CAPITOLUL 5

CERCETAREA DESCRIPTIVĂ
(partea a II-a)

1
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
1. Determinarea informaţiilor ce urmează a fi
obţinute;
2. Stabilirea modului de administrare a
chestionarului;
3. Determinarea conţinutului întrebărilor;
4. Determinarea modalităţilor de răspuns la întrebare;
5. Determinarea limbajului utilizat;
6. Determinarea secvenţei întrebărilor;
7. Determinarea caracteristicilor fizice ale
chestionarului;
8. Reexaminarea şi revizuirea etapelor anterioare;
9. Pretestarea chestionarului şi revizuirea lui. 2
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea informaţiilor ce urmează a fi
obţinute
 Este legată de definirea problemei de cercetare;
 Se stabilesc temele şi variabilele chestionarului;
 Presupune întocmirea unui tabel care cuprinde
temele şi variabilele chestionarului;
 Ulterior, fiecare variabilă va fi transformată într-o
întrebare;
 Etapa are un pronunţat caracter iterativ şi presupune
alegerea celei mai bune variante din mai multe
posibilităţi analizate;
 Trebuie luată în considerare populaţia statistică
investigată – cu cât aceasta este mai eterogenă cu atât
este mai greu de administrat un singur chestionar. 3
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Stabilirea modului de administrare a
chestionarului
 Chestionarul poate fi administrat:
 Prin telefon;
 Prin poştă;
 Personal, prin operatori de interviu;
 Cu ajutorul calculatorului.
 Cunoaşterea modului de administrare al
chestionarului înainte de întocmirea acestuia
este importantă deoarece aceasta influenţează:
 Modul de formulare al întrebărilor;
 Conţinutul întrebărilor;
 Tipul şi succesiunea întrebărilor;
 Lungimea chestionarului;
 Alte caracteristici fizice ale chestionarului. 4
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Stabilirea modului de administrare a
chestionarului
 Rata de refuz este direct legată de lungimea
chestionarului:
 Durată < 5 minute  rată de refuz = 21%;
 Durată = 6-12 minute  rată de refuz = 41%;
 Durată > 12 minute  rată de refuz = 47%.
 La interviul personal se pot folosi întrebări mai dificile;
 În cazul interviului cu operatori, respondentului i se
pot vizualiza diverse elemente;
 Interviul telefonic necesită o bogată descriere verbală;
 Interviul prin poștă presupune autoadministrarea
chestionarului, ceea ce implică întrebări simple 5 şi
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea conţinutului întrebărilor
 Conţinutul trebuie stabilit pornindu-se de la obiectivele
cercetării;
 O întrebare este necesară doar dacă are un aport
informaţional pentru studiu;
 Pot fi admise şi întrebări care nu au legătură directă cu
scopul studiului, ele având rol de „spart gheaţa”;
 Uneori, pentru obţinerea unei informaţii, este necesar
mai mult de o singură întrebare;
 Exemplu:
 NU: „Consideraţi că acest produs culinar are un aspect şi
un gust plăcut?” (eroare: măsură dublă sau double-
barreled question).
 DA: „Consideraţi că acest produs culinar are un aspect
plăcut?”
„Consideraţi că acest produs culinar are un gust
6
plăcut?”
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea conţinutului întrebărilor
 Conţinutul întrebării trebuie corelat cu:
 gradul de informare al respondentului;
 capacitatea respondentului de a-și aminti elementele
necesare pentru a răspunde la întrebare.
 Pentru a stabili gradul de informare al respondentului
se recomandă folosirea întrebărilor filtru;
 Capacitatea de amintire a respondentului este
influențată de:
 evenimentele la care se face referire;
 timpul scurs de la producerea evenimentului;
 existența unui stimul care să favorizeze amintirea;
 efortul pe care îl implică formularea răspunsului. 7
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
 Întrebările pot fi clasificate în trei tipuri:
 Întrebări deschise;
 Întrebări închise (cu răspuns la alegere);
 Întrebări tip „scală de măsură”.

8
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările deschise (nestructurate):
 Nu există o listă predefinită de răspunsuri;
 Oferă respondentului posibilitatea de a-şi construi propriile
răspunsuri și de a folosi propriile cuvinte;
 Permite formularea acelui răspuns care corespunde cel mai
bine realității percepute de către respondent;
 Implică un efort de gândire mai mare din partea
respondentului;
 Nu limitează variantele de răspuns;
 Asigură o paletă diversă de răspunsuri, putând fi folosite ca un
prim pas în formularea unor întrebări structurate;
 Sunt greu de înregistrat şi de codificat;
9
 Răspunsul poate fi influenţat de spaţiul alocat pentru răspuns.
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările deschise (nestructurate) - TIPURI:
 Întrebări de deschidere („de spart gheaţa”): „Ce caracteristici
aveţi în vedere atunci când cumpăraţi un autoturism?”
 Întrebări deschise prin care se solicită sugestii: „Ce sugestii aveţi
pentru îmbunătăţirea activităţii secretarialului facultăţii?”
 Întrebări deschise prin care se urmăreşte înţelegerea mai
profundă a răspunsului dat la o întrebare anterioară: „Cum
credeţi că va fi afectată puterea de cumpărare a familiei dvs.?”
 Întrebări deschise care solicită subiectului să aducă un suport
pentru opinia formulată ca răspuns la întrebarea anterioară: „Ce
lucruri vă plac / nu vă plac la maşina dvs. de spălat rufe?”
 Întrebări deschise de tipul „De ce?”: „De ce aţi ales acest hotel?”
10
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările deschise (nestructurate) - TIPURI:
 Întrebări deschise care testează memoria sau dacă subiectul
este sau nu cunoscător: „Ce lucruri sugerează clipul publicitar al
agenţiei noastre de turism?”
 Întrebări deschise cu ajutorul cărora se pot obţine informaţii
despre sursa opiniei sau cunoştinţelor subiectului: „Unde aţi citit
despre acest eveniment?”
 Întrebări deschise prin care se încearcă obţinerea unui răspuns
şi mai detaliat legat de un subiect: „Ce altceva ne mai puteţi
spune despre serviciile acestui hotel?”
 Întrebări deschise prin care se solicită informaţii de natură
factuală, şi nu opinii: „Ce mărci de pastă de dinţi utilizează
familia dvs?” 11
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările închise (structurate):
 Solicită respondentului să facă o alegere din două sau mai
multe variante de răspuns prestabilite;
 Reduc efortul de gândire al respondentului;
 Permit cercetătorului să controleze, într-o mai mare măsură,
procesul de gândire al respondentului;
 Elimină influența generată de operatorii de interviu;
 Tipuri:
 Întrebări dihotomice (bifurcate): posedă doar două variante de
răspuns (da – nu; feminin – masculin; etc.)
 Întrebări cu alegere multiplă (multihotomice): solicită
respondentului să facă o alegere sau mai multe dintr-o listă cu cel puţin
12
trei variante de răspuns.
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările închise (structurate): în formularea
întrebărilor multihotomice se respectă o serie de reguli:
 Numărul variantelor de răspuns să acopere toate posibilităţile
existente, dar să nu depăşească 9 (recomandat: 5-7);
 Să fie inclusă o variantă „Alte situaţii”;
 Spaţiul lăsat liber la varianta „Alte situaţii” trebuie corect
dimensionat;
 Pentru a elimina „efectul de poziţie” se recomandă
divizarea eşantionului şi aplicarea unor chestionare care
cuprind întrebări cu ordinea răspunsurilor modificată;
 Alături de variantele de răspuns poate fi plasată şi o variantă
neutră („Nu ştiu”, „Nu-mi amintesc”, „Nu am opinie”) pentru a
evita declararea unor puncte de vedere false;
 Respondenţii trebuie corect instruiţi privind modul de marcare
al răspunsurilor şi numărul variantelor de răspuns pe care13
le
pot alege.
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea modalităţilor de răspuns la
întrebare
Întrebările tip „scală de măsură”:
 Se folosesc pentru:
 Măsurarea atitudinii consumatorilor;
 Determinarea imaginii unei mărci;
 Măsurarea unor caracteristici de profil.
 Tipuri de scale folosite:
 Diferenţial-semantica;
 Likert;
 Intențiilor comportamentale;
 Stapel;
 Sumă constantă;
 Comparațiilor perechi;
14
 Ordonării rangurilor.
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 Întrebarea trebuie să fie cât mai scurtă, fără cuvinte
nenecesare sau redundante (un singur subiect, un
singur predicat)
 Exemplu:
 NU: „Care sunt considerentele dvs. mentale când sunteţi
confruntat cu decizia de a repara sistemul audio al
autoturismului personal, atunci când constataţi că acesta
nu mai funcţionează ca la început, când aţi făcut achiziţia?”
 DA: „Dacă sistemul audio al autoturismului dvs. nu mai
funcţionează bine, cum vă gândiţi să corectaţi acest
neajuns?”

15
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 Se folosesc cuvinte simple, clare, fără ambiguităţi,
astfel încât toţi respondenţii să dea acelaşi sens
întrebării
 Exemplu:
 NU: „Care este venitul dvs. lunar?”
 DA: „Care este venitul dvs. lunar mediu net, în lei?”
 Trebuie folosite cuvinte uzuale şi evitate cuvintele
tehnice sau cele din jargonul unui anumit grup
 Exemplu:
 NU: „Promovarea vânzărilor a jucat un rol esenţial în
cumpărarea acestui produs?”
 DA: „Concursul cu premii organizat de firma producătoare
a jucat un rol esenţial în cumpărarea acestui produs?” 16
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 Întrebarea nu trebuie să conducă la un anumit
răspuns, conţinând, în vreun fel, cheia acestuia
 Exemplu:
 NU: „Este Mamaia staţiunea dvs. preferată?”
 DA: „Care este staţiunea dvs. preferată?”
 Întrebarea trebuie să cuprindă un criteriu evident şi
relevant pentru respondent
 Exemplu:
 NU: „Cât de importantă este existenţa unui POS într-un
magazin Billa?”
 DA: „Cât de importantă este pentru dvs. existenţa unui
POS într-un magazin Billa?” 17
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 În formularea întrebărilor trebuie evitate
alternativele implicite
 Exemplu:
 NU: „Intenţionaţi să vă petreceţi concediul la mare?”
 DA: „Unde intenţionaţi să vă petreceţi concediul?”
 La mare
 La munte
 În formularea întrebărilor trebuie evitate
presupunerile (consecinţele) implicite
 Exemplu:
 NU: „Sunteţi de acord cu sporirea măsurilor de securitate, în
cazul transportului aerian?”
 DA: „Sunteţi de acord cu sporirea măsurilor de securitate, în
cazul transportului aerian, chiar dacă aceasta va conduce la
18
creşterea tarifului plătit?”
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 În cazul subiectelor sensibile (consum de alcool, igienă
personală, viaţă intimă) se recomandă folosirea
„tehnicii persoanei a treia” sau să se menţioneze că un
astfel de comportament (atitudine) este ceva obişnuit
 Exemplu:
 „De ce credeţi că majoritatea adulţilor din România nu au o
igienă buco-dentară corespunzătoare?”
 „În societatea românească numeroase persoane au probleme
cu sănătatea din cauza consumului exagerat de alcool; credeţi
că dvs. sau membrii familiei dvs. aveţi astfel de probleme?”
 În formularea întrebărilor trebuie asigurat un ton
neutru, fără subestimări sau supraestimări
 Exemplu:
 NU: „Consideraţi că apa minerală Borsec este superioară, sub
aspectul preferinţei dvs., apei mimerale Bucovina?”
 DA: „Considerând apele minerale Borsec şi Bucovina, care este
preferata dvs.?” 19
 5.3.1. Etapele elaborării unui
chestionar
Determinarea limbajului utilizat
 O întrebare trebuie să cuprindă o singură sarcină
 Exemplu:
 NU: „Enumeraţi mărcile de iaurt cunoscute şi ordonaţi-le în
ordinea preferinţei”
 DA: „Enumeraţi mărcile de iaurt cunoscute”
„Ordonaţi mărcile enumerate la întrebarea anterioară în
funcţie de preferinţe”
 În formularea întrebărilor nu trebuie utilizate
exemple, care reprezintă un caz specific pentru
generalizare
 Exemplu:
 NU: „Vă amintiţi acţiuni publicitare pentru detergentul Ariel
din ultima săptămână, cum ar fi inserţii în ziare sau reviste?”
 DA: „Aţi remarcat acţiuni publicitare pentru detergentul Ariel,
20
în ultima săptămână?”