SEMINARUL 3

1. Enumeraţi cele mai frecvente forme de organizare a procesului de învăţământ în

universitate.
2. Propuneţi o structură a seminarului universitar, axându-vă pe o temă concretă.
3. Explicaţi termenii: tehnologie pedagogică, tehnologie educaţională, strategie
didactică, seminar universitar, curs universitar
4. Caracterizaţi nivelurile sistemului de învăţământ.
5. Numiţi finalităţile educaţionale pe care le aşteptaţi la finele studierii acestui conţinut
6. Explicaţi sensul termenilor: curriculum, monodisciplinaritate, pluridisciplinaritate,
interdisciplinaritate, transdisciplinaritate, finalităţi educaţionale, ideal educaţional,
scop educaţional, obiective educaţionale.
7. Caracterizaţi Curriculumul universitar
8. Argumentaţi rolul surselor de conţinut în formarea personalităţii.

SEMINARUL 4
Evocare
 Enumeraţi documentele şcolare necesare cadrului didactic.
 Numiţi produsele curriculare recent apărute.
Receptare
 Explicaţi sensul noţiunilor: produse curriculare, obiectivări primare, obiectivări secundare,
obiectivări terţiare,
 Caracterizaţi funcţiile manualului şi ghidului universitar.
Exprimare
 Analizaţi programa analitică la disciplina predată.
 Caracterizaţi planul-cadru al specialităţii pe care o profesaţi.
 Dezvăluiţi principiile de creare a planului-cadru, a manualului.
 Analizaţi un manual universitar prin prisma următoarelor cerinţe: date de identitate ale
manualului, criterii ştiinţifice, criterii pedagogice și estetice.

RASPUNS:

SEMINARUL 3
1. Cele mai frecvente forme de organizare a procesului de învățământ în
universitate includ:
 Cursul universitar, care constă în prezentarea unui set de informații și concepte
de către un cadru didactic în fața unui grup mare de studenți.
 Seminarul universitar, care presupune o interacțiune mai strânsă între cadru
didactic și studenți și constă în discuții și exerciții practice pe marginea unui
anumit subiect.
 Laboratorul, care se concentrează pe experimentarea și aplicarea practică a
cunoștințelor teoretice.
 Proiectele de cercetare, care implică studenții în activități de cercetare sub
îndrumarea unui cadru didactic.
 Stagiile de practică, care oferă studenților ocazia de a aplica cunoștințele
dobândite într-un mediu profesional real.
2. Structura unui seminar universitar poate varia în funcție de subiectul abordat,
dar poate include următoarele componente:
 Prezentarea subiectului de către cadru didactic.
 Discuții în grup, în care studenții își împărtășesc ideile și opinii.
 Exerciții practice, cum ar fi rezolvarea de probleme sau analiza de studii de caz.
 Prezentări individuale sau în grup ale studenților.
 Feedback și evaluare din partea cadrelor didactice și/sau a colegilor de grup.
3. Termenul de tehnologie pedagogică se referă la aplicarea principiilor științei și
tehnologiei în procesul de predare-învățare. Termenul de tehnologie
educațională se referă la utilizarea tehnologiei pentru a sprijini procesul de
învățământ și pentru a îmbunătăți calitatea acestuia. Strategia didactică se
referă la planificarea și implementarea unei abordări adecvate pentru a
îndeplini obiectivele de învățare. Seminarul universitar este o formă de
organizare a procesului de învățământ în care se realizează discuții și exerciții
practice pe marginea unui anumit subiect, sub îndrumarea unui cadru didactic.
Cursul universitar este o formă de organizare a procesului de învățământ în
care un cadru didactic prezintă un set de informații și concepte în fața unui
grup mare de studenți.
4. Nivelurile sistemului de învățământ includ învățământul preșcolar,
învățământul primar, învățământul gimnazial, învățământul liceal, învățământul
post-liceal și învățământul superior. Fiecare nivel are obiective și caracteristici
specifice, precum și modalități diferite de organizare și evaluare a procesului
de învățământ.
5. Finalitățile educaționale pe care le așteptăm la sfârșitul studierii acestui
conținut pot fi multiple, în funcție de domeniul de studiu și de nivelul de
învățământ. Acestea pot include:
 Însușirea unor cunoștințe și concepte cheie în domeniul respectiv
 Dezvoltarea unor competențe specifice, cum ar fi analiza critică, argumentarea
coerentă sau rezolvarea problemelor
 Îmbunătățirea abilităților practice, precum utilizarea unor tehnologii sau
instrumente specifice
 Dezvoltarea unei perspective critice și a unei atitudini deschise la nou
 Învățarea valorilor și a eticii profesionale specifice domeniului de studiu
6. Termenul de curriculum se referă la totalitatea materiilor și activităților
educaționale planificate și organizate într-un anumit sistem de învățământ.
Monodisciplinaritatea se referă la concentrarea asupra unei singure discipline
în cadrul învățământului. Pluridisciplinaritatea implică studiul a mai multe
discipline diferite în cadrul aceleiași instituții de învățământ.
Interdisciplinaritatea presupune integrarea mai multor discipline într-un singur
curs sau proiect. Transdisciplinaritatea merge mai departe și presupune
colaborarea dintre discipline diferite în cadrul unui proiect sau program mai
amplu. Finalitățile educaționale reprezintă obiectivele educaționale pe care se
dorește să le atingă studenții la finalul unui program de învățământ. Idealul
 educațional reprezintă o viziune asupra educației și a scopurilor sale. Scopul
educațional se referă la obiectivul general al educației, în timp ce obiectivele
educaționale sunt mai specifice și concrețe, referindu-se la ceea ce se dorește
să se atingă într-o anumită perioadă de timp.
7. Curriculumul universitar este ansamblul materiilor și activităților educaționale
planificate și organizate într-un anumit sistem de învățământ la nivel
universitar. Acesta poate fi structurat într-un anumit mod, cum ar fi după
semestre sau ani de studiu, și poate include atât discipline obligatorii, cât și
opționale sau la alegere. Curriculumul universitar are scopul de a oferi
studenților o educație academică riguroasă, pregătindu-i pentru a-și desfășura
activitatea profesională în domeniul de specialitate.
8. Sursele de conținut reprezintă resursele din care se învață și care contribuie la
formarea personalității. Acestea pot include manuale, articole de specialitate,
resurse online, proiecte sau experiențe practice.

SEMINARUL 4

Evocare: • Enumeraţi documentele şcolare necesare cadrului didactic: Regulamentul

de organizare şi funcţionare a instituţiei, Planul managerial, Planul de dezvoltare
instituţională, Planul de învăţământ, Programele analitice, Manualele şcolare, Fişele de
evaluare, Regulamentul de evaluare a elevilor, Cariera didactică. • Numiţi produsele
curriculare recent apărute: programele şcolare revizuite pentru învăţământul
preuniversitar (2020), programele analitice pentru învăţământul universitar (2021).

Receptare: • Explicaţi sensul noţiunilor: produse curriculare - documentele care

definesc obiectivele, conţinuturile, metodele şi evaluarea procesului de învăţământ;
obiectivări primare - obiectivele generale ale programelor şcolare; obiectivări
secundare - obiectivele detaliate ale programelor şcolare; obiectivări terţiare -
obiectivele lecţiilor şi activităţilor specifice din cadrul programelor şcolare. •
Caracterizaţi funcţiile manualului şi ghidului universitar: manualul universitar este o
resursă didactică care conţine informaţii teoretice şi practice dintr-o anumită
disciplină, organizate pe capitole, fiind un instrument important în procesul de
învăţare; ghidul universitar este un document care conţine informaţii utile pentru
studenţii universitari referitoare la aspecte organizatorice, administrative, academice,
precum şi la resursele şi serviciile disponibile în cadrul universităţii.

1. Analizați programa analitică la disciplina predată.

2. Caracterizați planul-cadru al specialității pe care o profesați.
3. De dezvăluit principiile de creare a planului-cadru și a manualului.
4. Analizați un manual universitar prin prisma criteriilor: date de identitate ale
manualului, criterii științifice, criterii pedagogice și estetice.