Sunteți pe pagina 1din 3

Designul este o disciplină ştiinţifică, bazată pe estetică şi care colaborează cu

ştiinţele economice, tehnice şi umaniste, motiv pentru care constituie obiect de


analiză şi studiu pentru specialişti din diverse domenii de activitate. Referindu-se la
esenţa design-ului instrucţional, Merill (după G.De Landsheere, 1979) îl defineşte ca
specificare şi producere de situaţii ambientale particulare, menite să determine
elevul (learner-ul) să interacţioneze optim cu situaţia de învăţare şi să se producă
schimbările dorite în comportamnetul acestuia. Definiţia surprinde principalele note
ale designului instrucţional, care devin puncte de plecare în activitatea binomului
educaţional şi criterii de evaluare ale muncii instructiv – educative.
Reţinem câteva dintre acestea:
 Asigură condiţiile prealabile necesare unei activităţi de învăţare eficientă;
 Uşurează definirea obiectivelor învăţării la unul sau mai multe niveluri;
 Oferă posibilitatea alegerii adecvate a metodelor şi mijloacelor de învăţământ
care să sprijine realizarea secvenţelor procesului de învăţământ;
 Pretinde instrumente de evaluare rigoroasă a randamentului şcolar.

Având în vedere principiile fundamentale ale designului, pe lângă conţinut ştiinţific şi


strategii adecvate, învăţământul modern presupune mobilier care să asigure
condiţiile optime pentru munca instructiv-educativă, precum şi anumiţi factori de
ambianţă cu efecte favorizante în viaţa şi activitatea elevilor.

Direcţia principală de acţiune a designului o constituie proiectarea, prefigurarea


demersului didactic în funcţie de rezultatele finale aşteptate. Se impune cu
necesitate stabilirea obiectivelor la nivel de macrosistem pentru a circumscrie
câmpul în care să acţioneze profesorul şi elevul, precum şi treptele pe care urmează
să le parcurgă.
Designul uşurează cunoaşterea factorilor exogeni şi endogeni de rezistenţă în
inovaţie.
Printre factorii endogeni de rezistenţă la inovaţie, prezentăm:
 Neclaritatea obiectivelor la nivelul profesorului;
 Teama de schimbare;
 Pasivitatea unor cadre didactice;
 Lipsa unor modele sau experienţe convingătoare.
Factorii exogeni se disting cu claritate;
 Neîncrederea profesorului, mai ales a aceluia care nu a luat parte la
elaborarea deciziilor de schimbare;
 Lipsa mijloacelor necesare pentru implementarea inovaţiei.

Designul instrucţional îl ajută pe profesor să fie interesat nu doar de intrarea şi


ieşirea sistemului educaţional, conform schemei clasice – Stimul – Răspuns, ci şi de
ceea ce se întâmplă între componentele Stimul – Răspuns.

Design instrucţional 1
Prof. Victoria Dorobanţiu, Constanţa
Datorită operaţiei de proiectare a procesului de instrucţie, profesorul este în stare să
discrimineze sensibil aspecte de detaliu ale muncii în grup şi individualizate, să
găsească soluţii, variante de lucru la momentul portivit.
Contribuţia designului este evidentă şi în ceea ce priveşte inovarea instrucţiei
şcolare, care pretinde selecţie, organizare, utilizare creatoare a resurselor umane şi
materiale.

Proiectarea demersului înseamnă relaţionare între conţinut, obiective şi strategii de


instruire: conţinutul este operatorul principal în instruire (I.T. Radu).
Având programe şi manuale, obiectivele majore sunt decise la nivel de macrosistem
(obiective generale ale educaţiei).
Rămâne în seama proiectării planul tematic şi proiectul de activitate/lecţie, mergând
până la secvenţa elementară de instruire. Stabilirea de obiective urmează să se
suprapună pe secvenţe de lecţie/activitate, nu mai mult de 3-4 obiective întro
activitate didactică. Se impune a gândi activitatea de proiectare în termeni de situaţii
problemă (I. Cerghit), ceea ce ţine, atât de însuşirea unei tehnici de lucru, cât şi de
experienţa şi imaginaţia pedagogică a profesorului.

Ce cuprinde proiectarea în termenii designului instrucţional ?


1. Încadrarea activităţii respective în sistemul de lecţii/unitatea de învăţare sau
planul tematic.
2. Definirea obiectivelor în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe termen mai
lung a instruirii. Să se evite pulverizarea în prea multe obiective şi de detaliu
care îşi pierd valoarea operaţională.
3. Selectarea, structurarea logică, esenţializarea conţinutului şi transpunerea lui
întrun crochiu logic, fără aglomerări şi zig-zaguri.
4. Elaborarea strategiei, adică a ansamblului de metode şi mijloace articulate în
funcţie de obiective.
5. Prefigurarea evaluării în funcţie de obiective.

Nu este obligatoriu ca proiectul/planul de lecţie să capete întotdeauna forma unui


document scris: proiectul mental trebuie să prefigureze, însă, orice activitate. La
început de activitate, în cazul predării unor teme dificile, în situaţii noi, deosebite
(preluarea unei clase din alt ciclu, propunerea unei noi discipline etc), materializarea
proiectului întrun suport scris este o necesitate.

Paşi principali în demersul metodic al lecţiei

Proiect de activitate didactică


Profesor....................................

Obiectul de studiu....................................................
Subiect...................................................................

Design instrucţional 2
Prof. Victoria Dorobanţiu, Constanţa
Clasa......................................................................
Scopul lecţiei (obiectivul general).............................
Obiectivele operaţionale O1....05..............................
Tipul lecţiei.............................................................
Varianta lecţiei........................................................

Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
 Pentru toată clasa
 Pentru fiecare elev
 Pentru fiecare grupă
Desfăşurarea activităţii
 Frontală
 Individuală
 Pe grupe
Evenimentele lecţiei:
I. Stimularea reactualizării cunoştinţelor
II. Intensificarea reţinerii şi asigurarea transferului
 Captarea şi orientarea atenţiei
 Anunţarea temei noi, a scopului şi a obiectivelor urmărite
 Dirijarea învăţării – prezentarea conţinutului, a sarcinilor de învăţare,
conexiune inversă
III. Evaluarea atingerii performanţelor
IV. Temă de studiu pentru acasă, bibliografie.

14 iulie 2009

Design instrucţional 3
Prof. Victoria Dorobanţiu, Constanţa

S-ar putea să vă placă și