Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Departamentul
de Formare
pentruCariera Didactică și Științe
Socio-Umane
Portofoliu didactic
Anul universitar
2017-2018
CUPRINS
2
Soluţionarea unei situaţii conflictuale ȋn cadrul unei clase
Soluţionarea unei situaţii conflictuale ȋn cadrul unei clase este, probabil, una dintre cele
mai dificile sarcini pe care le are de ȋndeplinit un profesor sau un diriginte. Motivul este unul cȃt
se poate de simplu: cum poţi, ca profesor, să ramȃi imparţial şi ȋn acelaşi timp să găseşti o
soluţie optimă atunci cȃnd se iveşte o problemă? Ȋntr-o clasă sunt, ȋn medie, 25 de elevi, fără a
pune la socoteală părinţii care au şi ei un cuvȃnt de spus atunci cȃnd se iveşte un conflict iar
profesorul este unul singur şi trebuie săȋmpace toţi aceşti oameni, fiind adesea pus la zid datorită
deciziilor luate sau a măsurilor adoptate.
Conflictele şi neȋnţelegerile apar atunci cȃnd se creeaza im grup format din două sau mai
multe persoane, fiecare avȃnd opinii, manifestări, obiceiuri, cerinţe sau mentalităţi diferite.
Situaţia este cu atȃt mai gravă ȋntr-o clasă formată din elevi care nu au ajuns ȋncă la vȃrsta la
care să conştientizeze gravitatea acţiunilor lor sau care să ȋşi asume pur şi simplu această faptă.
Problema este că aceste conflicte nu apar din senin, ȋntre persoanele implicate existȃnd tensiuni
mai vechi pe care profesorul trebuie să le analizeze. Analiza conflictului este, deci, un pas
important care trebuie să fie realizat pentru a se ajunge la o soluţie optimă.
Ȋn abordarea unui conflict, profesorul trebuie să urmăreasca anumite etape ȋnainte de a
lua o decizie: să definească problema (conflictul), să ȋi identifice cauzele, să gasească soluţii
pentru rezolvarea lui (propuse atȃt de părţile implicate cȃt şi de el ȋnsuşi) pe care le va analiza
ȋmpreuna cu cei implicaţi, urmȃnd ca apoi să ajungă la o decizie, ȋn mod democratic. Misiunea
profesorului nu se opreşte ȋnsă aici. După adoptarea unei soulţii, acesta trebuie să urmărească
punerea ei ȋn practică şi să sancţioneze eventualele ȋncălcări ale acestei soluţii.
Aşadar, profesorul trebuie să rămȃnă, ȋn primul rȃnd imparţial şi să privească toţi elevii
ca fiind egali, lăsȃnd la o parte factorii externi precum situaţia şcolară (notele) sau conflictele
precedente. Acesta trebuie să identifice interese şi scopuri comune, evitȃnd o implicare
emoţională, să critice ideile sau faptele şi nu persoanele şi mai ales să ȋncerce ȋntotdeauna să
promoveze principiul “ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”.
Pentru a adopta cea mai bună decizie şi pentru a le arăta elevilor ce ȋnseamnă
responsabilitatea, profesorul poate să implice şi restul clasei, să organizeze discuţii sau dezbateri
de tipul “pro sau contra” ȋn timpul cărora se pot identifica soluţii. Aceste propuneri nu trebuie
ȋnsă să fie făcute ȋntr-un mod agresiv deoarece aşa se poate ajunge la excluderea “vinovatului”
din cadrul grupului. O astfel de metodă are şanse mari de reuşită deoarece elevii acceptă mai
uşor propunerile venite din partea celor egali cu ei.
Pe tot parcursul desfăşurării procesului de identificare a unei soluţii, profesorul trebuie
să menţină o atitudine politicoasă, un ton calm, să nu transmită ordine ci să ȋşi exprime
3
aşteptările şi dorinţele ȋntr-un mod civilizat. Răspunsurile trebuie să fie argumentate iar opiniile,
fie ele pozitive sau negative. nu trebuie să fie sancţionate sau ignorate. Menţinerea unei relaţii
profesor-elev bazată pe ȋncredere şi nu pe frică reprezintă un punct cheie ȋn soluţionarea
problemelor. Elevul trebuie sa vadă profesorul ca pe un prieten, dispus să ȋl ajute şi să ȋi ofere
ajutorul de care are nevoie şi nu ca pe un inamic. Ȋn caz contrar, pe viitor, elevii pot ajunge să
ascunde anumite probleme, din cauza fricii, lucru ce poate avea consecinţe grave.
Ȋn concluzie, pentru a soluţiona cu succes un conflict, profesorul trebuie să fie creativ şi
receptiv la idei noi pe care să le accepte şi să le promoveze astfel ȋncȃt să-i formeze pe elevi ȋn
spiritul unor valori şi atitudini care vor avea drept rezultat formarea unor buni cetăţeni.
4
Harta conceptuala
Tema – ziua de maine
5
Nume: Data:
Prenume:
Clasa:
Test de evaluare
Punctaj:
1. 1p
2. 2p
3. 3p
4. 2p
5. 1p
Oficiu: 1p
6
FIŞA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITĂŢII
desfăşurate de către student în perioada în care a urmat cursurile
MODULULUI PSIHOPEDAGOGIC
II. MOTIVELE ce v-au determinat să optaţi pentru modulul psihopedagogic (alegeţi una sau mai
multe variante de răspuns, bifând cu X în căsuţa sau căsuţele corespunzătoare): vocaţie
alternativă la profesia de inginer
la sugestia părinţilor
la sugestia colegilor
alte motive …………………………………………………………………
……………………………………………………………........
TIPUL DE CALIFICATIVE
COMPETENŢĂ INDICATORI
INSUF SUF. BINE F. BINE EXC.
7
2.1. Organizarea grupului de elevi
2.2. Utilizarea eficientă a bugetului de
timp alocat activităţilor didactice
2. Competenţe
2.3. Luarea deciziilor în funcţie de
manageriale situaţie
2.4. Prevenirea şi soluţionarea
conflictelor
3.1. Comunicarea facilă şi expresivă
3.2. Îmbinarea eficientă a comunicării
3. Competenţe de
comunicare verbale şi nonverbale
3.3. Ascultarea activă
IV. a) Ce materiale aţi elaborat pentru evaluarea pe parcurs la disciplinele aparţinând modulului
psihopedagogic?
R eferate
Comunicări pentru sesiunile de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Proiecte de lecţie
Planificări calendaristice
Fişe de evaluare
Caracterizări psihopedagogice ale elevilor
Foarte mult
Mult
Puţin
Deloc
Da
Nu
Nu ştiu
8
VI. După absolvirea Modulului psihopedagogic, intenţionaţi să continuaţi, la masterat, studiile de
formare pentru profesia didactică?
Da
Nu
Nu ştiu
9
BIBLIOGRAFIE
https://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-1844-4679-
decembrie-2013/conflictul-in-sala-de-clasa
10