Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce ştiu –

pentru a afla ce ştiu. Spunând vor învăţa. Spunând, vor interpreta lumea
aşa cum o văd ei, pentru noi, ceilalţi.”
Judith Renyi
 Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu
pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor
metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii
instrucţionale, în suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare,
reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al
elevului.
Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spunea Jean Piaget, este de a
asigura o metodologie diversificată, bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de
muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă
interdependentă.
Intr-o abordare modernă, profesorul/ învăţătorul se preocupă de crearea de ocazii de
învăţare pentru elevii săi. In acest context, metodele pe care le va folosi sunt mijloacele
prin care sunt configurate activităţile de învăţare ale elevilor. În absenţa unui inventar
metodologic interiorizat (adică bine învăţat, mobil, în situaţie de a fi aplicat şi transferat
în situaţii noi), activităţile elevilor nu pot fi anticipate interactiv, şi, cu atât mai puţin
declanşate pe parcursul orelor.
Căutând să răspund necesităţilor unui învăţământ modern am încercat să diversific
instrumentarul de metode pe care le-am aplicat la clasă, alegând metodele adecvate
vârstei şi particularităţilor copiilor.
 1

DESCRIE!
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din
mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
■ Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una dintre feţele cubului
◦Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
◦Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
◦Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune?
◦Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
◦Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
◦Argumentează: pro sau contra şi enumără o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale.
Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
 Descrie ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Uneşte copacul cu frunza lui:
Completează spaţiile punctate: Completează, în dreptunghiuri, părţile
Pădurile sunt suprafeţe mari de pământ acoperite
componente ale unui copac.
cu ......................... . În pădurile din ţara noastră
cresc ..................., ....................., ...........................
care nu-şi pierd frunzele iarna
şi ........................, ........................., ......................, .....
................., ...................... care îşi pierd frunzele iarna
Întâlnim păduri în zonele de ................. şi în zonele
de .................... .
Munţii sunt acoperiţi cu păduri
de: ....................., ......................, ........................, .........
............, ........................ .
La câmpie cresc păduri
de: ...................., ....................., ...................., ...............
..... .

Compară
APLICĂ ARGUMENTEAZĂ
Compară un brad cu un stejar.

Realizează un afiş cu titlul: De ce avem nevoie de

„Pădurea, aurul verde al păduri?
planetei”
………………………………………………………… ………………………………………………

………………………………………………………… ………………………………………………
……………………………………… ………………………………………………
…………………………………………………………
………………………………………………
………………………………………
………………………………………………
…………………………………………………………
………………………………………………
………………………………………
 Descrie Compară ANALIZEAZĂ

Compară un pom abia plantat cu unul matur. Completează, în dreptunghiuri, părţile

Completează spaţiile punctate: componente ale unui pom fructifer.

În livezile din ţara noastră cresc diferiţi

………………………………………

Aceştia sunt:

………………………………………………
………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
De la aceştia se folosesc …………………… ……………………………………………………
şi lemnul. ……………………………………………………

METODA CUBULUI

ASOCIAZĂ APLICĂ ARGUMENTEAZĂ

Uneşte pomul fructifer cu fructele corespunzătore. POMIŞORII
de Nicolae Nasta
Măr prune În grădină printre flori
Am sădit doi pomişori Enumeraţi motivele care vă îndeamnă să
Păr mere consumaţi fructe:
Pomişorii-acum, vezi bine,
Prun pere Sunt mai mici şi decât mine.
Dar în fiecare zi
Nuc cireşe Eu cu drag i-oi îngriji.
Altfel cum ai vrea să crească ………………………………………………
Cais nuci Şi la vară să-nflorească?
………………………………………………
Piersic gutui La ce te îndeamnă aceste versuri?
…………………………………………………………
Cireş vişine Ce se foloseşte de la pomii fructiferi? ………………………………………………
…………………………………………………………
Vişin caise Ce se face din fructe?
……………………………………………………………
Gutui piersici ………………………………………………………
 Descrie Compară ANALIZEAZĂ
Recunoaşte şi descrie legumele din Compară roşia cu vânăta Completează părţile componente ale
imagini: fiecărei legume ilustrate
……………… ………………
……………… ………………
……………… ………………
……………… ………………
……………… ………………
……………… ………………
……………………………………………………
……………… ……………… ……………………………………………………
……………… ………………
……………… ……………… ……………………………………………………
……………… ……………… ……………………………………………………
……………… ………………
……………… ………………

METODA CUBULUI – „În grădina cu legume”

ASOCIAZĂ APLICĂ ARGUMENTEAZĂ
Asociază legumele următoare cu partea Imaginează-ţi că fiecare legumă este un Ce motive te îndeamnă să consumi
care se consumă: personaj de poveste. Desenează astfel legume?
leguma preferată.
………………………………………………
Morcov
Salată Fruct
………………………………………………

Ardei ………………………………………………
Ridiche
Varză Rădăcină ………………………………………………

Castravete ………………………………………………
Spanac
Vânătă Frunză ………………………………………………

Pătrujel
Metodele de învăţare activă pot fi
instrumente importante pe care
cadrele didactice le pot utiliza pentru
activităţi interesante, desene care
ajută copiii să realizeze judecăţi de
substanţă şi fundamentale, să
sprijine copiii în înţelegerea
conţinuturilor pe care să fie capabili
să le aplice în viaţa reală.