PROIECT DIDACTIC

Imaginea de sine și stima de sine

Unitatea de învățământ: Clasa:a VI- a

Data: Profesor:

Aria curriculară:Om și societate

Disciplina: Consiliere și orientare
Subiectul lecției: Imaginea de sine și stima de sine
Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi
Scopul lecției: Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere/intercunoaştere şi atitudinii pozitive faţă de sine
Valori și atitudini:
- respect și încredere în sine și în ceilalți,
- aprecierea unicității fiecăruia ca persoană unică și valoroasă

Obiectivele operaţionale:
La finele activităţii didactice elevii vor fi capabili:
O1 – să stabilească caracteristicile personale şi caracteristicile colegilor
O2 – să înţeleagă sensul conceptelor de: imaginea de sine, stima de sine
O3 – să evalueze atitudinea sa faţă de sine
O4 – să recunoască caracteristicile copilului cu o stimă de sine pozitivă/cu o stimă de sine scăzută
O5 – să identifice modalităţile de dezvoltare a imaginii de sine
O5 – să-şi dezvolte stima de sine.

Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: Conversaţia euristică, problematizarea, descoperirea, dezbaterea, brainstorming, testul, lectura,expunerea
Forme de organizare a activităţii: Activitatea frontală în alternanţă cu activitatea individuală şi în grup
Resurse materiale: calculator şi videoproiector, fişe, planşe, , coli şi instrumente de scris.
Bibliografie: Băban A. Consiliere educațională,Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere ,Cluj-Napoca,,Editura ASCR,2011
Cosmovici A., Iacob L., (coord.), Psihologie şcolară, Iaşi, Editura Polirom, 1998.
Preoteasa D. Formarea imaginii de sine şi rolul ei în viaţa cotidiană, pe: www.e-scoala.ro/psihologie
http://www.psihodiagnostic.ro - Portal despre psihologie
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr. Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice

1 2 3 4 5
1. Moment Asigurarea unui climat optim pentru Elevii se așează în bănci.
organizatoric 1” desfăşurarea activității.

2. Captarea atenţiei Se va realiza cu ajutorul unei Elevii ascultă cu atenţie. Lectura.

7” povești terapeutice pe care Expunerea
profesorul o relatează în fața elevilor
.(anexa 1). Profesorul întreabă elevii
care este morala poveștii. Apoi,
concluzionează: Trebuie să fii tu
însuți, să prețuiești propriile resurse,
să te accepți pe tine însuți/însăți așa
cum ești. Altfel spus, să schimbi ce
poți schimba și să accepți ce nu poți
schimba. Pentru a reuşi acest lucru
este imperios necesar să cunoaştem
un personaj important în viaţa
noastră : pe noi înşine.

3. Anunţarea Profesorul anunţă subiectul lecţiei şi Elevii ascultă cu atenţie. Expunerea

subiectului lecţiei obiectivele operaţionale.
 şi a obiectivelor
operaţionale 2
1 2 3 4 5
4. Dirijarea Prin conversaţie se va stabili ce Conversaţia
procesului de înseamnă imaginea de sine și stima
învățare și de sine. Profesorul întrebă elevii la Răspuns posibil:
dobândirea noilor ce se gândesc când aud aceste A te cunoaşte - a face lumină în viaţa
cunoștințe 30 sintagme? Pornind de la accepțiile ta sufletească, a deveni conştient de
date de elevi, profesorul definește : calităţi şi lipsuri, a şti ce şi cât să ceri
imaginea personală este propria de la tine.
noastră părere despre ce fel de
persoană suntem. Ne dăm seama că Prin conversaţie elevii deduc, dirijaţi de
imaginea de sine poate fi duşmanul profesor conceptul :stimă de sine.
sau prietenul nostru, depinde dacă se
hrăneşte din eşecurile din trecut
pentru a ne submina în
prezent.Imaginea de sine este modul
în care o persoană îşi percepe
propriile caracteristici fizice,
cognitive, emoţionale, sociale şi
spirituale.
In limbaj curent, imaginea de sine
este părerea pe care o avem despre
noi, despre cine suntem noi şi ce
putem face. În strânsă legătură cu
imaginea de sine este stima de
sine .Stima de sine reprezintă modul
în care ne evaluăm pe noi înșine, cât
de buni ne considerăm în raport cu
propriile expectanțe sau cu alții.
Profesorul explică elevilor că stima Test
de sine are trei niveluri, astfel există:
-stimă de sine scăzută (de exemplu,
nu voi fi în stare să iau examenul); Elevii primesc un material ce conţine
-stimă de sine pozitivă/medie (de Scala de măsurare a stimei de sine a lui
exemplu, pot să iau acest examen); M. Rosenberg. (Anexa 2)
- stimă de sine înaltă (de exemplu,
sunt convins că iau acest examen). Conversaţia
Profesorul precizează că stima de
sine nu trebuie confundată cu
sentimentul narcisist (sunt născut
pentru a fi lider, colegii mei au
multe de învățat de la mine etc.);
acest sentiment al autosuficienței se
conturează ca un aspect negativ al
personalității unui om, cu efecte
nocive asupra evoluției personale și
profesionale;
Profesorul aplică Scala Rosenberg Elevii îşi expun punctul de vedere.
(anexa 2) pentru autoevaluarea
stimei de sine și explică elevilor
modalitatea de calculare a scorului
pentru aflarea nivelului stimei de
sine. În urma finalizării testului ,
profesorul solicită elevilor să-şi
expună opinia despre rezultatele și
eficiența testului .
După interpretarea testului
Rosenberg Deducţia
se prezintă cele două profile ale
elevilor, cu stimă de sine negativă și
pozitivă. Elevii cu stimă de sine
pozitivă își asumă responsabilități,
se comportă independent, sunt Problematizarea ,lucrul
mândri de realizările lor, realizează Elevii lucrează în grup asupra cerinţelor în grup
fără probleme sarcini noi, își propuse.
exprimă atât emoțiile negative cât și Elevii comunică realizările lor, luând
emoțiile pozitive, oferă ajutor și atitudine şi faţă de răspunsurile
sprijin celorlalți elevi. Elevii cu colegilor. Expunerea
stimă negativă sunt nemulțumiți de
modul lor de a fi, evită să se implice
în sarcini noi, se simt neiubiți și fără Elevii receptează ideile expuse.
valoare, au toleranță scăzută la
frustrare și sunt ușor influențabili. Elevii citesc fișa.Lucrează.
Apoi, se vor discuta modalitățile Dezbaterea
de îmbunătățire a stimei de sine:
-să căutăm în noi calitățile, să aflăm
la ce suntem buni;
-să avem încredere în forțele proprii;
-să schimbăm ce putem schimba și
să acceptăm ce nu putem schimba.
Se vor realiza trei echipe de elevi.
Echipa nr. 1 va identifica enunțuri
care exprimă o stimă de sine
negativă, echipa nr. 2 va identifica
enunțuri care exprimă o stimă de
sine pozitivă (medie) și
echipa nr. 3 va selecta acele enunțuri
care exprimă o stimă de sine înaltă
(anexa 2). Profesorul Conversația
monitorizează permanent activitatea
fiecărei grupe, îndrumă pentru a se
asigura că s-au transmis corect
informaţiile.

După această activitate,profesorul

afişează posterul „Vom evita să
rostim”(Anexa 4):
- Arăţi îngrozitor!
- Iar ai dat-o în bară !
- Ti-am spus eu că se va întâmpla
aşa!
- Ştiam eu că nu eşti în stare să faci
asta !
- Pur si simplu nu o să reuşeşti !
- Eşti total inutil!
- Nu pot să mă bazez pe tine!
- Nu trebuie să faci greşeli!
 În vederea obținerii performanței se
solicită elevilor să completeze fișa
de lucru:Oglindă, oglinjoară. Anexa
5
5. Obținerea
performanței 5”
6. Asigurarea feed- Are loc pe parcursul conducerii La îndrumarea profesorului corectează Conversaţia
back-ului învăţării, întărirea făcîndu-se treptat eventualele greşeli. euristică
prin aprecieri verbale. Urmăresc
reacțiile nonverbale, îi intreb ce au
înțeles și ce nu ai înțeles.

7. Asigurarea Elevii vor primi o fișă (anexa 6) cu Elevul de servici împarte fișele de lucru. Fișă de lucru
8. retenției și a trei fețe: smiley face, neutral face, Activitate
transferului 5” saf face. Cu ajutorul acestora vor individuală
nota dacă le-a plăcut sau nu
activitatea, alegând una din cele trei
Conversația
fețe, și vor răspunde la întrebările de
pe fisă. 3 min.
Tema pentru acasă: Se propune
elevilor să se supună din când în
când unei analize asupra stimei lor
de sine, pentru ca fiecare elev să
dobândească mai mare încredere în
sine, să fie sigur pe sine, să-şi
formeze o imagine de sine adecvată,
să fie mulţumit de sine.
Dat fiind faptul că stima de sine nu
ne este dată pentru totdeauna, este
mai mult sau mai puţin stabilă, ea
are nevoie să fie stimulată mereu cu
“sentimentul de a fi apreciaţi” aşa
cum suntem şi cu “sentimentul că
suntem competenţi”.
Voi face aprecieri generale,
individuale pozitive sau negative,
atât pe parcursul lecției cât și la
sfârșitul acesteia.
 ANEXE

Anexa 1

Povestioară cu tîlc

- Maestre, de ce părem cu toţii la fel? De ce suntem îmbrăcaţi la fel? De ce nu avem

voie sa avem ceva diferit unul faţă de altul?” întreba discipolul pe Maestrul său.
- Pentru ca noi aici dorim să ne cunoaştem între noi de la suflet la suflet. Pentru că
adevăratul EU al fiecăruia este sufletul, atât şi nimic altceva. Fiind cu toţii la fel,
percepţia noastră despre ceilalţi nu este distorsionata de nici o forma exterioară. Şi aşa
avem şansa ca atunci când vorbim cuiva, să ne adresam cu adevărat acelui suflet cu
care dorim sa vorbim.
- Pai cum are putea să distorsioneze ceea ce eu cred despre un alt discipol dacă ar fi
îmbrăcat altfel?
- Uite, am să iţi dau un exemplu care sper să te facă să înţelegi mai bine ceea ce vreau
să iţi spun.
Mai întâi de toate trebuie să confecţionezi câteva perechi de ochelari cu lentilele
colorate, fiecare lentilă în altă culoare. Să nu ştergi lentilele, să nu le cureţi. Să le laşi
aşa cum ies din mâna ta.
Timp de 2 zile discipolul confecţiona cu migală 5 perechi de ochelari. Fiecare lentilă
era colorată în altă culoare şi avusese grija să nu le şteargă, aşa cum îi spuse Maestrul.
- Maestre, am adus ochelarii.
- Bun. Uite-te acum la această orhidee , ii spuse Maestrul arătându-i o frumoasă
orhidee albă.
- Uite-te atent la ea. Este albă şi frumoasă, aşa este?
- Da Maestre!
- Este cu adevărat o orhidee. Acum pune-ţi un ochelar.
Discipolul îl asculta, lua primul ochelar, l-a pus la ochi si dintr-o dată, orhideea cea
frumoasa deveni mai urata. Cu o lentilă roşie şi una verde şi cu petele de mâini pe
lentile, imaginea era departe de ceea ce văzuse fără ochelari.
- Ei, tocmai ţi-ai pus ochelarul care reprezintă îmbrăcămintea diferită a fiecărui
discipol. Asta dacă fiecare ar purta alt fel de haine. Mai pune un ochelar!
Discipolul asculta şi mai puse unul. De data aceasta orhideea era strâmbă şi parcă mai
mică. Iar culorile erau de-a dreptul ciudate. Urată chiar!
- Acum ţi-ai pus ochelarul care reprezintă corpul celuilalt discipol, gras sau slab. Mai
pune un ochelar!
- Acum ţi-ai pus ochelarul corespunzător meseriei. Daca e medic sau avocat, învăţător
sau pantofar, ai pune alt ochelar cu alte culori, dar tot ar trebui sa pui.
Au continuat aşa până ce a avut toţi cei 5 ochelari puşi pe nas.
Imaginea orhideei era acum atâta de diferită faţă de ce vedea fără toţi aceşti ochelari
încât dacă nu ar fi ştiut că se uită la o orhidee nu ar fi putut nici măcar să ghicească ce
ar putea fi.
- Iţi mulţumesc Maestre! Am înţeles. Dacă doresc să cunosc pe cineva cu adevărat
trebuie să îmi dau jos toţi aceşti ochelari! Să nu mă mai gândesc la celalalt că este gras
sau slab, că este doctor sau pantofar, că este de la oraş sau de la sat , tânăr sau bătrân,
cu facultate sau fără…. Numai aşa pot cunoaşte celalalt EU cu care stau de vorba!”
Anexa 2

SCALA DE MĂSURARE a stimei de sine a lui M. Rosenberg

1. Cred, simt ca sunt o persoana valoroasa, cel puţin ca alte persoane

● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
2. Cred, simt ca am un număr de însuşiri bune
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat
● total de acord

● de acord

● dezacord
 ● total dezacord
4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
5. Cred, simt ca nu am cu ce sa mă mândresc prea mult
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
6. Am o atitudine pozitiva faţă de mine însumi
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
7. Aş dori să pot avea mai mare respect fata de mine însumi
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord
9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi
● total de acord
 ● de acord

● dezacord

● total dezacord
10. Cu siguranţă, mă simt nefolositor
● total de acord

● de acord

● dezacord

● total dezacord

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte - stima de sine scăzută
17-33 puncte - stima de sine medie
34-40 puncte - stima de sine înaltă

Anexa 3
1. Sunt mulțumit de mine, de ceea ce fac
2. Știu că pot face acest lucru.
3. Îmi place de mine așa cum sunt.
4. Am foarte multe calități.
5. Sunt mândru de realizările mele.
6. Îi învinovățesc pe ceilalți pentru eșecurile
mele.
8.Nu sunt în stare de nimic.
9. Nimeni nu mă apreciază.
10. Sunt o persoană extraordinară.
11. Pot să îmi fac orice îmi propun.
12. Am gusturi perfecte.
13. Pot să vorbesc despre orice subiect.
14.Dacă cineva mă critică înseamnă că sunt
prost și ridicol.
15. Dacă prietenii/colegii mei nu mă plac,
nu am nicio valoare.
16. Sunt un om obișnuit.
17.Sunt la fel de bun ca oricine altcineva
18. Îmi cunosc calitățile dar și defectele
 Anexa 4

Vom evita să rostim

- Arăţi îngrozitor
- Iar ai dat-o în bară
- Ti-am spus eu că se va
întâmpla aşa
- Ştiam eu că nu eşti în stare
să faci asta
- Pur si simplu nu o să
reuşeşti
- Eşti total inutil
- Nu pot să mă bazez pe tine
- Nu trebuie să faci greşeli.
 Anexa 5
Oglindă, oglinjoară…

Cum te vezi?

_________________
_________________
________________

Cum te văd ceilalţi?

_______________________
_______________________
_______________________

Cum ai vrea să fii văzut?

__________
_____________
_________
_______________
__________
_______________