Marketing, Grupa 1

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

STUDENT:
Nume, prenume
(TNR, 14)

Anul
 2022

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold) 3

2. Capitolul 1 3
3. Capitolul 2 3
4. Capitolul 3 3
5. Concluzii 3
6. Bibliografie 3
7. Anexe 3

Observaţii:
- Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cuprinsului (utilizarea
Heading-urilor de pe pagina Styles, şi a Table of Contents de pe pagina References) – în
Microsoft Word 2007;
- Cuprinsul va avea maxim 1 pagină;
- Lucrarea va avea minim 5 pagini (fără a include bibliografia și anexele), dar nu mai mult
de 20 de pagini (fără a include bibliografia și anexele).
- Atenție la ortografie și diactrice
- Minim 3 surse bibliografice citate corect în text – puteți viziona un filmuleț pentru APA
style (modalitate de citare utilizata frecvent) la link-ul -
https://redactareacademica.wordpress.com/2015/04/28/tutorial-stil-de-citare-apa/commen
t-page-1/
- Maxim 20% procent de plagiere (verificare pe Turnitin)
- Minim 3 întrebări la final propuse pentru colegi (la care să aveți și voi scrise răspunsurile
în proiect);
- Nu e necesar să aveți minim 3 capitole, puteți realiza oricâte capitole doriți.

Lucrarea va utiliza următoarele formatări:

- Introducerea se va scrie pe aceeaşi pagină cu rezumatul și cuvintele cheie;
- Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.
- Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom
2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and even),
footer 0cm, section start continuous, page alignment top;
- Page numbers: top, outside, font Times New Roman size 10, bold;
- Paragraph format: line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment
justify;
- Font: Times New Roman size 12, regular;
- Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe
consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;
!!! Textul care apare încadrat cu culoarea gri nu apare în forma finală a lucrării.
 TITLUL LUCRĂRII
Rezumat: Rezumatul descrie obiectivele lucrării şi sintetizează principalele rezultate obţinute
(maxim 200 cuvinte). Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru
cuvântul „rezumat” se va folosi Bold şi Italic, iar pentru restul textului doar Italic.

Cuvinte cheie: Se menţionează cuvinte (sau expresii) cheie care surprind esenţa lucrării (maxim
5 cuvinte cheie). Cuvintele cheie se trec în ordinea importanţei, cel mai reprezentativ fiind
primul. Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvintele „cuvinte
cheie” se va folosi Bold şi Italic, pentru restul textului doar Italic.

1. Introducere

2. Procesul de cumpărare prin care trec oamenii.

3. Cum facem clienții să petreacă mai mult timp în magazin?

4. The Maze Store Format (Ikea)

5. The Gruen Transfer

6. Concluzii

7. Bibliografie

8. Anexe
Magazinele de tip "maze stores" sunt acele magazine mari, cu suprafețe extinse și cu un design
interior care te face să te simți ca într-un labirint. Aceste magazine sunt proiectate astfel încât să
încurajeze clienții să petreacă cât mai mult timp în interior și să îi expună cât mai mult posibil la
produsele disponibile.

O astfel de abordare de design poate fi benefică atât pentru proprietarii de magazine, cât și pentru
clienți. Magazinele de tip "maze stores" sunt construite în așa fel încât să permită proprietarilor
de magazine să afișeze cât mai multe produse posibile, în timp ce clienții au oportunitatea de a
explora tot ceea ce magazinele au de oferit.

Un alt avantaj al acestui tip de design este că face ca experiența de cumpărare să fie mult mai
distractivă pentru clienți. În timp ce se plimbă prin labirintul de rafturi și produse, clienții sunt
încurajați să descopere și să exploreze ceea ce magazinele au de oferit, în loc să se grăbească să
găsească ceea ce caută și să părăsească magazinul cât mai repede posibil.

Cu toate acestea, există și dezavantaje ale acestui tip de design de magazin. Unul dintre cele mai
evidente este faptul că poate fi destul de frustrant și confuz pentru clienți, în special pentru cei
care sunt obișnuiți cu magazinele cu un design mai simplu și ușor de navigat.

În plus, pentru unii clienți, timpul petrecut într-un magazin de tip "maze store" poate fi prea
mult. În loc să se bucure de explorarea magazinului și a produselor sale, unii clienți se pot simți
copleșiți și obosiți.

Magazinele de tip "maze stores" sunt o abordare interesantă de design pentru proprietarii de
magazine și pot oferi o experiență distractivă de cumpărare pentru clienți. Cu toate acestea, este
important să se țină cont și de nevoile și preferințele clienților, astfel încât aceștia să se simtă
confortabil și să poată beneficia la maximum de experiența de cumpărare.

Magazinele de tip "maze stores" sunt proiectate într-un mod care își propune să influențeze
comportamentul și deciziile de cumpărare ale clienților. Am enumerate aici câteva dintre cele
mai importante moduri în care acest tip de format de magazin poate influența clienții:

1. Experiența de cumpărare devine mai distractivă și interesantă: Deoarece magazinele de

tip "maze stores" sunt proiectate pentru a fi un labirint de rafturi și produse, acestea îi
încurajează pe clienți să exploreze, să descopere și să petreacă mai mult timp în magazin.
Acest lucru poate face experiența de cumpărare mai distractivă și mai interesantă decât
într-un magazin cu un design simplu și ușor de navigat.
2. Crește expunerea la produse: Magazinele de tip "maze stores" sunt proiectate astfel încât
să afișeze cât mai multe produse posibile și să-i determine pe clienți să navigheze prin
mai multe zone ale magazinului. Acest lucru crește expunerea la produse și poate
determina clienții să descopere produse pe care altfel nu le-ar fi văzut sau căutat.
3. Crește posibilitatea de a cumpăra produse suplimentare: Pe măsură ce clienții navighează
prin magazinele de tip "maze stores", aceștia sunt expuși la o varietate de produse și la
mai multe oportunități de a cumpăra produse suplimentare. Acest lucru poate încuraja
clienții să facă achiziții suplimentare, care să completeze produsele pe care le-au
cumpărat inițial.
4. Poate reduce timpul petrecut în magazin: Deși aceasta poate părea o contrazicere față de
primul punct, un alt mod în care magazinele de tip "maze stores" pot influența clienții
este prin reducerea timpului petrecut în magazin. Acest lucru poate fi realizat prin
organizarea produselor într-un mod logic și prin amplasarea zonelor cu produse similare
în apropiere una de cealaltă, ceea ce poate face mai ușor pentru clienți să găsească
produsele de care au nevoie.
Victor Gruen, născut, crescut și educat în Austria, din cauza Naziștilor care începuseră să
mărșăluiască înspre Est-ul Europei, acesta decide ca în 1938 să urmeze acțiunile celorlalți
intelectuali evrei și să fugă în America de Nord.

Ajuns acolo cu o diplomă de arhitect, 8 dolari în buzunar și “no English”, datorită talentului său
arhitectural, în mai puțin de un an ajunsese să proiecteze construcții pe Fifth Avenue. (bulevard
din Manhattan, New York City). Astfel că pe parcursul mai multor decenii a conceput arhitectura
a numeroase clădiri cu renume, totul până în 1951 când a pus bazele brandului “Victor Gruen
Associates”, iar 5 ani mai târziu a participat, prin realizarea arhitecturii, la deschiderea primului
mall modern din America de Nord (South Dale Mall).

În designul unui centru comercial, efectul Gruen se manifestă prin alcătuirea unei rute care să
expună consumatorii la cât mai multe produse astfel încât să creeze un parcurs intenționat confuz
în urma căruia intențiile inițiale ale cumpărătorilor se pierd, rezultând în cumpărători susceptibili
la achiziții impulsive.

Dar pentru ca oamenii să intre în magazinele acestea, ei trebuie să fie ademeniți într-un fel, astfel
că Gruen a realizat cât de importantă este fațada unui magazin, perfecționând acest aspect și
argumentând faptul că un design bun, înseamnă profit crescut.

După ce potențialul cumpărător a făcut primul pas în magazin, acesta este supus efectului Gruen,
al cărui rezultat depinzând de cât de bine este aplicat acesta de către proprietarii magazinelor. În
cazul mall-urilor, acestea sunt concepute cu scopul de a crea o atmosferă confortabilă țintind
subconștientul și urmărind să influențeze procesul de luare a deciziilor de către oameni.
Mall-urile obișnuiesc să îi facă pe clienți să petreacă cât mai mult timp plimbându-se și astfel să
cumpere mai mult decât ar fi vrut inițial.

Pentru ca acest principiu să funcționeze, elementele alcătuitoare trebuie să lucreze împreună în

mod eficient, acestea includ:

- Ambianța.
Se referă la atmosfera magazinului, decorul acestuia și modul de așezare. Varietățile
acestor aspecte influențează emoțiile clienților respectiv opiniile acestora față de
produsele pe care le doresc.
- Amplasamentul produselor.
Se referă la locul în care produsele sunt plasate unul în raport cu celălalt. Această practică
este folosită pentru a manipula emoțiile clienților și pentru a crea o iluzie de valoare
pentru anumite produse. De exemplu, plasarea unui articol scump lângă un articol mai
ieftin îl poate face pe cel scump să pară o ofertă mai bună.
- Marketing.
Ambalajele, materialele promoționale, cupoanele și reducerile lucrează concomitent spre
a crea o atmosferă care incită clientul către cumpărare.
- Angajații implicați direct în relația cu clienții.
Asistența pe care angajații o pot oferi clienților are un efect mai profund asupra celor din
urmă față de reclamele digitale. Angajații pot vorbi direct cu clienții, le pot asculta
nevoile și îi pot ghida în procesul de cumpărare.
- Aranjamentul produselor.
Modul în care acestea sunt aranjate pe rafturi influențează consumatorul de asemenea.
De exemplu, Ikea plasează produsele în mod strategic în interiorul magazinelor sale,
astfel încât să creeze un labirint care are scopul de a supune clienții la un volum imens
de opțiuni disponibile.