MANAGEMENTUL

CLASEI DE ELEVI

(modul optional)
Motto

DESPRE PROFESOR, CLASA SI...CREAREA UNEI “CULTURI COMUNE”

1
 In loc de introducere!....

FABULA*

Intr-o zi, animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne.
Au organizat deci alegeri si un urs, un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai
Comisiei de invatamant. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul consta in alergare,
catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant, s-a hotarat ca toate aceste
discipline vor fi obligatorii.
Rata ii intrecea pe toti la inot, chiar si pe profesor, dar era mediocra la zbor si extrem de
slaba la alergare. Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte: trebuia
sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate. Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele
palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie.
Veverita, care se catara mai bine decat oricine, avea intotdeauna nota cea mai buna la
escaladare, 18/20. Zborul, dimpotriva, ii displacea profund, caci profesorul ii cerea sa sara
din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor. S-a obosit atat de
mult incat, dupa o vreme, n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare.
Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit. Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa
se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda. S-a hotarat prin
urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie.
Iepurele era in primul rand campion la alergare, dar orele suplimentare pe care a fost
obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa.
La sfarsitul anului, un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere, sa alerge
si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost desemnat sa
rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor.
Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala.
N-a avut deci alta posibilitate decat sa..................................................
VA CONTINUA!

*Andre de Peretti-Educatia in schimbare

2
 Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului

PROFESOR-CLASA.
Ne vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice, vom descoperi ce mai este
nou “sub soarele stiintelor educatiei”, vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare,
diagnoza si interventie in situatii de criza, vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare
a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri.
La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi
necesara “CULTURA COMUNA” profesor-clasa.

Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese:
1. FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul.
2. Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase
3. Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)
4. Portretul narativ al unei clase.
5. Rezultatele autoevaluarii “3x7”

Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de
evaluatori si a colegilor.

3
CUPRINS:

CAP I.PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE

1 ora direct
TEME
1. Rolurile manageriale ale profesorului
2. Competentele manageriale ale profesorului
3. Comportamente manageriale ale profesorului
4. Autoritate formala si autoritate personala

CAP.II. CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

1 ora direct
TEME
1. Scopurile specifice
2. Compozitia grupurilor educationale
3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
4. Organizarea grupurilor
5. Conducerea grupurilor educationale

CAP III. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI

2 ore direct+1 ora online
TEME
1. Principalele categorii de interactiuni
2. Relatiile dintre elevi.
Tipuri de relatii
Coeziunea clasei
3. Relatiile profesor-elevi
Caracteristici generale
Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului

CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI

1 ora direct
TEME
1. Statusul real si statusul perceput
2. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
3. Liderii clasei de elevi:
· Afirmarea liderilor
· Functiile si calitatile liderilor
· Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
4. Elevii “slabi” si inadaptatii clasei; abandonul scolar

4
CAP.V. DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI
1 ora direct+1 ora online
TEME
1. Semnificatia “dinamicii grupului”
2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:
a. Structura grupului mic
b. Functiile grupului mic
c. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;
procesul de influenta.

CAP.VI. CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

1 ora direct+2 ore online
TEME
1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3. Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor:
Observatia sistematica; Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului

CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

1 ora direct+2 ore online
TEME

1. Identificarea situatiilor de criza educationala

2. Tipuri de criza educationala
3. Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII. ANEXE

5
Cap. I. PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
“Ce se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti, nu de ceea
ce spuneti”

Teme:
I.1. Rolurile manageriale ale profesorului
I.2. Competentele manageriale ale profesorului
I.3. Comportamente manageriale ale profesorului
I.4. Autoritate formala si autoritate personala

I.1.Rolurile manageriale ale profesorului

Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul

adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat, dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv, stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei... asa
defineste W. Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului?

 Planificarea: Profesorul planifică întreaga activitate de formare si educare a elevilor

 Organizarea: Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de catre
profesor,bineinteles, cu consultarea membrilor grupului
 Comunicarea : Este esentiala ! Calitatea comunicării influentează climatul
din interiorul grupului, care, la rândul lui, influentează procesul învătării
 Conducerea : profesorul conduce activitatea de formare si
educare a elevilor.
 Coordonarea : Coordonarea activitătii clasei, repartizarea sarcinilor de lucru,
folosirea eficienta a timpului
 Indrumarea : Indrumarea elevilor în procesul învătării

6
  Motivarea: Crearea motivarii pentru invatare
 Consilierea : O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie
 Controlul : Profesorul controlează dacă si cum se îndeplinesc sarcinile didactice

 Evaluarea : Obtinerea de informatii clare, pe baze stiintifice, care să stea la baza

deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi.

REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice?
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra?

I.2.Competentele manageriale ale profesorului:

 Competente de comunicare
 Competente psihosociale
 Competente de conducere si coordonare
 Competente de evaluare
 Competente de gestionare a resurselor
 Competente de utilizare a tehnologiilor
 Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere!

Competente de comunicare se exprima prin:

 capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si

individuslitatilor care o compun.
 capacitatea de a adapta căile si mijloacele de comunicare la situatii
variate.
 capacitatea de a solutiona situatii conflictuale în urma investigării, prin
mediere si negociere în vederea asigurării unui climat de încredere si
responsabilitate .

Competentele psihosociale se demonstreaza prin:

 valorizarea particularitătilor individuale si de grup ale elevilor în scopul

7
 realizării unor relatii deschise, nestresante în cadrul organizatiei.
 adaptarea unui comportament adecvat în raporturile cu elevii ca să-i
motiveze să actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei.

Competente de conducere si coordonare implica:

 proiectarea activitătilor pe termen scurt, mediu si lung pentru
asigurarea coerentei activitătilor clasei.
 organizarea tuturor activitătilor desfăsurate cu elevii în vederea
realizării obiectivelor clasei.
 coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate.
 gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii pentru
obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica:

 stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare
 utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice
educatiei;
 valorificarea rezultatelor evaluării

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin:

 identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii
 utilizarea eficienta a resurselor
 valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si...

 sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului
managerial.
 valorificarea informatiilor din baza de date în vederea luării deciziilor în
concordantă cu realitătile specifice mediului educational.
 utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activitătii si
asigurarea calitătii acesteia.
Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin:

 evaluarea obiectivă a calitătii propriei activităti.

 selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea în carieră.
 concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei.

8
EXERCITIU

Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale.

Cum coreleaza ele? Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele,
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile.
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor?
Realizeaza o lista alor!

I.3.Comportamentele manageriale ale profesorului :

 Ia decizii vizand finalitatea

 Deleaga responsabilitati
 Are incredere in elevi
 Apreciaza elevii in functie de rezultate
 Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor
 Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele
 Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU*
Iata o lista cu „ce nu trebuie facut” realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana.
La intrebarea „ce comportament al profesorului va displace cel mai mult” s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri:
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm, minimalizare, ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor.
Sa completam acesta lista impreuna!

9
 ...............................................................................
................................................................................
*Geoff Petty-op.cit
.

I.4. AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA

Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate. Aceasta autoritate este o
autoritate formala.
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala.
„Profesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala, care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata, va castiga respectul elevilor sai”.

Iata un inventar* de atitudini / comportamente care va pot ajuta in a va construi/ameliora

autoritatea personala, acceptarea si respectul elevilor:
 Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute.
 Folositi prenumele elevilor.
 Aratati respect si politete fata de elevi spunand „te rog” si „multumesc”.
 Nu fiti sarcastic sau condescendent
 Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate, cu
o buna incadrare in timp.
 Aveti rabdare.
 Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia, cind se poate.
 Aratati interes fata de atitudinile, sentimentele si nevoile elevilor
 Aratati interes fata de elvi ca indivizi, adresandu-va direct si recunoscand
individualitatea fiecaruia.
 Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal, cu umor, cind este
posibil. Umorul relaxat transmite incredere.
*Geoff.Petty-op.cit.
REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinile/comportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine. De ce?

10
 AUTOEVALUARE „3X7”
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.II. CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE

“Sa invatam sa traim unii impreuna cu altii, nu unii langa altii”
TEME
II.1. Scopurile specifice
II. 2. Compozitia grupurilor educationale
II. 3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II. 4. Organizarea grupurilor
II. 5. Conducerea grupurilor educationale

II.1. SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE

Ce sunt grupurile sociale?

Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani între care există diferite tipuri de
interacţiuni şi relaţii comune determinate. Există mai multe tipuri de grupuri sociale: grupuri
de muncă, grupuri ludice etc.
Clasa de elevi este un grup educaţional
Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop, compozitie,
sarcini, activitati, organizare, norme, activtati, etc.)

Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale,
în primul rând prin orientarea lor explicită în direcţia realizării unor finalităţi formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri :
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale

REFLECTIE
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului.

11
 Este foarte importanta concordanţa existentă între scopurile prescrise şi cele individuale,
măsura în care primele permit fiecărui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmăreşte prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor în a participa
la activităţile comune ale grupului

EXERCITIU
Ca diriginte si/sau profesor interrelationati cu clase/grupuri diferite de elevi.
Identificati 2-3 scopuri generate de clasele/grupurile insele, analizati-le si comparati-
le.

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor?

 acceptarea de către toţi elevii a activităţii de învăţare ca
scop prioritar al grupului;
 claritatea scopurilor învăţării pentru fiecare dintre elevi;
 existenţa unor “perspective” pe termen scurt si mediu;

II.2. Compozitia grupurilor educationale

Grupul de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor
prin:
 vârstă
 interese
 nevoi
 aspiraţii
 nivel de pregătire

EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei. Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor.
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES?

II.3. SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

 Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ:

12
 activităţi curriculare
activităţi extracurriculare,
activitati extrascolare
 Sarcinile au un caracter planificat si gradual
 Sarcinile trebuie sa genereze/stimuleze invatare, motivare, interes, implicare

EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual.
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare?
(Argumentati/contraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene?
(Argumentati/contraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT

II. 4. ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL

Organizarea circulara, pe clase, este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational. Profesorul, liderul formal, ocupa o poziţie centrală, în jurul căreia
“gravitează” toţi ceilalţi membrii ai clasei

Alte tipuri de organizare a grupului educational ?

In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri.

REFLECTIE

Sa identificam impreuna criteriile, specificitatea, avantajele si dezavantajele activitatii pe

subgrupe de lucru.
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice, a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poate/nu poate stimula invatarea?

13
II. 5. CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE

Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul.
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activităţi de învăţare, acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante.
Cum se realizeaza:
 îi obişnuiesc cu ideea că vor avea permanent de realizat în
clasă diverse sarcini de lucru, pe care cel mai bine ar fi să le
desfăşoare singuri, cu un minimum de îndrumare din partea
profesorului;
 anunţă din timp sarcinile pe care urmează să le realizeze şi îi
obişnuiesc să le planifice dinainte; îi încurajează pe elevi
să-şi stabilească singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini;
 creează pentru elevi oportunităţi de a alege modul în care
vor lucra pentru îndeplinirea sarcinilor primite şi îi
obişnuiesc astfel să îşi stabilească singuri care le sunt

REFLECTIE

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor; asadar profesorul are controlul. Accentul
cade pe „produs”, adica pe tema elevului.
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor.
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa? Argumentati!

AUTOEVALUARE „3X7”

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.

1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

14
CAP III. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Va invit sa va reamintiti o carte minunata...”Cismigiu & comp.” De Grigore Bajenaru.
Nu-i asa ca deja zambiti?

TEME
III.1. Principalele categorii de interactiuni
III.2. Relatiile dintre elevi:
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III.3. Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi:
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului

III.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA

Clasa este un grup formal dar...în interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale
si psihologice (aspectul informal). Relaţiile de prietenie sau de duşmănie,opiniile
intime,convingerile, grupările spontane în funcţie de afinităţi. Toate acestea sunt aspecte
informale.

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate

la două niveluri:
 relaţiile profesori-elevi; relatii in plan vertical
 relaţiile elevi-elevi; relatii in plan orizontal

III. 2. RELATIILE DINTRE ELEVI

In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe si...uneori complicate.

15
 Iata o clasificare a tipurilor de relatii:
1.Relatii interpersonale ( de intercunoastere, de intercomunicare, socio-afective )
Aici interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri:
 relaţii de cooperare – elevii colaborează pentru atingerea
unui obiectiv comun;
 relaţii de competiţie – individul sau subgrupurile rivalizează
cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobândirea unei
anumite poziţii în cadrul clasei sau a superiorităţii;
 relaţii de coacţiune – când fiecare lucrează în prezenţa
celorlalţi, fără însă a se interesa de conţinutul muncii acestora;
 relaţii de conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziţie;

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului :

-acomodarea (ajustarea reciprocă);
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentalităţi etc.);
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor în funcţie de statutele
deţinute);
-alienarea (îndepărtarea de ceilalţi, retragerea în sine, ruperea relatiilor

2. Relatiile dintre grupurile de elevi

-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifestă tendinţa de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil decât pe cel
exterior.
Astfel observam:
 Atitudinea tip „Soarta comuna”
persoanele care compun grupul extern se află într-o situaţie socială
similară, urmează să primească aceeaşi “răsplată” pentru eforturile
depuse, participarea la competiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentru cei
din grupul de apartenenţă şi, în aceste condiţii, ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri să coopereze.

 Atitudine tip competitie, confruntare

Cu cât confruntarea dintre grupuri este mai acerbă, cu atât se produce o mai puternică
identificare a individului cu grupul său de apartenenţă. Cu toate acestea, cercetătorii au
constatat că exacerbarea diferenţierii dintre grupuri, mai ales prin exces de competiţie,

16
generează un efect, aparent paradoxal, de amplificare a diferenţierilor în interiorul grupului
de apartenenţă, în sensul că se accentuează diferenţierile dintre sine şi ceilalţi din interiorul
propriului grup (J. C. Dechamps, 1988). Cu alte cuvinte, amplificarea sentimentului
apartenenţei la grup în situaţii de competiţie nu garantează solidaritatea din interiorul
grupurilor, astfel că bunele intenţii ale unui profesor de a dezvolta “spiritul de grup” al fiecărui
elev, prin instaurarea competiţiei între clase sau echipe, pot sta la baza obţinerii altor efecte
contrarii.
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite.
Intrebati-va daca la „clase paralele” stimulati un anume tip de competitie .

COEZIUNEA CLASEI

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura în care membrii ei sunt dispuşi să renunţe la
o parte din gratificările, opiniile şi conduitele personale în favoarea grupului ca întreg. Ea
presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui membru au
consecinţe directe sau indirecte, manifeste sau latente, pentru toţi ceilalţi.

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei:

 crearea unui climat în care elevii să fie convinşi că pot să îşi

exprime opiniile şi sentimentele lor în mod deschis şi sincer;
pentru aceasta profesorul îi va solicita sistematic să îşi exprime
ideile şi opiniile, pe care le va incorpora în discuţiile şi
activităţile clasei;

 crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna

desfăşurare a activităţilor clasei

 promovarea unor valori sociale favorabile cooperării, împărţirii

echitabile a sarcinilor;
 crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul
(de exemplu, întrebând ”Cine are vreo problemă şi crede că
altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolve”?);
 recunoaşterea şi menţionarea publică, de fiecare dată, a celor care

17
 au contribuit cu ceva-oricât de puţin – la desfăşurarea cu succes a
unor activităţi ale clasei.

REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat.
TESTUL SOCIOMETRIC , SOCIOGRAMA. In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi.

III.3. REALATIILE PROFESOR-ELEVI

Relaţia profesor-elev depinde în mare măsură de autoritatea reală a profesorului în ochii

elevilor săi.
Această autoritate se câştigă prin competenţă, moralitate, flexibilitate în gândire şi
consecventă în ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la “Autoritarism” la „Nondirectivism”.
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta:
stil autocrat, stil laisse-fair,stil democratic

FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV

Diferentieri sociale:
 statutul socioeconomic al familiei (atitudine, asteptari)
 rasa, etnia elevului (discriminare )
 diferenta de gen (sexul elevului)

18
 Diferentieri individuale:
 rezultatele la invatatura
 personalitatea
 aparenta fizica
 caracteristicile vorbirii
 caracteristicile scrisului
 asezarea in clasa

Asteptarile profesorului

Variabile de filtrare: concepţiile profesorului cu privire la rolul

său, obligaţiile elevilor, sexul, pregătirea psihopedagogică,
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev ş.a.

REFLECTIE

Intervievaţi un grup de fete, apoi un grup de băieţi adolescenţi, cuprivire la aspiraţiile,

planurile lor de viitor în domeniul carierei. Comparaţi aceste aspiraţii. Explicaţi sociologic
eventualele diferenţe constatate.

Forme de manifestare a aşteptărilor profesorului:

Variabile de filtrare: concepţiile profesorului cu privire la rolul
său, obligaţiile elevilor, sexul, pregătirea psihopedagogică,
semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev ş.a.
Opinii şi aşteptări iniţiale ale profesorului

Variabile de filtrare de către elev: credibilitatea profesorului,

personalitatea profesorului, percepţia subiectivă a cauzelor
propriilor succese sau insuccese şcolare

EXERCITIU

Sa utilizam aceasta lista de cuvinte/concepte in sensul celor afirmate anterior,punandu-le in

corelatie si explicandu-ne realationarea.

19
Mediul
social
Comportament
în şcoală
Realizări
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
şcolară
Aparenţa
fizică, sex
Inteligenţa
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse
Aprecieri
exprimate
Repartizare
în grupuri
Sarcini
încredinţate
Atenţie
acordată

AUTOEVALUARE „3X7”

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.

1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

20
CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
“Educatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpa”

TEME
IV.1. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV.2. Statusul real si statusul perceput
IV.3. Liderii clasei de elevi:
· Afirmarea liderilor
· Functiile si calitatile liderilor
· Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului
IV.4. Elevii “slabi” si inadaptatii clasei; abandonul scolar

IV. 1. VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI

In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti. Unii sunt acceptati, unii sunt
ignorati, altii sunt respinsi.
Aceste pozitii sunt statusuri.
Statusurile pot fi:
 pozitive( majoritatea colegilor îl preferă ca partener)
 negative (cei mai mulţi colegi îi resping colaborarea)
 mixte (există colegi care îl simpatizează, dar şi colegi care îl resping)
 izolate (atunci când elevul respectiv nu este nici preferat, nici respins,
ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati, elevi cu statusuri izolate (zero), faceti-
le un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status. De ce sunt ignorati de
ceilalti?

21
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor. Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive?
Ei bine, diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan.

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca:

 performanţele şcolare obţinute ( elev
premiant, elev mediocru, “repetent” etc.);
 inteligenţa sau alte aptitudini deosebite;
 performanţe deosebite obţinute în alte domenii (de exemplu,
sport, muzică);
 aspiraţiile educaţionale sau ocupaţionale;
 educaţia, ocupaţia venitul părinţilor;
 aprecierea de care se bucură din partea profesorilor şi a
celorlalţi membri ai clasei

EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul. La cele prezentate se mai pot
adauga si altele.
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV. 2. STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT

Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe, de cele mai multe ori exista diferente.
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii ?
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput.
De ce?
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv, insa cel perceput este
“o reprezentare mintala” subiectiva.
Exista si exceptii: coincidenta deplina (tine de asanumita “luciditate relationala”si este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)

22
REFLECTIE

Subaprecierea, lipsa de realism, dezorientarea relaţională sunt efecte ale perceperii

defectuoase ale propriului status.
Ce efecte pot avea in plan educational?

IV. 3. LIDERII CLASEI DE ELEVI

Cei ce se diferenţiază de ceilalţi prin responsabilităţi şi roluri care le conferă prestigiu, putere
şi prin acestea,posibilitatea de a îi influenţa pe ceilalţi devin lideri.

Apariţia liderilor este legată de apariţia diferenţierii responsabilităţilor în cadrul grupului

Sarcina comună, nevoile personale convergente ale membrilor grupului şi necesitatea

colaborării (relaţiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aşadar cele trei
dimensiuni ale vieţii grupului care definesc o situaţie ce solicită un lider.

Grupurile eterogene, dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor.

Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii.

EXERCITIU

Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru

GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat.

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR

Liderul unui grup se afirmă şi îşi menţine poziţia în măsura în care este apreciat de către
membri a fi capabil să îndeplinească două categorii de funcţii:
• funcţii executive (de rezolvare).
• funcţii de menţinere (A. Neculau).

23
Funcţiile executive se referă numai la conducerea activităţilor grupului, a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor.

Funcţiile de menţinere ale liderului vizează activitatea acestuia de conservare a structurii

existente a grupului.

STILURI DE CONDUCERE

Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE.
Emil. Paun (1999) descrie două variante ale acestui stil: stilul refuz/negare; “Avem o
problemă”, le spune liderul, dar nu cred că o putem rezolva; încercaţi sa va descurcaţi
singuri”; stilul fals/democratic:
“Avem o problemă, este obligaţia mea să o rezolv, dar aş vrea să se implice cât mai
mulţi; vom discuta chestiunea mai târziu”
Sentimentul dominant în grup este de frustrare şi insatisfactie.

EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic. Sa reformulam:
“avem o problema…………

IV. 4. ELEVII „SLABI” SI INADAPTATII CLASEI. ABANDONUL SCOLAR

Diferentierea pe care o facem uzual intre „elevii buni” si „elevii slabi” are la baza criteriul
performantelor scolare, al reusitei in activitatea de invatare.
De ce unii elevi sunt „slabi”?
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare.
Adaptarea “exprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului
şi cerinţele institutiei scolare”

Cauzele cele mai frecvente,spun profesorii, sunt lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de
aspiraţie.

24
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai. Atunci când acest feed-back este negativ, se
intensifică sentimentul de neputinţă, de izolare, de neîncredere în sine al elevilor, ceea ce va
alimenta “cercul vicios” al descurajării şi al aversiunii faţă de învăţătură. Inconştient, printr-un
mecanism de protecţie a eului, asemenea elevi vor încerca să se detaşeze emoţional de
ceea ce se întâmpla în sala de clasă, dispreţuind ceea ce li se propune să facă, stand de
vorbă cu alţi colegi sau arătând plictiseală.
Cronicizarea eşecului şcolar, pe lângă alterarea imaginii de sine a elevilor în cauză, este
descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie.
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE.

Cei mai mulţi DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face faţă unui sistem
educativ obligatoriu, rigid şi formal în cerinţe, în cele din urmă, îl abandonează.
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse.

EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un “portret al abandonului”.

Portretul
abandonului……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………

CAP.V. DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI

“ Nici nu stii din cite grupuri faci parte!”
TEME
V.1.Semnificatia“dinamicii grupului”
V.2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:
a. Structura grupului mic
b. Functiile grupului mic
c. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;
procesul de influenta

25
V.1. SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea socială se prezintă ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici, formale
sau informale) care construiesc norme şi valori, distribuie poziţii şi exercită influenţe.

Grupul joacă un rol crucial în evoluţia persoanei, constituie cel mai important mijloc de
socializare şi integrare socială, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăţi, oferă
individului securitate, dar şi mijloace de afirmare, răspunde nevoilor asociative şi de
apartenenţă ale fiinţei umane.

Prin dimensiunea sa interactivă, grupul se prezintă ca un mediu şi mijloc de învăţare a unor

roluri sociale, formează competenţe de evaluare a altora şi poate contribui la dezvoltarea
conştiinţei de sine a membrilor săi.
Dinamica desemneaza “ansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc în grupurile
primare şi legile ce le reglementează”(A. Neculau)

REFLECTIE
Lucrati cu grupuri de elevi, in medie, 4 ani. Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani. Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum? Ce s-a schimbat? Ce modificari au intervenit?

V.2.PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI

STRUCTURA GRUPULUI MIC

Definitorii pentru structura unui grup sunt:

 Mărimea grupului;
 Formarea subgrupurilor (unele constituite după funcţiile de
îndeplinit în activitatea grupului, altele după afinităţile şi
atracţia spontană dintre membri);
 Distribuţia rolurilor între subgrupuri şi între membri şi
cerinţele normative;
 Structurarea puterii (ierarhia autorităţii) în grupul respectiv
(diferenţierile de status);
 Modelul de comunicare, concretizat în relaţiile între
subgrupuri şi între membrii grupului (relaţiile orizontale –

26
 între subgrupuri sau indivizi aflaţi la acelaşi nivel şi cu
acelaşi status, dar şi relaţiile verticale între subgrupurile sau
membrii aflaţi în poziţii ierarhice diferite).

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv. Aceasta devenire parcurge o serie de etape:
 Etapa evaluarii interpersonale
 Etapa aparitiei unui nucleu
 Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU

Ati identificat care sunt subgrupurile informale, spontane din clasa in care sunteti diriginta?
Cum si de ce s-au format aceste grupuri? Care sunt scopurile, credintele si valorile acestor
subgrupuri?

FUNCTIILE GRUPULUI MIC

Functiile esentiale ale grupului mic sunt:
 Funcţia de integrare – răspunde nevoii individului izolat de
a fi acceptat de ceilalţi, de a face parte dintr-o comunitate
(familială, profesională, amicală);
 Funcţia de reglementare a relaţiilor inter-individuale –
legată de capacitatea grupului de a arbitra relaţiile dintre
indivizi şi de a interveni pentru a apăra individul atunci când
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite;
 Funcţia de reglementare intra-individuală – privind nevoia de
confruntare a imaginii de sine cu “oglinda socială a grupului”,
pentru a ajunge la o mai corectă cunoaştere de sine;
 Funcţia de securitate – corespunzătoare nevoii general
umane de protecţie şi de manifestare în siguranţă, conform felului de fi
al fiecaruia

Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta

REFLECTIE

27
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale? Argumentati/contraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC

Principalele procese sint:

 procesul de realizare a sarcinilor scolare
 procesul de comunicare
 procesul de influenta

Procesul de realizare a sarcinilor scolare

Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare decât activitatea independenta.

Performanţele cu care sunt realizate de către grup sarcinile şcolare depind de:
• Tipul sarcinii de învăţare;
• Compoziţia grupului (“factorul populaţie”);
• Interrelaţia funcţională în raport cu sarcina;
• Interrelaţiile afective şi socio-emoţionale existente în interiorul grupului;

EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in “echipe”. Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor “echipe”si modul in care structuram sarcinile de lucru. Sunt aceste sarcini
structurate functie de “echipa”?

Procesul de comunicare
În interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare, care pot fi
clasificate după:
 instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbală sau nonverbală)
 numărul persoanelor care comunică (comunicare în doi sau comunicare în grup)
 obiectivele urmărite (comunicare de consum-gratuită, din nevoia de a comunica
cu cineva – şi comunicare instrumentală – utilitară, cu scop bine precizat).

28
Ca proces de grup, comunicarea îndeplineste mai multe funcţii:
• Creşterea uniformităţii informaţiilor şi a opiniilor pe întregul
grup, la modul dorit, ceea ce favorizează coeziunea grupului;
• Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului în realizarea
obiectivului dorit;
• Valorizarea grupului prin exprimarea originalităţii sale şi a
specificului său;
• Rezolvă problemele grupului, face posibilă soluţionarea lor
şi protejează faţă de exterior;
• Facilitează ca grupul să devină cadru de referinţă pentru
individ (A. Neculau, op. cit.)

EXERCITIU
Acestea sunt tipuri de reţele de comunicare, diferite între ele prin cantitatea de informaţie pe
care o primesc persoanele care ocupă o anumită poziţie în reţea, dar şi prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanţilor. Unele dintre ele favorizează comunicarea deschisă,
dialogul autentic între participanţii la comunicare, altele mai puţin.

E
A D A B C D E

B C

Retea “cerc” Retea “lant”

A B A B

C C

D E D

29
 Retea”roata” Retea “Y”

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa.

Procesul de influenta
În fiecare grup există un sistem de presiune asupra membrilor acestuia, pentru a-şi
interioriza normele grupului şi de a li se supune. Grupul exercită asupra fiecărui membru
două tipuri de presiuni:

 Presiune normativă – pentru a se conforma la standardele şi

regulile grupului;
 Presiune informaţională – pentru acceptarea punctului de
vedere al grupului şi a informatiilor considerate importante de catre acesta.

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului căruia îi aparţine, iar, pe de altă parte,
nevoia de certitudine şi de siguranţă.

REFLECTIE
Care este cea mai puternică amintire a voastra, legată procesele de grup, la care aţi
participat în şcoală?
Povestiti-ne, ce ati simtit atunci?

AUTOEVALUARE „3X7”

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.

1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

30
CAP.VI. CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

“Unele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parte”

TEME:

1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social

2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3. Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor:
Observatia sistematica; Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului

VI.1. UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL

“Cunoscând potretul psihosocial al unui grup, punctele lui tari sau nevralgice, cei care
lucrează cu grupurile sociale şi-ar putea organiza mai bine propria lor activitate, ar putea
asigura mai bine condiţiile în care aceasta se desfăşoară, astfel încât ea să deţină cât mai
multe influenţe educative”(M. Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare: 1. praxiologica, 2. organizatorica, 3.
diagnostica si prognostica.

REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup?

VI.2. OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

 Cunoaşterea gradului de omogenitate sau de
eterogenitate a grupului clasei, prin obţinerea unor
informaţii legate de compoziţia acestuia: număr de

31
 membri, vârstă, sex, mediu de provenienţă, pregătire
anterioară;
 Cunoaşterea momentelor mai semnificative din evoluţia
grupului, de natură să explice caracteristicile sale actuale;
 Cunoaşterea stadiului de socializare în care se află elevii
clasei respective, pus evidenţă de sistemul de statusuri şi roluri;
 Cunoaşterea acelor proprietăţi ale grupului care sunt
definitorii pentru caracterizarea lui în termen de
“sintalitate”, analogic celui de personalitate (grup unitar
sau dezbinat, grup cooperator sau refractar la cooperare,
preocuparea dominantă pentru realizarea obiectivelor
educative sau orientat cu preponderenţă spre satisfacerea
nevoilor afective ale membrilor săi etc.);
 Cunoaşterea principalelor fenomene de grup, care se
manifestă în interiorul colectivului clasei, de exemplu,
manifestarea coeziunii şi consensului sau apariţia unor
tensiuni şi conflicte, de ostilitate şi agresivitate, precum
şi modul specific de reacţie la aceste fenomene, prin
adoptarea unor atitudini de toleranţă, acceptare şi
adaptare ori de pasivitate, apatie, retragere, evaziune etc.;
 Cunoaşterea particularităţii interacţiunii şi comunicării
dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin
gradul lor de extindere, caracter reciproc sau unilateral,
eficacitate şi influenţă, existenţa /inexistenţa unor reţele
şi structuri de comunicare folosite mai des în cadrul
grupului, precum şi a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU

Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate.

Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice, necesare activitatii cu o anumita clasa.

VI.3. FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Fişa de caracterizare a clasei este un document care conţine

concluziile investigaţiilor asupra unei clase de elevi. Ea reprezintă o
informare esenţializată asupra caracteristicilor clasei respective
Prezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl. Sorin Cristea de la Universitatea
Bucuresti.

Sa analizam impreuna acest tip de fisa!

I. INFORMAŢII GENERALE
1. Nr. elevi:………..; Nr. băieţi:…….; Nr. fete:…….
2. Profesiile părinţilor/nr. cazuri;
…………………………./
…………………………/

32
 …………………………/
3. Starea sănătăţii/ nr. cazuri
� ………………………../
� ………………………../
4. Situaţia la învăţătură:
� Mediile generale ale clasei în anii precedenţi (anul/media):
• ………/……..
• ………/……..
• ………./……. Etc.
� Mediile generale la disciplinele fundamentale:
• Limba şi literatura română:……;
• Matematica:……………………;
• Biologia:………………………..; Etc.
5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri
� Aptitudini sportive/……….
� Aptitudini artistice/……….
� Aptitudini matematice/…….
� Aptitudini tehnice/…………. Etc.
Elevi care ridică probleme/ nr cazuri
� Probleme sociale/…..
� Probleme la învăţătură/…….
� Probleme comportamentale/…….
6. Starea generală de disciplină a colectivului:……….
7. Perspectiva colectivului:……………………………
II. DINAMICA GRUPULUI
1. Gradul de coeziune colectivului:
• Colectivul clasei este în formare (marcaţi situaţiile constatate)
� Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr.
elevi………);
� Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului
majoritar, dominant (nr. elevi…….);
� Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi….../…..
• Colectivul clasei este format
� Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau
majoritar al membrilor?………………………………………………
� Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de
vedere?……………………………………………………………….
� Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când
se trece de la o sarcină la alta?………………………………………...
2. Scopul dominant imediat al colectivului………..
3. Scopul de perspectivă al colectivului………………..
III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
● Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determină
la cei mai mulţi (marcaţi):
� Conformism (respectarea normelor de grup)
� Autonomie (independenţa în raport cu alte grupuri)
� Respingere/ acceptare a noilor veniţi;
� Plăcerea apartenenţei la grup
� Disponibilitatea de a acţiona pentru grup
� Alte aspect

33
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor.
 Observarea sistematica
 Tehnica sociometrica
-Testul sociometric;
-Sociomatricea;
-Sociograma;
- Indicii sociometrici;
 Autobiografia grupului
 Profilul psihosocial al grupului
Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa!
EXERCITIU
Noi, cei din grupul de formare, ne cunoastem de ceva vreme.
Pe baza relatiilor stabilite, a comunicarii formale sau informale, a intamplarilor comune, sa
realizam o autobiografie a grupului nostru.

AUTOEVALUARE „3X7”

Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.

1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA

“Cind te afli intr-o groapa te opresti din sapat.”

VII.1.Identificarea situatiilor de criza educationala

VII.2.Tipuri de criza educationala
VII.3.Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VII.1. IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA

Ce este de fapt criza?

34
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante,
neasteptate dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia.(R,Iucu-op.cit)

Cum recunoastem o situatie de criza educationala?

Dupa urmatoarele caracteristici:
 beneficiaza de o izbucnire instantanee, declansansu-se fara
avertizare;
 debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational: viciaza
mesajele, ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent, prin
destructurarea canalelor de comunicare, urmarind instaurarea
starii de confuzie;
 faciliteaza instalarea climatului de insecuritate,
 genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare
valorica;
Iata cateva posibile situatii de criza:
 elevi: certuri injurioase, batai soldate cu traume fizice si psihice
(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului; prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente, implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de
sinucidere, omor;
 profesori-parinti: conflicte care pot impieta incomensurabil
coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic; denigrari; mituiri;
 inter-clase: prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse
imprejurari, prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective, toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale.

VII.2. TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA

Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R. Iucu-op. cit):
 dupa gradul de dezvoltare in timp
-instantanee (apar brusc, fara putinta anticiparii prin predictii)

35
 -intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp);
 dupa gradul de relevanta:
-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)
-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala);
 .dupa numarul subiectilor implicati:
-crize individuale
-crize de grup
-crize colective, globale.

REFLECTIE
Identificat,incadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala.

VII. 3. STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA

Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian, in lucrarea “Managementul in perioade de

criza” prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala.

„Primo Tempo”
scapa de urgente, dar:
- nu neglija consecintele negative pe termen lung;
- nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin
urgente;
- nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior;
- nu actiona sub stres, dupa inspiratia de moment;
ordoneaza-ti ideile, dar:
- nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul
efectelor;
- nu actiona prin supra-reactie;
- evita amalgamul de probleme, dorinte, minuni si lozinci din
minte ta;
nu deveni gorila:
- rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza;

36
 - “chiar daca fierbi pe dinauntru, stapanestete in interior”;
- neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face
decompresarea:
- nu te pierde in nimicuri;
- subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes
dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzandu-
ti timpul cu nimicuri);
- tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine;
- apropie-te de subalternii care te critica pe fata;
renunta la telefoane:
- 9 din 10 apeluri sunt neimportante;
scapa de “hotii de timp”:
- paradoxul timpului: ai la dispozitie doar timpul de care dispui;

anticipeaza raul:
- regula entropiei: orice actiune sau eveniment are tendinta
naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei, cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant;
- nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine;
- pregateste decizii anticipate, secundare pentru cazurile
defavorabile;
- nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot
aparea;
- desi in interior, intr-o asemenea situatie, esti pesimist, trebuie sa
arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti;
planificarea:
- “lipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusi”
(De Gaule);
- orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va
economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor;
pune-te pe locul doi:
- cu toate criza manageriala actuala si viitoare, managerii romani
sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale: primul loc este persoana mea, pe locul doi este
persoana mea, pe locul trei este persoana mea, pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc, de la cresa pana la minister;

37
atenueaza reculurile:
- in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale
deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate;
- atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate;
ia “decizii bomba”:
- pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un
set de decizii dure, care aplicate, devin restrictii reale;
fixeaza prioritati:
- aplica regula expansiunii americane; go step by step;
- prioritatile se stabilesc in functie de patru factori: castigul financiar,
durata de timp, calitatea produselor si a serviciilor, cererea reala a
populatiei tinta;
anticipeaza intarzierile:
- “orice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initial” (Murphy);
- solutia mediocra este simpla, solutia inteligenta este mai
complexa;
nu da vina pe vecini:
- este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece
ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului;
- fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului
pe care il conduc;
respecta regula lui 3:
- nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa, stabileste-ti cel
putin trei asemenea solutii decizionale;
fii decis:
- cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant, deoarece
creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine;
- mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa
iti pierzi renumele;
nu amana decizia:
- amanarea genereaza si mentine stresul in comportarea
subalternilor si pierderea eficientei deciziei;
- trebuie sa actionezi dur si in forta;
- orice amanare lucreaza in defavoarea ta;
renunta la “sefuleti”:

38
 - elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor
deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi;
incarca-ti subalternii:
- deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece:
decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca, executa corect lucrarile
alese, controleaza rezultatele obtinute, raspund pentru lucrarile
executate, sunt platiti dupa calitatea muncii lor;
formeaza echipe:
- obliga subalternii sa lucreze in echipa, activitatea va fi mai eficienta
si mai bine organizata;
- fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit;
controleaza corect:
- in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii, sa le determini
competenta reala: explica-le standardele de atins, da-le mana
libera, controleaza-I periodic, compara rezultatele cu standardele,
explica-le cand si unde au gresit;
- personalul trebuie: incarcat la maximum, sa le fie fixate obiective,
sa le dam mana libera, sa le dam sarcini precise, sa le dam
termene stranse, sa fie controlati eficient, sa le fie corectate
abaterile;

„Secondo tempo”

fa-ti feedback-ul:
- daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine, ele se vor degrada
continuu;
- compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si
calculeaza abaterile;
- pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la
control, fapt care poate minimaliza eficienta activitatii;
condu prin exceptie:
- deviza managementului prin exceptie este “nu trebuie sa stii
istorie”;
- subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie;
micsoreaza pauzele:
- de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate;

39
 - subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii
zilnice;
- in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu
fara intreruperi;
relaxeaza-te :
- nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza;
- trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii
manageriale: si acestea fac parte din proiectarea initiala;
respecta masa:
- “Tot ce e bun pe lumea asta e ilegal, imoral sau … ingrasa”
(Murphy)
mentine transparenta:
- de frica sa nu pierzi hartiile , le pui la adapost; este o mare
greseala;
- regula calvarului: daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti. Cand nu
mai ai nevoie de ea, apare brusc;
- organizeaza activitatea de secretariat;

renunta la ciorne:
- trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung, in final si fara
exceptie, la renumitul cos de gunoi;
- trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut, pastrand
numai documentele importante;
nu iti mari stressul:
- nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile;
cere scheme:
- o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai
bine;
- schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau
posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient;
lupta cu birocratia:
schimba mereu & orice:
- tot ceea ce este prezent este perimat;
- aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci, te
vei mentine pe linia de plutire a eficientei;
fii american:

40
 - lucreaza mereu dupa un plan;
- lucreaza step by step: “un tun il dai o data in viata; al doilea tun
este o plasa”
imparte in sferturi:
- imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute;
fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp;
fii flexibil:
- durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva;
aplica legea Pareto:
- in organizarea tuturor resurselor umane si materiale, cu o parte
mica de efort (20%) vei produce o parte mare de rezultate (80%);
- probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste
direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor;
focuseaza-te:
- evita sa te concentrezi gresit; evita sa pierzi timpul; evita sa faci
efort

Dupa cum se poate observa, recomandarile formulate pentru manager

(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente. La nivel de sfat, de
recomandare insa, elementele anterior prezentate si luate in seama, pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza.

EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante “sfaturi” din lista prezentata anterior.
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat? De ce?

STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI

(R.Iucu-op.cit.)

1. Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele

2. Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex: deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3. Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv.

41
 4. Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte.
5. Stabileste un contact vizual permanent cu elevii.
6. Semnaleaza un comportament indisciplinat/ disciplinat printr-un semn distinctive
concret.
7. Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila. Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda.
8. Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine.
9. Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat.
10. Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia.
11. Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi.
12. Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l.
13. Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar, lauda-l si
felicita-l pentru asta.
14. Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat, intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti,
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el.
15. In situatii dificile foloseste o voce scazuta, nu ridica tonul, pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta.
16. Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline, acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilor-
dragostea, afirmarea, apartenenta, imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline.
17. Da dovada de multa rabdare.
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in “Making Children Mind without
Losing Yours” (Kennedy Century Press, 1994): “Nu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copil”.

AUTOEVALUARE „3X7”
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

AUTOEVALUARE FINALA
Acum, la final, sa folosim auevaluarile de la fiecare capitol.
Aveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat.

42
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10.
Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10
Fiti siguri ca “acestea 10” vor fi interiorizate si aplicate!

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

VIII. ANEXE pentru formatul online

Anexa la cap.I

CHESTIONAR
(Geoff Petty-op.cit.)

Ce fel de profesor esti?

Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune
propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor. Altii isi doresc sa fie placuti, fara, insa , sa-si dea
seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete. Cei mai multi, fara indoiala,
predau asa cum li s-a predat si lor. Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de
a te modela ca profesor. Care va sunt scopurile si care va este filozofia ?

Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor,

dupa o metoda specifica de analiza. Fundamentarea chestionarului este prezentata mai
tarziu. Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat, sau la cele pe care le
intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere. Raspundeti cu
onestitate, nu incercati sa ghiciti raspunsul corect. Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul
obtinut.

Chestionar de autoevaluare a profesorului

Bifati raspunsul in coloana potrivita

Da! = da, foarte adevarat Da = in general , da

Nu! = nu, niciodata Nu = in general, nu

DA! Da Nu NU!

1. In general, elevii vin la scoala sau la colegiu fara

tragere de inima.

43
 2. Cei mai multi elevi se descurca bine la un curs
adecvat lor, daca predarea este buna.
3. Disciplina pe care o predau este interesanta si
ofera multa satisfactie.
4. Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluati
de catre profesor.
5. Elevii se impart in doua grupe: cei care doresc sa
evolueze si cei care doresc sa promoveze fara sa
depuna prea mult efort.
6. Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un
profesor eficient.
7. Orice elev invata bine, daca este laudat si daca
profesorul practica intarirea pozitiva.
8. Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati.

DA! Da Nu NU!
9. Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu
ordonat, bine organizat.
10. Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control.
11. Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil.
12. Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii.
13. “Cu ce ma aleg?” este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii, cand este vorba de un obiect de
studiu.
14. In general, daca elevii esueaza in invatare este din
vina profesorului, a scolii, a curriculum-ului sau a
dotarii necorespunzatoare.
15. Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim,
daca profesorul este competent.
16. Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite, de aceea nu se pot pune de
acord asupra cantitatii de munca depusa.
17. Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata.
18. Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in
prag atunci cand este necesar, chiar cu riscul de a
devenii nepopulari.
19. Se incurajeaza lipsa de atentie, atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data.
20. Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii
carora nu le place munca.
21. Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala, pe care ori o ai, ori n-o ai.
22. Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc.
23. Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva,
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele.
24. Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa,
daca li se da sansa sa aiba succes.

44
 Ce fel de profesor esti?

Calcularea scorului
Folosind tabelul de la pagina urmatoare, incercuiti nota corespunzatoareraspunsului
dumneavoastradin chestionar. De exemplu: daca raspunsul la intrebarea 1 este”Nu”,
incercuiti 3; daca raspunsul la intrebarea 5 este “Da”, incercuiti minus 5.

1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului

pozitiv.
2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului
negativ.
3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative. De exemplu : +75-
25 = +50.
4 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final.

DA! Da Nu NU! DA! Da Nu NU!

1. -3 0 3 5 13. 5 3 -2 -3
2. 5 3 -3 -5 14. 5 5 -3 -3
3. 5 5 -3 -5 15. -5 -2 2 5
4. -3 0 3 5 16. -3 -3 3 5
5. -5 3 3 3 17. -5 -2 3 5
6. 5 2 -5 -5 18. 5 3 -3 -5
7. 5 3 -3 -5 19. -5 -3 2 5
8. -3 0 0 0 20. 5 3 -2 -5
9. 5 2 -3 -5 21. -5 -3 3 5
10. -5 -3 3 5 22. -2 2 0 0
11. -5 -3 3 5 23. 5 3 2 -2
12. 5 3 -3 -5 24. 3 5 -2 -3

Punctaj pozitiv

Punctaj negativ

TOTAL

-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le
solicitati si nimic mai mult.

-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata
de ceea ce invata.

Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce , mai degraba, elevi mediocrii care se
descurca bine in general; cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de
ceea ce invata.
+41 pana + 100. Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care
considera invatarea agreabila si plina de satisfactii.

45
Anexa la cap.III si VI

Testul sociometric – indicator al relaţiilor în cadrul clasei de elevi

Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigaţi

ca grupuri cu structură proprie. Aceste metode vizează investigarea naturii, configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
Cercetarea sociometrică începe prin utilizarea testului sociometric. Prin intermediul
utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora.
Iată cum arată un astfel de test:

Nume şi prenume…………………………
Data…………..
1. Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?
1..……………………………..…
2…………………………………
3..………………………………..

2. .Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi?

1…………………………………
2…………………………………
3. …………………………………

Datele obţinute în urma aplicării testului sociometric, se prelucrează, realizându-se

pentru început matricea sociometrică:

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3

46
 4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is

Ab- alegeri brute

Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv, respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el, respectiv a incluziunii sociale.
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă:
n
I= , unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1

respectiv, iar N numărul total al membrilor grupului.

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula:

R●q
Ic =
U●p
k
unde p =

47
 N- 1, iar q = 1-p.

Datele obţinute în urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus
prezentaţi sunt transpuse în sociograme, care redau grafic relaţiile în cadrul grupului. Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective.

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER

48
ANEXA la CAP.IV

CHESTIONAR
(Geoff Petty-op.cit.)
Ce elevi ne plac?

La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor, este important ca profesorul sa fie

constient si de preferinte sau antipatii.
Ce trasaturi va plac la elevi? Marcati-le de la 1 la 5; 3 inseamna ca va este
indifferent.
Imi place mult - Imi
displace
1 2 3 4
5
-politetea
-interes fata de lectie
-caligrafie clara si prezentare ordonata
-haine moderne si ingrijite
-atractivitate si atitudine prietenoasa
-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs.
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs.
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUI
Oamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile.
Profesorii nu fac exceptie; le plac elevii harnici, ordonati, politicosi si frumosi. Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs. nu trebuie sa le aratati. Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie.

49
ASADAR, REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 !
O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastra.
Toti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati, apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire.
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati. Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata. De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile, sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire!

BIBLIOGRAFIE
1. Romita Iucu-Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006
2. Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi), ed. Atelier Didactic, 2007
3. Emil Stan-Managementul clasei, Aramis,2006
4. WWW.biblioteca digitala.ro, Mihai Diaconu-Sociologia educatiei
5. Andre de Paretti-Educatia in schimbare, ed. Spiru Haret, 1996
6. Adrian Neculau- Psihologia cimpului social, ed. Polirom, 1997
7. Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica, ed. Polirom, 1999
8. Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori, UNICEF Romania, 2007

50
51