ cu 1 090 suma numerelor 30 400 =i 25 600.
c) M[re=te de 10 ori num[rul cu 8 500 mai mic dec`t 100 000.
10 Reconstituie lan\urile de calcule.
™ 3 111 œ 999 ™ 8 080 œ 9 212
a) 10 000
? ? ? ? ?
b) 250 000 500 000 50 000 1000 000 1000 0

11 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute


cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Cavalerii Voinicu, V`rtej =i Pan[ =i-au cump[rat c[m[=i de zale.
C[ma=a lui Voinicu con\inea 10 462 de inele de fier, iar c[ma=a lui
V`rtej – 8 750. }n total cele trei c[m[=i con\ineau 25 000 de inele
de fier.
b) La un depozit erau 162 480 kg de cartofi. }ntr-o zi s-au expediat 45 500 kg,
iar ]n ziua a doua – 55 500 kg.
• Exprim[ r[spunsul ]n tone =i kilograme.
c) }ntr-o zi, la raionul de tricotaje s-au v`ndut 58 de malete, iar ]n a doua zi – 42 de
malete la acela=i pre\. Din v`nzarea maletelor s-au ]ncasat ]n total 10 000 lei.

1. Completeaz[ tabelul.

Termen 86 407 15 052 Desc[zut 60 469 524 073


Termen 23 184 12 898 Sc[z[tor 713 880 880
Sum[ 31 098 20 888 Diferen\[ 56 973 120 120

2. Rezolv[ problema cu plan =i prin exerci\iu.

Cubule\ele sunt repartizate ]n mod egal ]n cutii. }n 14 cutii sunt cubule\e ro=ii, iar
]n 16 – cubule\e verzi. C`te cubule\e sunt ]n fiecare cutie, dac[:
cubule\e ro=ii sunt cu 300 mai ]n total sunt 360 de cubule\e?
pu\ine dec`t verzi?

33
Probleme de sc[dere a dou[ sume (adunare a dou[ diferen\e)

O bserv[m =i descoperim
}ntr-un co= erau 80 de mere =i 90 de nuci. C`te fructe au r[mas dup[ ce s-au luat
40 de mere =i 60 de nuci?
Rezolvare cu plan:
Metoda 1 Metoda 2
1) C`te fructe erau ]n co=? 1) C`te mere au r[mas ]n co=?
80 œ 90 › 80 ™ 40 ›
2) C`te fructe au fost luate din co=? 2) C`te nuci au r[mas ]n co=?
40 œ 60 › 90 ™ 60 ›
3) C`te fructe au r[mas ]n co=? 3) C`te fructe au r[mas ]n co=?
™ › œ ›
R[spuns: fructe.
Scrie\i fiecare rezolvare prin exerci\iu.
Compara\i exerci\iile ob\inute. Citi\i-le folosind terminologia matematic[.

R ezolv[m =i cre[m
1 Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu plan =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a) Silvicultorii au crescut ]n pepinier[ 126 de puie\i de salc`m
=i 118 puie\i de tei.
Dintre ace=tia, 48 de puie\i de salc`m =i 65 de puie\i de tei
au fost planta\i pe un teren forestier.
salc`m C`\i puie\i de tei =i de salc`m au r[mas ]n total ]n pepinier[? tei
b) La un depozit erau 14 540 de butelii cu ap[ plat[ =i 15 680 de butelii cu ap[
carbogazoas[. C`te butelii au fost expediate spre v`nzare, dac[ au r[mas 6 882
de butelii cu ap[ plat[ =i 9 095 de butelii cu ap[ carbogazoas[?
2 Crea\i probleme asem[n[toare dup[ scheme.
Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu justific[ri =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a)
Erau ... ? (1 320 =i 1 310) caiete
S-au v`ndut ... ? (847 =i 756) caiete
Au r[mas ... ? caiete

b) Erau ... ? (896 =i 854) pasageri


Au cobor`t ... ? pasageri
Au r[mas ... ? (684 =i 717) pasageri

34
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Scrie literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice =i
vei ob\ ine denumirea arborelui din imagine.
367 758 ™ 266 314 œ 700 318 œ
J 137 109 E 534 687 T 239 852

770 005 ™ 303 363 œ 897 645 ™


A 550 007 S 669 060 R 847 876

2 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.


a) O ]ntreprindere agricol[ a adus la iarmaroc 1 345 kg de ardei =i 1 260 kg de
p[tl[gele-vinete. }n prima zi s-au v`ndut 586 kg de ardei =i 492 kg de vinete. C`te
kilograme de legume au r[mas de v`ndut?
b) Un vapor transporta 25 314 saci cu gr`u, iar altul – 20 680 de saci cu gr`u. C`\i
saci s-au desc[rcat ]n port, dac[ pe primul vapor au r[mas 16 500 de saci, iar pe
al doilea – 8 065 de saci?
c) La o uzin[ de tractoare sunt angaja\i 4 789 de b[rba\i =i 2 590 de femei. La o
fabric[ de confec\ii sunt angajate 3 506 femei =i 924 de b[rba\i. Care ]ntreprin-
dere are mai mul\i angaja\i? Cu c`t?
• Comenteaz[ posibilitatea rezolv[rii fiec[rei probleme prin dou[ metode.
3 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
a) , , , 1 350, 1 700, 2 050, , , ;
b) , , , 36 050, 44 060, 52 070, , , ;
c) , , , 52 500, 42 000, 31 500, , , .
• G[se=te cel mai mic dintre numerele descoperite
=i vei afla c`te nuan\e are penajul unui p[un.
4 Scrie numerele formate din:
a) 4 mii =i 16 sute; d) 3 mii =i 25 de sute;
b) 2 mii, 13 sute =i 18 zeci; e) 4 mii =i 37 de zeci;
c) 3 mii, 15 sute, 12 zeci =i 17 unit[\i; f) 9 mii, 15 sute =i 20 de zeci.
• Formeaz[ ]n mod asem[n[tor numerele: 7 200 , 8 510 , 10 362 , 10 050 .
5 Lucra\i ]n perechi!
Pornind de la exerci\iul de rezolvare, crea\i o problem[:
a) despre v`nzarea juc[riilor b) despre folosirea recoltei de legume
(1 000 œ 1 500)  (974 œ 1 056) › (1 200  450) œ (1 080  975) ›

Comenta\i metoda de rezolvare aplicat[ ]n fiecare caz.


Rezolva\i fiecare problem[ printr-o alt[ metod[.

35
Cine seam[n[ culege

1 Decodific[ numele personajului din imagine.


Cea mai mare dorin\[ a lui era s[ aib[ ]n piept o inim[, ca to\i oamenii.

E › 980 404 œ 9 686


L › 740 245 ™ 730 246
T › 227 218 œ 682 682
M › 829 283 œ 70 807
I › 29103 œ 879987
C › 100 010 ™ 10101 U › 429 004 ™ 330 095
N › 104 290 ™ 4 291 H › 817 225 œ 90 864
O › 586 203 œ 403 806 A › 474103 ™ 465 095

990 009 900 090 98 909 9 999

909 900 909 090 99 999 909 090 89 909 908 089 990 090 9 008

• Lucra\i ]n echipe! Alege\i un personaj dintr-o carte preferat[ =i codifica\i-i nu-


mele ]n mod analog.
2 Probleme inspirate de Harap-Alb
a) Amu cic[ era odat[ ]ntr-o \ar[ un crai... pe nume }mp[ratul Ro=u =i avea
el trei coroane, cu masa total[ de 3 kg. Prima coroan[ c`nt[rea 1 025 g, iar
a doua era cu 80 g mai u=oar[. C`t c`nt[rea coroana a treia?
b) +-apoi fost-au pofti\i la nunt[: Cr[iasa furnicilor, Cr[iasa albinelor =i Cr[iasa
z`nelor, minunea minunilor, din ostrovul florilor! Fiecare a sosit cu alaiul s[u,
]n total 1720 de g`ze. Furnici =i albine erau ]n total 1232, iar albine
=i fluturi erau la un loc 1160. C`te g`ze au ]nso\it fiecare cr[ias[ la
nunta lui Harap-Alb?
• Inspir[-te dintr-o poveste preferat[ =i creeaz[ o problem[ care s[
se rezolve prin adun[ri =i sc[deri cu numere mai mari dec`t 1000.

3 Afl[ numerele a) 13 600 œ x › 40 300 c) 10 200 ™ x › 4 587


necunoscute. b) y œ 2 805 › 7 050 d) y ™ 3 594 › 80 526

4 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd printr-o liter[ num[rul necu-
noscut, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie m[rit cu 385 pentru a ob\ine 2 000?
b) Din ce num[r trebuie s[ sc[dem 4 200 pentru a ob\ine 18 900?
c) Cu c`t trebuie mic=orat num[rul 20 500 pentru a ob\ine 12 730?

5 Compar[ f[r[ s[ calculezi. Argumenteaz[.


888 œ 999 999 œ 888 2 222 ™ 555 2 222 ™ 333
888 œ 777 888 œ 1 777 2 222 ™ 555 1111 ™ 555

36
6 Calculeaz[, apoi compar[.
34 782 œ 86 235 176 024 ™ 56 117 600 350 ™ 558 650 1 000 000 ™ 989 898
90 536 ™ 3 496 64 208 œ 23 802 458 319 œ 541681 599 085 œ 400 915
7 Rezolv[ problema prin dou[ metode.
Pe un =antier de construc\ii s-au adus 36 870 kg de ciment =i 40 580 kg de nisip.
}ntr-o zi s-au folosit 30 540 kg de ciment =i 36 800 kg de nisip. Afl[ masa total[ a
cimentului =i nisipului r[mas.
• Ai ob\inut la r[spuns mai mult sau mai pu\in dec`t 10 t? Cu c`t?
8 La un depozit erau 9 500 kg de gr`u =i 3 750 kg de ov[z. S-au adus 7 t de gr`u =i
s-au luat 830 kg de ov[z. C`te kilograme de cereale sunt acum la depozit?
9 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i =i rezolva\i probleme
pornind de la:
a) condi\ie }n 1000 de butelii este cu 1000 l mai mult[ ap[ dec`t ]n
800 de butelii de acela=i fel.

b) schem[ 1 bilet ... ? lei


? (126 =i 174) bilete ... 900 lei

d) exerci\iu 10 š 20 š 6 ›

Limonad[ Oranjad[ Total


c) tabel
Erau 13 470 30 000
S-au v`ndut 4 509
Au r[mas 5 820

10 Num[rul a se ob\ine scriind de cinci ori la r`nd cifra 3. Num[rul b se ob\ine scri-
ind de trei ori la r`nd num[rul 30. Care num[r este mai mare, a sau b? Cu c`t?
11 Scrie ]n coloni\[, apoi descoper[ cifrele care lipsesc.
a) 86 œ 17 › 1 081 c) 010 ™ 8 3 › 3 207
b) 1 0 2œ5 56 › 6 108 d) 7 00 ™ 1 2 4 › 6 216

E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
799 œ 4 503 œ 201 2 000 œ 28 000 ™ 15 500
?
?

14 500 ™ (555 œ 555) 5 503 ™ 2 900 ™ 603


?

33 š 1 000 ™ 32 201 ? (13 390 ™ 10 090) : 100

37
12 Ordoneaz[ rezultatele exerci\iilor:
a) descresc[tor b) cresc[tor
21799 œ 4 503 › 400110 ™ 308 591 ›
26 302 ™ 21709 › 400110 ™ 91 519 ›
26 302 ™ 4 503 › 308 591 ™ 91 519 ›

13 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.


a) , , 35 500, 41000, 46 500, , ; c) , , 100 000, 101101, 102 202, , ;
b) , , 92 920, 80 900, 68 880, , ; d) , , 100 000, 82 500, 65 000, , .

14 Rezolv[ fiecare problem[ prin dou[ metode. Scrie rezolv[rile cu justific[ri =i prin
exerci\iu. Compar[ exerci\iile ob\inute.
a) La un depozit erau 7115 pixuri cu min[ neagr[ =i 3 617 pixuri cu min[ verde.
C`te dintre acestea au fost expediate spre v`nzare, dac[ au r[mas 5 970 de pi-
xuri cu min[ neagr[ =i 2 825 de pixuri cu min[ verde?
b) Venitul lunar al familiei Moraru este format din salariile lunare, respectiv
8 560 lei =i 5 450 lei. Domnul Moraru a achitat factura pentru energie electric[ –
670 lei, iar doamna Moraru a achitat factura pentru gaz – 486 lei. Ce sum[ le-a
r[mas?
c) }n or[=elul A locuiesc 14 500 de adul\i =i 9 850 de copii, iar ]n or[=elul B –
12 670 de adul\i =i 7 234 de copii. Care or[=el are mai mul\i locuitori =i cu c`t?
15 Calculeaz[.
a) 5 555 ™ (555 œ 250) d) 10 000 ™ (205 œ 795)
b) (1111 œ 9 999) ™ (111 œ 999) e) (3 333 œ 7 777) ™ (8 888 œ 777)
c) (2 222 œ 8 888) ™ (2 022 œ 8 088) f ) (4 444 œ 4 444) ™ (555 œ 5 555)
• }n care cazuri exist[ dou[ moduri de calcul? Argumenteaz[.
16 Lucra\i ]n echipe!
Scrooge McDuck p[streaz[ ]n seif 15 426 de monede de aur =i 23 874 de
monede de argint... C`te monede de bronz a adunat r[\oiul bog[ta=?
Completa\i problema conform exerci\iului:
a) (15 426 œ 23 874) ™ 10 310 › ; b) 50 000 ™ (15 426 œ 23 874) › .
Rezolva\i problemele ob\inute cu justific[ri.

17 Lucra\i ]n perechi!
Completa\i tabelul. Argumenta\i.
a 36 785 408 467 15 463
b 3 264 290 991 180 800
aœb 18 525 505 934
a™b

38
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Calculeaz[ ]n coloni\[. 2p

a) 69 064 œ 504 287 a) 2 608 œ 459 095


b) 1 000 000 ™ 340 056 b) 1 000 000 ™ 79 052

2. Afl[ num[rul care: 1p

trebuie m[rit cu 7 200 pentru a trebuie mic=orat cu 9190 pentru a


ob\ine 720 000. ob\ine 91900.

3. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul. 2p

, 7 000, 10 500, 14 000, . , 19 000, 15 500, 12 000, .

4. Rezolv[ problema cu plan. 2p

Alina a cump[rat 8, iar Mihai – 2 ilus- Radu a cump[rat 11, iar Doina – 7 tran-
trate la acela=i pre\. La un loc ei au dafiri la acela=i pre\. Radu a cheltuit
cheltuit 70 lei. La ce pre\ se vindeau cu 68 lei mai mult dec`t Doina. C`t
ilustratele? cost[ un trandafir?

5. Rezolv[ problema cu justific[ri =i prin exerci\iu. 3p

}n prima cistern[ erau 1 640 l de }ntr-o ser[ cre=teau 1 280 de garoafe


benzin[, iar ]n a doua – 2 580 l. C`\i albe =i 1 520 de garoafe ro=ii. C`te
litri de benzin[ s-au v`ndut, dac[ ]n garoafe au r[mas, dac[ s-au v`ndut
prima cistern[ au r[mas 805 l, iar ]n 753 de garoafe ro=ii =i 950 de garoa-
a doua – 1 900 l? fe albe?
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Erau odat[ trei vecini b[rbo=i: Ion Barb[neagr[, Vasile
Barb[alb[ =i Petre Barb[ro=ie. Niciunul dintre ei nu avea barba
de culoarea sugerat[ de numele s[u.
Ce culoare avea barba fiec[ruia? G[si\i toate posibilit[\ile.

2. Descoperi\i regulile =i realiza\i


desenele care lipsesc ]n tabele.

? ?

39
MODULUL 4
}nmul\irea =i ]mp[r\irea numerelor naturale, p`n[ la un milion

Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma =i diferen\a lor

O bserv[m =i figur[m A figura – a reprezenta, a imagina.


Primul num[r este
cu 2 mai mic dec`t al doilea.
I num[r
sau 2
II num[r Tot at`t =i ]nc[ 2.
[ este
Al doilea num[r
cu 2 mai mare dec`t primul.

• }nt`i figur[m printr-un segment num[rul mai mic.


• Apoi figur[m num[rul mai mare printr-un segment la fel de lung
=i ]nc[ un segment ]n continuare.
Segmentul desenat ]n continuare arat[
cu c`t un num[r este mai mare (mai mic) dec`t cel[lalt.
A\i obse rvat?
A plic[m =i rezolv[m
Mere
}ntr-un co= sunt 15 fructe: mere =i nuci. 15
Nuci sunt cu 3 mai multe dec`t mere. 3
Nuci
C`te fructe de fiecare fel sunt?

Rezolvare (cu plan):

Lu`nd 3 nuci din co=, 1) C`te fructe r[m`n ]n


egal[m num[rul nucilor cu num[rul merelor. co=, dac[ lu[m 3 nuci?
15 ™ 3 ›
Observ[m c[ merele constituie jum[tate 2) C`te mere sunt?
din fructele r[mase ]n co=. :2›

3) C`te nuci sunt?


Punem ]napoi ]n co= cele 3 nuci luate anterior.
œ3›

Verificare:
Explica\i denumirea temei lec\iei r[spunz`nd
la ]ntreb[ri. 1) œ › 15 (A)
– C`te numere se ]ntreab[ ]n problem[?
2) ™ › 3 (A)
– Ce numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ 15 pentru numerele ]ntrebate?
– Ce reprezint[ 3 pentru numerele ]ntrebate? • Scrie\i r[spunsul problemei.

40
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Se dau numerele 6 =i 24. Scrie numerele:
a) cu 3 mai mari; c) de 3 ori mai mari; e) care indic[ cu c`t =i de c`te ori
b) cu 3 mai mici; d) de 3 ori mai mici; un num[r este mai mare dec`t cel[lalt.
2 Figureaz[ prin segmente fiecare propozi\ie.
a) O sal[ este ]mpodobit[ cu c`teva baloane albe =i cu 4 mai multe baloane ro=ii.
b) }ntr-o curte sunt c`teva g[ini =i cu 6 mai pu\ine ra\e.
c) La o parcare sunt c`teva automobile, cu 2 mai multe dec`t motociclete.
d) }ntr-o livad[ cresc c`\iva peri, cu 3 mai pu\ini dec`t cai=i.
3 Descrie ]n cuvinte a) b)
fiecare schem[.
Propune diferite
formul[ri. 9 12

4 Figureaz[ prin segmente, apoi rezolv[ problemele cu plan. Efectueaz[ verificarea.


a) Pe dou[ rafturi erau ]n total 25 de c[r\i. Pe primul raft erau cu 7 c[r\i mai pu\ine
dec`t pe raftul al doilea. C`te c[r\i erau pe fiecare raft?
b) }n clas[ ]nva\[ 23 de elevi. Fete sunt cu 3 mai multe dec`t b[ie\i. C`te fete =i
c`\i b[ie\i sunt?
c) La mas[ s-au servit c`teva c[ni cu ceai, cu 2 mai multe dec`t cu lapte. C`te
c[ni cu ceai =i c`te cu lapte s-au servit, dac[ ]n total sunt 16 c[ni?
d) }n fa\a =colii cresc c`teva tufe de m[ce=, cu 4 mai pu\ine dec`t de liliac. C`te
tufe de fiecare fel sunt, dac[ ]n total sunt 16 tufe?
• G[se=te dou[ metode pentru a efectua ultima opera\ie din rezolvarea fiec[rei
probleme.
5 Lucra\i ]n perechi!
a) Crea\i o pro- b) Alege\i o tematic[ potrivit[ =i cre-
blem[ dup[ a\i o problem[ de aflare a dou[ nu-
schem[. 19 mere, =tiind c[ suma lor este 24, iar
7 diferen\a 10.
Rezolva\i problema prin metoda figu-
rativ[, apoi efectua\i verificarea.
E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
10 š 6 ™ 8 š 6 12 œ (36 œ 28) : 8
?
?

2 š (3 œ 6 : 3) 80 : (10 ™ 2) ™ 8
?
?

7š8œ4š6 ? 20 : 5 š 4 ™ 3 š 3

41
}nmul\irea numerelor ce se termin[ cu zerouri

O bserv[m =i descoperim
G[si\i proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplifica\i prin exerci\ii.

• Oricum am asocia factorii, produsul lor


aš1›a
r[m`ne acela=i.

aš0›0ša›0 • }nmul\irea cu 1 nu schimb[ num[rul.

ašb›bša • Produsul cu un factor 0 este egal cu 0.

(a š b) š c › a š (b š c) • Dac[ schimb[m ordinea factorilor, produsul


r[m`ne neschimbat.

Calcula\i oral =i explica\i folosind proprietatea corespunz[toare a ]nmul\ irii.


7 š 800 40 š 60 500 š 50 900 š 300
7 š 8 š 100 4 š 10 š 6 š 10 5 š 100 š 5 š 10 9 š 100 š 3 š 100

Compara\i calculele. Ce observa\i?

A\i obse rvat?


Pentru a ]nmul\i numere ce se termin[ cu zerouri, proced[m astfel:
• ]nt`i ]nmul\im factorii, neglij`nd zerourile cu care se termin[ ace=tia;
• apoi scriem zerourile neglijate la dreapta produsului ob\inut.

Concurs
Cine calculeaz[ mai repede?
70 š 6 8 š 800 3 š 4 š 20 2 š 5 000 œ 5 š 2 000
70 š 60 900 š 90 20 š 30 š 4 50 š 200 ™ 20 š 500
70 š 600 400 š 400 3 000 š 4 š 2 (36 œ 24) š (360 œ 240)
700 š 600 4 000 š 4 40 š 30 š 200 (3 501 ™ 50 š 70) š 270

42
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[.
a) 72 š 80 b) 40 š 174 c) 550 š 200 d) 3 278 œ 3 700 š 3
36 š 40 30 š 207 400 š 250 (14 208 ™ 13 789) š 20
50 š 98 105 š 60 510 š 800 150 š 400 œ 8 000 š 12
2 Descoper[ numerele ascunse.
a) 8 š › 640 b) š 70 › 490 c) 8 100 › 900 š
6š › 5 400 š 30 › 2 700 32 000 › š 400
3 Probleme despre noi
a) Pe minut, un om inspir[ ]n medie de 8 ori =i tot de at`tea ori expir[. De c`te ori
inspir[ =i expir[ ]n total un om ]ntr-o or[?
b) Pentru o s[n[tate bun[, un adult trebuie s[ fac[ zilnic cel pu\in 6 000 de pa=i.
C`\i pa=i trebuie s[ fac[ ]ntr-o lun[? G[se=te toate variantele posibile de r[spuns.
• Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =tiind c[ lungimea medie a pasului unui b[rbat
este 70 cm, iar a unei femei – 50 cm.
4 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
a) 25, 500, 10 000, ; c) , 40, 200, 1 000, ;
b) 300, 900, 2 700, ; d) , 60, 1800, 54 000, .
5 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) La o ferm[ avicol[ sunt 1 630 de g`=te =i 1 200 de curci. Lunar, pentru fiecare
g`sc[ se rezerveaz[ 3 kg de porumb, iar pentru fiecare curc[ – 4 kg. Ce cantitate
de porumb se rezerveaz[ lunar pentru toate p[s[rile?
• Exprim[ r[spunsul ]n tone =i kilograme.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi
rezolvat[ prin dou[ opera\ii.
b) La un depozit s-au adus 15 000 de butelii a c`te 2 l de ap[ mineral[ =i 7 800 de
butelii a c`te 2 l de limonad[. Este mai mult[ ap[ mineral[ sau limonad[? Cu c`t?
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi
rezolvat[ doar prin trei opera\ii.
6 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.
a) Pe arena unui circ evolueaz[ tigri =i lei, ]n total 11 animale. Tigri sunt cu 3 mai
pu\ini dec`t lei. C`\i tigri =i c`\i lei sunt?
• Reformuleaz[ condi\ia, astfel ]nc`t rezolvarea problemei s[ nu se schimbe.
b) Tata avea 27 de ani c`nd s-a n[scut Dana. Acum ei au la un loc 45 de ani. C`\i
ani are acum tata?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare despre v`rsta ta =i a unuia dintre p[rin\ii t[i.
c) Suma a dou[ numere consecutive este 531. Afl[ aceste numere.
• Alege alte dou[ numere consecutive =i creeaz[ o problem[ asem[n[toare.
Propune colegului de banc[ s[ o rezolve.

43
}mp[r\irea exact[ a numerelor ce se termin[ cu zerouri

O bserv[m =i descoperim
Explica\i fiecare schem[.
š 60 š 700 š 2 000
3 180 40 28 000 80 160 000
: 60 : 700 : 2 000
Scrie\i ]mp[r\irile ce reies din fiecare ]nmul\ire.
a) 4 š 800 c) 90 š 400 e) 500 š 600 g) 200 š 5 000
b) 60 š 70 d) 4 000 š 3 f ) 20 š 8 000 h) 2 000 š 400

La ]mp[r\irea exact[ a dou[ numere ce se termin[ cu zerouri,


proced[m astfel:
• ]nt`i neglij[m la dreapta fiec[rui num[r at`tea zerouri
cu c`te se termin[ ]mp[r\itorul;
\i A ?
ob s e r v a t
• apoi calcul[m c`tul.

Calcula\i ]n coloni\[ neglij`nd ]nt`i zerouri.


a) 8 400 : 70 b) 2 560 : 40 c) 52 000 : 400 d) 171 000 : 3 000
38 000 : 200 1920 : 60 23 000 : 500 900 000 : 2 000

A plic[m =i explic[m
1 120 : 4 150 000 : 30 240 000 : 6 640 000 : 80 000
1 200 : 4 15 000 : 30 240 000 : 60 640 000 : 8 000
12 000 : 4 1500 : 30 240 000 : 600 640 000 : 800
120 000 : 4 150 : 30 240 000 : 6 000 640 000 : 80

• Observa\i cum se formeaz[ exerci\iile =i cum se schimb[ r[spunsurile ]n fie-


care coloan[.
• Alc[tui\i coloane de exerci\ii asem[n[toare.
2 Rezolva\i problemele cu justific[ri.
a) La o fabric[, zah[rul se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci. }n 40 de saci sunt
2 t de zah[r. C`t zah[r este ]n 20 de saci?
b) La o alt[ fabric[, orezul de asemenea se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci. }n 300
de saci sunt 6 t de orez. }n c`\i saci sunt 2 t de orez?
c) Merg`nd cu aceea=i vitez[, un automobil a parcurs 960 km ]n 8 ore. Ce distan\[
a parcurs ]n 2 ore?
d) Un camion a parcurs 400 km ]n 5 ore. }n c`t timp va parcurge 1200 km, dac[
se va deplasa cu aceea=i vitez[?
• G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.

44
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 8 000 =i 40; b) 1200 =i 300; c) 30 000 =i 20; d) 40 000 =i 5.
2 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.
a) Globurile sunt repartizate ]n mod egal ]n cutii. }n 250 de cutii sunt
cu 1400 de globuri mai multe dec`t ]n 180 de cutii. C`te globuri sunt
]n fiecare cutie?
b) 400 de caiete sunt repartizate ]n mod egal ]n pachete. }n 35 de pachete sunt
caiete de matematic[, iar ]n 15 pachete – caiete de dictando. C`te caiete sunt
]n fiecare pachet?
3 Descoper[ numerele ascunse. Compar[ exerci\iile.
a) š 6 › 12 000 b) š 30 › 9 000 c) 7 000 : › 200
: 6 › 12 000 : 30 › 9 000 7 000 ™ › 200
4 Rezolv[ problemele cu justific[ri.
a) 20 de bluze de acela=i fel cost[ ]n total 10 000 lei. C`te bluze cost[ 20 000 lei?
b) }n 80 de bidoane s-au turnat ]n mod egal 5 200 l de lapte. C`t lapte este ]n
20 de bidoane?
• G[se=te dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele fiec[rei probleme astfel ]nc`t
problema s[ admit[ doar o metod[ de rezolvare.
5 Afl[: a) num[rul de 200 de ori mai mic dec`t 600;
num[rul de 200 de ori mai mare dec`t 600;
b) dublul num[rului 14 000; c) sfertul num[rului 8 000;
num[rul al c[rui dublu este 14 000; num[rul al c[rui sfert este 8 000.
6 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.
a) Miaunel c`nt[re=te cu 6 kg mai pu\in dec`t T[rcu=. C`t c`nt[re=te fiecare,
dac[ la un loc ei c`nt[resc 10 kg?
b) O carte =i un ghiozdan cost[ la un loc 191 lei. Afl[ pre\ul fiec[rui obiect, =tiind
c[ ghiozdanul este cu 57 lei mai scump dec`t cartea.
7 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ scheme.
a) Victor b) Atlaz
24 ani 42 ani 150 m 460 m
Mama M[tase

1. Descoper[ regula =i completeaz[ =irul.


, 400, 8 000, 16 000, . , 48 000, 2 400, 120, .
2. Costul a 30 de scaune de acela=i fel este 15 000 lei.
C`t cost[ 6 scaune? C`te scaune cost[ 2 500 lei?

45
}nmul\irea cu un num[r de o cifr[

O bserv[m =i explic[m
Explica\i cum se
formeaz[ fiecare
cifr[ a produsului.

C alcul[m =i rezolv[m
1 Calcula\i =i explica\i ob\inerea zerourilor ]n produse.
a) 4 š 267 c) 8 435 š 2 e) 3 š 14 890 g) 120 509 š 4
b) 836 š 3 d) 4 š 2 074 f) 20 053 š 4 h) 5 š 134 056
2 Completa\i tabelele.
Cantitatea Pre\ul Costul Cantitatea Pre\ul Costul
(buc[\i) (lei) (lei) (buc[\i) (lei) (lei)
3 2
6 2 356 4 550
9 8

• G[si\i dou[ moduri de calcul pentru fiecare cost.


3 Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
a) Zilnic, o fabric[ de dulciuri produce 25 000 de bomboane de ciocolat[ =i 36 000
de bomboane cu caramel. C`te bomboane se produc ]n total ]ntr-o s[pt[m`n[?
b) La un depozit sunt 845 de cutii a c`te 6 c[ni =i 1 245 de cutii a c`te 6 pahare.
Sunt mai multe c[ni sau pahare? Cu c`t?
• G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
4 Scrie\i prin exerci\iu =i calcula\i.
a) M[rim de 4 ori suma numerelor 14 044 =i 444.
b) Adun[m dublul num[rului 16 240 cu dublul num[rului 5 065.
c) Tripl[m diferen\a numerelor 2 408 =i 698.
• Lucra\i ]n perechi! Crea\i o problem[ pornind de la unul dintre exerci\iile
ob\inute. Rezolva\i problema cu justific[ri.

Concurs
Cine calculeaz[ mai repede?
123 š 2 3 š 500 4 š 203 1101 š 8 2 š 2 020
1 234 š 2 3 š 505 4 š 2 003 1102 š 8 3 š 2 303
11 234 š 2 3 š 5 005 4 š 2 203 1 103 š 8 4 š 2 004
121 234 š 2 3 š 50 005 4 š 2 223 1 105 š 8 5 š 2 005

46
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[ ]n coloni\[. a) 284 š 3 b) 1749 š 2 c) 32 045 š 4
7 š 362 5 š 2 436 6 š 20 309
2 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i probleme dup[ scheme.
G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.

a) 1 motonav[ ... ? locuri b) 1 vagon ... ? locuri


6 motonave ... 168 locuri 4 vagoane ... 500 locuri
7 motonave ... ? locuri 8 vagoane ... ? locuri

3 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.


a) , 200, 4 000, 80 000; c) , 5, 25, 125, 625, ;
b) , 729, 81, 9, ; d) , , 500 000, 495 500, 491 000, , .

4 Probleme despre fapte =i urm[ri


Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.
a) Un cet[\ean =i-a scos caprele la p[scut ]ntr-un parc. Ca urmare, au fost v[t[-
ma\i 120 de arbu=ti. Amenda pentru v[t[marea fiec[rui arbust constituie 60 lei.
b) Juc`nd fotbal pe trotuar, 6 prieteni au spart vitrina unui magazin. Ca urmare,
fiecare dintre familiile neast`mp[ra\ilor a trebuit s[ achite 526 lei pentru procu-
rarea unei vitrine noi =i 284 lei pentru instalarea ei.
c) Dac[ se recicleaz[ 100 kg de h`rtie, se salveaz[ de la t[iere un copac. }ntr-un an,
38 de membri ai cercului „Micii ecologi=ti” au colectat c`te 200 kg de ziare vechi.
5 Calculeaz[ ]n mod convenabil. Argumenteaz[.
a) 2 š 1 238 š 5 c) (28 420 œ 1 580) š 4 e) 40 š 998 œ 40 š 2
b) 307 š 5 š 60 d) 20 š (300 ™ 30) f) 1000 š 5 ™ 999 š 5
6 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.
a) O =coal[ are 440 de elevi. C`\i b[ie\i =i c`te fete sunt, dac[ b[ie\i sunt cu
24 mai pu\ini dec`t fete?
• Reformuleaz[ condi\ia problemei astfel ]nc`t rezolvarea s[ nu se schimbe.
b) Bunicul Vasile este cu 5 ani mai ]n v`rst[ dec`t bunica Lidia. Afl[ v`rsta
fiec[ruia, dac[ ]mpreun[ ei au 151 de ani.
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare despre bunicii t[i.
7 Calculeaz[ ]n lan\. Cite=te calculele folosind terminologia matematic[.
š5 š 50 : 300 œ 330
a) 348
: 8 000 š 888 ™ 888 š8
b) 400 000

47
Exerci\ii =i probleme
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 207 =i 9; b) 50 =i 1200; c) 200 =i 3 800.
2 Rezolv[ problema cu plan.
Un ghiozdan cost[ 120 lei =i este de 10 ori mai ieftin dec`t un telefon. Telefonul
este de 20 de ori mai scump dec`t o carte. Ce cost[ mai mult =i de c`te ori:
ghiozdanul sau cartea?
• Modific[ ]ntrebarea problemei astfel ]nc`t s[ conduc[ la opera\ia de sc[dere.
• Afl[ c`t cost[: 7 ghiozdane; 7 telefoane; 7 c[r\i.
• C`te ghiozdane cost[ ]n total 120 000 lei? C`te telefoane? C`te c[r\i?
3 Lucra\i ]n echipe! 120 000
120 400
a) Alege\i trei numere potrivite de pe aerostat =i forma\i cu ajutorul
30 40
lor dou[ exerci\ii de ]nmul\ire =i dou[ exerci\ii de ]mp[r\ire.
300
b) Calcula\i, apoi aduna\i r[spunsurile ob\inute =i ve\i afla ]n ce
an fra\ii Montgolfier au construit =i au ]ncercat primul aerostat.

1 080 : 2 ™ 5 250 : 50 444 000 : (362 œ 438)


72 180 : 90 ™ 4 š 35 (80 350 : 50 ™ 7) : 8 ™ 69
• C`\i ani au trecut de atunci?
Joseph =i Jacques Montgolfier

4 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.


a) Afl[ dou[ numere, =tiind c[ suma lor este 151, iar diferen\a lor este 15.
b) Afl[ dou[ numere consecutive, =tiind c[ suma lor este 109.
c) Afl[ trei numere consecutive care au suma 735.
5 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.

a) b)

57 kg 30
39 kg 10

c) 1 palton ... ? lei d) 1 sacou ... ? lei


? (6 =i 4) paltoane ... 12 000 lei ? (7 f[r[ 3) sacouri ... 1000 lei

6 Completeaz[ tabelele.
Factor 4 040 2 000 De]mp[r\it 3 000 100 000
Factor 40 300 }mp[r\itor 40 2 680
Produs 900 000 57 000 C`t 2 000 30

48
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Calculeaz[ ]n coloni\[. 2p

a) 1580 š 400 a) 80 š 1270


b) 9 000 : 50 b) 56 000 : 200

2. Scrie num[rul care urmeaz[ ]n =ir. 1p

200, 1000, 5 000, . 5, 100, 2 000, .

3. Rezolv[ problema cu plan. 4p

C`te c[m[=i cost[ la un loc 1000 lei, C`t cost[ 2 paltoane, dac[ 10 paltoane
dac[ 100 de c[m[=i de acest fel cost[ de acest fel cost[ ]n total 10 000 lei?
10 000 lei?

4. Rezolv[ problema prin metoda figurativ[. 3p

Alina =i Dana au rezolvat ]n total 22 de Petru =i Valeriu au prins ]n total 24 de


exerci\ii. Alina a rezolvat cu 4 exerci\ii pe=ti. Petru a prins cu 6 pe=ti mai pu-
mai mult dec`t Dana. C`te exerci\ii a re- \in dec`t Valeriu. C`\i pe=ti a prins
zolvat fiecare fat[? fiecare b[iat?
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Descoperi\i num[rul ascuns de fiecare form[ geometric[.

a) : › 505 b) ™ › 1 235 c) 1000 000 › œ


› œ ›7š( ™ 7) œ œ ›
› 50 › 402 › 100 : 100 œ 100 š 100

2. Dac[ balaurului i se taie un cap, imediat ]i cresc altele dou[ ]n loc. Dac[ i se taie
dou[ capete dintr-o lovitur[, nu-i mai cre=te nimic ]n loc.
Cum s[ taie F[t-Frumos cele trei capete ale balaurului?

3. Rezolva\i rebusul matematic. AIAIA œ


UIUIU
AIAIAI

49
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma sau diferen\a =i c`tul lor

F igur[m =i explic[m
Primul num[r este
de 3 ori mai mic dec`t al doilea. I num[r
sau II num[r Tot at`t, de 3 ori.
[ este
Al doilea num[r t
de 3 ori mai mare dec`t primul.
Explica\i cum se figureaz[: suma numerelor diferen\a numerelor

A plic[m =i rezolv[m
1 }ntr-un co= sunt mere =i de 4 ori mai 2 Se =tie c[ ]n curte sunt de 4 ori mai
multe nuci. }n total sunt 15 fructe. multe fete dec`t b[ie\i. Se mai =tie
C`te mere =i c`te nuci sunt? c[ fetele sunt cu 15 mai multe dec`t
• Ce reprezint[ num[rul 4 pentru nu- b[ie\ii. C`te fete =i c`\i b[ie\i sunt?
merele ]ntrebate ]n problem[? • Ce reprezint[ num[rul 4 pentru nu-
Dar num[rul 15? merele ]ntrebate ]n problem[?
Dar num[rul 15?
Mere B[ie\i

Nuci Fete

Suma Diferen\a
15 15
Rezolvare (cu plan):
1) Num[r[m segmentele prin care es- 1) Num[r[m segmentele prin care este
te figurat[ suma numerelor ]ntrebate figurat[ diferen\a numerelor ]ntrebate
(5 segmente). (3 segmente).
Afl[m num[rul figurat printr-un seg- Afl[m num[rul figurat printr-un seg-
ment (num[rul merelor). ment (num[rul b[ie\ilor).
15 : 5 › 15 : 3 ›
2) Afl[m num[rul nucilor. 2) Afl[m num[rul fetelor.
4š › 4š ›
Verificare:
1) : › 4 — de 4 ori mai multe 1) : › 4 — de 4 ori mai multe
nuci dec`t mere; fete dec`t b[ie\i;
2) œ › 15 — fructe ]n total. 2) ™ › 15 — cu 15 mai multe
fete dec`t b[ie\i.
• Scrie\i r[spunsul scurt al fiec[rei probleme.

50
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Se dau numerele 100 000 =i 10 000. Scrie numerele:
a) cu 1000 mai mari; c) de 10 ori mai mari;
b) cu 10 000 mai mici; d) de 100 ori mai mici.
Numerele Suma Diferen\a C`tul Produsul
2 000 =i 500
2 Completeaz[ tabelul.
2 400 =i 6
4 620 =i 30

3 Figureaz[ prin segmente fiecare num[r despre care este vorba,


apoi suma =i diferen\a lor.
a) }ntr-un buchet sunt c`teva lalele =i de 3 ori mai multe narcise.
b) Ana are c`teva baloane, iar Dan are de 4 ori mai pu\ine.
c) }ntr-o livad[ cresc c`\iva meri, de 2 ori mai mul\i dec`t cai=i.
d) La s[niu= au ie=it c`teva fete, de 5 ori mai pu\ine dec`t b[ie\i.
• Formuleaz[ propozi\ii asem[n[toare. Propune-le colegilor s[ le figureze prin
segmente.
a) b)
4 Descrie ]n cuvinte
fiecare schem[.
Propune diferite
formul[ri. Suma Diferen\a
40 16
5 Figureaz[ prin segmente, apoi rezolv[ problemele cu plan. Efectueaz[ verificarea.
a) Ion =i Radu au prins ]n total 24 de pe=ti. C`\i pe=ti a prins fiecare, dac[ Radu
a prins de 3 ori mai mul\i dec`t Ion?
b) }ntr un cole\ sunt de 5 ori mai pu\ine g`=te dec`t ra\e. C`te p[s[ri de fiecare
fel sunt, dac[ la un loc au 36 de capete?
c) Ana are de 4 ori mai multe creioane dec`t Maria. Maria are cu 6 creioane mai
pu\in dec`t Ana. C`te creioane are fiecare fat[?
d) La un magazin se v`nd de 3 ori mai pu\ine p[pu=i dec`t ma=inu\e. Ma=inu\ e
sunt cu 20 mai multe dec`t p[pu=i. C`te p[pu=i =i c`te ma=inu\e sunt?
• G[se=te dou[ metode pentru a efectua ultima opera\ie din rezolvarea fiec[rei
probleme.
6 Lucra\i ]n perechi! Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.
a) b)
b c
c)

12 kg 4 18
24 lei

7 Sub fiecare frunz[ sunt as- a) ™ ›0 b) : ›1


cunse dou[ numere egale.
Descoper[-le. š › 10 000 š › 810 000

51
Probleme rezolvabile prin metoda figurativ[

C ercet[m =i descoperim
Lucra\i ]n echipe!
}n care dintre urm[toarele probleme se ]ntreab[ dou[ numere, =tiind:
• suma =i diferen\a lor; • suma =i c`tul lor; • diferen\a =i c`tul lor?

1 }ntr-un scuar cresc de 4 ori mai pu\ini ar\ari dec`t stejari, ]n total
30 de copaci. C`\i ar\ari sunt? C`\i stejari sunt?

2 Fulgu\a a prins de 4 ori mai pu\ini pe=ti dec`t Fulgu=or. Fulgu=or


a prins cu 30 de pe=ti mai mult dec`t Fulgu\a. C`\i pe=ti a prins
fiecare?

3 }ntr-o cutie sunt cu 4 mai multe globuri verzi dec`t ro=ii, la un loc
30 de globuri. C`te globuri de fiecare culoare sunt?

Alege\i schema corespunz[toare fiec[rei probleme.


Completa\i schemele cu cuvintele-cheie care lipsesc.

30 30
4
30

Rezolva\i fiecare problem[ cu justific[ri, apoi efectua\i verificarea.

Alege\i alte tematici =i crea\i probleme dup[ schemele date, folosind numerele
6 =i 70 . Propune\i colegilor din alte echipe s[ le rezolve.

E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
5 978 œ 629 š 8 (117121 ™ 5 074) : 3

20 372 œ 106 658 ™ 9 909 11010 ™ 1010 : 10


?
?
?

9 901 š 20 œ 2080 š 5 10 909 ™ (909 œ 99)


?

37 349 ™ (12 381 œ 9 š 2 110) 208 420 : 10 ™ 94 000 : 200

52
T urnir de desene
Figureaz[ prin segmente.
Reformuleaz[ fiecare propozi\ie astfel ]nc`t s[ nu se schimbe sensul.
1 }ntr-un buchet sunt cu 2 mai multe lalele dec`t narcise.
2 Bunica este de 6 ori mai ]n v`rst[ dec`t Cristina.
3 Un penar este cu 8 lei mai ieftin dec`t o carte.
4 Andrei a rezolvat de 5 ori mai pu\ine exerci\ii dec`t Nicu.
5 Num[rul nucilor dintr-un co= constituie triplul num[rului de mere.
6 Num[rul b[ie\ilor dintr-un cor constituie un sfert din num[rul fetelor.
• Lucra\i ]n perechi! }n fiecare caz, preciza\i ce reprezint[ num[rul dat pentru
numerele despre care se vorbe=te.
Reprezenta\i prin segmente suma =i diferen\a numerelor despre care se vorbe=te
]n cazurile 2 , 4 , 5 , 6 .

T urnir de probleme
1 Ion =i Radu colec\ioneaz[ timbre. B[ie\ii au ]n total 100 de timbre, iar Ion are cu
4 timbre mai pu\in dec`t Radu. Afl[ num[rul de timbre din colec\ia fiec[rui b[iat.
2 }n dou[ clase sunt 48 de elevi. Afl[ num[rul de elevi din fiecare clas[, dac[ ]n
clasa A sunt de 2 ori mai pu\ini elevi dec`t ]n clasa B.
3 Pe un teren au fost planta\i de 4 ori mai mul\i puie\i de scoru= dec`t de ar\ar. Se
mai =tie c[ erau ]n total 180 de puie\i. C`\i puie\i de fiecare fel au fost planta\i?
4 Anei =i Doinei le plac plantele de camer[. }mpreun[ fetele ]ngrijesc 33 de plante,
iar Ana are cu 5 plante mai mult dec`t Doina. Afl[ num[rul de plante pe care le
]ngrije=te fiecare fat[.
5 }ntr-o turm[ sunt de 4 ori mai multe oi brum[rii dec`t negre. Se mai =tie c[ oi
brum[rii sunt cu 180 mai multe dec`t negre. C`te oi negre sunt? Dar brum[rii?

T urnir de crea\ie
Lucra\i ]n perechi!
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.

1 2
84 95
3

3 I zi 4 I num[r
1 273
II zi II num[r
2
190 III num[r

53
}mp[r\irea la un num[r de o cifr[

O bserv[m =i explic[m
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.

De]mp[r\itul
}mp[r\itorul
C`tul
Restul

Probele ]mp[r\irii:
• exacte • cu rest
Cš}›D R<}
D:C›} Cš}œR›D

Compara\i ]n fiecare caz:


a) prima cifr[ a de]mp[r\itului cu ]mp[r\itorul;
b) num[rul de cifre ale de]mp[r\itului cu num[rul de cifre ale c`tului.

Dac[ ]ntr-o ]mp[r\ire la un num[r de o cifr[ A\i obse rvat?


prima cifr[ a de]mp[r\itului este mai mic[ dec`t ]mp[r\itorul,
atunci c`tul va con\ine cu o cifr[ mai pu\in dec`t de]mp[r\itul.

A plic[m =i calcul[m
1 Determina\i cu c`te cifre a) 4 388 : 2 b) 79 852 : 4 c) 427 861 : 7
va fi scris c`tul, apoi calcula\i 1 576 : 3 24 155 : 5 386 724 : 3
]n coloni\[ =i face\i probele.
2 Determina\i cu c`te cifre va fi scris fiecare c`t, apoi spune\i cine ob\ine:
a) cel mai mic c`t;
345 672 : 2 2 498 : 2
b) cel mai mare c`t. 423 574 : 6

• Calcula\i ]n coloni\[ =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.


3 Ce cifre poate ascunde fiecare p[tr[\el, dac[ se =tie c[:
a) ]mp[r\irea este exact[? b) c`tul este scris cu 4 cifre?
2 45 : 2 3 36 : 3 889 : 8 993 : 7
c) c`tul este scris cu 3 cifre?
836 : 3 325 : 4
4 Folosind metoda figurativ[, afla\i:
a) dou[ numere consecutive care au suma 1 283;
b) trei numere consecutive, suma c[rora este 4 281;
c) patru numere consecutive, suma c[rora este 12 518.
• Crea\i o problem[ asem[n[toare despre dou[ numere pare consecutive.

54
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Se dau numerele 8 984 3 892 72 000 14 580 .
a) M[re=te fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.
b) Mic=oreaz[ fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.

2 Calculeaz[ ]n coloni\[ =i f[ probele.a) 4 961 : 2 b) 6 975 : 3 c) 3 649 : 4


4 960 : 2 2 975 : 3 7 649 : 4
• Compar[ ]mp[r\irile din fiecare coloan[. Ce observi?
:4 š5 œ 3 920
3 Completeaz[ fiecare lan\ a) 4 864
cu numerele care lipsesc,
š3 ™ 336 : 10
apoi cite=te calculele fo- b) 3 636
losind terminologia ma-
tematic[ potrivit[. š5 œ 445 : 600
c) 6 000
: 200 :8 š 100
d) 1000
4 Rezolv[ problema cu justific[ri.
Un dic\ionar explicativ propune 882 de cuvinte la litera „A” =i cu 261 mai multe la
litera „C”. La litera „B” dic\ionarul propune de 3 ori mai pu\ine cuvinte dec`t la
„A” =i la „C” ]n total. C`te cuvinte sunt la litera „B”?

5 Compar[ f[r[ s[ calculezi. Argumenteaz[. 3 423 : 3 4 595 : 5


• Calculeaz[ =i verific[ dac[ ai judecat corect. 36 792 : 4 25 432 : 2
8 343 : 9 8 374 : 2
6 Creeaz[ probleme dup[ scheme.
a) 1 album ... ? file b) 1 dulap ... ? c[r\i c) 1 mas[ ... ? lei
70 albume ... 2 100 file 9 dulapuri ... 1 224 c[r\i 8 mese ... 7 352 lei
69 albume ... ? file 5 dulapuri ... ? c[r\i 4 mese ... ? lei

• Care dintre aceste probleme admite dou[ metode de rezolvare?


7 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.
a) Afl[ dou[ numere, =tiind c[ diferen\a lor este 2 700, iar c`tul lor este 4.
b) Or[=elul A are cu 300 de locuitori mai pu\in dec`t or[=elul B.
C`\i locuitori are fiecare or[=el, dac[ ]n total sunt 8 500?
c) }ntr-o zi, o fabric[ de panifica\ie a produs de 5 ori mai multe chifle dec`t
pateuri. }n total erau 72 000 de chifle =i pateuri. C`te pateuri =i c`te chifle erau?

8 Completeaz[ tabelul. De]mp[r\it 5 496 35 675


}mp[r\itor 6 7 4 5
C`t 4 523 20 304
Rest 4 3

55
Cazuri speciale de ]mp[r\ire

O bserv[m =i explic[m
Determina\i cu c`te cifre va
fi scris fiecare c`t. 800 004 : 2 8 234 : 4 13 951 : 3

Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.

800 004 2 8 234 4 13 951 3


8 400 002 8 2 058 12 4 650
4 23 19
4 20 18
0 34 15
32 15
2 1

A plic[m =i calcul[m
1 Corecta\i gre=elile comise de N[t[flea\[
calcul`nd ]n coloni\[ =i efectu`nd probele.
1 608 : 4 › 42 10 032 : 5 › 206, rest 2 710 000 : 6 › 11 833, rest 2
9 150 : 3 › 305 64 050 : 2 › 3 202, rest 1 300 523 : 4 › 75 130, rest 3

2 Calcula\i oral. 202 : 2 480 : 4 312 : 3 1 200 : 6 205 : 5


2 002 : 2 4 800 : 4 3 120 : 3 1 206 : 6 2 005 : 5
2 020 : 2 4 804 : 4 3 126 : 3 12 060 : 6 2 025 : 5
20 200 : 2 40 804 : 4 31 260 : 3 12 066 : 6 25 025 : 5

3 Probleme despre spectatori


a) Pentru un concert ]n aer liber s-au instalat 30 de r`nduri a c`te 74 de scaune.
Un sfert din toate scaunele sunt ocupate. C`\i spectatori sunt?
b) }ntr-o sal[ de cinematograf sunt 28 de r`nduri cu c`te 50 de locuri. Jum[tate
din toate locurile sunt ocupate. C`te locuri libere sunt?
c) 2 400 de spectatori s-au repartizat c`te 50 pe fiecare r`nd de scaune. C`te
locuri sunt ]n sal[, dac[ pe fiecare r`nd au r[mas 10 locuri libere?
• Crea\i probleme asem[n[toare despre sala de festivit[\i a =colii voastre.

E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
30 000 ™ 6 399 : 3 10 015 š 6 : 30
?
?

33 976 : 4 š 10 27 867 œ 12 218 : 2


?

(2 003 œ 7 997) š 3 ? (84 940 ™ 34 865) : 5

56
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[ c`tul =i restul fiec[rei ]mp[r\iri.
a) 80 101 : 2 b) 35 002 : 3 c) 240 305 : 6 d) 300 303 : 6 e) 280 356 : 7
162 002 : 4 200 250 : 5 320 042 : 8 40 327 : 8 36 049 : 9
2 Completeaz[ cu cifre potrivite astfel ]nc`t s[ ob\ii ]mp[r\iri:
a) exacte b) cu restul 1 c) cu cel mai mare rest posibil
2 04 : 2 4 60 : 2 3 00 : 3
15 02 : 3 12 00 : 4 20 00 : 5
70170 : 5 562 36 : 10 400 00 : 10
3 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
a) 1 005, 2 010, 4 020, , ; c) 1 000 000, 200 000, 40 000, , ;
b) 400 400, 200 200, 100 100, , ; d) 99, 909, 9 009, , .
4 Afl[ numerele necunoscute.
a) 4 š x › 242 024 c) x œ 2 308 › 10 100
b) 63 720 : y › 6 d) 450 000 ™ y › 450
5 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd num[rul necunoscut printr-o
liter[, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie mic=orat de 5 ori, pentru a ob\ine 2 020?
b) Care num[r trebuie m[rit de 5 ori, pentru a ob\ine 20 200?
c) Jum[tatea c[rui num[r este 16 016?
d) Care num[r are dublul egal cu 8 008?

6 Rezolv[ prin metoda figurativ[. Compar[ enun\urile =i schemele problemelor.


a) Un pris[car are cu 128 kg mai mult[ miere de tei dec`t de hri=c[, ]n total
340 kg. Afl[ c`t[ miere de fiecare fel are.
b) }n doi v[l[tuci sunt ]n total 84 m de stof[. }n primul v[l[tuc este de 5 ori mai
mult[ stof[ dec`t ]n al doilea. Afl[ c`\i metri de stof[ sunt ]n fiecare v[l[tuc.
c) }ntr-o g[leat[ ]ncape de 10 ori mai pu\in[ ap[ dec`t ]ntr-un butoi, iar ]n butoi
]ncap cu 45 l de ap[ mai mult dec`t ]n g[leat[. Afl[ capacitatea fiec[rui vas.

7 Organizeaz[ problema ]ntr-un lan\, apoi rezolv-o.


M-am g`ndit la un num[r. Am m[rit triplul lui cu 4 =i am ob\inut sfertul num[rului
103 000. La ce num[r m-am g`ndit?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare dup[ lan\ul dat, apoi rezolv-o.
:3 œ5 š2
10150

8 Cinci ursule\i de plu= la acela=i pre\ cost[ ]n total 400 lei.


a) C`t cost[ 19 ursule\i? b) C`\i ursule\i cost[ 16 160 lei?
c) C`\i ursule\i, cel mult, pot fi cump[ra\i cu 1000 lei? Ce rest r[m`ne?

57
Rezolvare de exerci\ii =i probleme
27 094 3 5 482 4
1 Descoper[ =i corecteaz[ gre=elile
27 4 137
lui N[t[flea\[. 931
9 14
46 000 9 9 12
45 5 000 4 28
1 3 28
1 2
2 Completeaz[ tabelele.
Factor Factor Produs De]mp[r\it 2 246 765 183
658 7 }mp[r\itor 8 600 9
40 30 480 C`t 105
6 540 210 Rest 105

3 Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[. Efectueaz[ verificarea.


a) Mama avea 24 de ani c`nd s-a n[scut Alina. Acum, ele au ]mpreun[ 46 de ani.
C`\i ani are fiecare?
b) Un olar =i ucenicul s[u au confec\ionat ]mpreun[ 246 de c[ni. C`te c[ni a con-
fec\ionat fiecare, dac[ ucenicul a f[cut de 5 ori mai pu\ine dec`t dasc[lul s[u?
c) Bunicul a pus la murat pepeni verzi =i mere. Pepeni verzi a pus de 3
ori mai pu\ini dec`t mere, iar mere – cu 114 mai multe dec`t pepeni verzi.
C`te mere =i c`\i pepeni verzi a pus bunicul la murat?
d) La un meci de handbal au fost marcate ]n total 48 de goluri. C`te goluri
a marcat fiecare echip[, dac[ prima a marcat cu 2 goluri mai pu\in dec`t a doua?
4 Calculeaz[, apoi modific[ de]mp[r\itul astfel ]nc`t s[ ob\ii:
a) o ]mp[r\ire exact[ 4 328 : 5 36157 : 3 700 026 : 7
b) restul 1 3 535 : 5 20 879 : 4 424 901 : 3
c) cel mai mare rest posibil 6 440 : 10 50 000 : 8 800 800 : 5

5 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.


Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
a) Dou[ hoteluri au procurat ]n total 300 de scaune la acela=i pre\. Primul hotel a
cheltuit 32 400 lei, iar al doilea – 27 600 lei. Care era pre\ul scaunelor?
• C`te scaune a procurat fiecare hotel?
b) O brut[rie a v`ndut ]ntr-o zi cu 90 de colaci mai pu\in dec`t ]n ziua urm[toare.
Din v`nzarea colacilor, brut[ria a ]ncasat ]n prima zi 4 200 lei, iar ]n ziua a doua
4 650 lei. La ce pre\ s-au v`ndut colacii?
• C`\i colaci s-au v`ndut ]n fiecare dintre aceste zile?
6 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[.
a) 100 000 ™ 8 428 : 4 c) 6114 : 3 œ 3 š 2 700
b) 250 000 : (1000 : 50) d) (560 š 400) : (400 š 20)

58
7 Lucra\i ]n echipe!
Crea\i =i rezolva\i probleme pornind de la:
a) condi\ie La un depozit sunt cu 1020 mai multe rigle dec`t echere.
Echere sunt de 3 ori mai pu\ine dec`t rigle.

b) ]ntrebare C`te pixuri pot fi cump[rate, cel mult, cu 1000 lei?

c) schem[ 1 avion ... ? locuri


3 avioane ... 288 locuri
5 avioane ... ? locuri

d) numere 5 000 =i 5 001

e) opera\ii 1) adunare; 2) ]mp[r\ire.

VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Calculeaz[ ]n coloni\[. 2p

a) 8 075 : 3 b) 625 610 : 8 a) 7 006 : 4 b) 358 620 : 6

2. Rezolv[ problemele prin metoda figurativ[.


Efectueaz[ verificarea.
a) Care dou[ numere consecutive au a) Care dou[ numere consecutive au 4p
suma 1731? suma 1917?
b) La o ferm[ avicol[ sunt de 4 ori b) La o ferm[ avicol[ sunt de 4 ori
mai multe g[ini dec`t curci, ]n total mai pu\ine g`=te dec`t ra\e. Ra\e sunt 4p
1020 de p[s[ri. C`te curci sunt? C`te cu 1020 mai multe dec`t g`=te. C`te
g[ini sunt? g`=te sunt? C`te ra\e sunt?
10 p

PROBLEM{ DISTRACTIV{
Desena\i pe re\eaua de p[tr[\ele a caietului, pornind din p[tr[\elul al patrulea din
r`ndul al cincilea de sus.
2, 3, 1, 1, 3, 1, 2, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 5, 1,
1, 4, 1, 3, 1, 5, 1, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 4, 1,
1, 1, 1, 4, 2, 1, 3, 1, 1, 1, 1, 2, 1, 1, 4,
1, 3, 1, 2, 1, 4, 2, 1, 2.
Ce chip a\i ob\inut?

59
}nmul\irea cu un num[r de dou[ cifre

O bserv[m =i descoperim
C alc ul o ra l Calc ul s c r i s
32 š 23 › 32 š 2 z. œ 32 š 3 un. › 64 z. œ 96 un. 32 š
23
2 z. 3 un. primul produs par\ial 96
al doilea produs par\ial 64
736
• }nmul\im primul factor cu unit[\ile factorului al doilea =i ob\inem
primul produs par\ial.
• }nmul\im primul factor cu zecile factorului al doilea =i ob\inem
al doilea produs par\ial.
• Adun[m produsele par\iale.

A plic[m =i explic[m
1 Calcula\i ]n coloni\[ =i explica\i.
a) 26 š 12 b) 326 š 14 c) 2 614 š 32 d) 407 š 16 e) 12 š 3 009 f) 33 š 14 702
34 š 25 285 š 26 15 š 1 368 106 š 23 1 034 š 22 20 305 š 16
46 š 57 36 š 172 42 š 7 923 36 š 808 5 405 š 21 40 007 š 15
2 Calcula\i conform indica\iei.
Indica\ie:
Explica\i aranjarea factorilor
]n coloni\[. 7 3 0 š 3 1 0 0 š
730 š 11 3100 š 250 1 1 2 5 0
210 š 160 4 020 š 120
41 š 2 400 3 300 š 2 200
3 Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.
a) La o cofet[rie s-au adus 112 saci a b) Pe fiecare dintre cele 154 de rafturi
c`te 25 kg de f[in[ de porumb =i 136 de ale unui depozit sunt 25 de cutii a c`te
saci a c`te 35 kg de f[in[ de gr`u. De 16 pachete cu detergent. C`te pache-
care f[in[ este mai mult[? Cu c`t? te cu detergent sunt ]n total?

Concurs
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere, apoi decodifica\i
denumirea unei minorit[\i na\ionale din Republica Moldova.
Cine decodific[ mai repede?
L › 11 š 11 A › 14 š 14 B › 17 š 17
R › 12 š 12 U › 15 š 15 I › 18 š 18
Z › 13 š 13 G › 16 š 16 N › 19 š 19

289 225 121 256 196 144 324

60
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Descoper[ =i corecteaz[ gre=elile lui N[t[flea\[.
132 š 201 š 625 š 340 š
23 42 84 170
396 42 2400 238
264 84 4800 34
660 882 50400 57800

2 Calculeaz[, apoi scrie produsele ob\inute ]n ordine cresc[toare.

47 š 1 806 606 š 250


20 856 š 14 3 500 š 77 84 š 4 800
9 457 š 56
36 š 4 907 990 š 990

3 Ora=ul Corne=ti are circa 3 000 de locuitori, iar municipiul B[l\i – de 47 de ori mai
mul\i. Cu c`t mai multe persoane locuiesc ]n B[l\i dec`t ]n Corne=ti?
• Dac[ vei m[ri cu 31000 num[rul de locuitori ai municipiului B[l\i, vei afla c`te
persoane locuiesc ]n UTA G[g[uzia.

4 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.


a) 350 š 24 ™ (4 903 œ 3 330) c) (60 000 ™ 50 420) š (420 : 20)
b) 42 š (36 ™ 17) : 2 d) 1000 000 ™ 42 050 : 50 š 11
• M[re=te de 12 ori cel mai mic dintre numerele ob\inute =i vei afla ]n ce an a fost
creat[ re\eaua de socializare Facebook.
5 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[.
a) M[resc de 32 de ori suma numerelor 3 629 =i 2 816.
b) Mic=orez cu 6 889 produsul numerelor 26 =i 2 569.
• Calculeaz[ =i cite=te ]n mod analog: (3 629 ™ 3 559) : 70 36 090 : 2 œ 6 500

6 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite.


Rezolv[ problemele ob\inute cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Un fier de c[lcat cost[ 340 lei =i este de 12 ori mai ieftin dec`t un aragaz.
b) }ntr-o zi, la un magazin de electrocasnice s-au v`ndut 26 de ceainice electrice
la pre\ul de 280 lei =i 35 de ceainice la pre\ul de 220 lei.
c) La un magazin de articole sportive s-au v`ndut ]n prima zi 15, iar ]n a doua zi
13 biciclete la pre\ul de 2 400 lei.
d) }ntr-un v[l[tuc sunt 50 m de stof[, iar ]n altul – 40 m de stof[ la acela=i pre\.
V[l[tucii cost[ ]n total 11 250 lei.
7 Lucra\i ]n perechi!
Plasa\i paranteze astfel ]nc`t s[ ob\ine\i egalit[\i adev[rate.
a) 100 š 100 ™ 10 š 5 › 45 000 b) 40 000 ™ 22 000 : 200 š 110 › 39 999

61
Cine seam[n[ culege

1 G[se=te expresiile cu aceea=i valoare numeric[.


a) 5 804 œ 1 842 c) 47 312 ™ 3 035 e) 934 694 œ 30 820 g) 34 883 š 20
b) 910 003 ™ 212 343 d) 2 š 3 823 f) 132 831 : 3 h) 87 774 š 11

2 Compar[ c`turile determin`nd cu c`te cifre vor fi scrise.


a) 28 764 : 2 32 356 : 4 c) 1 000 000 : 8 000 145 000 : 5 000
b) 462 315 : 5 367 092 : 3 d) 350 800 : 200 307 200 : 30
• Calculeaz[ =i verific[ dac[ ai judecat corect.

3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.


a) }ntr-o zi, la magazinul „Floare” s-au v`ndut trei covoare. Primul covor costa
3 962 lei, iar al doilea era cu 1458 lei mai ieftin. Afl[ pre\ul covorului al treilea,
=tiind c[ era de 2 ori mai scump dec`t al doilea.
• Care covor este mai scump, primul sau al treilea? Cu c`t?
• Ce sum[ a ]ncasat magazinul ]n acea zi?
b) La un magazin erau 4 650 de caiete de matematic[ =i 8 850 de caiete de dictan-
do. C`te caiete au r[mas dup[ ce s-au v`ndut 3 728 de caiete de matematic[ =i
3 542 de caiete de dictando?
• }n c`te pachete a c`te 10 erau ambalate ini\ial caietele?

4 Rezolv[ prin metoda figurativ[. Efectueaz[ verificarea.


a) Pentru ]mpodobirea Pomului de Cr[ciun copiii au confec\ionat 220 de stelu\e:
ro=ii =i aurii. Stelu\e ro=ii sunt cu 28 mai pu\ine dec`t aurii. C`te stelu\e de fie-
care culoare sunt?
• Ce po\i afla calcul`nd: 220 : 5 › ?
b) }ntr-o zi, Mo= Cr[ciun a primit 658 de scrisori =i telegrame. Scrisori au fost de
6 ori mai multe dec`t telegrame. C`te mesaje de fiecare fel a primit?
• Completeaz[ problema =tiind c[ Mo=ul a primit =i mesaje prin po=ta electronic[.
c) Pentru iluminarea festiv[ a unei str[zi s-au folosit de 3 ori mai pu\ine becuri
ro=ii dec`t galbene. Becuri galbene erau cu 630 mai multe dec`t ro=ii. C`te be-
curi de fiecare culoare erau?
• Lucra\i ]n perechi!
Modifica\i problema conform schemei.
Rezolva\i problema ob\inut[. 3 803

Concurs
Schimba\i una dintre cifrele de]mp[r\itului astfel
: 2
]nc`t s[ ob\ine\i un zero printre cifrele c`tului. 1 086
Cine g[se=te mai multe posibilit[\i?

62
5 G[se=te ]mp[r\irile cu acela=i rest.
a) 2 456 : 3 c) 4 025 : 4 e) 3 705 : 6 g) 10 202 : 8
b) 42 760 : 30 d) 210 108 : 3 f) 502 500 : 500 h) 101 010 : 9
6 Leul c`nt[re=te 376 kg,
de 8 ori mai mult dec`t maimu\a
=i de 8 ori mai pu\in dec`t elefantul.
Lucra\i ]n echipe!
Formula\i o ]ntrebare conform fiec[rui exerci\iu =i calcula\i.
a) 8 š 376 › d) 376 : 8 › g) 8 š 376 œ 376 : 8 ›
b) 376 œ 8 š 376 › e) 376 œ 376 : 8 › h) 8 š 376 ™ 376 : 8 ›
c) 8 š 376 ™ 376 › f) 376 ™ 376 : 8 ›
7 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[.
a) 485 750 œ 56 832 : 8 e) 46 800 : 400 ™ 400 : 50 • Ordoneaz[
b) 50 š (51 340 ™ 3 407) f) (21 007 œ 8 993) : 6 000 š 67 cresc[tor
r[spunsurile
c) 713 230 ™ 96 360 : 30 g) (13 500 œ 6 500) : (2 458 œ 7 542)
ob\inute.
d) 500 š 20 œ 80 š 105 h) (1000 000 ™ 1000) : (1000 ™ 100)
8 Lucra\i ]n echipe!
La fabric[, sold[\eii se repartizeaz[ ]n mod egal ]n cutii. }n 30 de cutii
sunt ]n total 1 500 de sold[\ei.
C`\i sold[\ei sunt ]n: 6 10 90 300 cutii?
}n c`te cutii sunt repartiza\i: 150 150 000 300 3 000 de sold[\ei?
• G[si\i dou[ metode pentru a r[spunde la fiecare ]ntrebare.
9 Descoper[ regula =i scrie urm[toarele dou[ numere din fiecare =ir.
a) 322 412, 433 523, 544 634; c) 6, 120, 2 400;
b) 998 899, 776 677, 554 455; d) 810 000, 27 000, 900.
10 Calculeaz[ ]n mod ra\ional.
a) 23 467 œ 5 820 œ 4 180 c) 20 š 3 890 š 50
b) 15 700 œ 482 387 œ 4 300 d) 673 š 5 š 80
11 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i probleme dup[ informa\ia dat[ =i rezolva\i-le prin exerci\iu.
a) O pereche de l[stuni ]=i hr[ne=te puii de 20 de ori pe zi,
aduc`ndu-le de fiecare dat[ circa 300 de g`ze. Perioada de
cre=tere a puilor dureaz[ 30 de zile.
b) Se estimeaz[ c[ timpul total ]n care o cioc[nitoare
bate ]ntr-o zi ]n copaci este de 10 minute. }ntr-un mi-
nut, aceast[ „doctori\[ a copacilor” este capabil[
s[ cioc[neasc[ de 1200 de ori. ll[
[st
stun
tun
un

cioc
ci oc
c[n
[nit
itoa
oa
are
e
63
12 Scrie literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice
=i vei ob\ine denumirea unui soi de vi\[-de-vie ce se cultiv[
pe podgoriile Moldovei.
T › 2 574 : (540 : 60) š 0 S › (48 œ 52 š 160) : 4
M › 300 102 : 6 ™ 4 š 5 050 U › 32 000 ™ (10 000 ™ 2 000
00 : 80)
A › 514 : (2 š 257) š 303 C › 400 000 : (825 œ 175)š 3

13 Creeaz[ =i rezolv[ probleme dup[ scheme. Compar[ enun\urile ob\inute.


a) b) c)
300 3 195
76

14 Afl[ numerele necunoscute.


a) x œ 45 032 › 60 000 d) x š 4 › 20 016 g) a : 600 › 160
b) y ™ 3 056 › 17 248 e) 80 š y › 192 000 h) b : 7 › 358, rest 4
c) 100 000 ™ z › 2 022 f) 4 257 : z › 3 i) c : 10 › 200, rest 8
15 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.
Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
a) }n 80 de cutii sunt cu 750 mai pu\ine bomboane dec`t ]n 130 de cutii de
acela=i fel. C`te bomboane sunt ]n fiecare cutie?
b) }n 495 de borcane cu suc de ro=ii =i 405 borcane cu suc de struguri sunt ]n
total 2 700 l de suc. Afl[ capacitatea borcanelor, =
=tiind c[ toate sunt identice.
• Formuleaz[ ]nc[ o ]ntrebare pentru
fiecare problem[.
16 Lucra\i ]n echipe!
Observa\i ]n imagine cum se aranjeaz[ masa
pentru fiecare persoan[ la un restaurant.
Crea\i =i rezolva\i probleme, =tiind c[ ]n sala
mare este servit[ masa pentru 120 de persoane,
iar ]n sala mic[ – pentru 50 de persoane. 1

Concurs
Coopera\i ]n echipe =i crea\i „portretul matematic” al
fiec[rei opera\ii aritmetice, r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
– Cum se numesc componentele =i rezultatul opera\iei? œ ™
– Ce se ]nt`mpl[ dac[ una dintre componentele
opera\iei este 0 sau 1?
– Care este opera\ia invers[?
– Cum se efectueaz[ probele opera\iei?
: š
– Ce propriet[\i ale opera\iei mai cunoa=te\i?
C`=tig[ echipa care prezint[ „portretul” cel mai veridic =i mai frumos.

64
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Calculeaz[ ]n coloni\[. 3p

a) 5 š 2 647 a) 4 š 5 927
b) 401046 : 8 b) 302 104 : 5
c) 28 š 16 c) 36 š 13

2. Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[. 2p

1110 œ (10 000 ™ 100) : 10 1000 000 ™ (100 000 ™ 1000) : 10

3. Scrie num[rul care urmeaz[ ]n =ir. 1p

8, 240, 7 200, . 840 000, 42 000, 2 100, .

4. Creeaz[ =i rezolv[ o problem[ dup[ schem[. 4p

468
468

10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Completa\i enun\urile problemelor astfel ]nc`t s[ ob\ine\i r[spunsul un milion.
G[si\i mai multe posibilit[\i.
a) La oficiul po=tal din Laplandia so- b) }n sec\ia de ambalaj a fabricii de
sesc zilnic saci a c`te scri- cadouri, Mo=ii Cr[ciuni pun ]n fiecare
sori adresate lui Mo= Cr[ciun. C`te e sac c`te p[pu=i =i ma=inu\e.
scrisori au sosit ]n zile? C`te juc[rii sunt ]n total ]n saci?
2. Descrie\i globul care lipse=te.

? ?

65
MODULUL 5
Frac\ii

Formarea, scrierea =i citirea frac\iilor

O bserv[m =i descoperim
Observa\i fiecare desen =i a)
preciza\i:
– ce este ]ntreg;
– ]n c`te p[r\i egale a fost
]mp[r\it ]ntregul; b)
– c`te dintre aceste p[r\i egale
s-au luat ]n fiecare caz.

Una sau mai multe dintre p[r\ile egale ]n care a fost ]mp[r\it ]ntregul
se nume=te frac\ie.
Frac\ia se scrie cu ajutorul a dou[ numere, aranjate unul deasupra celuilalt
=i desp[r\ite printr-o linie orizontal[ – linie de frac\ie.
Num[rul scris sub linia de frac\ ie Num[rul scris deasupra liniei de frac\ie
arat[ ]n c`te p[r\i egale a fost arat[ c`te p[r\i egale sunt luate
]mp[r\ it ]ntregul. ]n considera\ie.

1 num[r[torul 3
2 numitorul 4

unu supra doi trei supra patru


unu pe doi trei pe patru
o doime trei p[trimi
o jum[tate trei sferturi

a) b) c)
A plic[m =i rezolv[m
Observa\i fiecare desen.
Explica\i formarea frac\iei corespunz[toare
p[r\ii colorate, r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
d)
– Ce figur[ geometric[ reprezint[ ]ntregul?
– }n c`te p[r\i egale este ]mp[r\it ]ntregul?
– C`te p[r\i sunt colorate?
Scrie\i, apoi citi\i ]n diferite moduri frac\iile ob\inute. e)
• Scrie\i, citi\i =i explica\i formarea frac\iei cores-
punz[toare p[r\ii necolorate ]n fiecare caz.

66
6 6
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Construie=te un segment de 6 cm.
}mparte-l ]n 3 p[r\i egale =i marcheaz[ prin culoare una dintre ele.
Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare:
a) p[r\ii colorate; b) p[r\ii necolorate.
2 O tart[ a fost t[iat[ ]n 6 buc[\i identice. Ana a luat 2, iar Ion – 3 buc[\ i.
a) Scrie ca frac\ie partea din tart[ luat[ de fiecare. Cite=te frac\iile ]n diferite moduri.
b) Reprezint[ tarta printr-un dreptunghi.
Alege culori diferite =i coloreaz[ partea luat[ de fiecare copil.
Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare p[r\ii necolorate.
3 Observ[ fiecare desen =i precizeaz[:
– cum este reprezentat ]ntregul;
– num[rul p[r\ilor egale ]n care a fost ]mp[r\it ]ntregul;
– num[rul p[r\ilor colorate.
a) b) c) d)

Scrie =i cite=te frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate, apoi frac\ia corespunz[toare


p[r\ii necolorate din fiecare desen.

4 C`te m[rgele sunt ]n fiecare =irag? C`te dintre ele sunt ro=ii?
Scrie =i cite=te frac\ia care corespunde m[rgelelor ro=ii, apoi frac\ia ce corespunde
m[rgelelor verzi din fiecare =irag.
a) c)

b) d)

5 Pe o farfurie erau 7 mere. Dan a luat un m[r, Irina a luat 2 mere, iar Mihai a luat
merele r[mase.
a) Reprezint[ merele prin cercuri, apoi coloreaz[ diferit p[r\ile luate de copii.
b) Scrie ca frac\ie partea luat[ de fiecare copil. Cite=te frac\iile ]n diferite moduri.
6 Observ[ cum a reprezentat N[t[flea\[ frac\ia
3 . Ce gre=eli a comis?
4
a) c)

b) d)

7 Scrie frac\iile cu cifre, apoi cite=te-le altfel.


Explic[ ce indic[ numitorul =i num[r[torul fiec[rei frac\ii.
unu pe zece dou[ treimi trei zecimi cinci =esimi
o jum[tate dou[ noimi trei sferturi patru supra cinci
un sfert doi pe cinci trei pe opt opt pe nou[

67
8 Observ[ desenele =i stabile=te pentru fiecare caz:
– cum este reprezentat ]ntregul;
– care este frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate.
a) b) c)

d) e) f)

g) h) i)

9 Consider`nd ]ntregul un segment de 1 dm, reprezint[ frac\ia:


a) 1 ; b) 2 ; c) 3 .
2 5 10
10 Lucra\i ]n perechi!
Reprezenta\i frac\ia
3 , consider`nd ]ntregul:
4
a) un p[trat; b) un dreptunghi; c) un cerc.
G[si\i mai multe posibilit[\i.
11 Scrie ca frac\ie:
a) ce parte dintr-o s[pt[m`n[ constituie: o zi; trei zile; =apte zile;
b) ce parte dintr-un an constituie: o lun[; cinci luni; zece luni;
c) ce parte dintr-un metru constituie: 1 dm, 1 cm;
d) ce parte dintr-un leu constituie: 1 ban; 5 bani; 25 de bani; 50 de bani.
12 a) Scrie cu cifre, apoi ]n cuvinte frac\ia care are:
num[r[torul 1 =i numitorul 3; numitorul 5 =i num[r[torul 3;
num[r[torul 2 =i numitorul 6; numitorul 8 =i num[r[torul 1.
b) Lucra\i ]n perechi!
Realiza\i desene potrivite =i reprezenta\i aceste frac\ii.
13 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
Pentru fiecare caz, stabile=te c`te desene mai trebuie s[ realizezi.
Scrie =irurile corespunz[toare de frac\ii.
a) b)

c) d)

68
Adunarea frac\iilor cu acela=i numitor

O bserv[m =i descoperim
Observa\i fiecare desen.
Ce parte din ]ntreg este 3 2 5
œ ›
colorat[ cu fiecare culoare? 8 8 8
Ce parte din ]ntreg este 1 2 3 4 2 6
œ › œ › › 1
colorat[ ]n total? 4 4 4 6 6 6

• La adunarea a dou[ sau mai multe frac\ii cu acela=i numitor,


ob\inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-sum[, A\i obse rvat?
adun[m num[r[torii frac\iilor date.

A plic[m =i explic[m
1 Ilustra\i prin desene =i rezolva\i problemele.
a) Ana avea o bucat[ p[trat[ de stof[. b) O livad[ are form[ dreptunghiular[.
2
Ea a folosit 3 din stof[ pentru a coase Pe 1 din teren cresc pruni, pe –
8 9 9
2 4
p[pu=ii o bluz[ =i – pentru o fust[. peri, iar pe – meri. Ce parte din li-
8 9
Ce parte din stof[ a folosit ]n total? vad[ ocup[ ace=ti pomi la un loc?
2 Calcula\i.
1 2 4 1 3 6 1 2 3 3 7 9
a) œ b) œ c) œ d) œ œ e) œ œ
5 5 9 9 10 10 8 8 8 20 20 20
3 2 1 3 5 7 2 4 3 21 37 13
œ œ œ œ œ œ œ
7 7 8 8 17 17 11 11 11 100 100 100
3 Descoperi\i numerele ascunse.
2 5 2 6 1 4 1
a) œ › b) œ › c) œ › d) œ ›1
7 7 7 9 9 9 6 3 3
3 7 3 8 2 5 2
œ › œ › œ › œ ›1
8 8 8 10 10 10 11 5 5
4 Reprezenta\i, consider`nd ]ntregul un segment, =i r[spunde\i la ]ntreb[ri.
a) }n prima zi un camion a parcurs 2 b) }n prima zi Relu a m`ncat 1 din
5 10
1
din drum, iar ]n a doua zi – cu din rezerva de alune. Apoi, ]n fiecare zi
5
drum mai mult. consuma cu 1 din rezerva ini\ial[
10
}n a c`ta zi camionul a ajuns la destina- mai mult dec`t ]n ziua precedent[.
\ie? Ce parte din drum a parcurs ]n
aceste dou[ zile? Pentru c`te zile i-au ajuns alunele?

69
Sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor

O bserv[m =i descoperim
Pe o farfurie erau 3 dintre cele 7 felii identice ]n
care a fost ]mp[r\it[ o rulad[. Dan a luat o felie din 3 1 2
™ ›
farfurie. Ce parte din rulad[ a r[mas pe farfurie? 7 7 7

Pentru a confec\iona ilustrate, copiii au t[iat ]n


sferturi foi de album. Ana a luat 3 sferturi de foaie 3 2 1
™ ›
=i i-a dat dou[ dintre acestea lui Ion. Ce parte din 4 4 4
foaie i-a r[mas?
5 1
Mama a t[iat un tort ]n 6 p[r\i egale. Copiii au 1™ ›
6 6 sau
5 6 5 1
m`ncat din tort. Ce parte din tort a r[mas? ™ ›
6 6 6 6
• La sc[derea a dou[ frac\ii cu acela=i numitor,
ob\ inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-diferen\[,
A\i obse rvat?
sc[dem num[r[torii frac\iilor date.

A plic[m =i explic[m
1 Calcula\i.
4 1 3 2 4 2 1 5 3 4 3 1
a) ™ b) ™ c) ™ d) œ ™ e) ™ f) 1 ™
5 5 7 7 5 5 8 8 8 4 4 3
7 2 3 3 5 2 6 3 5 7 3 1
™ ™ ™ ™ œ ™ 1™
9 9 4 4 7 7 9 9 9 7 7 6
2 Rezolva\i problemele folosind frac\ii.
7
a) Setil[ a b[ut din mustul din bu- c) Ce parte din drum a parcurs trenul,
10
3
toi. Ce parte din cantitatea ini\ial[ de dac[ i-au r[mas din drum?
5
must a r[mas? 3
d) Pentru un sacou s-au folosit
8
b) Un sfert din elevii unei clase sunt dintr-o bucat[ de stof[, iar pentru
fete. Ce parte din clas[ constituie 2
pantaloni – din aceea=i bucat[. Ce
b[ie\ii? 8
parte din stof[ a r[mas?
3 Descoperi\i numerele ascunse.
3 1 3
a) ™ › 1 b) 1 ™ › 4 c) 1 ™ ›
5 5 4 8
7 1 2 4 • Crea\i exerci\ii
™ › 1™ › 1™ › asem[n[toare.
8 8 3 3 7
6 5
™ › 1™ › 6 1™
2

7 10 10 9

70
Adunarea =i sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor

1 Scrie adun[rile reprezentate pe desene prin p[r\ile colorate.


a) b) c) d) e) f)

2 Scrie sc[derile reprezentate pe desene prin p[r\ile colorate.


a) b) c) d) e)

3 Rezolv[ problemele folosind frac\ii.


5 3
a) din florile de pe un r[zor sunt c) Doi automobili=ti au luat c`te
6 7
narcise, iar celelalte sunt lalele. Ce din rezerva de benzin[. Ce parte din
rezerv[ a r[mas?
parte din flori constituie lalele?
1
b) Dup[ confec\ionarea unor draperii, d) Un c[l[tor a parcurs din drum cu
2 5
3 autocarul, din drum – cu vaporul, iar
]n v[l[tuc au r[mas din \es[tur[. 5
10
Ce parte din \es[tur[ s-a folosit? restul drumului – cu trenul. Ce parte din
drum a parcurs cu trenul?

4 Descoper[ frac\iile care lipsesc.


2 5 1 2 6 1
a) œ › b) œ ›1 c) ™ › d) œ ›1
7 7 10 11 11 4
3 7 8 2 2 4 1
œ › ™ › ™ › 1™ ›
8 8 9 9 7 7 6
4 5 4 3 2 2
œ ›1 ™ › ™ › 1™ ›
9 6 6 5 5 3
5 Ce gre=eli a comis N[t[flea\[? Cum le po\i corecta?
1
a) Am m`ncat dintr-o tart[. Mi-a r[mas mai pu\in dec`t am m`ncat.
2
3 1 2
b) din fructele din co= sunt mere, sunt pere =i sunt nuci.
5 5 5

1. Scrie frac\ia reprezentat[ a) b) c)


pe fiecare desen prin
partea colorat[ cu verde.

2. Scrie ]n cuvinte frac\iile: a) 3 ; b) 1 ; c) 5 .


4 2 8
3. Calculeaz[.
2 3 1 9 3 1 2 3 1 7 4 6 1 3 3 1
a) œ œ ; ™ ™ ; b) œ ™ ; ™ œ ; c) 1 ™ ™ ; 1™ œ .
7 7 7 10 10 10 6 6 6 9 9 9 8 8 4 4

71
Aflarea unei frac\ii dintr-un num[r

O bserv[m =i descoperim
1
1 }n farfurie erau 6 nuci. Radu a luat
3
din ele. C`te nuci a luat Radu?

Rezolvare:
1 din 6 › 6 : 3 › 2
3
R[spuns: 2 nuci.
2
2 Pe platou erau 9 mere. Dana a luat
3
din ele. C`te mere a luat Dana?

Rezolvare:
2 din 9 › 9 : 3 š 2 › 6
3
R[spuns: 6 mere.

3
3 }ntr-o cutie sunt 200 de pixuri. din toate pixurile sunt ro=ii. C`te pixuri ro=ii sunt
5
]n cutie?
Rezolvare:
? p. 3 din 200 › 200 : 5 š 3 › 120
5
200 p. R[spuns: 120 de pixuri.

Pentru a afla c`t reprezint[ o frac\ie dintr-un num[r, proced[m astfel:


• ]nt`i ]mp[r\im num[rul la numitorul frac\iei;
• apoi ]nmul\im rezultatul ob\inut cu num[r[torul frac\iei. \ i obA se rv a t?

A plic[m =i explic[m
1 Realiza\i desene potrivite, calcula\i =i explica\i.
1 1 1 1 1
a) din 8 b) din 8 c) din 15 d) din 15 e) din 12
8 4 3 5 6
5 3 2 2 5
din 8 din 8 din 15 din 15 din 12
8 4 3 5 6
2 Figura\i problemele, consider`nd ]ntregul un segment, =i rezolva\i-le.
a) La o =coal[ de muzic[ ]nva\[ 345 de copii. 2 din ace=tia sunt viori=ti. C`\i
5
elevi ai acestei =coli studiaz[ vioara?
b) }ntr-un parc cresc 4 068 de copaci. 4 din to\i copacii sunt tei. C`\i tei sunt?
9
3
c) }ntr-o bibliotec[ sunt 24 352 de c[r\i. din acestea se afl[ ]n sala de lectur[.
8
C`te c[r\i sunt ]n sala de lectur[?

72
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Scrie folosind frac\ii, apoi calculeaz[:
a) jum[tate din 35 016; c) un sfert din 17 004; e) dou[ cincimi din 2 020;
b) o treime din 100 020; d) trei sferturi din 27 200; f) patru cincimi din 8 800.

2 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele.


2
a) Pentru achitarea facturilor de ]ntre\inere, tata a rezervat din salariul
7
de 5 320 lei.
4
b) Cartea „Morcovea\[” are 162 de pagini. Doina a citit din carte.
9
5
c) O sal[ este ]mpodobit[ cu 192 de baloane: ro=ii =i albe. din toate
8
baloanele sunt ro=ii.
4
d) La o cantin[ s-au adus 273 kg de produse cerealiere. din aceast[ cantitate
7
este orez, iar restul – gri=.
3 Calculeaz[ =i explic[.
2 3 4 4 3 5
a) din 60; din 150; din 280; din 819; din 1 248; din 3 409;
3 5 7 9 8 7
3 5 2 4 5 7
b) din 100; din 504; din 903; din 1 000; din 1104; din 20 000.
4 8 3 5 6 10
4 Rezolv[ problemele cu plan.
a) La un atelier de cherestea s-au adus 38 de bu=teni de brad =i 72 de bu=teni
4
de pin. din to\i bu=tenii au fost t[ia\i ]n sc`nduri. C`\i bu=teni au r[mas?
5
b) La un magazin erau 345 de ma=inu\e =i 256 de p[pu=i. S-au v`ndut 2 din
3
ma=inu\e =i 3 din p[pu=i. C`te juc[rii s-au v`ndut?
4
c) La o cofet[rie erau 4 saci a c`te 40 kg de f[in[. Dup[ prepararea cozonacilor
a r[mas 3 din cantitatea ini\ial[ de f[in[. C`te kilograme de f[in[ s-au folosit?
8
d) La o gheret[ s-au adus 672 kg de legume. 1 din aceast[ cantitate este ceap[,
8
3 sunt cartofi, iar restul sunt morcovi. C`te kilograme de morcovi sunt?
8
e) }ntr-o cutie erau 200 de cubule\e. Ion a luat 3 , iar Doru – 2 din aceste cubule\e.
10 10
Cine a luat mai multe cubule\e? Cu c`t?

5 Descoper[ regula =i deseneaz[ figura care urmeaz[ ]n fiecare =ir.


Scrie =irurile corespunz[toare de frac\ii.
a) b)

73
Cine seam[n[ culege

1 Scrie =i cite=te frac\iile corespunz[toare p[r\ilor colorate din desene.


Explic[ r[spunz`nd la ]ntreb[ri:
– Cum este reprezentat ]ntregul?
– }n c`te p[r\i egale este ]mp[r\it ]ntregul? Ce indic[ num[rul lor?
– C`te p[r\i sunt colorate? Ce indic[ num[rul lor?
a) b) c) d) e)

2 Calculeaz[. 1 3 4 4 3 2 1 1 5
a) œ œ b) œ ™ c) 1 ™ d) 1 ™ ™
10 10 10 9 9 9 5 8 8
9 5 3 7 4 5 2 3 1
™ ™ ™ œ 1™ 1™ œ
14 14 14 8 8 8 3 4 4

3 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.


Figureaz[ enun\ul consider`nd ]ntregul un segment.
2
a) Un automobil are de parcurs 2 547 km. }n prima zi a parcurs din aceast[
9
distan\[.
4
b) La o alimentar[ s-au adus 100 kg de biscui\i =i s-au v`ndut din ace=tia.
5
1 3
c) Pe un teren forestier cresc 1 070 de copaci. din ace=tia sunt scoru=i, – tei,
10 10
iar restul sunt stejari.

4 Descoper[ regula =i deseneaz[ figura care urmeaz[ ]n fiecare =ir.


Scrie =irurile corespunz[toare de frac\ii.
a) b)

c)

5 Completeaz[ cu frac\iile care lipsesc.


1 7 3 1 1 2
a) œ › b) ™› c) 1 ™ › d) œ ›1
9 9 5 5 7 3
3 5 6 2 4 3
œ › ™ › 1™ › œ ›1
8 8 9 9 9 8

1 din a 1 din a 1 din a


6 Lucra\i ]n perechi! a
2 3 4
Completa\i tabelul.
12
12
12
12

74
7 Afl[ c`t constituie:
3 7 3 1
a) din 1 leu; din 100 lei; d) din 1 m; din 1 km;
5 10 10 4
4
b) 1 din 1 an; din 1 s[pt[m`n[; e) 2 din 1 kg; 5 din 1 t;
12 7 5 8
5 3 9 6
c) din 1 or[; din 1 zi; f) din 1 l; din 1 kg.
6 4 9 6
8 Rezolv[ problemele cu justific[ri.
a) La o ferm[ avicol[ sunt 4 560 de p[s[ri. Jum[tate din acestea sunt g[ini.
Num[rul ra\elor constituie un sfert din num[rul g[inilor. Celelalte p[s[ri sunt
g`=te. C`te g`=te sunt?
b) Mama are 42 de ani. V`rsta ei constituie dublul v`rstei lui Mihai, iar v`rsta lui
Mihai – triplul v`rstei lui Dan. C`\i ani are fiecare b[iat?
9 Completeaz[ cu numere potrivite.
4 1 5 3
a) œ › ; ™ › ; b) œ › ; ™ › ;
5 5 5 7 7 7 6 6 8 8

c) œ › 1; œ › 1; d) 1 ™ › ; 1™ › .
4 4 9 9 5 5 7 7
10 Rezolv[ problemele cu plan.
2
a) O ]ntreprindere are 8 960 de angaja\i. din ace=tia sunt b[rba\i. C`te femei
5
lucreaz[ la ]ntreprindere?
5
b) }ntr-o ser[ cresc 1 208 fire de trandafir. din trandafiri sunt ro=ii, iar restul –
8
albi. De care trandafiri sunt mai mul\i, ro=ii sau albi? Cu c`t?
c) La o cantin[ s-au adus 456 l de suc de mere =i 265 l de suc de struguri. }ntr-o
3
zi s-a consumat din tot sucul. C`t suc a r[mas?
7
11 Calculeaz[.
Descrie frac\iile ob\inute folosind terminologia matematic[.
2 1 3 6 1 5 3 1
a) œ b) œ ™ c) ™ œ
5 5 10 10 10 6 6 6
3 2 7 1 5 2 6 7
œ œ ™ œ ™
7 7 8 8 8 10 10 10
2 5 3 2 6 3 1
œ ™ œ 1™ œ
9 9 7 7 7 5 5
12 Scrie ca frac\ie: a) ce parte din 1 leu constituie: 25 bani; 75 bani;
b) ce parte din 1 or[ constituie: 20 min.; 40 min.;
c) ce parte din 1 m constituie: 1 cm; 3 cm; 1 dm; 7 dm;
d) ce parte din 1 t constituie: 1 kg; 39 kg.

75
13 Lucra\i ]n perechi!
Descoperi\i numerele care lipsesc.
1 1 1 1
a) din 10 › 5 b) din 100 › 25 c) din ›6 d) din › 20
4 7
1 1 1 1
din 12 › 4 din 200 › 20 din ›9 din › 100
3 8
1 1 1 1
din 49 › 7 din 300 › 60 din › 10 din › 300
8 6
14 Rezolv[ problemele cu justific[ri.
4
a) Pre\ul unui calculator este 9 800 lei. Pre\ul unui televizor constituie din
5
pre\ul calculatorului. O ma=in[ de sp[lat cost[ c`t 3 din pre\ul televizorului.
8
C`t cost[ o ma=in[ de sp[lat?
1
b) }n trei zile au fost planta\i 420 de copaci. }n prima zi s-au plantat din to\i co-
1 3
pacii. }n a doua zi s-au plantat din copacii r[ma=i. C`\i copaci au fost planta\i
2
]n ziua a treia?
c) Un gospodar a cules 270 kg de mere. Pentru prepararea magiunului a folosit
2 din road[, iar pentru prepararea sucului – 3 din road[. Merele r[mase le-a
9 9
pus la p[strare ]n beci. C`te kilograme de mere a pus la p[strare?

15 Calculeaz[ c`t constituie:


9 7 3 4
a) din 1 leu; din 1 leu; din 1 leu; din 1 leu;
100 10 4 5
b) 3 din 1 t; 47 din 1 t; 4 din 1 kg; 3 din 1 t;
1 000 1 000 5 4
7 3 2 3
c) din 1 m; din 1 m; din 1 m; din 1 m;
100 10 5 4
9 1 3 8
d) din 1 dm; din 1 dm; din 1 dm; din 1 dm;
10 2 5 8
7 6 4 3
e) din 1 km; din 1 km; din 1 km; din 1 km.
1 000 10 5 4
Concurs
Scrie\i literele ]n 1 R › 3 din 24
ordinea cresc[toare I › din 327 4
3
a valorilor numerice N › 1 din 102 } › 2 din 108
=i ve\i afla cum U › 1 din 1024 2 9
8
numeau frac\ia | › 2 din 255 { › 5 din 250
str[mo=ii no=tri. H › 1 din 1000 3 5
10
Cine afl[ mai repede? F › 2 din 5 G › 2 din 70
5 2

76
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Scrie cu cifre, apoi prin cuvinte 2p


frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate din ]ntreg.

a) b) a) b)

2. Consider`nd ]ntregul un segment de 1 dm, reprezint[ frac\ia: 2p

3 7
5 10

3. Calculeaz[. 3p

2 5 3 6 3 2
a) œ ™ a) ™ œ
9 9 9 7 7 7
1 1
b) din 78 b) din 90
6 5
4 5
c) din 287 c) din 318
7 6

4. Rezolv[ problema cu justific[ri. 3p

2 3
Radu avea 36 lei. El a cheltuit din Ana avea 21 lei. I-a r[mas din
9 7
aceast[ sum[. C`\i lei i-au r[mas? aceast[ sum[. C`\i lei a cheltuit?
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Miriapodul are 40 de picioare. }ntr-o zi geroas[, el s-a
]nc[l\at cu p`sle =i cu cizme. Num[rul p`slelor a con-
3
stituit din toate ]nc[l\[rile. C`te perechi de p`sle =i
5
c`te perechi de cizme a ]nc[l\at miriapodul?

2. L[bu= =i T[rcu= au ]nfulecat 12 crenvur=ti. C`\i crenvur=ti au revenit


1
fiec[ruia, dac[ T[rcu= a m`ncat din c`t a m`ncat L[bu=?
3

77
MODULUL 6
Elemente de geometrie =i m[sur[ri

Poligoane

O bserv[m =i ne amintim
Cine prezint[:
a) puncte;
b) segmente;
c) linii drepte;
d) linii curbe deschise;
e) linii curbe ]nchise;
f) linii fr`nte deschise;
g) linii fr`nte ]nchise?

O bserv[m =i explic[m
Linia fr`nt[ ]nchis[ care nu se autointersecteaz[
(nu se ]ntretaie pe sine ]ns[=i) se nume=te poligon. Re \ i ne\ i !
1 Care dintre urm[toarele figuri geometrice sunt poligoane? Argumenta\i.

4
1 2 3 5 6

• Ce culoare au laturile poligoanelor? Dar v`rfurile poligoanelor?


Ce figuri geometrice reprezint[?
2 Poligoanele poart[ denumiri specifice, ]n func\ie de num[rul laturilor =i al v`rfurilor.
Observa\i desenele. C`te laturi =i c`te v`rfuri au poligoanele din fiecare grup?
TRIUNGHIURI PATRULATERE PENTAGOANE HEXAGOANE

3 Descoperi\i poligoane ]n
lumea ]nconjur[toare.

78
78
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Recunoa=te poligoane printre figurile din imagine.

c g
a e
i k

b h j
d f

2 Lucra\i ]n echipe!
Forma\i grupuri de poligoane:
• triunghiuri • patrulatere • pentagoane • hexagoane
3 v`rfuri 4 v`rfuri 5 v`rfuri 6 v`rfuri
3 laturi 4 laturi 5 laturi 6 laturi

a e g i
c m
d k
j
f h
b l n

• }n ce grup a\i plasat p[tratele, dreptunghiurile?


• Ce rela\ie exist[ ]ntre num[rul v`rfurilor =i num[rul laturilor unui poligon?
3 Precizeaz[ care dintre figurile geometrice de mai jos:
a) sunt cercuri; c) au cel pu\in 4 v`rfuri; e) nu au v`rfuri;
b) sunt p[trate; d) nu sunt poligoane; f) au cel mult 4 v`rfuri.

3 5 9
1 7
6 10
2 4 8

4 Ce figuri geometrice observi ]n


fiecare desen? C`te sunt?
• Creeaz[ un model propriu de zmeu
folosind figuri geometrice.
5 Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!
a) Construi\i un triunghi. Trasa\i o linie dreapt[ astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 3 triun-
ghiuri.
b) Construi\i un p[trat. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 5 p[trate.
c) Construi\i un dreptunghi. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 8 tri-
unghiuri.

79
Perimetrul poligonului

O bserv[m =i cercet[m
1 Calul Roibu plimb[ copiii cu =areta
m 50 m 60
pe un traseu de forma poligonului din 40 m
desen. Observa\i desenul =i calcula\i

30 m
lungimea traseului.

70 m
Re \ i ne\ i !
Suma lungimilor laturilor unui poligon se 110 m
nume=te perimetrul poligonului (P).

2 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon.


50 cm
950 m

2
1m

450 m
m
1m

m
2
1 2 3
0
20

1 200 m 2
120 cm m m
2

Perimetrul c[ruia dintre aceste poligoane poate constitui:


a) lungimea gardului care ]mprejmuie=te un teren agricol;
b) lungimea dantelei cusute pe marginile unei basmale;
c) lungimea bordurii unui strat cu flori?

3 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon, apoi rezolva\i problemele.


48 m
m
60 m 22 250 cm
cm cm

50
39 m

46 m

cm
50

2 3
1
30 m

cm
m

50

250 cm 50
27

54 m 42 m

a) O livad[ are forma patrulaterului din desen. Livada este ]nconjurat[ cu un gard
de s`rm[ fixat[ pe st`lpi situa\i la 3 m unul de altul. C`\i st`lpi sunt?
b) Curtea unei =coli are forma pentagonului din desen. C`te sc`nduri sunt nece-
sare pentru a ]ngr[di terenul, dac[ pentru fiecare metru se folosesc 4 sc`nduri?
c) O fa\[ de mas[ are forma hexagonului din desen. C`t cost[ dantela cusut[ pe
margini, dac[ 1 m de dantel[ cost[ 20 lei?

4 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe!


Descoperi\i poligoane ]n mediul ]nconjur[tor. Alege\i instrumente potrivite =i
m[sura\i lungimile laturilor.
Reprezenta\i schematic aceste poligoane, apoi calcula\i perimetrul lor.
}n ce scop practic ar putea fi folosite rezultatele ob\inute?

80
Unit[\i de m[sur[ pentru lungime

lat scurt
C e =tim? Ce afl[m? lung

Forma\i perechi de scund


]nalt ]ngust
cuvinte cu sens opus.

Aceste cuvinte caracterizeaz[ m[rimea numit[ lungime.


A\i obse rvat?
• Da\i exemple de obiecte care pot fi descrise cu ajutorul acestor cuvinte.

Victor =i Dana au f[cut c`te 10 pa=i ]n aceea=i direc\ie. Dar distan\a parcurs[ de
Victor este mai mare dec`t distan\a parcurs[ de Dana. De ce?
Pentru ca la m[surarea unei lungimi s[ nu se ob\in[ rezultate diferite, s-a convenit
s[ se foloseasc[ unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea lungimilor este metrul.

Milimetrul Centimetrul Decimetrul Metrul Kilometrul


1 1 1
1 mm › m 1 cm › m 1 dm › m 1m 1 km › 1 000 m
1 000 100 10
• Observa\i pe rigl[ lungimea de: 1 mm, 1 cm, 1 dm.
• Calcula\i c`\i milimetri sunt ]n: 1 cm, 1 dm, 1 m.

}n limba latin[:
• mili ]nseamn[ a mia parte; • kilo ]nseamn[ de o mie de ori mai mare.
• centi ]nseamn[ a suta parte;
• deci ]nseamn[ a zecea parte;
Vr e \i
s[ =ti\i m
a mult i ?
A plic[m =i explic[m
1 Alege\i rezultatul potrivit al m[sur[rii =i
descrie\i fiecare imagine printr-o propozi\ie.

2 dm 2 mm 1m 1 km 50 cm 50 mm 140 mm 140 cm

2 Completa\i cu numerele care lipsesc.


a) 1 cm › mm c) 1 m › dm › cm › mm
b) 1 dm › cm › mm d) 1 km › m› dm › cm › mm

81
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Compar[: 5 dm 5 cm; 7 cm 7 km; 3 mm 3 m; 4 dm 4 mm.
2 „Adev[rat” sau „fals”? a) 1 mm este cu o mie mai mic dec`t 1 m.
b) 1 m constituie o miime din 1 km.
A F c) 1 m este de o sut[ de ori mai mare dec`t 1 cm.
d) 1 km cuprinde 1 000 000 mm.
3 Efectueaz[, apoi compune =i rezolv[ exerci\ii asem[n[toare.
a) 240 mm › cm b) 720 cm › dm c) 350 m › dm d) 4000 m › km
240 cm › mm 720 dm › cm 450 dm › m 840 km › m
4 Transform[ ]n alte unit[\i de 5 G[se=te =i corecteaz[ gre=elile
m[sur[ potrivite. lui N[t[flea\[.
a) 80 mm, 500 mm, 3 000 mm; 12 cm › 1 m 2 cm
b) 70 cm, 900 cm, 5 000 cm; 36 dm › 3 m 6 cm
c) 50 dm, 600 dm, 2 000 dm; 7 200 m › 7 m 2 dm
d) 90 dm, 800 m, 6 000 m. 85500 mm › 85 km 5 m
6 Dintr-o panglic[ cu lungimea de 2 m s-au t[iat 10 cm, apoi ]nc[ 30 mm. Ce lun-
gime are panglica r[mas[?
• Scrie rezolvarea printr-un exerci\iu: a) f[r[ paranteze; b) cu paranteze.
7 Calculeaz[ perimetrul fiec[rui poligon ]n unit[\i de m[sur[ potrivite.
16 m 10 km
14 c
80

m
m
0

10 00
9 000
cm

m 1 2 3
13 m

0
13

0
cm
2 dm 3

m
100 dm 15 km

• Ce poate avea forma patrulaterului din desen?


8 Lucra\i ]n echipe! Crea\i =i rezolva\i probleme folosind informa\ia dat[.
a) O l[cust[ poate s[ri o distan\[ de 20 de ori mai mare dec`t
lungimea corpului s[u. Lungimea medie a corpului unei
l[custe este de 35 mm.
b) Cobra regal[ poate sta vertical cam cu o treime din lun-
gimea sa. Lungimea medie a cobrei regale este de circa
4 metri =i jum[tate.
Concurs
Calcula\i =i ve\i exprima ]n centimetri 1 funie › 3 š 909 ™ 51 cm
unele unit[\i de m[sur[ pentru lungime,
folosite de str[mo=ii no=tri. 1 st`njen › (976 œ 808) : 8 cm
Cine nume=te mai repede aceste unit[\i
1 pr[jin[ › 446 š 9 : 6 cm
]n ordinea cresc[toare a lungimii?

82
9 a) C`\i centimetri formeaz[: 7 m; 12 m; 1 km; 2 km?
b) C`\i metri constituie: 40 km; 52 km; 5 km 36 m; 8 km 219 m?
c) C`\i kilometri con\in: 8 000 m; 52 000 m; 51 640 m; 625 880 m?
10 F[t-Frumos s-a pornit spre castelul Zmeului, la 300 km dep[rtare. Dup[ ce a
parcurs 100 000 m, a f[cut un popas pe malul unui lac. I-au r[mas mai mul\i sau
mai pu\ini kilometri dec`t a parcurs? Cu c`t? De c`te ori?
11 Compar[. 5 m 7 cm 7 dm 5 cm 4 000 m 4 km 400 m
3 m 10 cm 310 cm 7 km 85 m 7 850 m
2 m 10 dm 210 cm 3 254 m 3 km 2 m 5 dm 4 cm

12 Pe ambele p[r\i ale unui pod cu lungimea de jum[tate de kilometru au fost insta-
late balustrade. Un muncitor vopse=te zilnic 100 m de balustrad[.
}n c`te zile va termina vopsitul?
13 Lucra\i ]n echipe!
Ce unit[\i de m[sur[ pentru lungime pot fi ascunse de figurile geometrice?
G[si\i toate posibilit[\ile.
a) 1 › 10 b) 1 › 100 c) 1 › 1 000
1 1 1
1 › 1 › 1 ›
10 100 1000
14 Pe o hart[ este indicat[ scara 1: 800 000. Aceasta ]nseamn[ c[ 1 cm de pe hart[
corespunde ]n realitate cu 800 000 cm.
Alexandru a m[surat cu rigla pe hart[ distan\a dintre dou[ ora=e =i a ob\ inut
16 cm. C`\i kilometri sunt ]n realitate ]ntre aceste ora=e?
• Ce distan\[ este pe hart[ ]ntre dou[ ora=e aflate ]n realitate la o dep[rtare de
400 km unul de altul?
15 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i =i rezolva\i o problem[ dup[ schem[.
145 km

Orhe
Orheii Chi=
Chi=in
=in[u
[u H`nc
H` nce=
ce=
=ti Leov
Leova
o a

80 km
100 km

• Colecta\i date despre distan\ele dintre alte localit[\i =i realiza\i o schem[


asem[n[toare. Crea\i =i rezolva\i o problem[ dup[ schema ob\inut[.

Efectueaz[ transform[rile.
a) 300 m › dm b) 9 000 cm › m c) 5 km 8 m › m
300 m › cm 9 000 mm › cm 7 cm 4 mm › mm
300 m › mm 9 000 mm › m 2 m 3 dm 6 cm › cm

83
Perimetrul p[tratului

E xplor[m =i descoperim
Observa\i p[tratele =i completa\i propozi\iile.

• P[tratul are ... v`rfuri =i ... laturi, deci este un ... .


• Toate laturile p[tratului au lungimi ... .

Afla\i perimetrul unui p[trat cu latura de 3 cm.


a › 3 cm
Rezolv[m prin exerci\iu: Descoperim formula:
3 cm œ 3 cm œ 3 cm œ 3 cm › 12 cm aœaœaœa›P

• Observ`nd c[ am adunat de 4 ori lungimea laturii, ob\inem:


4 š 3 cm › 12 cm 4ša›P
R[spuns: 12 cm.
Re \ i ne\ i !
Pentru a calcula perimetrul unui p[trat, P ›4ša
]nmul\im cu 4 lungimea laturii p[tratului.

A plic[m =i rezolv[m
1 Calcula\i perimetrul unui p[trat cu latura de:
a) 34 cm; b) 12 dm; c) 52 m; d) 17 km.
• Exprima\i rezultatele ]n diferite unit[\i de m[sur[ pentru lungime.

2 Afla\i lungimea laturii unui p[trat,


dac[ perimetrul lui este:
A\i obse rvat?
Pentru a afla lungimea laturii unui p[trat,
a) 36 cm; c) 408 m; ]mp[r\im perimetrul p[tratului la 4.
b) 160 dm; d) 1 km.
a ›P :4
3 Completa\i tabelul.
Latura p[tratului 15 cm 67 dm 379 m
Perimetrul p[tratului 92 cm 508 dm 2 756 m
• Alc[tui\i =i completa\i un tabel asem[n[tor. Folosi\i diferite unit[\i de m[sur[
pentru lungime.

84
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.
a) 13 š (2 056 ™ 924) œ 596 c) 25 š 37 ™ 30 š 18
b) (12 700 ™ 3 560) : 20 œ 1558 d) (13 620 ™ 6110 œ 2 005) : 5
2 Afl[ lungimea dantelei aplicate pe marginile unei fe\e de mas[ de forma unui
p[trat cu latura de 125 cm. Exprim[ r[spunsul ]n metri.
3 Podeaua unei camere are forma unui p[trat cu latura de 4 m. Pe conturul podelei
se aplic[ plint[. C`\i metri de plint[ sunt necesari, dac[ l[\imea u=ii este de 2 m?
4 Un lot de form[ p[trat[ este ]mprejmuit cu un gard format din trei r`nduri de s`r-
m[. Lungimea total[ a s`rmei este de 24 km. Afl[ lungimea laturii acestui p[trat.
• C`\i st`lpi, fixa\i la fiecare 10 m, sus\in gardul?

5 Calculeaz[ ]n lan\, apoi cite=te calculele folosind terminologia matematic[.


™ 541 œ 9 080 :4 œ 10 057
a) 613
œ 342 652 : 20 ™ 7 084 š 10
b) 534 228
• Scrie calculele din fiecare lan\ printr-un exerci\iu. Aten\ie la paranteze!
6 Un triunghi are o latur[ de 15 cm, alta de 8 cm =i perimetrul de 32 cm. Ce lungime
are cea de-a treia latur[?
7 Un patrulater are 3 laturi cu lungimea de 8 cm, iar perimetrul lui este 32 cm. Ce
lungime are cea de-a patra latur[? Ce form[ poate avea acest patrulater?
8 Construie=te un p[trat cu perimetrul:
a) 8 cm; b) 16 cm; c) 1 dm 2 cm; d) 2 dm.
9 Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!
Construi\i un p[trat cu latura de 1 cm.
a) Construi\i un alt p[trat cu latura de b) Construi\i un alt p[trat cu la-
2 ori mai lung[. Compara\i perimetrele tura cu 2 cm mai lung[. Compara\i
p[tratelor r[spunz`nd la ]ntrebarea: „De perimetrele p[tratelor r[spunz`nd
c`te ori?”. la ]ntrebarea: „Cu c`t?”.
10 Lucra\i ]n echipe!
Ce poate avea forma unui p[trat cu latura de: a) 2 dm; b) 3 m; c) 2 km?

o batist[ un covor o livad[


un parc podeaua unei
un br`u s[li de clas[
Ce putem afla, ]n fiecare caz, calcul`nd perimetrul p[tratului?
Folosind informa\ia ob\inut[, crea\i =i rezolva\i probleme ]n care s[ figureze pe-
rimetrul p[tratului.

85
Perimetrul dreptunghiului

E xplor[m =i descoperim
Observa\i dreptunghiurile =i completa\i propozi\iile.

• Dreptunghiul are ... v`rfuri =i ... laturi, deci este un ... .

l › 3 cm
• Laturile opuse ale dreptunghiului au lungimi ... .

Afla\i perimetrul unui dreptunghi


cu lungimea de 4 cm =i l[\imea de 3 cm. L › 4 cm
Rezolv[m prin exerci\iu: Descoperim formula:
4 cm œ 3 cm œ 4 cm œ 3 cm › 14 cm LœlœLœl›P
• Observ`nd c[ am adunat de 2 ori suma lungimii =i l[\imii, ob\inem:
2 š (4 cm œ 3 cm) › 14 cm 2 š (L œ l ) › P

• Folosind regula ]nmul\irii unui num[r cu o sum[, ob\inem o alt[ scriere:


2 š 4 cm œ 2 š 3 cm › 14 cm 2šLœ2šl›P
R[spuns: 14 cm.
Re \ i ne\ i !
Pentru a calcula perimetrul unui dreptunghi, putem proceda ]n dou[ moduri:
• dubl[m suma • adun[m dublul lungimii
lungimii =i l[\imii. cu dublul l[\imii.
P › 2 š (L œ l ) P ›2šLœ2šl

A plic[m =i rezolv[m
1 Calcula\i ]n dou[ moduri perimetrul dreptunghiului care are:
a) lungimea de 9 cm =i l[\imea de 6 cm;
b) l[\imea de 14 cm, iar lungimea cu 8 cm mai mare;
c) lungimea de 6 dm, iar l[\imea de 5 ori mai mic[.

2 Completa\i tabelul.
Lungimea dreptunghiului 23 cm 12 dm 5 dm 6 cm 1 m 4 dm
L[\imea dreptunghiului 15 cm 8 dm 2 dm 4 cm 1 m 4 cm
Perimetrul dreptunghiului

86
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Calculeaz[:
a) 20 š (4 056 œ 2 044); b) (32 000 ™ 4 600) : 100; c) 20 š 160 š 50; d) 4 848 : (6 œ 2).
2 Construie=te pe re\eaua de p[tr[\ele a caietului un dreptunghi:
a) cu lungimea de 4 cm, iar l[\imea cu 2 cm mai mic[;
b) cu l[\imea de 3 cm, iar lungimea de 2 ori mai mare;
c) cu lungimea de 4 cm, cu 1 cm mai mare dec`t l[\imea.
Calculeaz[ perimetrul fiec[rui dreptunghi.
Exprim[ rezultatele ob\inute ]n decimetri =i centimetri.
3 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) }ntr-o zi, la un magazin s-au v`ndut b) Mierea este repartizat[ ]n mod
160 de pachete cu =erve\ele, iar ]n a doua egal ]n borcane. }n 16 borcane este
zi – 140 de pachete de acela=i fel. }n aceste cu 24 kg de miere mai pu\in dec`t
pachete erau ]n total 4 800 de =erve\ele. ]n 24 de borcane. C`t[ miere este
C`te =erve\ele erau ]n fiecare pachet? ]ntr-un borcan?
• Modific[ problema conform exerci\iului de rezolvare:
480 : (160 ™ 140) › . 120 kg : (16 œ 24) › .
4 Afl[ lungimea laturii unui p[trat care are acela=i perimetru ca =i un dreptunghi:
a) cu lungimea de 34 cm =i l[\imea de 26 cm;
b) cu l[\imea de 42 cm, iar lungimea cu 16 cm mai mare;
c) cu lungimea de 60 cm, de 3 ori mai mare dec`t l[\imea;
d) cu l[\imea de 2 dm, de 5 ori mai mic[ dec`t lungimea.
5 Lucra\i ]n echipe!
Ce poate avea forma unui dreptunghi cu dimensiunile:
a) 8 dm =i 3 dm; b) 3 m =
=i 4 m; c) 150 m =
=i 100 m?
un prosop tavanul unei camere
un teren de sport
o gr[din[ de zarzavat un pled

Ce putem afla, ]n fiecare caz, calcul`nd perimetrul dreptunghiului?


lungimea unui lungimea total[ a unui lungimea unei
gard br`u de ghips panglici
Folosind informa\ia ob\inut[, crea\i =i rezolva\i probleme ]n care s[ figureze pe-
rimetrul dreptunghiului.
6 Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!
a) Construi\i un dreptunghi care are lungimea egal[ cu l[\imea. Ce figur[
geometric[ a\i ob\inut?
b) Completa\i plas`nd cuvintele
„p[trat”, „dreptunghi” astfel ]nc`t Orice este, ]n acela=i timp, =i ,
s[ ob\ine\i o propozi\ie adev[rat[. dar nu orice este =i .
Argumenta\i.

87
Rezolvare de exerci\ii =i probleme

1 Lungimea r`ului Nistru este 1 350 km. Nistrul este cu 850 000 m mai scurt dec`t
r`ul Nipru (din Ucraina). Ce lungime are Niprul?
• Creeaz[ o problem[ asem[n[toare, =tiind c[ lungimea r`ului Volga (din Rusia)
este de 3 530 km, iar lungimea r`ului Nil (din Africa) este 6 670 km.
2 Observ[ dimensiunile dreptunghiurilor =i calculeaz[:
a) suma lungimii =i l[\imii fiec[rui dreptunghi;
b) semiperimetrul fiec[rui dreptunghi (jum[tate din

L › 4 cm
l › 4 cm

perimetru).
A i obse rv a t?
Suma lungimii =i l[\imii unui dreptunghi
L › 5 cm l › 3 cm este egal[ cu semiperimetrul dreptunghiului.
1
din P › L œ l
2

3 Rezolv[ problemele folosind informa\ia din rubrica „Ai observat?”.


a) Perimetrul unui dreptunghi este 20 cm. Afl[ l[\imea dreptunghiului, dac[
lungimea lui este de 8 cm.
b) Perimetrul unui dreptunghi este 64 cm. Afl[ lungimea dreptunghiului, dac[
l[\imea lui este de 1 dm.
4 Completeaz[ tabelul.
Lungimea
8 cm 35 m 7 cm 28 cm
dreptunghiului
L[\imea
5 cm 27 m 3 cm 12 m
dreptunghiului
Perimetrul
18 cm 54 m 2 dm 1m
dreptunghiului

5 Lucra\i ]n perechi!
Ce dimensiuni poate avea un dreptunghi cu perimetrul:
a) 1 dm; b) 1 m; c) 10 m; d) 1 km?
G[si\i mai multe posibilit[\i.

6 Completeaz[:
a) cu unit[\ile de m[sur[ care lipsesc
š 10 š 100 š 1000
1 mm 1? 1? 1?
: 10 : 100 : 1000
b) cu opera\iile aritmetice care lipsesc
1 mm 1 cm 1 dm 1m 1 km

7 Un dic\ionar are grosimea de 6 cm, l[\imea – cu 12 cm mai mare dec`t grosimea,


iar lungimea – cu 1 dm mai mare dec`t l[\imea. Exprim[ ]n centimetri lungimea
dic\ionarului.

88
8 Efectueaz[ opera\iile.
a) 2 m 3 cm œ 6 m 7 cm b) 5 m 8 dm ™ 42 dm c) 3 m œ 5 cm ™ 2 dm
3 m 14 cm œ 9 m 7 cm 35 dm ™ 85 cm 8 km œ 300 m œ 20 m
3 dm 4 cm œ 7 m 6 cm 5 km ™ 400 m 60 cm œ 4 dm ™ 30 cm

9 Trei fermieri vor s[ ]mprejmuiasc[ loturile lor de form[ dreptunghiular[ cu garduri


de s`rm[. Loturile au respectiv dimensiunile: 2 km =i 1200 m; 2000 m =i 200 m;
3 km =i 1 km. C`\i metri de s`rm[ se vor folosi pentru fiecare lot?
Pentru care lot se va folosi mai mult[ s`rm[?
10 Lucra\i ]n perechi!
C`te patrulatere observa\i ]n fiecare desen?
a) b) c)

• }n care desen observa\i =i triunghiuri? Num[ra\i-le.


• Realiza\i alte desene schematice =i propune\i colegilor s[ observe poligoane:
triunghiuri; patrulatere.
11 Construie=te un p[trat cu perimetrul: a) 1 dm 2 cm; b) 2 dm; c) 2 dm 8 cm.
12 Construie=te un dreptunghi:
a) cu perimetrul de 14 cm =i lungimea de 5 cm;
b) cu perimetrul de 10 cm =i l[\imea de 2 cm.
13 Completeaz[ tabelele.
Latura
17 cm 1 dm 3 cm 1 km 100 m
p[tratului
Perimetrul
300 cm 6 dm 3 km
p[tratului

Lungimea L[\imea Perimetrul


dreptunghiului dreptunghiului dreptunghiului
34 cm 26 cm
150 m 400 m
200 m 1 km

Afl[ perimetrul:
a) unui p[trat cu latura de 28 cm;
b) unui dreptunghi cu lungimea de 86 cm =i l[\imea de 43 cm.
Exprim[ r[spunsurile ob\inute sub forma: m dm cm.

89
Corpuri geometrice

C e =tim? Ce afl[m?
Formele geometrice plane se numesc figuri geometrice.
Formele geometrice spa\iale se numesc corpuri geometrice.
Recunoa=te\i figuri =i corpuri geometrice ]n imaginile de mai jos.

Cerc Sfer[

Cilindru Con

P[trat Cub

Dreptunghi Cuboid
(Paralelipiped dreptunghic)
• Ce figur[ geometric[ nu are nici v`rfuri, nici laturi?
• Ce corp geometric are: a) toate fe\ele de form[ p[trat[;
b) cel pu\in 4 fe\e de form[ dreptunghiular[?
• Ce corpuri geometrice: a) nu au v`rfuri; b) nu au muchii; c) nu au fe\e;
d) au c`te 8 v`rfuri, 12 muchii =i 6 fe\e?

90
E xplor[m, model[m =i calcul[m
1 Recunoa=te forma fiec[rui obiect.

• Care dintre aceste obiecte poate fi rostogolit?


• Imagineaz[-\i c[ ape=i aceste obiecte pe nisip umed, iar apoi le ridici.
Ce forme pot avea urmele r[mase?
2 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe! 7 cm

5 cm
a) Explica\i cum a fost t[iat[ o cutie goal[ de
suc de forma unui cuboid astfel ]nc`t s-a ob- 7 cm
\inut figura din desen.
Aceast[ figur[ reprezint[ o desf[=urare a

15 cm
unui cuboid. Descrie\i-o.
b) Reproduce\i desf[=urarea pe o foaie de
carton, respect`nd dimensiunile indicate,
5 cm 5 cm
apoi decupa\i-o. Plia\i desf[=urarea dup[ li-
niile de culoare ro=ie =i modela\i un cuboid,
folosind benzi adezive.
c) Demonstra\i pe model v`rfurile, muchiile, fe\ele cuboidului.
3 Nume=te =i deseneaz[ forme geometrice c[rora li se potrive=te descrierea:
a) nu are niciun v`rf; b) are doar un v`rf; c) are 8 v`rfuri.
• Completeaz[ descrierea fiec[rei forme desenate.
4 Lucra\i ]n perechi!
Observa\i desenele =i calcula\i perimetrul fiec[rei fe\e.
a) b) c)
2 cm

3 cm

6 cm

cm cm
2 cm 2 4 cm 2
cm
Compara\i rezultatele ob\inute. Ce observa\i? 3 cm 3

• C`te fe\e de form[ dreptunghiular[ poate avea un cuboid?

5 O fa\[ a unui cub are perimetrul de 1 m. Ce lungime are muchia cubului?

O
J C

Descrie\i construc\ia care urmeaz[.

? ?

91
Unit[\i de m[sur[ pentru mas[

C e =tim? Ce afl[m?
Observa\i imaginile. Compara\i masele fructelor.
A \i obse rv a t?
La compararea maselor
unor corpuri folosim cu-
vintele u=or, greu.

Observa\i balan\ele. Pute\i spune care fruct este mai greu? De ce?

Pentru a putea compara masele obiectelor, s-a convenit s[ se foloseasc[


unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea maselor este kilogramul.

Gramul Kilogramul Tona


1
1g› kg 1 kg 1 t › 1 000 kg
1 000

• Da\i exemple de situa\ii din via\[, ]n care este comod s[ m[sur[m mase utiliz`nd
fiecare dintre aceste unit[\i.

A plic[m =i explic[m
1 Alege\i unitatea cea mai potrivit[ de
m[sur[ =i estima\i masa fiec[rui obiect.
• Exprima\i fiecare mas[ ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite.
2 Completa\i cu numerele a) 1 t › kg › g;
care lipsesc.
1 1 1
b) 1 g › kg, 1 kg › t, 1 g › t.

3 Observa\i masele etalon din imagini.


Explica\i cum le putem folosi pentru a c`nt[ri: 50 g
20 g 5g
a) 800 g de orez;
b) 350 g de unt; 200 g
c) 160 g de f[in[;
500 g 10 g
d) 90 g de zah[r. 100 g 2g
1g

92
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Transform[ ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite. 2 G[se=te =i corecteaz[
a) 4 t, 6 t, 12 t, 30 t; gre=elile lui N[t[flea\[.
b) 300 kg, 800 kg, 6 000 kg, 83 000 kg, 4 500 kg; 105 kg › 1 t 5 kg
c) 2 000 g, 36000 g, 900000 g, 1000000 g. 8 500 g › 85 kg
3 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele. balen[
a) Leul-de-mare c`nt[re=te 1 t, de 200 de ori mai
mult dec`t un pinguin =i cu 22 000 kg mai pu\in dec`t
o balen[.
• Nume=te aceste animale ]n ordinea cresc[toare
a maselor. pinguin
colibri leu-de-mare
stru\
b) Pas[rea kiwi c`nt[re=te 2 kg, de 1 000 de ori
mai mult dec`t pas[rea colibri =i cu 148 kg mai
pu\ in dec`t stru\ul.
• Nume=te aceste p[s[ri ]n ordinea
descresc[toare a maselor.
kiwi
4 }n fiecare cutie sunt c`te 50 de plicule\e a c`te 2 g de ceai.
}n c`te cutii este ambalat 1 kg de ceai? C`t ceai este ambalat ]n 100 de cutii?
5 Compar[:
a) un kilogram de pene de g`sc[ cu un kilogram de carne de g`sc[;
b) o ton[ de semin\e cu un kilogram de cartofi;
c) un gram de fier cu un kilogram de vat[.
6 }n incinta Kremlinului din Moscova sunt expuse
clopotul-\ar =i tunul-\ar, cu masa total[ de 241 t.
Afl[ masa fiec[rui obiect uria=, dac[ clopotul-
\ar este cu 163 t mai greu dec`t tunul-\ar.
7 Lucra\i ]n echipe!
Crea\i =i rezolva\i probleme folosind
informa\ia dat[.
Cu milioane de ani ]n urm[, P[m`ntul era locuit de dinozauri – ni=te =op`rle
]nfrico=[toare de m[rimi diferite. Savan\ii au reconstituit aspectul exterior =i au
estimat masele unor specii de dinozauri.
diplodocus stegosaurus velociraptor

50 t 4 500 kg 15 kg

93
Unit[\i de m[sur[ pentru capacitate

C e =tim? Ce afl[m? V [ amin ti\i?


Capacitatea unui vas este
Pentru ce pot fi folosite vasele din imagini?
m[rimea care exprim[
cantitatea de lichid
ce ]ncape ]n acest vas.

Sorin =i Diana au turnat c`te 5 ce=ti de lapte ]n urcioa-


re identice. De ce urciorul Dianei este mai plin dec`t
urciorul lui Sorin?
Pentru ca la m[surarea capacit[\ii unui vas s[ nu se ob\in[ rezultate diferite,
s-a decis, la fel ca ]n cazul m[sur[rii lungimii =i a masei, s[ se foloseasc[
unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea capacit[\ii este litrul (l ).

V r e \i
s[ =ti\i m
ai mult ?
Leg[tura dintre unit[\ile standard pentru m[surarea
capacit[\ii, masei =i lungimii:
• masa unui litru de ap[ • un cub cu muchia de un deci-
este de un kilogram; metru are capacitatea de un litru.

Concurs
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirile unor unit[\i
de m[sur[ pentru capacitate, folosite de str[mo=ii no=tri.
Cine decodific[ mai repede?
D › 1 din 33 480 B › 9 š 334 V › 8 000 ™ 1 534
30
R › 589 œ 2 027 E › 2 š 805 A › 2 354 œ 3 756

I › 17 š 80 O › 8 160 : 4 M › 1 din 4 264


4
{ › 320 š 7 T › 10 000 : 200
2
C › 2 004 : 6 L › din 7 070
7
1116 2 616 6110 1 066 6466 6110 1116 2 616 2240 2040 334 2 240

2020 1360 50 2 616 2 240 3006 6110 2 020 1610 2 616 334 2 240

94
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Scrie =i cite=te numerele formate din:
a) 5 zeci de mii, 2 sute =i 6 zeci; d) 5 unit[\i, 2 sute de mii =i 6 zeci de mii;
b) 5 mii, 2 zeci =i 6 unit[\i; e) 5 zeci, 2 unit[\i =i 6 sute de mii;
c) 5 sute de mii, 2 mii =i 6 sute; f) 5 mii, 2 zeci =i 6 zeci de mii.
• }n fiecare caz, precizeaz[ ordinul la care ai scris cifra 0.
• Din ce clas[ fac parte aceste numere?
• Ordoneaz[ cresc[tor aceste numere.
2 50 l de lapte se toarn[ ]n sticle de 2 l. C`te sticle se vor umple?
• Modific[ una dintre datele problemei pentru ca r[spunsul s[ fie 20 de sticle.
3 Probleme din produc\ie
a) Din 150 kg de struguri se ob\ in 100 l de vin. Din c`te kilograme de struguri se
vor ob\ ine 1 000 l de vin?
• Ce cantitate de vin se ob\ ine din 30 kg de struguri?
b) Dintr-un litru de lapte se ob\in 250 g de br`nz[. C`te kilograme de br`nz[ se
ob\in din 24 l de lapte?
c) Pentru a ob\ine 1 kg de fructe uscate, sunt necesare 4 250 g de fructe proas-
pete. Din ce cantitate de fructe proaspete se vor ob\ine 15 kg de fructe uscate?
4 Descoper[ regula =i scrie urm[toarele dou[ numere din fiecare =ir.
a) 505, 2 020, 8 080; b) 505, 1010, 1515;
c) 4 400, 2 200, 1100; d) 4 400, 4 040, 3 680.
5 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) La o rafin[rie s-au ]nc[rcat ]n prima zi 23 de cisterne cu benzin[, iar ]n a doua
zi – 27 de cisterne de aceea=i capacitate. Afl[ capacitatea unei cisterne, dac[
s-au ]nc[rcat ]n total 300 000 l de benzin[.
• Ce cantitate de benzin[ s-a ]nc[rcat ]n fiecare zi?
b) }n 17 ghirlande sunt cu 164 mai pu\ine becule\e dec`t ]n 21 de ghirlande de
acela=i fel. C`te becule\e sunt ]n fiecare ghirland[?
6 Lucra\i ]n perechi!
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ scheme.
a) b)
Fl[m`nzil[
125 l 33 l
27 l
Setil[

c) d)
I num[r
II num[r 1
2 3 030
III num[r
1 km IV num[r 3

95
Unit[\i monetare

N e amintim =i generaliz[m 1 leu › 100 bani


Valoarea m[rfii se exprim[ ]n unit[\i monetare.
Unit[\ile monetare folosite ]n Republica Moldova sunt leul =i banul.
Formele de circula\ie a unit[\ilor monetare sunt monedele =i bancnotele.
}n \ara noastr[, monedele =i bancnotele sunt emise =i scoase din circula\ie de
Banca Na\ional[ a Republicii Moldova.
Observa\i valorile monedelor =i bancnotelor care circul[ ]n Republica Moldova =i
propune\i exemple de schimb al unor sume de bani.
• Monede: 1 ban; 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50 bani.
• Bancnote: 1 leu; 5 lei; 10 lei; 20 lei; 50 lei; 100 lei; 200 lei; 500 lei; 1000 lei.

O bserv[m =i investig[m Ingredientele Cantitatea Pre\ul


Cerceta\i lista ingredientelor f[in[ 500 g 10 lei kilogramul
pentru prepararea unui tort =i unt 200 g 100 lei kilogramul
calcula\i costul lor total.
1
lapte din 1 l 10 lei litrul
Pentru a calcula costul de produc\ie 5
al tortului, ad[uga\i la cheltuielile cacao 100 g 120 lei kilogramul
pentru ingrediente:
ou[ 7 1 leu 50 bani bucata
• plata muncii cofetarului – 20 lei;
• cheltuielile pentru consumul 1
zah[r din 1 kg 13 lei kilogramul
energiei electrice =i al gazului – 2
10 lei;
• pre\ul ambalajului – 8 lei.
Magazinul majoreaz[ costul de produc\ie cu
un sfert (adaos comercial). La ce pre\ se vinde
tortul la magazin?

Concurs
Calcula\i, conform tabelului, valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i
r[spunsul la ]ntrebarea ]n\eleptului.
Cine decodific[ mai repede?
Suma Dublul sumei Jum[tatea sumei Sfertul sumei
35 lei 20 bani T lei E bani S lei N bani { lei A bani

Care este cea


mai mare bog[\ie 17 8 60 8 70 80 70 40 80
a omului?

96
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Pre\ul unui telefon mobil este 2 400 lei, iar al unui radiotelefon – 600 lei.
Formuleaz[ o ]ntrebare care s[ conduc[ la opera\ia de:
a) adunare; b) sc[dere; c) ]mp[r\ire.
Rezolv[ problemele ob\inute.

2 Completeaz[ cu a) 3 600 lei › bani b) 3 600 bani › lei


numerele care
lipsesc. 8 540 bani › lei bani 35 lei 20 bani › bani
7 1
din 1 leu › bani 25 bani › din 1 leu
10
3 Rezolv[ problemele.
a) Jum[tate din suma depus[ de o persoan[ la banc[ constituie 35 500 lei. Ce
sum[ este depus[ pe cont?
• G[se=te toate posibilit[\ile de a schimba suma ob\inut[ ca r[spuns
]n bancnote de aceea=i valoare.
b) Tata a procurat 16 kg de mere la pre\ul de 15 lei kilogramul =i a primit 10 lei
rest. Cu ce bancnote a putut achita cump[r[tura? G[se=te mai multe posibilit[\i.
c) Cristina a cump[rat 10 caiete la pre\ul de 1 leu 50 bani =i 3 pixuri la pre\ul de
2 lei 50 bani. Care este costul cump[r[turii?
• G[se=te toate posibilit[\ile pentru a schimba suma ob\inut[ ca r[spuns
]n monede de aceea=i valoare.
• Modific[ una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi rezolvat[ prin dou[
opera\ii. G[se=te dou[ posibilit[\i.
4 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[:
a) triplul num[rului 474; c) num[rul cu 738 mai mare dec`t 4086;
o treime din 474; num[rul cu 738 mai mic dec`t 4086;
b) jum[tate din 10090; d) predecesorul celui mai mic num[r de =ase cifre;
dublul num[rului 10090; succesorul celui mai mare num[r din clasa miilor.
5 Lucra\i ]n perechi!
Compune\i =i rezolva\i o problem[ dup[ exerci\iul =i tematica dat[:

a) (500 lei œ 100 lei) : 3 lei › (baloane) b) (500 lei œ 100 lei) : 3 › lei

6 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.


a) 5 mm, 1 cm, 1 cm 5 mm, , ; c) , , 1 m 50 cm, 2 m, 2 m 50 cm, , ;
b) 1 t, 100 kg, 10 kg, , ; d) , , 2 kg 500 g, 2 kg, 1 kg 500 g, , .

Compar[.
a) 430 kg 4 t 30 kg b) 8 km 50 m 8 500 m c) 5000 bani 500 lei
2 kg 500 g 2 500 g 30 000 mm 3 m 6 lei 25 bani 6 025 bani

97
Unit[\i de m[sur[ pentru timp

C e =tim? Ce afl[m?
Timpul este m[rimea ce exprim[ durata unui eveniment.
Unitatea principal[ de m[sur[ a timpului este secunda (s).

1 min. › 60 s 1 or[ › 60 min.


11 12 1
10 2 1 or[ 5 min. 5s
12 12 12
9 3 – orarul 10
11 1
2 10
11 1
2 10
11 1
2

8 4 – minutarul 9 3 9 3 9 3
8 4 8 4 8 4
7 5 7 5 7 5 7 5
6 – secundarul 6 6 6

16:30:15

A plic[m =i explic[m
1 Alege\i unitatea potrivit[ pentru m[surarea timpului:
a) c`t dureaz[ o lec\ie;
b) care trece ]ntre dou[ clipiri succesive din ochi;
c) care se scurge de la apusul soarelui p`n[ la r[s[ritul soarelui.
• Da\i exemple de evenimente care pot dura: 5 ore; 5 minute; 5 secunde.
2 C`t timp dureaz[ mi=carea fiec[rui 3 C`t timp r[m`ne de la fiecare moment in-
ac (orar, minutar, secundar) pe por- dicat pe ceasul electronic p`n[ la sf`r=itul
\iunea marcat[ a cadranului? zilei? C`t timp a trecut de la amiaz[?
a) b) c)
18:05 23:59:30
20:20 22:01:59

4 a) C`te minute constituie: 200 s; 2 700 s; 3 300 s; 6 ore; 12 ore;


8 ore =i jum[tate; 5 ore =i un sfert?
b) C`te secunde formeaz[: 10 min.; 25 min.; 40 min.; 1 or[; 4 ore;
3 ore =i jum[tate; 2 ore =i un sfert?
c) C`te ore con\in: 420 min.; 540 min.; 1200 min.; 7 200 s; 14 400 s; 21 600 s?
5 Probleme despre insecte
a) }n zbor, musca face circa 300 de b[t[i din aripi pe secund[.
De c`te ori bate din aripi ]ntr-un minut de zbor?
b) }n zbor, albina face circa 1 200 de b[t[i din aripi pe
minut. De c`te ori bate din aripi ]ntr-o secund[ de zbor?
Dar dac[ ar zbura timp de o or[?
c) Furnica parcurge circa 36 m
]ntr-o or[. C`\i centimetri parcurge
]ntr-un minut? Dar ]ntr-o secund[?

98
O bserv[m =i descoperim
Pentru m[surarea intervalelor mari de timp se folosesc =i alte unit[\i de m[sur[:

1 deceniu › 10 ani 1 secol › 100 ani 1 mileniu › 1000 ani

Reconstitui\i lan\urile de transform[ri.


? ? ? ?
1 secund[ (1 s) 1 minut (1 min.) 1 or[ (1 h) 1 zi 1 s[pt[m`n[

? ? ? ?
1 lun[ 1 an 1 deceniu 1 secol (1 sec.) 1 mileniu (1 mil.)

Luna februarie a unui an poate dura 28 sau 29 de zile.


Anii ]n care luna februarie are 29 de zile se numesc ani bisec\i.
Anii bisec\i se succed din patru ]n patru ani.

Pentru a afla dac[ un an este bisect,


efectu[m ]mp[r\irea la 4 =i observ[m restul:
• 2000 : 4 › 500. • 2018 : 4 › 504, rest 2.
}mp[r\irea este exact[, Am ob\inut un rest diferit de zero,
deci anul 2000 a fost bisect. deci anul 2018 nu va fi bisect.

• C`te zile dureaz[ un an bisect?

Observa\i 1 iarn
12
ceasul „cosmic” mbrie ianuarie a
=i explica\i dece febr 2
na e uar
ce pute\i afla
11
b ri 31 ie
am em 30 31
cu ajutorul lui. to oi
n

28 9 3
m
e

31 2
bri

ar

10
tie
octom

30 31
septem

ilie
apr

9 4
30
bri

31
e

a
ar
[v

au 31 31 i
g ma 5
im

us 30
t
pr

8
va
ra iulie iunie
7 6

99
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Alege unitatea de m[sur[ potrivit[ pentru a exprima durata:
a) unui spot televizat;
b) vacan\ei de var[;
c) instruirii ]n clasele primare;
d) timpului scurs de la na=terea lui Iisus Hristos p`n[ ]n anul 2001.
• D[ exemple de evenimente care pot dura: 7 ani; 7 zile; 7 ore.

2 Completeaz[ cu numerele care lipsesc.


1
a) 40 min. › s b) din 1 h › min. c) 18 h 10 min. › min.
3
720 min. › s 1 din 1 min. › 35 min. 5 s › s
s
4
12 h › min. › s 3 zile 12 h › h
1
din 1an › luni
7 zile › h› min. 2 2 zile 24 h › zile
3 Reprezint[ pe cadran =i calculeaz[.
12
11 1
a) Un film a ]nceput la ora 11:25 =i s-a terminat
10 2
la ora 1 dup[-amiaz[. C`t timp a durat filmul?
9 3
b) Un biciclist a mers 80 min. =i a ajuns la destina\ie
la ora 4 dup[-amiaz[. La ce or[ s-a pornit biciclistul? 8 4
c) Un tren a plecat din gar[ luni la ora 21:30. La ce or[ =i ]n ce zi 7 5
6
a sosit la destina\ie, dac[ s-a aflat ]n drum 56 de ore?
d) Fiecare lec\ie dureaz[ 3 din 1 h, iar fiecare pauz[ dureaz[ 1 din 1 h. +tiind c[
4 6
prima lec\ie ]ncepe la ora 8:00, afl[ la ce or[ se termin[ lec\ia a cincea.

4 Compar[. 3 4 1
din 1 h 30 min. 80 min. din 1 h din 1 an 180 zile
5 4 2
5 2 1
din 1 min. 55 s 40 s din 1 min. din 1 sec. 10 ani
6 3 100
5 Trecerea la ora de var[ a avut loc la 31 martie, ora 3:00, prin mutarea acelor cea-
sornicelor cu o or[ ]nainte. }n acea zi, Maria a uitat s[ potriveasc[ ceasul.
a) Ce or[ indica ceasul Mariei la ora 15:00?
b) La ce or[ ceasul Mariei a indicat ora 12:00?
6 Mama =i Diana au ]mpreun[ 32 de ani. C`\i ani are fiecare, dac[, atunci c`nd s-a
n[scut Diana, mama avea 20 de ani?
• Cu c`t va fi mai mare mama dec`t Diana peste 5 ani? Dar peste 1 deceniu?
7 Lucra\i ]n perechi!
Determina\i intervalele de timp.
a) 08:30:30 08:31:10 c) 04:04:40 05:05:00
b) 12:45:10 13:00:00 d) 20:20:20 00:00:00

100
Cine seam[n[ culege
1 Completeaz[ fiecare propozi\ie cu:
a) unit[\i de m[sur[ potrivite b) un cuv`nt potrivit
O balen[ are masa de 70 =i lungimea de 20 . unei crati\e este 1 500 g.
Pentru a prepara o m[m[ligu\[, s-au fiert 2 de ap[ unui bidon este 20 l.
=i 500 de f[in[ de porumb. unui pahar este 6 lei.
}n[l\imea pere\ilor unei camere este de 25 , iar lui Dorin este 14 dm.
perimetrul tavanului este de 25 . Irinei este 10 ani.
c) un num[r potrivit
Ghiozdanul meu c`nt[re=te ]n jur de kg.
Grosimea manualului meu de matematic[ este aproximativ mm.
2 Estimeaz[ r[spunsul, apoi calculeaz[.
a) Doamna Ciobanu vrea s[ cumpere ]n rate o ma=in[ de sp[lat la pre\ul de 4 850 lei.
Dac[ va pl[ti lunar 400 lei, va reu=i s[ achite pre\ul ma=inii ]ntr-un an?
b) }n luna iunie, un maratonist a alergat zilnic circa 8 km. }n total, a alergat mai
mult sau mai pu\in dec`t 250 km?
3 Compar[.
a) 25 dm 2 m 500 cm b) 1 t 200 kg 12 000 kg c) 3690 zile 1 deceniu
3 600 mm 3 m 6 dm 3 kg 400 g 3 400 kg 18000 s 4 h
45 800 m 458 km 256 000 g 2 t 506 kg 1000000 s 1 sec.

4 Descoper[ regula, reprodu =i


continu[. Nume=te =i descrie
formele geometrice folosite.
• Coloreaz[ dup[ o regul[
proprie.

5 Lucra\i ]n echipe!
Numi\i =i desena\i o form[ geometric[ pentru care se potrive=te descrierea:
a) are toate laturile de lungimi egale; c) nu are v`rfuri;
b) are toate muchiile de aceea=i lungime; d) nu are fe\e.
Completa\i descrierea fiec[rei forme desenate.
6 Lucra\i ]n perechi!
Observa\i planul c[su\ei p[pu=ii. 15 cm 40 cm 25 cm
Pe conturul podelei din fiecare ]nc[pere
15 cm

Buc[t[rie

este aplicat =nur decorativ. Baie


40 cm

C`t =nur s-a folosit pentru: Camer[


a) baie; c) camer[; Hol
b) buc[t[rie; d) hol?
C`t =nur s-a folosit ]n total?
• Exprima\i rezultatele ob\inute ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite.

101
7 Rezolv[ problemele. Dac[ este posibil, g[se=te dou[ metode de rezolvare.
a) La o fabric[ de confec\ii, o pereche de m[nu=i se produce din 100 g de l`n[.
C`te m[nu=i se produc din 100 kg de l`n[?
b) Din 100 kg de struguri se ob\in circa 65 l de suc. C`t suc se ob\ine dintr-o ton[
de struguri?
c) }ntr-o jum[tate de or[, o pomp[ electric[ pompeaz[ 300 l de ap[. }n c`t timp
va pompa 1000 l de ap[?
8 Calculeaz[ ]n unit[\i de m[sur[ potrivite.
3 3 3 3
a) din 1 min. b) din 1 kg c) din 1 m d) din 1 secol
10 4 2 100
4 9 8 4
din 1 h din 1 t din 1 cm din 1 deceniu
5 10 5 10

9 }n ce bancnote poate fi schimbat[ suma de: 2 853 lei; 15 000 lei; 100 000 lei?
G[se=te mai multe posibilit[\i.
10 Cum poate fi schimbat[ ]n monede suma de: 5 lei; 10 lei; 25 lei?
G[se=te mai multe posibilit[\i.

11 Completeaz[ tabelele.

Lungimea L[\imea Perimetrul Latura Perimetrul


dreptunghiului dreptunghiului dreptunghiului p[tratului p[tratului
8 cm 3 cm 65 mm
17 cm 4 dm 140 cm
6 cm 5 dm 4 cm 2 dm 5 cm

12 Ce lungime =i ce l[\ime poate avea un dreptunghi cu perimetrul: 18 cm; 30 cm?

13 Un dreptunghi are lungimea de 9 cm, iar l[\imea – de 4 cm. Perimetrul acestui


dreptunghi este egal cu perimetrul unui p[trat. Ce lungime are latura p[tratului?
14 Afl[ pre\ul buteliilor cu ulei de floarea-soarelui, dac[:
a) 12 butelii cost[ cu 104 lei mai mult dec`t 8 butelii;
b) un balot cu 6 butelii =i un balot cu 4 butelii cost[ ]n total 250 lei.

Concurs
Forma\i triade. patrulater dreapt[ kilogram
C`=tig[ echipa care metru cuboid fr`nt[
formeaz[ patru triade
=i ofer[ explica\iile cele curb[ hexagon con
mai corecte =i clare.
cilindru secund[ triunghi

102
VARIANTA 1 VARIANTA 2

1. Scrie denumirile formelor geometrice,


2p
apoi subliniaz[ denumirile corpurilor geometrice.

2. Compar[. 3p

a) 1 kg 100 g a) 1 t 100 kg
b) 1 secol 100 decenii b) 1 mileniu 10 secole
c) 1 dm 100 mm c) 100 mm 1 m

3. „Adev[rat” sau „fals”? AF 3p

a) }ntr-un pachet erau 3 kg de f[in[. a) }ntr-un


ntr un pachet erau 4 kg de orez.
Dup[ ce s-au luat 250 g, ]n pachet au Dup[ ce s-au luat 200 g, ]n pachet au
r[mas 50 g de f[in[. r[mas 3 kg 800 g de orez.
b) P`n[ la po=t[, Ana are de mers 3 km. b) P`n[ la =coal[, Dan are de mers 4 km.
Dup[ ce a parcurs 1 km 10 m, i-a r[mas Dup[ ce a parcurs 1 km 50 m, i-au r[-
1 km 990 m. mas 2 km 50 m.
c) Lec\ia a ]nceput la ora 8:55. Va suna c) Lec\ia a ]nceput la ora 9:50. Va suna
la recrea\ie la ora 9:40. la recrea\ie la ora 10:30.

4. Calculeaz[ perimetrul: 2p

a) unui p[trat cu latura de 3 cm; a) unui p[trat cu latura de 5 cm;


b) unui dreptunghi cu lungimea b) unui dreptunghi cu lungimea
de 26 cm =i l[\imea de 2 dm. de 3 dm =i l[\imea de 24 cm.
10 p

PROBLEME DISTRACTIVE
1. Miaunic[ a v[zut un =oricel nu departe de o gaur[ ]n
perete. Motanul lene= chibzuie=te: „}n 5 salturi pot ajunge
la =oarece. Dar nici el nu se va l[sa, va face vreo 20 de
salturi =i se va ascunde ]n gaur[. C`t eu voi face un salt,
=oricelul va face cam 5 salturi.”
Ce concluzie a tras Miaunic[?
2. Fe\ele opuse ale Observa\i cubul r[sturnat
unui cub sunt de de iedu\ =i determina\i ce
aceea=i culoare. culoare are fiecare dintre ? ?
celelalte fe\e.

103
MODULUL 7
Matematica ]n via\a noastr[. Roadele înv[\[rii

Matematica ]n basme

Un mo=neag a s[dit o ridiche.


+i a crescut ridichea mare de tot...

Mo=neagul c`nt[re=te cu 2 kg mai mult dec`t baba.


Baba c`nt[re=te de 2 ori c`t nepo\ica.
To\i ]mpreun[ c`nt[resc 177 kg.
C`t c`nt[re=te fiecare? Rezolvare:
1) 177 kg ™ 2 kg › 175 kg

2) 1 din 175 kg › kg
5
177 kg
3) 2 š kg › kg
2 kg
4) kg œ 2 kg › kg

• Observa\i rezolvarea =i explica\i-o r[spunz`nd la ]ntreb[ri:


– Cu ce scop s-a efectuat prima opera\ie?
– Masa c[rui personaj se afl[ ]n fiecare dintre urm[toarele opera\ii?
• Scrie\i rezolvarea cu plan, efectua\i verificarea =i formula\i r[spunsul.

Afla\i masa fiec[ruia dintre celelalte perso-


naje ale pove=tii, =tiind c[:
– pisica este de 4 ori mai u=oar[ dec`t
c`inele;
– c`inele =i pisica la un loc c`nt[resc cu
25 kg mai pu\in dec`t nepo\ica;
– pisica este de 20 de ori mai grea dec`t
=oricelul.

Afla\i masa ridichii uria=e calcul`nd masa total[ a personajelor.

E x e r c i \ iii c i r c u l a r e
30 000 ™ 6 399 : 3 10 015 š 6 : 30
?
?

33 976 : 4 š 10 27 867 œ 12 218 : 2


?

?
(2 003 œ 7 997) š 3 (84 940 ™ 34 865) : 5

104
10
044
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Completeaz[ tabelele.
a b aœb a™b a b ašb a:b
3 452 569 4 506 2
5 708 10 230 3 12 150
6 034 56 6 300 900
12 007 8 993 180 18

2 Recunoa=te pove=tile =i rezolv[ problemele.


a) }n curtea boierului, coco=ul a ]nghi\it de 3 ori mai pu\ine ra\e dec`t g[ini.
C`te ra\e =i c`te g[ini a ]nghi\it coco=ul, dac[ acestea aveau ]n total 156 de
capete?
• Modific[ problema, =tiind c[ ra\e a ]nghi\it cu 48 mai pu\ine dec`t g[ini.
Rezolv[ problema ob\inut[.
b) }ntr-un cuf[r din pe=tera fermecat[, Aladin a g[sit cu 185 mai multe
inele dec`t br[\[ri. Se mai =tie c[ inele erau de 6 ori mai multe dec`t
br[\[ri. C`te inele =i c`te br[\[ri erau ]n cuf[r?
• Ce afli m[rind de 7 ori num[rul br[\[rilor?
c) Cei =apte pitici au preg[tit o ]ncercare pentru Alb[-ca-Z[pada.
Fiecare a scris un num[r. Alb[-ca-Z[pada trebuie s[ afle aceste numere, =tiind c[
sunt consecutive =i c[ suma lor este egal[ cu 35 210. Ajut-o pe Alb[-ca-Z[pada.
d) C`nd s-a ]ntors mo=neagul de la pescuit, baba era de acum boiereas[
mare, iar curtea era plin[ cu purcei =i curcani. Baba s-a l[udat c[ purcei
sunt de dou[ ori mai mul\i dec`t curcani, iar animalele au la un loc 200 de
picioare. C`\i purcei =i c`\i curcani erau ]n curte?

3 Calculeaz[ =i compar[. Ce observi?


a) 1 din 843 1 din 435 b) 1 din 600 3 din 600
3 3 5 5
2 din 1 000 2 din 100 2 din 1 435 3 din 1 435
5 5 7 7
3 din 2 020 3 din 200 200 2 din 1 890 2 din 1 890
4 4 5 9

4 Fata mo=neagului a copt ]n vatr[ pl[cinte cu br`nz[, cu Cu varz[


varz[ =i cu mere. C`te pl[cinte de fiecare fel a copt, dac[...? Cu mere 85
Continu[ problema conform schemei, apoi rezolv-o.
Cu br`nz[ 5

Concurs
Alege\i un subiect potrivit dintr-o carte sau dintr-un film preferat =i crea\i o pro-
blem[ care s[ se rezolve prin metoda figurativ[.
Cine creeaz[ cea mai interesant[ problem[?

105
Matematica ]n natur[

C alcul[m =i descoperim
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirea unui animal
marin, care are, ca =i racul, mersul invers.
Folosi\i =i voi metoda mersului invers pentru a calcula!
Dac[ ]l ]nmul\im pe T cu 2, ob\inem 14 000.
O treime din A constituie 6 000.
La ]mp[r\irea lui U la 100, se ob\ine c`tul 37 =i restul 50.
Dac[ sc[dem din L jum[tate, ob\inem 3 250.
Dac[ ]l adun[m de 3 ori pe G , ob\inem 60 000.
Patru sferturi din S constituie 2 500.
Dublul lui N este cu 300 mai mic dec`t 550.
6 500 18 000 125 20 000 3 750 2 500 7 000 18 000

• Rezolva\i exerci\iile de mai jos =i ve\i afla mai multe despre acest animal.
(G œ A œ T) : 1000 › cm lungimea medie
22 000 : (L ™ U) › kg masa maxim[
(S ™ 10 š N) : N › num[rul de picioare

R ezolv[m =i explic[m
1 C`t tr[ie=te 1
a) din durata medie a vie\ii constituie 5 ani;
fiecare? 2
1
b) din durata medie a vie\ii constituie 30 de ani;
5
1
c) din durata medie a vie\ii constituie 100 de ani;
3
1
d) din durata medie a vie\ii constituie 1 an;
50
1
e) din durata medie a vie\ii constituie 2 ani.
40
caras
2 Lucra\i ]n perechi!
La r`u, Ion =i Doina au prins cara=i =i pl[tici. Ion a prins ]n
1
total 25, iar Doina – 15 pe=ti. din pe=tii prin=i de fiecare
5
erau cara=i.
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\ inute.
pl[tic[
106
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Reconstituie lan\urile de calcule.
œ 176 š4 :9 ™ 168
a) 2 052
š 50 ™ 5 050 œ 5 050 : 50
b) 100 000

2 Organizeaz[ fiecare problem[ ]ntr-o schem[-lan\ =i rezolv-o.


a) }ntr-o zi, un roi de albine s[lbatice a invadat un stup ]n care munceau pa=nic
7 530 de albine. }n toiul b[t[liei, albinele s-au amestecat. 8 650 au dat bir cu
fugi\ii =i ]n stup au r[mas 8 000 de albine. C`te albine erau ]n roiul s[lbatic?
b) Dac[ vei mic=ora de 2 ori masa balenei albastre, vei ob\ine de 12 ori masa
elefantului. +tiind c[ elefantul c`nt[re=te 5 t, afl[ c`t c`nt[re=te balena albastr[.
3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.
a) P[durarii au plantat 300 de copaci. 2 din ace=tia erau brazi, iar restul erau
5
pini. De care copaci s-au plantat mai mul\i =i cu c`t? hrib

b) }ntr-o poian[ cresc 48 de ciuperci. Vine\ele sunt


1
, iar urechiu=e – 3 din num[rul total de ciuperci.
8 8 urechiu=[
Restul sunt hribi. C`\i hribi cresc ]n poian[? viine\ic[
v

4 Afl[ numerele necunoscute. a š 200 › 3 200 40 š c › 520


Adun`ndu-le, vei afla c`\i ani 336 œ b › 1180 d : 18 › 1800
tr[ie=te, ]n medie, un stejar.

5 Lucra\i ]n perechi!
Rezolva\i problema prin ]ncerc[ri. G[si\i dou[ posibilit[\i.
Floarea de liliac are, de obicei, 4 petale. Dar se ]nt`lnesc
flori cu 5 sau 7 petale, care se consider[ aduc[toare de
noroc. Irina a adunat ]n ierbar asemenea flori norocoase.
C`te flori cu 5 petale =i c`te cu 7 petale pot fi ]n ierbarul
Irinei, dac[ au ]n total 75 de petale?

Concurs
a) œ œ › 2 520 1
b) din ›
Cine afl[ mai repede 5
ce num[r se ascunde › œ œ 3
din ›
dup[ fiecare fruct? 4
› œ 6
din › 60
6

107
Matematica ]n construc\ii

R ezolv[m =i explic[m
Pentru construc\ia casei, o familie a procurat un lot de form[ dreptunghiular[.
4
Lungimea lotului este de 25 m, iar l[\imea constituie din lungime. Afla\i pe-
5
rimetrul lotului.
L › 25 m

V[ aminti\i?
din L

P › 2 š (L œ l)
4
5
l›

Indica\ie:
• +tiind c[ pentru 3 metri de gard • Afl[m lungimea gardului:
sunt necesare 21 de sc`nduri, iar P ™3m› m
poarta trebuie s[ aib[ 3 m l[\ime, • Organiz[m datele ]n schem[:
afla\i c`te sc`nduri se vor folosi 1 m ... ? sc`nduri
pentru a ]mprejmui lotul cu gard.
3 m ... 21 sc`nduri
m ... ? sc`nduri

Schi\a\i pe caiete planul garsonierei.


a) m m b)
Baie
Hol
m

Buc[-
m

Camer[
t[rie

m
Buc[-
m

Camer[ t[rie

Hol
Baie
m m
Completa\i cu numerele care lipsesc, =tiind c[:
• lungimea peretelui care desparte • lungimea peretelui care desparte
buc[t[ria de hol este 3 m; baia de buc[t[rie este 3 m;
• lungimea podelei din baie este 4 m; • lungimea podelei din hol este 5 m;
• podeaua din buc[t[rie are perime- • podeaua din buc[t[rie are peri-
trul 16 m; metrul 16 m;
• podeaua din camer[ are perime- • podeaua din camer[ are perime-
trul 20 m. trul 18 m.

108
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Decodific[ numele unui vestit arhitect, care
a activat la Chi=in[u ]n secolul al XX-lea.

R › 1 din 52 B › 1 din 240


4 6
E › 3 din 40 D › 3 din 70
5 7
A › 1 din 500 N › 1 din 225
2 3
I › 1 din 240 Z › 1 din 1000
4 10
40 24 13 75 250 13 30 250 100 100 60

2 Realizeaz[ desene potrivite =i rezolv[ problemele.


a) Ce ]n[l\ime are un zid construit din 700 de c[r[mizi puse c`te 20 pe fiecare
r`nd, dac[ ]n[l\imea unei c[r[mizi este de 6 cm?
• Exprim[ r[spunsul ]n diferite unit[\i de m[sur[ potrivite.
b) Pe o por\iune de drum cu lungimea de 250 m =i l[\imea de 8 m se execut[
lucr[ri de repara\ie. Afl[ lungimea panglicii de protec\ie cu care a fost ]mprej-
muit[ por\iunea de drum pe perioada execut[rii lucr[rilor.
c) Pe conturul podelei unei camere de forma unui
p[trat cu latura de 5 m trebuie instalat[ plint[ de
lemn. Ce sum[ de bani este necesar[ pentru procu-
rarea plintei la pre\ul de 28 lei, dac[ u=a din camer[
are l[\imea de 1 m 50 cm?

3 Lucra\i ]n perechi!
O camer[ are form[ de cuboid. Pe conturul tavanului este
aplicat br`u de ghips, cu lungimea total[ de 36 m. Ce form[
=i ce dimensiuni poate avea podeaua?

4 Lucra\i ]n echipe!
Compara\i f[r[ a calcula. Argumenta\i.
560 : 7 560 : 70 48 000 : 80 48 000 : 8 34 š 2 000 340 š 20
8100 : 90 81000 : 90 21000 : 300 210 : 3 1 260 š 30 12 600 š 3
• Calcula\i =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.
5 Rezolv[ problema prin metoda figurativ[.
}n prima zi, un automobil a parcurs cu 70 km mai pu\in dec`t ]n ziua a doua. }n
ziua a treia a parcurs cu 20 km mai mult dec`t ]n ziua a doua. }n trei zile automo-
bilul a parcurs ]n total 1 300 km. Ce distan\[ a parcurs ]n fiecare zi?

109
Matematica ]n agricultur[

R ezolv[m =i explic[m
Pe un lan m[nos s-a ob\inut o road[ frumoas[ de gr`u,
]n total 690 t. C`t gr`u s-a recoltat ]n fiecare zi, dac[:

a) ]n a doua zi s-a recoltat de 2 ori mai


pu\in gr`u dec`t ]n prima zi?
b) ]n prima zi s-a recoltat cu 120 000 kg
de gr`u mai mult dec`t ]n a doua zi?

Rezolva\i problemele cu justific[ri, apoi analiza\i fiecare problem[ r[spunz`nd la


]ntreb[ri:
– C`te numere se ]ntreab[ ]n problem[?
– Ce numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ fiecare num[r dat pentru numerele care se ]ntreab[?
Prin ce se aseam[n[ =i prin ce se deosebesc aceste probleme?

Lucra\i ]n perechi!
Tabelul con\ine date despre produc\ia agricol[ din \ara noastr[ ]n trei ani succesivi.
Alege\i una dintre culturile agricole, completa\i coloana respectiv[, apoi descrie\i
cum a variat recolta acestei culturi ]n perioad[ dat[.

Floarea-
Anul Soia Cartofi
soarelui
2010 282 000 t 111 000 t

2011 423 000 t 351 000 t

2012 49 000 t 182 000 t

Total 1 000 000 t 239 000 t 813 000 t

Lucra\i ]n echipe!
Crea\i probleme folosind informa\iile date.

Rezolva\i =i prezenta\i clasei


problemele ob\inute.

• O combiin[
[ recolteaz[, ]n medie, 45 t de gr`u pe zi.
• Un cami
camioon poate transporta 5 t de gr`u.
• La m[cinar
m[cinare, din 1 t de gr`u se ob\in, ]n medie,
800 kg
g de f[in[,, restul fiind t[r`\e
\ .

110
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Decodific[ denumirea unei fabrici de vinuri din Moldova,
vestit[ prin produc\ia sa ]n lumea ]ntreag[.

R 14 250 : 2 ™ 4 050 : 2 O 909 900 : 90 : 30

C 203 š 37 œ 203 š 18 I (589 œ 314) : 903

V 6 805 ™ 243 š 0 11165 5 100 1 11165 337 6 805 135 250

A 250 š (3 960 : 4 ™ 898 : 2)

2 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.


Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuvintele „sum[”, „diferen\[”.
a) }n 280 de saci este cu 2 250 kg de orez mai mult dec`t ]n 230 de saci. C`t orez
este ]ntr-un sac?
• Cum trebuie s[ fie masele sacilor pentru ca s[ po\i rezolva problema?
b) }n dou[ s[pt[m`ni, o ]ntreprindere agricol[ a expediat la fabrica de zah[r din
Alex[ndreni 800 de vagoane cu sfecl[ de zah[r. }n prima s[pt[m`n[ s-au expe-
diat 2 520 t de sfecl[ de zah[r, iar ]n s[pt[m`na a doua – 3 080 t. C`te tone de
sfecl[ de zah[r se transport[ ]n fiecare vagon?
c) Pe o podgorie trebuie planta\i 560 de buta=i de vi\[-de-vie de soiul Muscat =i
650 de buta=i de soiul Feteasca. }n prima zi au fost planta\i 275, iar ]n doua zi –
287 de buta=i. C`\i buta=i au r[mas de plantat?

3 }n livad[ s-au plantat r`nduri cu c`te meri =i r`nduri cu c`te peri.


Completeaz[ condi\ia cu date numerice =i formuleaz[ ]ntrebarea astfel ]nc`t pro-
blema s[ se rezolve prin exerci\iul:
a) 14 š 126 ™ 11 š 135 › ; b) 25 š (130 œ 124) › ; c) (12 œ 8) š 100 › .
4 Reconstituie lan\urile de calcule.
2 1 1 2 1 2 4 2
a) ™ œ 3 œ 7 ™ b) ™ œ ™ œ
7 7 7 5 5 9 9
1
7

Concurs
Cine rezolv[ mai repede problema lui Pozna=u?
Dac[, din c`t am, jum[tate mai pun
+i-nc[ zece mai adun,
Voi avea o sut[-ntreag[!
Acum, fr[\ioare drag[,
Afl[ c`te mere-n lad[
Am ascuns s[ nu se vad[!

111
Matematica ]n produc\ie

E xplic[m =i rezolv[m
Trei traduc[toare au efectuat acela=i lucru – au tradus un text din englez[ ]n
rom`n[. }ns[ au efectuat lucrul ]n timp diferit:

]n 4 zile; ]n 2 zile; ]n 6 zile.

Elena Mocanu Maria Cazacu Mihaela Ro=ca


Cine a lucrat cu o productivitate mai mare?
• +tiind c[ textul ]n englez[ avea 96 de pagini, Productivitatea exprim[
calcula\i productivitatea cu care a lucrat fie- lucrul efectuat, ]n medie,
care traduc[toare: ]ntr-o unitate de timp.
a) pe zi; b) pe or[ (o zi de lucru are 8 ore).

Compune\i =i rezolva\i probleme dup[ tabel.

Timpul Productivitatea Lucrul


Strungar 8 ore piese pe or[ 56 piese

Frezor 6 zile 24 piese pe zi piese


Croitoreas[ luni 500 cear=afuri pe lun[ 3500 cear=afuri

• Lucra\i ]n perechi!
Cum se va schimba timpul ]n care se efectueaz[ lucrul, dac[ productivitatea va
sc[dea? Dar dac[ productivitatea va cre=te? Argumenta\i.

Concurs
PRO sau CONTRA
CONTRA?
Managerii caut[ solu\ii pentru a spori productivitatea muncii la ]ntreprindere.

S[ m[rim durata
S[ implement[m teh-
zilei de lucru!
nologii avansate!
dl Ciobanu dna Fusu
S[ angaj[m mai S[ sporim calificarea
mul\i muncitori! muncitorilor!
dra Vieru

Coopera\i ]n echipe. Alege\i cu cine dintre manageri sunte\i dl Munteanu


de acord. Argumenta\i.
C`=tig[ echipa care ]=i va argumenta alegerea ]n modul cel mai conving[tor.

112
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir cu numerele care lipsesc.
a) 800 800, 400 400, 200 200, , ; c) , 30, 900, 27 000, ;
b) 5 505, 6 010, 6 515, , ; d) , 750 000, 500 000, 250 000, .
2 Rezolv[ problemele.
a) La o cofet[rie se produceau lunar 240 de torturi. Dup[ implementarea unei
tehnologii noi, productivitatea muncii s-a dublat. C`te torturi se produc acum lu-
nar la cofet[rie?
b) O ]ntreprindere de confec\ii coase s[pt[m`nal c`te 2800 de c[m[=i. Dup[
instalarea unor ma=ini de cusut mai performante, norma s[pt[m`nal[ a fost exe-
cutat[ ]n 4 zile. Cu c`t a sporit productivitatea muncii?
c) O fabric[ de c[r[mizi a produs ]n fiecare dintre primele 3 luni ale anului c`te
85 000 de c[r[mizi. Apoi, p`n[ la sf`r=itul anului, a produs c`te 81500 de c[r[mizi
pe lun[. C`te c[r[mizi au fost produse ]n total ]n acel an?
3 Afl[ numerele necunoscute.
a) x œ 356 › 1 530 b) x ™ 4 044 › 1 456 c) a : 14 › 1030
5 000 ™ y › 2 308 20 š y › 22 500 13 200 : b › 200
4 O uzin[ a achizi\ionat 2 strunguri, pl[tind ]n total 70 000 lei. La ce pre\ s-a cum-
p[rat fiecare strung, dac[ unul este cu 9 000 lei mai scump dec`t cel[lalt?
5 Un t`mplar confec\ioneaz[ c`te 9 u=i pe lun[, iar elevul s[u – c`te 3 u=i. }n c`t
timp vor efectua comanda de 120 de u=i, lucr`nd ]mpreun[?
6 Lucra\i ]n perechi!
La executarea unei comenzi de 100 de paltoane se reu=e=te o economie de 15 cm
de stof[ la fiecare palton. C`\i lei se economisesc ]n total la executarea acestei
comenzi, dac[ 1 m de stof[ cost[ 63 lei?
7 Creeaz[ probleme dup[ scheme. Dac[ este posibil, rezolv[ prin dou[ metode.
a) 1 kg struguri ... 200 g stafide b) 4 kg gr`u ... 3 kg gri=
? kg struguri ... 1 kg stafide ? kg gr`u ... 24 kg gri=

Stafidele se ob\in prin Informa\ie: Gri=ul se ob\ine prin


uscarea strugurilor. m[cinarea gr`ului.

Concurs
N[t[flea\[ a calculat jum[tatea fiec[ruia dintre
805
numerele pare cuprinse ]ntre 1610 =i 1615, apoi a 806
807
scris rezultatele ob\inute pe fi=e.
Cine descoper[ mai repede fi=a de prisos?

113
Matematica ]n comer\

C ercet[m ]n echipe
1 Cinci produc[tori v`nd zah[r de aceea=i calitate. Ei ofer[ pentru 80 lei:
I 2 pachete a c`te 4 kg; IV 5 pachete a c`te 1 kg =i jum[tate;
II 3 pachete a c`te 3 kg; V 8 pachete a c`te 800 g.
III 4 pachete a c`te 2 kg;
Cine ofer[ zah[rul la cel mai mic pre\?

2 Familia de iepuri Pufalb a recoltat 80 kg de morcovi.


Jum[tate din recolt[ au rezervat-o pentru iarn[, iar
restul l-au scos la v`nzare.
Pentru ob\inerea recoltei, iepurii au suportat
urm[toarele cheltuieli:
• 75 leu\i – costul semin\elor de morcovi;
• 76 leu\i – costul l[zilor pentru p[strarea recoltei;
• 100 leu\i – plata muncii angajatului Bursuc.
Leu\iiii sunt
Cu c`t, cel pu\in, trebuie s[ v`nd[ kilogramul de mor- unit[\ile mo
netare
covi, pentru ca s[ acopere cheltuielile suportate? din |ara Basm
elor.

O bserv[m =i explic[m
1 a) Calcula\i, apoi observa\i cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
1 2 3
din 100 din 624 din 840
5 3 7
1 2 4
din 105 din 1248 din 840
5 3 7
1 2 5
din 110 din 2 496 din 840
5 3 7
b) Completa\i fiecare coloan[ cu un exerci\iu potrivit.
2 Un trandafir cost[ c`t 3 narcise.
a) C`\i
\ trandafiri cost[ tot at`t c`t b) C`te narcise cost[ tot at`t c`t
6 9 30 narcise? 6 9 30 trandafiri?

3 Crea\i probleme dup[ scheme. Dac[ este posibil, rezolva\i prin dou[ metode.
a) 1 carte ... ? lei b) 1 cutie ... ? pahare
400 c[r\i ... 36 000 lei 30 cutii ... 720 pahare
200 c[r\i ... ? lei 29 cutii ... ? pahare

Concurs
Cine calculeaz[ mai 176 š 832 ™ 832 š 176 256 š (83 ™ 83) œ 256
repede? (68 š 11 œ 52) š 50 7 236 : 7 236 š 8

114
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Completeaz[ tabelele. a) Cantitatea (buc[\i) 10 ? 1 000
Pre\ul (lei) ? 100 12
Costul (lei) 230 5 200 ?

b) Erau S-au v`ndut Au r[mas


I zi 24 t 703 kg
II zi 20 t
Total 35 000 kg

2 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.


a) La un magazin de articole sportive s-au v`ndut ]n prima zi 14, iar ]n a doua zi –
16 biciclete la acela=i pre\. Costul total al bicicletelor a fost de 42 000 lei. Afl[
pre\ul bicicletelor.
b) La un magazin de electrocasnice s-au v`ndut ]n prima zi 32, iar ]n a doua zi –
28 de aspiratoare la acela=i pre\. Din v`nzarea aspiratoarelor, ]n prima zi s-a ]nca-
sat cu 8 340 lei mai mult dec`t ]n ziua a doua. Afl[ pre\ul aspiratoarelor.
• Lucra\i ]n perechi! La rezolvarea c[reia dintre aceste probleme a\i operat: cu
dou[ sume; cu dou[ diferen\e? Argumenta\i.
• Calcula\i suma ]ncasat[ de fiecare magazin ]n prima =i ]n a doua zi.

3 Calculeaz[.
2 4 5 7 3 4 1 1 3
a) œ ™ b) ™ ™ c) 1 ™ d) 1 ™™
8 8 8 10 10 10 9 5 5
7 2 1 2 1 4 3 4 2
™ œ œ œ 1™ 1™ ™
9 9 9 7 7 7 8 9 9
4 Efectueaz[ transform[rile. Argumenteaz[.
a) 400 km › m b) 30 kg › g c) 200 lei › bani
5 000 mm › m 70000 kg › t 800 000 bani › lei
60 dm › cm kg › 480 000 g lei bani › 4 325 bani
5 Lucra\i ]n perechi!
Salariul lunar al unui angajat constituie 5 870 lei. Calcula\i suma spre achitare,
dac[ din salariu se re\ine:
• impozit pe venit – 746 lei 74 bani;
• cotiza\ii sindicale – 58 lei 70 bani;
• contribu\ii de asigur[ri sociale – 352 lei 20 bani;
• prime de asigurare de asisten\[ medical[ – 205 lei 45 bani.
}n ce bancnote =i monede poate fi achitat[ aceast[ sum[?
G[si\i mai multe posibilit[\i.

115
Matematica ]n timpul liber

} nv[\[m s[ gestion[m timpul liber


1 Medicii le recomand[ elevilor claselor primare s[ gestioneze timpul, ]ntr-o zi de
=coal[, conform regulii 6 œ 8 œ 10:
6 ore – ]nv[\are;
8 ore – timp liber;
10 ore – somn.
}nv[\are
a) Observ[ =i explic[ diagrama. Somn
b) Respect[ Ion Moraru regula recomandat[?
– Orarul =colar al lui Ion con\ine, zilnic, 5 lec\ii, Timp liber
desp[r\ite prin recrea\ii de 10 minute.
– Preg[tirea temelor pentru acas[ ]i ia b[iatului,
zilnic, circa 2 ore.
– De obicei, Ion se culc[ la ora 10 seara =i se treze=te diminea\a la ora 7 f[r[ un
sfert.
• Ce i-ai recomanda lui Ion pentru o gestionare mai bun[ a timpului?
• Reprezint[ printr-o diagram[ cum ]\i gestionezi tu timpul ]ntr-o zi obi=nuit[
de =coal[. Respec\i recomand[rile medicilor?
1
2 Se recomand[ ca un elev din clasele primare s[ rezerveze cel pu\in
12
din zi pentru

activit[\i ]n aer liber. C`t timp, cel pu\in, trebuie s[ petreci ]n aer liber?
Formuleaz[ r[spunsul folosind diferite unit[\i de m[sur[ pentru timp.
• Respec\i sau ]ncalci, de obicei, aceast[ recomandare?

3 La ora 18:30, Dumitru s-a a=ezat la calculator. Mama i-a permis s[ se joace
timp de 45 de minute, dar l-a rugat dup[ joac[ s[-=i cure\e ]nc[l\[mintea =i s[
nu ]nt`rzie la cin[, la ora =apte =i jum[tate. A reu=it Dumitru s[ ]ndeplineasc[
1
rug[mintea mamei, dac[ a stat la calculator cu din timpul preconizat mai mult?
3
4 Pozna=u =i-a preg[tit temele pentru acas[ ]n 4 ore. }n acest timp, de 14
ori c`te 5 minute s-a uitat pe geam, de 5 ori c`te 2 minute a c[scat, de 6
ori c`te un sfert de or[ s-a recreat desen`nd avioane, jum[tate de or[ a
p[l[vr[git la telefon. C`t timp, realmente, a lucrat la teme?

5 Reprodu tabelul =i treci ]n el datele despre vacan\ele din anul =colar


curent.
Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de
toamn[ iarn[ prim[var[ Pa=te var[
Datele:
]nceput–
sf`r=it

Total zile

• Formuleaz[ ]ntreb[ri ]n baza tabelului completat.

116
O pt[m pentru activit[\i potrivite ]n timpul liber
1 Scrie literele ]n ordinea cresc[toare a valorilor numerice =i descoper[ ce activit[\i
prefer[ copiii ]n timpul liber.

Doru Alina
T › 6 320 : 2 š 3 ™ 49 N › 100 : 100 š (100 : 10)
L › 846 : 3 œ 339 ™ 497 D ›2:2š2™2
C › 4 345 ™ 2 778 œ 800 S › (8 œ 8 : 8) š 8
E › 50 š 35 œ 2 400 : 80 A › (5 š 5 ™ 5) : 5
R › 107 374 ™ (12 748 œ 38156 œ 1087)
U › 10 001 ™ 204 œ 3 š 4110
{ › 0 š 15 639 œ 0 : 3 740 œ 809 754

• Codific[ ]n mod asem[n[tor activitatea ta preferat[ ]n timpul liber.


Propune colegului de banc[ s-o decodifice.

2 Elevilor din cercul de ceramic[ li s-au distribuit 4 kg de lut, c`te 200 g fiec[ruia.
C`te fete =i c`\i b[ie\i sunt, dac[ fete sunt cu 2 mai pu\ine dec`t b[ie\i?

3 Rezolv[ problema cu justific[ri =i prin exerci\iu.


De Cr[ciun, fiecare copil dintr-o gr[dini\[ a primit cadou o carte de 24 lei =i o
ciocolat[ de 6 lei. Costul total al cadourilor a fost de 1 500 lei. C`\i copii erau?
• Creeaz[ o problem[ despre o ac\iune de binefacere la care ai participat sau
\i-ai dori s[ participi.

4 Lucra\i ]n echipe!
Un grup de copii a plecat ]n p[dure dup[ ciuperci. }n poiana de la marginea
p[durii, ei au observat c[ macii aveau florile deschise, iar m[cri=ul-iepurelui
avea florile ]nchise. La ]ntoarcere, ei iar[=i au privit florile din poian[ =i au ob-
servat c[ m[ce=ul =i-a ]nchis deja florile, iar regina-nop\ii ]nc[ nu le-a deschis.
Observa\i indica\iile „ceasului florar” scrise ]n tabel =i determina\i, aproximativ, la
ce or[ au ajuns copiii ]n p[dure =i la ce or[ au ie=it din p[dure.

Denumirea plantei Ora deschiderii florilor Ora ]nchiderii florilor


M[ce=ul 4-5 18-19

Macul de p[dure 5-6 15

M[cri=ul-iepurelui 9-10 17-18

Regina-nop\ii 20 5-6

117
*Matematica prin imagina\ie

O bserv[m =i explic[m

Fiecare dintre aceste animale are Fiecare dintre aceste animale are
cel pu\in 4 picioare. cel pu\in 2 picioare.

Folosind cuvintele puse ]n eviden\[, formula\i propozi\ii asem[n[toare despre:


a) o albin[ =i un porumbel; b) un boboc =i un vi\el.

S chi\[m =i rezolv[m
Iepurii =i g[inile dintr-o gospod[rie au ]n total 10 ca-
pete =i 28 de picioare. C`\i iepuri =i c`te g[ini sunt?

Schi\[:
Fiecare dintre aceste animale are cel pu\in 2 picioare:
... 10 capete
2 š 10 › 20 de picioare
Rezolvare:
1) +tim c[ animalele au ]n total 28 de picioare.
Afl[m c`te picioare nu am luat ]n calcul realiz`nd schi\a =i preciz[m ale cui sunt.
28 ™ 20 › 8 (picioare) – ale iepurilor
2) +tim c[ am considerat doar 2 dintre cele 4 picioare ale fiec[rui iepure.
Afl[m c`te picioare ale fiec[rui iepure nu am luat ]n calcul.
4 ™ 2 › 2 (picioare)
3) A=adar, nu am luat ]n calcul 8 picioare, c`te 2 pentru fiecare iepure.
Afl[m c`\i iepuri sunt.
8 : 2 › 4 (iepuri)
4) +tim c[ animalele au ]n total 10 capete.
Afl[m c`te g[ini sunt.
10 ™ 4 › 6 (g[ini)
Verificare:
1) 4 œ 6 › 10 (capete) – ]n total (A);
2) 4 š 4 œ 6 š 2 › 28 (picioare) – ]n total (A).
R[spuns: 4 iepuri, 6 g[ini.

118
T urnir de probleme
1 C`\i purcei =i c`te curci sunt ]ntr-o gospod[rie, dac[ ]n total au:
a) 33 de capete =i 82 de picioare; b) 42 de capete =i 108 picioare?

Informa\ie:
2 C`te mu=te =i c`\i \`n\ari au la un
loc 25 de capete =i 78 de aripi? Musca are o singur[ pereche de aripi,
iar \`n\arul are dou[ perechi de aripi.

3 La un magazin se v`nd biciclete =i triciclete. }n total sunt 35 de ghidoane


=i 80 de ro\i. C`te biciclete =i c`te triciclete sunt?
4 Pe o alee din parc, copiii se plimb[ cu ma=inu\e a c`te 4 ro\i =i cu ma=inu\e a c`te
6 ro\i. }n total sunt 36 de ma=inu\e cu 174 de ro\i. C`te ma=inu\e de fiecare fel sunt?
5 La o alimentar[ sunt puse ]n v`nzare pachete a c`te 10 biscui\i cu nuc[ =i pa-
chete a c`te 20 de biscui\i cu mac. }n total sunt 60 de pachete =i 1 000 de biscui\i.
C`te pachete de fiecare fel sunt?
6 }n ajunul unui nou an =colar, Dan a cump[rat caiete de dou[ feluri, cu
12 foi =i cu 24 de foi. }n total erau 10 caiete cu 144 de foi. C`te caiete de fiecare
fel a cump[rat Dan?

7 C`\i =erpi =i c`te =op`rle au la un loc 30 de ca-


pete =i 72 de picioare?

8 Tata a adus 2 kg de biscui\i pentru N[t[flea\[ =i Fra\ilor, lua\i fiecare


cei doi fra\i ai s[i. Este corect[ propunerea lui c`te 1 kg, apoi da\i-mi
N[t[flea\[? jum[tate din c`t a\i luat.

9 Imagineaz[-\i c[ e=ti pilotul unui avion care decoleaz[ de pe Aeroportul Chi=in[u


la ora 7:00, face la 8:30 o escal[ la Bucure=ti =i aterizeaz[ la Roma la ora 10:45.
}n avion sunt 85 de locuri. C`\i ani are pilotul?

Concurs
Observa\i desenul, citi\i poezia =i descoperi\i o problem[.
Cine formuleaz[ problema =i explic[ rezolvarea ]n modul cel mai logic?

Colo-n vale, l`ng[ lac, Trop[iesc pe o c[rare


Se aude: „Ham!”, „Mac-mac!”. 34 de picioare.
+i-nc[ 14 cozi
Se ascund pe dup[ bozi.

119
Concurs de proiecte
Colabora\i, timp de o s[pt[m`n[, ]n echipe de patru proiectan\i.

1. }mp[r\i\i rolurile ]n echip[:


• moderatorul – organizeaz[ lucrul echipei;
• redactorul – redacteaz[ =i scrie informa\iile selectate =i problemele create ]n
echip[;
• graficianul – ilustreaz[ proiectul prin desene =i imagini, propuse de echip[;
• prezentatorul – prezint[ clasei proiectul realizat.

2. Alege\i tema proiectului, de exemplu:


• Matematica ecologic[ • Matematica pe harta Republicii Moldova
• Matematica ]n istorie • Matematica organismului uman

3. Selecta\i informa\ii la tema aleas[, care s[ con\in[ date numerice.


Folosi\i diverse c[r\i, reviste, enciclopedii sau informa\ii din internet.
Scrie\i informa\iile selectate pe o foaie, ob\in`nd, astfel,
banca de informa\ii a proiectului.

4. Folosind banca de informa\ii, crea\i c`te o problem[ rezolvabil[:


• printr-o opera\ie; • prin dou[ opera\ii; • prin trei opera\ii.
Pentru fiecare problem[ scrie\i pe o foaie:
• enun\ul; • rezolvarea cu plan sau cu justific[ri;
• schema; • r[spunsul.

5. Selecta\i proverbe, zic[tori, versuri, partituri de c`ntece la tema


proiectului.
Scrie\i-le pe o foaie, ob\in`nd, astfel, suplimentul artistic al proiectului.

6. Preg[ti\i o foaie pentru opiniile =i sugestiile colegilor =i


ale ]nv[\[torului.

7. Ilustra\i fiecare foaie a proiectului prin desene, imagini potrivite.

8. Realiza\i coperta =i cuprinsul proiectului.


Lega\i foile proiectului sub form[ de carte.

Proiect la matematic[ Cuprins


Tema: „Matematica ecologic[” Banc[ de informa\ii ............................... 1
Problem[ rezolvabil[ printr-o opera\ie ... 2
Echipa de proiectan\i: Problem[ rezolvabil[ prin dou[
moderator – Ana Rusu opera\ii ................................................. 3
redactor – Ion Pu=ca=u Problem[ rezolvabil[ prin trei opera\ii ... 4
grafician – Irina Vicol Supliment artistic ................................. 5
prezentator – Tudor Apostol
Opinii =i sugestii ................................... 6

120
Observa\i, completa\i =i folosi\i b[ncile de informa\ii.

Matematica ecologic[
• Durata degrad[rii naturale:
• a recipientelor din sticl[ – 4 milenii;
• a cutiilor de aluminiu – de la un de-
ceniu p`n[ la un veac;
• a buteliilor =i pungilor de plastic –
de la un secol p`n[ la zece;
• a gumei de mestecat – 5 ani;
• a h`rtiei de birou – 3 luni;
• a ziarelor – 12 luni.
• Fiecare om utilizeaz[ anual o cantitate de h`rtie
produs[ din 3 copaci coniferi.
• Reciclarea a 60 kg de maculatur[ este echivalent[
cu salvarea de la t[iere a unui copac, care a crescut
timp de circa 80 de ani.
• Anual, o familie de bufni\e nimice=te circa 10 000 de
=oareci de c`mp, salv`nd astfel aproape 20 t de ce-
reale pe care ar fi putut s[ le distrug[ =oarecii.

Matematica pe harta Republicii Moldova


• Lungimea r`ului Nistru este 1352 km, iar lungimea r`ului
Prut – 967 km.
• Printre ariile protejate din Republica Moldova sunt 5 rezerva-
\ii =tiin\ifice, 63 de rezerva\ii naturale =i 41 de rezerva\ii
peisagistice.
• Re\eaua de drumuri publice din Republica Moldova are
lungimea total[ de 9 373 km. 8 879 km de drumuri publice
sunt asfaltate. Din acest total, 3 339 km formeaz[ drumurile
na\ionale, iar restul – drumurile locale.
• }n capitala \[rii, ora=ul Chi=in[u, sunt:
• 19 parcuri;
• 23 de lacuri;
• 11 muzee;
• 5 stadioane;
• 16 teatre;
• 48 de biblioteci.

121
Cum ]n\elegem numerele naturale? O
J

C
5 038 20 562 5 508

825 009 217 6 056

70 057 6 505 5 435 24 553

7 1357 300 003 11 805 954

285 681 805 302 10 856

1058 1259 30 334 3 595

13 185 204 5 005 37 793

383 830 237 581 47

25 292 929 0 9

108 108 306 7 39 937 830 381

50 6 069 2 074 68 859

60 196 61 909 292 808 832 863

20 1 8 003 56 093

6 807 831 13 561

31 428 699 72 301 35

Lucra\i ]n echipe!
Fiecare albinu\[ depune nectarul ]n fagurii de aceea=i culoare ca =i g[letu=a ei.
• Alege\i culoarea echipei =i selecta\i numerele din fagurii corespunz[tori.
• Ordona\i cresc[tor numerele selectate.
• Sublinia\i numerele pare.
• Preciza\i la ce ordin se afl[ cifra 0 ]n fiecare num[r subliniat.
• Numi\i predecesorul =i succesorul celui mai mare num[r.
• G[si\i numerele din clasa unit[\ilor =i ]ncercui\i-l pe cel mai mare.
• Propune\i trei situa\ii din via\a cotidian[, ]n care putem ]nt`lni acest num[r.

122
Cum ne pricepem s[ folosim opera\ii aritmetice?

1 Lucra\i ]n perechi!
Corecta\i gre=elile lui N[t[flea\[. Argumenta\i.
a) Dac[ schimb[m ordinea factorilor, suma nu se schimb[.
b) Dac[ desc[z[torul este egal cu sc[z[torul, ob\inem restul 0.
c) }mp[r\ind la 0, ob\inem tot 0.
d) Restul ]mp[r\irii la 3 poate fi 1, 2 sau 3.
e) }mp[r\ind 6 la 7, ob\inem c`tul 0 =i restul 7.

2 Calculeaz[ ]n coloni\[, apoi efectueaz[ proba prin opera\ia invers[.


a) 100 000 ™ 36 528 c) 2 483 š 5 e) 140 046 : 3
b) 29 408 œ 583 926 d) 40 š 3 027 f) 607 000 : 9

3 Calculeaz[ ]n mod ra\ional aplic`nd propriet[\ile opera\iilor aritmetice.


Explic[ modul de calcul.
a) 1 236 œ 4 159 œ 3 164 œ 5 341 b) 240 š (100 œ 2)
50 š 638 š 20 (1000 ™ 10) š 6
1 008 š 630 š 0 (55 000 œ 5 500) : 5
4 Lucra\i ]n echipe!
Observa\i =i compara\i f[r[ a efectua calcule.
Argumenta\i.
a) 4 752 4 š 1 000 œ 7 š 100 œ 5 š 10 œ 4 b) 5 555 œ 8 888 5 555 œ 7 777
2 184 2 š 1 000 œ 8 š 10 œ 4 10 000 ™ 683 10 000 ™ 183
3 š 1 000 œ 5 š 1 000 œ 6 š 10 3 560 92 š 53 53 š 12
12 š 1 000 œ 5 š 100 125 000 17425 : 5 107 425 : 5
5 Afl[ num[rul care:
a) este de 50 de ori mai mare dec`t 600;
b) este de 400 de ori mai mic dec`t 10 000;
c) trebuie m[rit cu 24 641 pentru a ob\ine 50150;
d) trebuie mic=orat cu 18 111 pentru a ob\ine 9 919.

Concurs
Afla\i valorile numerice ale literelor.
Scrie\i literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor
=i ve\i afla cine ]l urm[re=te pe iepura=ul cel fricos.
Cine afl[ mai repede? 14 200 ™ (3 600 ™ 1844) : 4
R
A (100 000 ™ 28000) : (60 š 50)

M 1000 000 : (10 000 : 1000) œ 100

B 12 š (456 œ 874) ™ 1016


U 40 š (10106 : 2 œ 98)

123
6 Corecteaz[ gre=elile 9 900 : 4 › 247, rest 2 18 802 : 5 › 376, rest 2
lui N[t[flea\[. 4 869 : 8 › 68, rest 5 36 548 : 7 › 5 220, rest 8

7 Afl[ numerele necunoscute.


a) 4 037 œ a › 7 836 b) 277 734 ™ c › 40 075 c) x ™ 13 060 › 200 000
b š 30 › 534 030 98 700 : d › 700 y : 50 › 4100
8 Afl[ de]mp[r\itul. a : 3 › 4 709, rest 2 x : 200 › 0, rest 5
b : 7 › 12 010, rest 4 y : 1 000 › 0, rest 100
9 Scrie prin exerci\iu =i calculeaz[.
a) M[re=te cu 369 000 c`tul numerelor 86 040 =i 20.
b) Mic=oreaz[ de 5 ori diferen\a numerelor 23 653 =i 13 088.
10 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd printr-o liter[ num[rul necu-
noscut, apoi rezolv[.
a) Cu c`t trebuie m[rit num[rul 3 462 pentru a ob\ine 10 000?
b) Ce num[r trebuie mic=orat cu 300 pentru a ob\ine 99 900?
c) Dublul c[rui num[r este 301 070?
d) Sfertul c[rui num[r este 4 444?
11 Descoper[ regula =i a) 9 800, 10 700, 11 600, , , ;
completeaz[ fiecare =ir.
b) , , 5 200, 10 400, 20 800, , ;
c) 500 005, 40 004, 3 003, , ;
d) , 301000, 300 000, , 298 000, 297 000, ;
e) 123 456, 234 561, 345 612, , , ;
f) 400, 500, 900, 1 400, , , .
12 Observ[ culorile =i reconstituie lan\ul de calcule.
œ 4 500 :3 ™ 825 š 20

œ 6 500 : 20 š 35 : 70
1000
œ 2 500 : 200 š 60 ™ 900
?

Concurs
Descoperi\i regula, reproduce\i
=i completa\i tabelul.
Colora\i dup[ o regul[ proprie.

Cine realizeaz[ cel mai frumos desen? ?

124
Cum ne pricepem s[ rezolv[m probleme?
Rezolva\i fiecare problem[ independent,
apoi colabora\i ]n perechi =i realiza\i sarcina marcat[ cu semn de ]ntrebare.
Prezenta\i clasei rezultatele activit[\ii.

1 Rezolv[ problema cu plan.


}n 80 de l[zi sunt cu 240 kg de mere mai mult dec`t ]n 60 de l[zi de acela=i fel.
C`te kilograme de mere sunt ]n fiecare lad[?
• Comenta\i rezolvarea folosind cuv`ntul potrivit:
„sum[” sau „diferen\[”.

2 Figureaz[ enun\ul prin segmente =i rezolv[ problema cu justific[ri.


La o =coal[ de muzic[ ]nva\[ de 3 ori mai pu\ini b[ie\i dec`t fete. Se mai =tie c[
fete sunt cu 96 mai multe dec`t b[ie\i. C`\i b[ie\i =i c`te fete studiaz[ muzica
]n acea =coal[?

• Analiza\i problema r[spunz`nd la ]ntreb[ri:


– C`te numere se ]ntreab[ ]n problem[?
– Care numere se dau ]n problem[?
– Ce reprezint[ fiecare num[r dat pentru numerele care
se ]ntreab[?
• Efectua\i verificarea.

3 Rezolv[ problema cu justific[ri.


Covrigii sunt repartiza\i ]n mod egal ]n pachete. }n 50 de pachete sunt ]n total
10 kg de covrigi. C`t c`nt[resc 49 de pachete de acest fel?
• Argumenta\i alegerea fiec[rei opera\ii de rezolvare.
• G[si\i o alt[ metod[ pentru a efectua opera\ia a doua.

4 Rezolv[ problema cu plan =i prin exerci\iu.


La magazinul „Sport” s-au adus 205 seturi cu c`te 3 mingi de tenis =i 145 de cutii
cu c`te 3 mingi de ping-pong. C`te mingi sunt ]n total?

• G[si\i o alt[ metod[ de rezolvare a problemei.


• Scrie\i aceast[ rezolvare prin exerci\iu.
• Compara\i exerci\iile ob\inute la rezolvarea problemei
prin metode diferite.

5 Organizeaz[ problema ]ntr-un lan\, apoi scrie rezolvarea prin exerci\iu.


M-am g`ndit la un num[r. L-am mic=orat cu 180, am m[rit rezultatul cu 460 =i am
ob\inut jum[tate din 10 000. La ce num[r m-am g`ndit?
• Argumenta\i prezen\a sau lipsa parantezelor ]n
exerci\iul ob\inut.

125
Cum ne pricepem s[ cre[m probleme?
Lucra\i ]n echipe!
Crea\i =i rezolva\i probleme pornind de la:
CONDI|IE
La dou[ gherete s-au adus 40 de }ntr-o lun[, la un chio=c s-au v`ndut
pachete identice cu paste f[inoa- 68, iar la altul – 48 de reviste „Alu-
se. Costul total al pachetelor aduse nelul”. Din v`nzarea revistelor, la
la prima gheret[ era de 364 lei, iar primul chio=c s-au ]ncasat cu 360 lei
la ghereta a doua – de 276 lei. mai mult dec`t la al doilea.
}NTREBARE
C`te kilograme de mere s-au recol- C`\i kilometri a parcurs ]n ziua a
tat ]n ziua a treia? treia?
OPERA|II
1) ]nmul\irea; 1) adunarea;
2) adunarea. 2) ]nmul\irea.
EXERCI|IU

(4 825 œ 2 075) ™ (1450 œ 980) › (350 ™ 240) œ (400 ™ 150) ›

TEMATIC{
Repartizarea elevilor ]n echipe. Turnarea apei ]n butelii.
IMAGINI

Pa
st[
de
di
n\
i
45 lei +ampon

18 lei
35 lei
225 lei 85 lei

POEZIE
P[durarii num[rau iar stejarii-milenarii
c`\i copaci pe deal erau, au fost cei mai numero=i:
c`\i stejari, ar\ari =i tei: tot at`\i copaci frumo=i
]n total, o mie trei. c`t ar\ari de dou[ ori.
C`\i copaci din fiecare Hei, ai fost cu capu-n nori
socotir[ p[durarii, sau atent ai num[rat
dac[ ar\ari erau cu trei =i-ai ajuns la rezultat?
mai pu\ini dec`t tei,

126
Cum ]n\elegem frac\iile?

1 Scrie =i cite=te frac\ia ob\inut[ de fiecare copil.


Comenteaz[ folosind cuvintele „numitorul”, „num[r[torul”.
a) Alina a t[iat o panglic[ ]n 6 p[r\i egale =i a luat una dintre ele.
b) Victor a luat 2 dintre cele 10 felii identice ]n care a fost t[iat[ o rulad[.
c) Diana a t[iat un m[r ]n sferturi =i a luat 3.
d) Doru a luat 4 dintre cele 7 nuci din farfurie.

2 a) Scrie frac\iile cu cifre, apoi cite=te-le altfel. Explic[ ce indic[ numitorul =i num[-
r[torul fiec[rei frac\ii.
unu pe opt cinci supra =ase un sfert
o =eptime =ase noimi patru cincimi
b) Reprezint[ fiecare frac\ie printr-un desen consider`nd ]ntregul un dreptunghi.

3 Reconstituie lan\urile de calcule.


a) 1 ? 5 ? 3 ? 7 ?
1
8 8 8 8
b) ? 6 ? 1 ? 4 ?
1 1
7 7 7
4 Calculeaz[:
1 1 1 1
a) din 54 b) din 92 c) din 130 d) din 208
6 4 5 8
5 din 54 3 din 92 4 din 130 7 din 208
6 4 5 8

5 Figureaz[ enun\urile, consider`nd ]ntregul un segment, apoi rezolv[ problemele.


2
a) Doina a cheltuit din 300 lei. C`\i lei i-au r[mas?
5
b) }ntr-o =coal[ ]nva\[ 426 de fete =i 414 b[ie\i. C`\i dintre ei frecventeaz[ cercuri
3
de sport, dac[ num[rul lor constituie din num[rul total al elevilor?
5

6 Lucra\i ]n perechi!
Scrie\i frac\ia reprezentat[ prin partea
colorat[ a fiec[rui covora=.
Observa\i =irul de frac\ii ob\inut.
Descoperi\i regula =i completa\i =irul
cu o frac\ie.
Desena\i covora=ul corespunz[tor
acestei frac\ii.

127
Cum ne pricepem s[ recunoa=tem =i s[ descriem forme geometrice?

1 Recunoa=te formele obiectelor din imagini.


Care dintre aceste forme sunt: corpuri geometrice; figuri geometrice?

2 Lucra\i ]n perechi!
Scrie\i succesiv literele corespunz[toare variantelor corecte de r[spuns, apoi
citi\i cuv`ntul ob\inut. Explica\i semnifica\ia acestui cuv`nt.
• C`te v`rfuri are un cub?
B 4 P 8 M 12
• C`te muchii are un cuboid?
R 8 O 12 S 16
• Ce form[ pot avea fe\ele unui cuboid?
L p[trat A segment I dreptunghi
• Care form[ geometric[ nu are v`rfuri?
U con G cilindru O sfer[ N cerc

3 Scrie succesiv literele corespunz[toare poligoanelor =i cite=te cuv`ntul ob\inut.


Explic[ semnifica\ia acestui cuv`nt =i d[ exemple din mediul ]nconjur[tor.

V L T
O A R
U A
T R
P
C M E F
S E

4 }nlocuie=te fiecare pic[tur[ a) geometrice sunt forme spa\iale.


cu un cuv`nt potrivit. b) Figurile geometrice sunt forme .
Ilustreaz[ fiecare propozi\ ie c) Cubul are 6 , 12 =i 8 .
printr-un desen. d) =i nu au nici v`rfuri, nici muchii, nici fe\e.
e) Triunghiul este un poligon cu 3 =i 3 .
f) are dou[ perechi de laturi de lungimi egale.

128
Cum ne pricepem s[ calcul[m perimetrul unui poligon?
1 Ce perimetru are fiecare r[zor din „Par- 2 Terenul pentru joac[ ]n nisip are
cul lalelelor”? form[ de dreptunghi cu lungimea
de 8 m =i l[\imea de 3 m. Care
10 m 23 m este perimetrul lui?

10
b 19 m
9m

10
a Calculeaz[ ]n dou[ moduri.

m
m
m
15 m 18 8m

19 m
d
16 m 8m 20
m
13 m

3m
c
m
15 m 14
13 e m
10 m 23 m

3 Efectueaz[ m[sur[rile necesare, apoi aplic[ formulele corespunz[toare =i


calculeaz[ perimetrul fiec[rui patrulater.
a) b)

4 Completeaz[ tabelele.
a) Latura Perimetrul b) Lungimea
24 cm 85 m 1m
p[tratului p[tratului dreptunghiului
15 cm L[\imea
16 cm 40 m 1 dm
dreptunghiului
124 m
Perimetrul
8 dm dreptunghiului
108 mm

5 Un dreptunghi are perimetrul de 90 m. Afl[:


a) lungimea lui, dac[ l[\imea este de 17 m;
b) l[\imea lui, dac[ lungimea este de 24 m.
6 Curtea unei =coli are forma unui dreptunghi cu lungimea de 160 m, iar l[\imea egal[
cu jum[tate din lungime. Afl[ lungimea gardului care ]mprejmuie=te curtea, dac[
l[\imea por\ii este de 8 m.
• C`\i st`lpi, fixa\i la fiecare 8 m, sus\in gardul?
8m
7 Ce dimensiuni poate avea un dreptunghi
cu perimetrul de 120 m? Hol Camer[
G[se=te mai multe posibilit[\i.
5m

8 Lucra\i ]n perechi!
Buc[-
3m

Observa\i planul unei garsoniere. Baie


Calcula\i perimetrul podelei din fiecare t[rie
]nc[pere.
3m 2m

129
C`t de iscusi\i suntem la m[sur[ri?
1 Asociaz[ fiecare pereche de cuvinte cu m[rimea pe care o caracterizeaz[.
Exemplific[ prin situa\ii din via\a cotidian[.
lat – ]ngust
mas[
lent – rapid
u=or – greu lungime

sub\ire – gros
valoare
gol – plin
capacitate
scurt – lung
ieftin – scump timp
]nc[p[tor – plat

2 Observ[ ce vrea s[ m[soare fiecare pici. Ce instrument de m[surare poate folosi?

Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de


Ad`ncimea
zah[r dintr-o lapte dintr-o miere dintr-un
unui borcan
crati\[ crati\[ borcan

• Presupune rezultatul ob\inut de fiecare.


3 Scrie ]n locul fiec[rei pic[turi unitatea de m[sur[ care lipse=te.
a) 1000 mm › 1 b) 1000 ani › 1
1000 g › 1 1 secol › 10
1 m › 100 60 › 1 min.
1 t › 1000 60 › 1 h
c) 38 m < 38 d) 4 783 mm › 4 7 8 3
720 min. > 720 1 257 kg › 1 257
480 > 480 kg 2 305 m › 2 305
1 secol < 1 246 min. › 4 6
4 Lucra\i ]n echipe!
Completa\i fiecare propozi\ie cu numere potrivite. G[si\i mai multe posibilit[\i.
a) bancnote de 100 lei valoreaz[ c`t bancnote de 1000 lei.
b) 4 bancnote de lei valoreaz[ c`t 8 bancnote de lei.
c) 20 monede de bani valoreaz[ c`t 10 monede de bani.

130
5 Un tren a ajuns la destina\ie pe data de 1 iulie, duminic[. Afl[ ]n ce zi a s[pt[-
m`nii =i pe ce dat[ s-a pornit, =tiind c[ s-a aflat ]n drum:
a) o s[pt[m`n[; b) 10 zile.
6 D[ exemple de doi ani consecutivi care au ]n total:
a) 730 de zile; b) 731 de zile.
7 Lucra\i ]n perechi!
Recunoa=te\i povestea ]ncadrat[ ]n schem[.
Stabili\i ora la care a avut loc fiecare eveniment.
Reprezenta\i fiecare rezultat ob\inut pe cadranul unui ceas.

Coco=ul a g[sit o pungu\[ cu doi bani.

cu 15 minute mai ]nainte

Vizitiul i-a luat coco=ului pungu\a.

cu o or[ =i jum[tate mai devreme

Coco=ul a fost aruncat ]ntr-o f`nt`n[.

cu 2 ore =i 15 minute mai devreme 11


12
1
10 2

Coco=ul a fost aruncat ]ntr-un cuptor cu j[ratic. 9 3


8 4
7 5
cu 100 de minute mai t`rziu 6

Coco=ul a fost aruncat ]ntr-o ciread[ cu vaci =i cu boi.

peste 2 ore

Coco=ul a fost azv`rlit ]n haznaua cu bani a boierului.

cu 3 ore =i 25 de minute mai t`rziu

Coco=ul s-a ]ntors acas[ la mo=neag.

131
Cum ne pricepem s[ organiz[m datele?

1 a) Observ[ ce activit[\i a avut Maria dup[ ce s-a ]ntors de la =coal[.


Am citit o carte. L-am plimbat pe fr[\iorul cel
M-am jucat pe calculator. mic cu c[ruciorul ]n curte.
Mi-am preg[tit temele pe m`ine. Am f[cut ordine ]n camer[.
M-am jucat cu prietenii ]n curte.
G[se=te activitatea potrivit[ pentru fiecare interval de timp =i completeaz[ tabelul.

Drumul spre cas[

Toaleta de sear[.
Toaleta matinal[

Orele de =coal[
Activitatea

Drumul spre
Gimnastica.

Micul dejun

Culcarea
Pr`nzul
=coal[

Cina
}nceputul 7:00 7:30 7:45 8:30 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30
Sf`r=itul 7:30 7:45 8:15 13:00 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30 21:30

b) Aminte=te-\i activit[\ ile Un copil de v`rsta ta trebuie zilnic:


tale de ieri =i organi-
• s[ doarm[ cel pu\in 10 ore;
zeaz[-le ]ntr-un tabel
asem[n[tor. • s[ se plimbe la aer liber cel pu\in 2 ore;
Determin[ dac[ ai res- • s[-=i preg[teasc[ temele ]n cel mult 2 ore;
pectat normele unui • s[ priveasc[ televizorul (s[ se joace pe calculator)
mod de via\[ s[n[tos. nu mai mult de o or[.

2 Completeaz[ fiecare enun\ cu un cuv`nt potrivit.


• Mama a cump[rat 10 m de =i a pl[tit 600 lei.
• Tata a cump[rat a c`te 8 lei kilogramul =i a pl[tit 800 lei.
Treci datele din enun\uri ]n casetele corespunz[toare ale tabelului.

Ce a cump[rat? Cantitatea Pre\ul Costul

Efectueaz[ calculele necesare =i completeaz[ tabelul.

3 100
Completeaz[ lan\ul conform problemei.
M-am g`ndit la un num[r =i l-am mic=orat de 1000 de ori. Apoi am m[rit rezultatul
de 10 ori =i am ob\inut un num[r cu 100 mai mare dec`t 100.
La ce num[r m-am g`ndit?

132
Cum ne pricepem s[ investig[m situa\ii-problem[ din via\a cotidian[?
1 Lucra\i ]n echipe!
• „Adev[rat” sau „fals”?
a) Dac[ pre\ul caietelor ar fi de 2 ori mai mic, atunci cu aceea=i sum[ de bani s-ar
putea cump[ra de 2 ori mai multe caiete.
b) Dac[ productivitatea muncii unui cofetar s-ar mic=ora ]n jum[tate, atunci,
pentru a prepara aceea=i cantitate de torturi, i-ar trebui un timp de 2 ori mai scurt.
c) Dac[ Ana =i Maria s-ar porni ]n acela=i timp de acas[, una spre cealalt[,
=i s-ar ]nt`lni mai aproape de casa Anei, ]nseamn[ c[ Ana a mers mai repede
dec`t Maria.
• „Posibil” sau „imposibil”?
20 din elevii unei clase frecventeaz[ cercurile de dans =i de informatic[:
a) 8 dintre ace=tia frecventeaz[ doar cercul de dans, 12 – doar cercul de informa-
tic[, iar 2 elevi frecventeaz[ ambele cercuri;
b) 10 dintre ace=tia frecventeaz[ cercul de informatic[, iar 11 – cercul de dans.

2 De ziua mamei, Ana a ambalat cadoul ]ntr-o cutie de forma unui cub cu muchia
de 10 cm. Ea a aplicat dantel[ pe fiecare muchie a cutiei. C`t[ dantel[ a folosit?
3 20 de elevi din satul Codreanca au fost ]n excursie la teatrul „Gugu\[” din Chi=in[u.
Biletul la spectacol a costat 32 lei. }nainte de spectacol, fiecare copil a f[cut cu
15 lei o plimbare cu ponei ]n Parcul Catedralei. +tiind c[ cheltuielile totale au con-
stituit 2 800 lei, afl[ c`t l-a costat pe fiecare elev drumul p`n[ la Chi=in[u =i ]napoi.
4 Lucra\i ]n perechi!
a) Dac[ punem pe un taler al balan\ei un pachet cu F[in[ F[in[
3 250 g
f[in[, iar pe cel[lalt taler – dintr-un pachet identic =i
4
]nc[ o greutate de 250 g, balan\a se echilibreaz[.
C`t c`nt[re=te pachetul cu f[in[?
• Dac[ pe cel[lalt taler vom pune o jum[tate de pachet de f[in[, ce greutate
trebuie s[ punem al[turi pentru a echilibra balan\a?
b) Dintr-o c[ldare plin[ cu must, Me=teric[ trebuia s[ toarne 6 l ]ntr-o damigean[,
av`nd la dispozi\ie doar dou[ vase goale negradate: unul de 5 l =i cel[lalt de 4 l.
Observa\i desenele =i explica\i cum a procedat Me=teric[.
5l

5l
5l

5l 5l 4l

• Cum ar ttrebui
b i s[
[ procedeze
d ell ]]n cazull ]]n care ar avea lla di
dispozi\ie
i\i dou[ vase
cu capacit[\ile de 9 l =i respectiv 4 l? G[si\i mai multe posibilit[\i.

133
C`t de iste\i am devenit?

1 Descoper[ regulile =i
realizeaz[ desenele
care lipsesc ]n tabele.
? ?

2 Un h`rciog a rezervat pentru iarn[ 5 kg de boabe de gr`u,


transport`ndu-le c`te 100 g ]n s[cule\ii pe care ]i are ]n obraji.
+tiind c[ vizuina lui este situat[ la 100 m de sem[n[tur[, afl[
ce distan\[ a b[t[torit h`rciogul acumul`ndu-=i rezerva.
• C`\i h`rciogi ar aduce un prejudiciu de jum[tate de ton[
de gr`u, dac[ ar rezerva c`te 10 kg?
3 Familia Codreanu este format[ din 4 persoane: tata, mai ]n v`rst[ dec`t mama,
feciorul Doru =i mezina D[nu\a. Cine se ascunde dup[ fiecare cerc din schem[,
dac[ ]nseamn[ „mai mare dec`t”?

4 C`te cubule\e con\ine construc\ia?


• C`te cubule\e se v[d?
• C`te cubule\e nu se v[d?

5 Lucra\i ]n perechi!
a) Descoperi\i ]n construc\ia al[turat[ 30 de p[trate.
b) Reproduce\i construc\ia, folosind chibrituri sau
be\ i=oare, apoi ]nl[tura\i 9 chibrituri astfel ]nc`t s[
r[m`n[ un singur p[trat.

6 Lucra\i ]n echipe!
Decodifica\i urarea lui Bufi.

1. V š C š L › 1 000 3. { : ( S ™ | ) › 4
C œ 40 › V 3
S › din {
5
V š L › 100
S › | œ 10

2. ( E ™ N ) š A › 1 600
N : A › 10
E ™ N › 80

50 20 10 20 200 14 40 50 280 24 280 2 40 !

134
CUPRINS

1. Evocare prin exerci\ii =i probleme


Ini\iere ................................................................................................................. 4
Fixare ................................................................................................................ 5
Antrenare........................................................................................................... 6
Consolidare ....................................................................................................... 7
Dezvoltare ......................................................................................................... 8
Evaluare ............................................................................................................ 9
2. Numerele naturale p`n[ la un milion
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 1000 =i 10 000 ............... 10
Numerele naturale p`n[ la 100 000.................................................................... 12
Formarea, citirea =i scrierea numerelor cuprinse ]ntre 100 000 =i 1000 000 ....... 14
Compararea =i ordonarea numerelor p`n[ la 1000 000 ...................................... 16
}nmul\irea cu 10, 100, 1000 ............................................................................... 18
}mp[r\irea exact[ la 10, 100, 1000 ..................................................................... 20
Transform[ri ale unit[\ilor de m[sur[ ............................................................... 22
Cifre romane..................................................................................................... 24
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ..................................................... 25
3. Adunarea =i sc[derea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme cu dou[ sume sau dou[ diferen\e ...................................................... 28
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mici dec`t 10 000 .................................... 30
Adunarea =i sc[derea numerelor mai mari dec`t 10 000 .................................... 32
Probleme de sc[dere a dou[ sume (adunare a dou[ diferen\e).......................... 34
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ..................................................... 36
4. }nmul\irea =i ]mp[r\irea numerelor naturale, p`n[ la un milion
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma =i diferen\a lor .......................... 40
}nmul\irea numerelor ce se termin[ cu zerouri .................................................. 42
}mp[r\irea exact[ a numerelor ce se termin[ cu zerouri .................................... 44
}nmul\irea cu un num[r de o cifr[ ..................................................................... 46
Exerci\ii =i probleme ......................................................................................... 48
Probleme de aflare a dou[ numere dup[ suma sau diferen\a =i c`tul lor ........... 50
Probleme rezolvabile prin metoda figurativ[ ..................................................... 52
}mp[r\irea la un num[r de o cifr[ ...................................................................... 54
Cazuri speciale de ]mp[r\ire ............................................................................. 56
Rezolvare de exerci\ii =i probleme..................................................................... 58
}nmul\irea cu un num[r de dou[ cifre ................................................................ 60
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ..................................................... 62

135
5. Frac\ii
Formarea, scrierea =i citirea frac\iilor .............................................................. 66
Adunarea frac\iilor cu acela=i numitor.............................................................. 69
Sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor .............................................................. 70
Adunarea =i sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor ........................................... 71
Aflarea unei frac\ii dintr-un num[r ................................................................... 72
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare .................................................... 74
6. Elemente de geometrie =i m[sur[ri
Poligoane ........................................................................................................ 78
Perimetrul poligonului ...................................................................................... 80
Unit[\i de m[sur[ pentru lungime .................................................................... 81
Perimetrul p[tratului ........................................................................................ 84
Perimetrul dreptunghiului ................................................................................ 86
Rezolvare de exerci\ii =i probleme.................................................................... 88
Corpuri geometrice .......................................................................................... 90
Unit[\i de m[sur[ pentru mas[ ........................................................................ 92
Unit[\i de m[sur[ pentru capacitate ................................................................ 94
Unit[\i monetare .............................................................................................. 96
Unit[\i de m[sur[ pentru timp ......................................................................... 98
Cine seam[n[ culege. Recapitulare. Evaluare ...................................................101
7. Matematica ]n via\a noastr[. Roadele ]nv[\[rii
Matematica ]n basme ...................................................................................... 104
Matematica ]n natur[ ....................................................................................... 106
Matematica ]n construc\ii ................................................................................ 108
Matematica ]n agricultur[ ................................................................................ 110
Matematica ]n produc\ie .................................................................................. 112
Matematica ]n comer\ ...................................................................................... 114
Matematica ]n timpul liber ............................................................................... 116
*Matematica prin imagina\ie ............................................................................ 118
Concurs de proiecte......................................................................................... 120
Cum ]n\elegem numerele naturale?.................................................................. 122
Cum ne pricepem s[ folosim opera\ii aritmetice? ............................................ 123
Cum ne pricepem s[ rezolv[m probleme?........................................................ 125
Cum ne pricepem s[ cre[m probleme? ............................................................ 126
Cum ]n\elegem frac\iile? .................................................................................. 127
Cum ne pricepem s[ recunoa=tem =i s[ descriem forme geometrice? ............. 128
Cum ne pricepem s[ calcul[m perimetrul unui poligon? .................................. 129
C`t de iscusi\i suntem la m[sur[ri? ................................................................. 130
Cum ne pricepem s[ organiz[m datele? .......................................................... 132
Cum ne pricepem s[ investig[m situa\ii-problem[ din via\a cotidian[? ........... 133
C`t de iste\i am devenit? ................................................................................. 134

* Extindere

136