UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MASTERAT

MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

Disciplina

MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE RISC ȘI DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ

Tema:

PLAN DE INTERVENȚIE ÎNTR-O SITUAȚIE DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ

Lec.univ.dr. MĂLUREANU FLAVIA

Masterand: Tone(Vulpe) Mariana Daniela

Anul II - 2015
 PLAN DE INTERVENȚIE

ÎNTR-O SITUAȚIE DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ

Situațiile de criză educațională pot fi definite ca momente sau faze ale procesului
instructiv-educativ ce se manifestă prin conflicte acute , privațiuni, dificultăți, alte
fenomene negative ce pot fi urmate de progres sau regres.

Intervenția într-o situație de criză educațională , care este o atribuție a cadrului

didactic , ar trebui să fie astfel concepută încât să conducă la regres și chiar la aplanarea
totală a situațiilor de criză.

În cele ce urmeaza, voi ilustra o situație de criză întalnită în mod frecvent în cadrul
elevilor de la gimnaziu , aparent minoră , dar care , fără intervenția prompta a cadrelor
didactice specializate poate degenera în situații destul de grave cu urmări nedorite.

I. IDENTIFICAREA SITUATIEI DE CRIZA EDUCATIONALA

Clasa a VIII-a a Şcolii X, a fost iniţial formată din 15 elevi, iar la începutul anului
şcolar 2014 – 2015 în acest colectiv au fost transferaţi, de la alte şcoli, încă 14 elevi.
Atmosfera din clasă şi colaborarea dintre elevi şi profesori nu au pus probleme pe
perioada semestrului întâi. Cu toate acestea, în iarnă, s-a constatat dispariţia a diferite
sume de bani şi, în ciuda eforturilor dirigintelui de a identifica făptaşul şi de a-l pedepsi,
ele au continuat în mod sistematic şi din ce în ce mai des.

II. ETIOLOGIA SITUATIEI DE CRIZA EDUCATIONALA

Intervenţia la nivelul clasei a fost solicitată psihologului şcolar în momentul în

care, pe lângă aceste furturi, diriginta şi directorul şcolii au intrat într-un conflict cu
părinţii unuia dintre elevi, acuzat de câteva ori de dispariţia banilor şi căruia, la un
moment dat, i s-a înscenat o astfel de situaţie. Câţiva copii din clasă, probabil la îndemnul
dirigintei sau al vreunui părinte, au pus în geanta băiatului respectiv o bancnotă de 50 de
lei, însemnată cu cariocă roşie, după care, într-o pauză, au început să caute nişte bani
presupuşi a fi dispăruţi şi au găsit, evident, în geanta elevului respectiv, cei 50 de lei.
Acesta a fost momentul în care toată clasa a considerat că el este hoţul, în ciuda

2
încercărilor lui de a-i convinge că nu-i adevărat. Pe de altă parte, rezultatele şcolare ale
acestui elev au fost foarte bune pe perioada primului semestru, dar performanţele sale au
scăzut rapid şi dramatic în semestrul al doilea. La aceasta au contribuit şi o serie de
profesori ale căror evaluări nu au fost realizate tocmai corect; când au stat de vorbă cu
părinţii elevului, nu au putut justifica notele de 4 sau 5 pe care le trecuseră în catalog la
disciplinele respective la care copilul avusese întotdeauna rezultate foarte bune.

În aceeaşi clasă învăţa un alt elev (M.B.) care crease probleme încă de la începutul
semestrului întâi, când fusese înscris în colectivul respectiv. Având o situaţie familială
foarte proastă, cu părinţii divorţaţi şi încă doi fraţi mai mici pe care mama sa îi întreţinea
singură, acest elev dovedea o foarte bună inteligenţă şi perspicacitate, dar lipsea mult de
la şcoală, fugea să joace fotbal şi, din spusele copiilor, mai fura de la magazine. Elevul
respectiv a fost adus la psihologul şcolar în noiembrie şi s-a lucrat cu el foarte bine, a
colaborat şi a reuşit ca la sfârşitul anului şcolar să nu mai aibă absenţe şi nici o corijenţă.

Problemele clasei respective s-au accentuat atunci când, aşa cum am amintit mai
sus, părinţii lui A.V. (primul elev) au reclamat directorului şcolii atitudinea
discriminatoare a dirigintei şi faptul că rezultatele şcolare ale copilului lor au scăzut
datorită unei atitudini nepotrivite din partea acesteia. Pe de altă parte, ei susţineau că şi
starea psihică a copilului este una negativă, manifestând tendinţa spre izolare şi tristeţe.
Acesta a fost momentul în care s-a solicitat sprijinul psihologului, atât pentru consiliere
individuală cu elevul, cât şi pentru intervenţie la nivelul clasei.

III. LUAREA DECIZIEI

În urma unor întâlniri la cabinetul de consiliere, dispoziţia lui A.V. s-a îmbunătăţit
dar, în ciuda eforturilor lui, situaţia la învăţătură şi statutul lui negativ în colectiv încă se
menţineau. În ideea de a optimiza relaţiile din interiorul colectivului respectiv, s-a lucrat
cu toţi elevii o dată pe săptămână, în ora de dirigenţie.

Strategia de acţiune

a) Obiective:

 Eliminarea atitudinilor discriminatorii la nivelul clasei şi al corpului profesoral,

 Îmbunătăţirea comunicării în cadrul colectivului prin eliminarea blocajelor
atitudinale,
 Facilitarea autocunoaşterii şi a cunoaşterii interrelaţionale prin jocuri de
dinamică de grup,
3
 b) Modalitatea de lucru:

 Acţiunea de îmbunătăţire a climatului şcolar va fi organizată pe două paliere:

într-o primă fază, se va iniţia schimbarea individuală (în cazul celor 2 copii) în cadrul
orelor de consiliere şcolară cu ajutorul psihologului şcolar. Scopul acestor şedinţe va fi de
a identifica resursele personale şi de a facilita o construcţie suportivă, benefică schimbării
de imagine la nivelul clasei.
 Paralel cu această acţiune, se vor organiza consilieri colective în cadrul orelor de
dirigenţie. Scopul acestor acţiuni va fi acela de a promova atitudini non-discriminatorii şi,
de a întări structura relaţională a colectivului. Opţional, se pot organiza de către
psihologul şcolar acţiuni la nivelul colectivului profesoral cu scopul promovării unor
tehnici de lucru care să faciliteze o mai bună empatizare, comunicare cu elevii. Eventual,
se poate insista pe diferenţele psihoindividuale date de particularităţile de vârstă în ideea
de a înţelege mai bine conceptul de „diversitate”.

IV. PLANUL DE INTERVENȚIE

PASUL 1
DEFINIREA OBIECTIVE INSTRUMENTE EVALUARE
PROBLEMEI URMĂRITE UTILIZATE

- respingerea de -exprimarea sinceră, -desenul clasei - participarea activă,

către colegi (refuzul deschisă a opţiunilor (sociograma şi -conştientizarea
acestora de a-i personale, sociomatricea clasei), problemei.
coopta în diferite -chestionarul practic:
acţiuni) -vizualizarea obstacolelor „Cum cred că sunt şi cum
- şicane în pauză, şi recunoaşterea lor. mă văd ceilalţi ?”
discomfort, atitudini -chestionarul practic:
recalcitrante, reacţii „Cum mi-ar plăcea să fiu?”
verbale dure.
Constatări: această etapă se poate realiza în 3-4 şedinţe de câte 45-50 de minute, într-o
atmosferă de respect pentru elevi, de empatie şi deschidere. Desenul clasei (sociograma)
permite stabilirea poziţiei fiecărui elev în colectiv iar chestionarele permit
autocunoaşterea.

4
PASUL 2 LĂRGIREA PERSPECTIVEI
PAŞI ÎN OBIECTIVE INSTRUMENTE EVALUARE
CONSILIERE URMĂRITE UTILIZATE

- concepţii care -concepţie realistă despre -roata vieţii, -detensionarea

acţionează ca o sine şi despre colegi, atmosferei,
frână – eliminarea -fişă aplicativă: „Căutând
lor, -identificarea ţelurilor asemănări şi descoperind -conştientizarea
- depistarea şi proprii, diversităţi”, calităţilor şi
precizarea eliminarea
propriilor ţeluri, -evalurea aşteptărilor. -fişă aplicativă: „Nu râde comportamentelor
aspiraţii, de mine!”
- implicarea care îi fac nedoriţi,
colectivului în -jocul de grup: „Orbul” -gânduri pozitive
orientarea carierei.
privind
managementul
timpului liber.

Constatări: cel puţin două şedinţe se vor desfăşura în clasă, cu scopul de a întări
structura colectivului prin autocunoaştere.

PASUL 3 FORMULAREA SCOPURILOR GENERALE ŞI INTERMEDIARE

PAŞI ÎN OBIECTIVE INSTRUMENTE EVALUARE

CONSILIERE URMĂRITE UTILIZATE

- obiectivul - dobândirea abilităţii de - jocul de rol: „Roata mea - relaţionarea mai

intermediar este un organizare şi planificare a unică” bună cu colegii,
nou ritm al timpului, - jocul de rol: „Străinii”
activităţii, - consolidarea atitudinii - jocul de rol: „Piesele de - responsabilizare,
- eliminarea pozitive faţă de scopurile domino”
gândurilor negative propuse. - întocmirea unei liste de - încredere.
şi înlocuirea lor cu - găsirea de soluţii „sfaturi” pentru profesori,
gânduri pozitive. alternative. utilă pentru îmbunătăţirea
calităţii activităţii lor.

Constatări: cu ocazia celor 5 şedinţe, se constată o mai bună relaţionare şi o integrare în

grup mai eficientă a celor 2 copii.

5
PASUL 4 ELABORAREA UNUI PLAN DE ACŢIUNE ŞI EVALUAREA LUI
PAŞI ÎN OBIECTIVE INSTRUMENTE EVALUARE
CONSILIERE URMĂRITE UTILIZATE

- identificarea unui - organizarea timpului - plan de acţiune, - capacitate de

plan de acţiune în personal, - fişe de evaluare. autoorganizare,
viitor - discutarea activităţii .
- evaluarea proprie

V. APLICAREA MĂSURILOR

În ideea de a surprinde corect raporturile dintre elevii clasei respective, s-a aplicat,
pentru început, o sociogramă (li s-a solicitat să numească 3 colegi cu care le-ar plăcea şi
alţi trei cu care nu le-ar plăcea să stea în bancă). În urma analizei rezultatelor acesteia, s-a
constatat că cei doi elevi de care am amintit mai sus (A.V. şi M.B.) au fost respinşi
aproape în unanimitate de colegii lor. A.V. nu a primit nici o alegere, dar a fost
nominalizat ca respins de 5 ori, în timp ce M.B. a primit o alegere şi a fost respins de 4
ori. Este evident că cei doi elevi sunt marginalizaţi, ceea ce se şi aştepta ca rezultat. În
acelaşi timp, a mai existat un elev care nu a întrunit nici a alegere, dar care s-a transferat
la altă şcoală la scurt timp după aplicarea sociogramei.
În încercarea de a schimba atitudinea colegilor faţă de cei doi elevi s-a realizat un
plan de activităţi care s-a desfăşurat pe perioada a două luni, în fiecare joi, în cadrul orei
de dirigenţie. În acelaşi timp, am discutat situaţia cu diriginta, care manifesta o atitudine
de dezinteres şi care şi-a dat acordul pentru aceste intervenţii. Totodată, s-a purtat o
discuţie şi cu alte două profesoare care favorizau în mod intenţionat un grup de elevi,
adică tocmai pe cei care învăţau mai bine, şi au marginalizat pe cei doi elevi de care am
amintit, stigmatizîndu-i încă o dată în faţa colegilor lor şi întărind reacţia de respingere a
clasei. Acestor două cadre didactice li s-a adresat rugămintea de a renunţa la aceste
atitudini şi de a sprijini efortul psihologului de a rezolva problema celor doi elevi.
După realizarea sociogramei, s-a continuat cu o serie de activităţi. La prima
activitate, având în vedere caracterul eterogen al clasei (urmare a transferurilor din
toamnă şi a atitudinii neimplicate a dirigintei), fiecare elev a trebuit să se prezinte din nou
în faţa celorlalţi, să spună ce-i place să facă şi ce nu şi, la sfârşit, colegii lui să-i pună
diferite întrebări. Din lipsă de timp, au fost aleşi tocmai cei doi elevi (A.V. şi M.B.), dar
şi cei care nu aveau un număr mare de alegeri simpatice.

6
 V. CONTROLUL

Deoarece se constataseră şi probleme de disciplină şi în ideea de a oferi clasei un

scop comun, copiii au mai stabilit şi 10 reguli pentru eficientizarea comunicării cu
cadrelele didactice.Ulterior, într-o altă oră, copiii, împărţiţi în grupuri de câte 5 sau 6, le-
au scris pe coli mari de duplex şi le-au expus pe pereţii clasei. Grupele au fost formate
astfel încât cei doi elevi marginalizaţi au lucrat împreună cu cei favorizaţi. Au fost
coordonaţi de psihologul şcolar şi le-au fost distribuite sarcinile foarte precis, în funcţie
de ce ştia fiecare să facă mai bine. În întâlnirile care au urmat, s-a discutat împreună cu
psihologul şcolar, la începutul fiecărei ore, ce au respectat din regulile respective şi ce nu,
ce ar trebui să mai facă pentru a deveni o clasă model. Au fost interzise reclamaţiile şi a
fost schimbat şeful clasei, care avea deja obiceiul de a numi pe toţi cei care greşiseră pe
parcursul săptămânii ce tocmai trecuse.
Odată cu încălzirea vremii, întâlnirile s-au ţinut în aer liber ceea ce a făcut posibilă
desfăşurarea a diferite jocuri. De exemplu, au fost identificate domeniile de interes ale
fiecărui elev, au fost inventariate şi ulterior s-a organizat un concurs între diferite echipe
pe o perioada de 3 săptămâni. Elevii erau grupaţi câte 3 şi aveau de îndeplinit câte o
sarcină (să adune informaţii despre dinozauri, să realizeze un panou de colaje cu cei mai
renumiţi fotbalişti ai momentului, să pregătească un concurs de dans, să pregătească un
concurs de biciclete, să prezinte câteva dintre cele mai neobişnuite animale de pe Terra,
să compună şi să joace o piesă de teatru). Grupurile de elevi au fost formate tot pe baza
primei sociograme astfel încât cei cu un statut echilibrat în clasă (şi respingeri, şi alegeri)
au lucrat în acelaşi grup cu cei respinşi

VI. EVALUAREA
Fiecare din aceste activităţi a fost coordonată de psihologul şcolar şi câţiva părinţi,
dar nu a fost suficient timp pentru a le pune pe toate în practică. În penultima săptămână
de şcoală a mai fost aplicat o dată testul sociometric şi s-a constatat că M.B. a întrunit 3
alegeri, faţă de 1 iniţial, iar A.V. două. Se poate spune că statutul celor doi elevi ar fi
putut atinge şi un nivel mai bun, dar aceasta nu a fost posibil din lipsă de timp.

VII. CONCLUZII:

Agresivitatea infantila se dezvolta în școală, în general, în raport cu

contraacțiunea pedagogică și cu tactul pedagogic,cu intervenția la timp a psihologului
școlar. Apariția și dezvoltarea unor comportamente agresive fiind într-o dependență
totală de nonintervențiile sau de intervențiile manageriale eronate. Cu tact, rabdare și
dragoste, promovând modelele pozitive și dezvoltând părțile bune din
personalitățiile”agresorilor”, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale
experimentate deja.
7
 Exerciţiile utilizate:
1. Chestionarul practic: „Cum cred că sunt şi cum mă văd ceilalţi?”
Sarcini de lucru:
 Cum te simţi acum la începutul orei? Scrie cuvântul care identifică
cel mai bine starea ta.
 Se alege un elev din clasă. Colegi trebuie să spună despre el:
- Dacă ar fi o floare, ce floare ar fi?
- Dacă ar fi o pasăre, ce pasăre ar fi?
- Dacă ar fi o apă, ce apă ar fi?
- Dacă ar fi un animal, ce animal ar fi?
 Răspunde sincer la următoarele întrebări:
- Consideri că în general colegii au o impresie bună despre tine?
- Sunt colegi care te cunosc foarte bine şi te văd aşa cum eşti?
- Ce spun colegii despre tine cu adevărat?
- Ai vrea să schimbi părerea pe care o are despre tine un anumit coleg? Cum
anume?

2. Chestionarul practic: „Cum mi-ar plăcea să fiu?”

Sarcini de lucru:
 Răspunde sincer la următoarele întrebări:
- Eşti mulţumit de felul tău de a fi? De ce?
- Eşti mulţumit de felul în care te comporţi? De ce?
- Eşti mulţumit de înfăţişarea ta, de felul cum arăţi? De ce?
- Ai încredere în tine? De ce?
 Exerciţiu-joc: „Să ne imaginăm că la noi în clasă a apărut zâna cea bună care vrea
să vă ajute şi să vă poată îndeplini 3 dorinţe: prima dorinţă – dacă ar fi să-i ceri zânei să
te înzestreze cu 3 calităţi, pe care nu le ai, ce i-ai cere? A doua dorinţă – dacă ar fi să-i
ceri zânei să te ajute să te schimbi în bine, ce defecte i-ai cere ca printr-o vrajă să le facă
să dispară? A treia dorinţă – pentru a treia dorinţă cere-i zânei ce vrei tu.
 Exerciţiu-joc: „Scrie în fiecare balon o dorinţă care speri să se îndeplinească în
viitor!”. După ce fiecare copil a desenat în interiorul fiecărui balon (numărul total este 5),
se adresează următoarele întrebări.
- De cine depinde împlinirea fiecărei dorinţe în parte?
- Ce crezi că trebuie să faci pentru ca dorinţele să devină realitate?
- Numerotează baloanele în ordinea importanţei dorinţelor!
- Discută împreună cu colegii de echipă despre dorinţele voastre!
- Sunt diferite sau se aseamănă între ele?
- Sunt uşor sau greu de realizat?
3. Fişă aplicativă: „Căutând asemănări şi descoperind diversităţi”
Obiective:
 A face cunoştinţă cu participanţii descoperind diversitatea în interiorul grupului,
 A dezvolta deprinderi de comunicare şi o atmosferă pozitivă în grup.

8
Timp de lucru:
 20 minute
Desfăşurare:
 Se distribuie fiecărui elev câte o fişă de lucru şi se completează. Fiecare trebuie să
încerce să găsească pe altcineva care are aceleaşi răspunsuri la toate întrebările. Dacă nu
pot găsi pe nimeni, li se sugerează să găsească pe cineva cu care au în comun 4
caracteristici. Fişa de lucru se referă la: locul naşterii, muzica preferată, religie, hobby-ul
preferat, limba străină pe care o ştie cel mai bine, etc.

4. Fişa aplicativă: „ Nu râde de mine!”

Obiective:
 A reflecta asupra sentimentului trăit atunci când cineva râde de tine,
 A dezvolta empatia pentu persoanele care pot fi în această situaţie,
 A ajuta participanţii să găsească strategii de a face faţă acţiunilor de oprimare şi de
identificare a persoanelor care îi pot ajuta şi oferi sprijin.
Timp de lucru.
 1 oră
Desfăşurare.
 Li se spune elevilor că o persoană care râde le poate arăta altora cât de fericit este
şi, tot râzând, îi poate face pe cei din jur să se simtă incomod. Au ca sarcină să explice
care este diferenţa dintre a râde cu cineva şi a râde de cineva. Apoi, li se cere să lucreze
în pereche cu cineva la alegerea lor, cu o persoană cu care se simt bine. Li se distribuie
căte o fişă practică pe care urmează să o completeze. Se precizează că acel „cineva” care
râde de alţii poate fi: un grup de colegi de la şcoală, o gaşcă de prieteni, o rudă sau o
cunoştinţă. Sunt încurajaţi să-şi împărtăşească experienţa şi să noteze pe fişe sentimentele
lor. Li se cere, ulterior să explice cum ar proceda dacă situaţia s-ar repeta. Fişa va conţine
următoarele întrebări: Cum te simţi când cineva râde de tine? Dacă cineva ar râde de
mine, eu aş... Dacă cineva ar râde de o altă persoană, eu aş...

5. Jocul de grup: „Orbul”

Obiective:
 A dezvolta responsabilitatea faţă de alţi membrii ai grupului şi încrederea
reciprocă,
 A stimula creativitatea şi libertatea mişcării.
Timp de lucru:
 15-20 minute
Desfăşurare:
 Elevii sut împărţiţi în perechi şi sunt rugaţi, apoi, să decidă cine dintre ei va fi „A”
şi cine va fi „B”. Persoanele „A” sunt rugate să închidă ochii, iar persoanele „B” să le
conducă foarte atent în sală, ţinându-le de mână, de umăr sau găsind o altă modalitate
comodă şi care nu deranjează persoana „A”. Partenerii nu au voie să comunice prin
cuvinte sau sunete. Jocul va alterna prin schimbarea rolurilor.

9
BIBLIOGRAFIE;

ROMITA B. IUCU-“MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI”, 2006-Aplicatii pentru gestionarea

situatiilor de criza educationala, Editura POLIROM, Iasi

10