Amenajarea magazinului

Magazinul i zona sa imediata creaza mediul in cadrul caruia actioneaza detailistul. Acest
mediu poate sa atraga sau sa respinga cumparatorii poteniali. Este necesar sa se aiba in
permanena in vedere faptul ca cea mai mare calitate pe care o are consumatorul care calca
pragul unui magazin este comoditatea, dorina de a beneficia de confort in procesul cumpararii.
Drept urmare, detailistul trebuie sa faca un efort concentrat pentru a se asigura ca mediul
magazinului stimuleaza atat activitatea acestuia cat si satisfacerea nevoilor consumatorilor.
Ambele obiective pot fi atinse numai printr-o judicioasa planificare, prin crearea unui mediu
fizic- vizand elemente de forma, legate de teren, constructie, echipament si modul de asamblare a
mobilierului pentru convenabilitatea si confortul cumparatorilor si a detailistului- si psihologic,
vizand imaginea produsa de magazin in mintea cumparatorilor. Eficienta de ansamblu a
magazinului va depinde, deci, de abilitatea de a planifica, crea si controla acest set de
componente fizice si psihologice (Adascalitei, V., ).
Astfel de elemente externe ca pozitia magazinului pe amplasament, designul
arhitectural, fatada sa si plasarea firmelor, intrarilor si vitrinelor, precum si altele interne, legate
de organizarea raioanelor si a circulatiei interioare, utilizarea etalarii, precum si alegerea
mobilierului si a echipamentului, fac parte din arsenalul elementelor fizice, cu impact major
asupra imaginii magazinului si a eficientei sale, in calitatea lor de important vehicul de
comunicare nonverbala:

Fatada magazinului joaca un rol crucial in

atragerea initiala a cumparatorilor si in determinarea lor de a reveni la acesta. Ea creeaza diferite
imagini si invita in mod diferit cumparatorii, in raport de aspectul exterior al magazinului, definit
printre accesele asigurate (intrarile si iesirile din magazine), vitrine, schemele de iluminat si
materialele de constructie utilizate. Ca si coperta unei carti, fatada magazinului comunica cine si
ce este detailistul.
In ceea ce priveste exteriorul magazinului, este, prin urmare, deosebit de important ca
acesta sa beneficieze de o cat mai buna vizibilitate, de un aspect architectural agreabil-dar
echilibrat cu nevoile functionale, de o firma care sa asigure identificarea magazinului si sa atraga
atentia consumatorului, de o fatada care sa nu diminueze spatiul interior si sa fie atractiva, de
vitrine care sa atraga atentia cumparatorilor asupra anumitor grupe de marfuri ce necesita eforturi
de alegere ( Adascalitei, V., ).

Intrarile (accesele) in magazin trebuie astfel

concepute incat sa ofere consumatorilor siguranta, confort si convenabilitate. Ca atare, ele
trebuie sa aiba o buna iluminare, sa fie largi, spatioase, din material antiderapant, cu usi usor de
deschis, de preferat rabatabile, fara a fi obturate de mese cu marfa. Astfel, intrarile in magazin
trebuie sa fie imbietoare, cu praguri ale usilor la nivelul strazii. Accesele de pe doua laturi sunt
preferate celor de pe colt.
Interiorul magazinului trebuie sa contribuie, in ansamblul sau, la obiectivele de baza ale
detailistului, de minimizare a costurilor, de functionare si de maximizare a vanzarilor si de
satisfacere cumparatorilor.
Astfel ca, dupa solutionarea problemelor de baza in competitia spatiala a detailistilor
vizand amplasarea, delimitarea ariei comerciale, dimensionarea si profilarea unitatilor
comerciale,o alta dimensiune a acestei competitii o constituie organizarea interioara, amenajarea
sa functionala. Practic, aceasta dimensiune se refera la dispunerea spatiala a elementelor sale
esentiale, de o asemenea maniera incat sa-i asigure o eficienta cat mai ridicata.
1

1.1.1.

Organizarea interioara, designul si

planificarea magazinului

Privit intr-un sens mai larg, orice magazin are nevoie de patru elemente: spatiu,
cumparatori, marfa si personal. Problema de baza a organizarii interioare dintr-un magazin o
constituie realizarea unei astfel de aranjari si utilizari a spatiului respectiv incat sa asigure o
combinare eficienta a celorlalte trei elemente.
Astfel, organizarea interioara implica, cu deosebire, o alocare eficienta a spatiului din
magazin, intre cumparatori, marfa si personal, adica pentru a atinge obiectivele de profit propuse.
In raport de destinatie, intr-un magazin exista patru zone principale: pentru marfa, pentru
vanzare, pentru cumparatori si pentru personal. In realitate, ele nu pot fi delimitate perfect una
fata de alta, avand diferite grade de suprapunere.
De obicei, localurile unitatilor comerciale se materializeaza printr-o dezvoltare constructiv
rectangulara(patrata sau, cel mai adesea, dreptunghiulara). Cea mai mare parte a suprafetei
localului comercial este atribuita zonelor productive (constituind suprafata utila). Zonele
neproductive includ spatiile tehnice, grupurile sanitare etc.Pentru fiecare zona functionala trebuie
alocata o anumita cota din suprafata utila, pornindu-se de la suprafata de baza, a salii de vanzare
( Adascalitei, V., ).
In general, organizarea interioara este afectata de marimea si configuratia localului
comercial- inclusiv de numarul de nivele pe care este desfasurat, precum si de alte solutii
constructive: traveea, respectiv marimea distantei dintre stalpii de sustinere- in sensul ca
posibilitatile de practicare a formelor moderne de vanzare sunt cu atat mai mari, cu cat
distanta respectiva este mai mare, localizarea zonei de descarcare a marfurilor pentru
aprovizionare, dimensiunile intrarilor pentru accesul marfurilor (care conditioneaza utilizarea
mijloacelor de mecanizare a vehicularii interne a marfurilor)s.a.
Pe de alta parte, organizarea interioara mai este influentata de: felul si volumul marfurilor
ce urmeaza a fi desfacute, de modalitatile de vanzare, de caracteristicile vizitatorilor si
obiceiurile lor de cumparare, de natura si cantitatea echipamentului commercial (mobilier si
utilaje) ce urmeaza a se instala, de preferintele personale ale comerciantilor.
Oricum, in momentul proiectarii amenajarii spatiului de vanzare, detailistul trebuie sa ia in
considerare aranjarea marfurilor, echipamentului, mobilierului de etalare si culoarele de
circulatie, astfel incat acestea sa se adapteze cerintelor spatiale si de localizare a diferitelor grupe
de marfuri. Amenajarea spatiului de vanzare este foarte importanta, avand impact puternic asupra
modelelor de circulatie in magazin, atmosferei de cumparare, comportamentului de cumparare si
eficientei activitatilor practice.
Amplasarea si dimensionarea raioanelor rezulta, cel mai adesea, dintr-un compromis intre
doua elemente: obiectivele comerciale, constand a-l face pe client sa circule prin fata a cat mai
multe raioane fara a-i da impresia unui circuit impus si existent restrictiilor tehnice ale suprafetei
de vanzare ( Grozea, C., ).
Restrictiile tehnice tin in esenta de:

Forma suprafetei de vanzare, dimensionarea

intrarii, a caselor de marcat, orientarea si lungimea mobilierului (gondole);

Amplasarea diferitelor spatii de depozitare

influenteaza localizarea produsului cu o rotatie a stocului rapida; pentru aceste produse se va
reduce la maximum circuitul de manipulare si durata de reaprovizionare a mobilierului;

Localizarea camerelor frigorifice, instalate in

general in capatul opus al magazinului, deci raioanele respective vor fi amplasate in apropiere;

Nevoia de control: produsele de volum mic si

de greutate scazuta, dar cu preturi ridicate, vor fi amplasate in apropierea caselor de marcat sau
in alt loc in care personalul poate sa asigure o aprovizionare atenta.
Localizarea raioanelor se face cu scopul de a raspunde urmatoarelor principii, prin prisma
carora se judeca eficienta unei anumite arhitecturi interioare:

Rentabilizarea fiecarui mp al suprafetei

de vanzare;

Luarea in considerare a restrictiilor

tehnice;

Satisfacerea clientilor;

Posibilitatea unei eventuale extinderi;

Limitarea costurilor;

Supravegherea clientelei.
In amplasarea raioanelor trebuie sa se tina cont
consumatorilor sintetizat in cateva tendinte care vor fi respectate:

de

comportamentul

Cei mai multi dintre clienti incep sa viziteze magazinul din partea dreapta a intrarii in magazin si
se deplaseaza in sens invers acelor de ceasornic;

Culoarele vor fi cat mai lungi; dupa statistici, 25% din clienti parcurg toata suprafata de vanzare
in magazinele cu gondole continue si doar din cele cu culoarele transversale;

La dreapta intrarii in magazin se vor situa cele de mobile, textile, electrocasnice, iar la stanga
produsele alimentare si produsele de apel pentru ca exista tendinta consumatorului de a se
intoarce spre dreapta la intrarea in magazin ( Nita, V., Corodeanu,D.,).
Fluxul consumatorilor trebuie dirijat tinand cont ca exista doua tipuri de trafic:

Traficul de destinatie: consumatorul merge

spre un punct precis, fiind o circulatie logica si rationala;

Traficul de impuls: consumatorul strabate

magazinul condus de impuls, in functie de asezarea gondolelor si de atractia produselor si a
prezentarii; e un trafic ilogic, irational care trebuie exploatat prin orice mijloace.
Comerciantii cu amanunutul au trei posibilitati pentru dispunerea raioanelor in magazine:
1. Dispunerea in forma de grila- are o forma rectangulara, astfel incat coridoarele sunt
paralele. Dispunerea marfurilor este formala, controlandu-se fluxul clientilor in magazin.
Amplasarea de acest tip este practicata de supermagazine si magazinele cu autoservire. Foloseste

eficient spatiul de vanzare disponibil, creaza un mediu placut, organizat si faciliteaza cumpararea
prin standardizarea dispunerii articolelor.
2. Dispunerea in forma neregulata (libera) - este informala, folosind aranjari de diferite
feluri si marimi. Avantajul esential il constituie crearea unei atmosfere relaxante, amiabile de
cumparare, ceea ce incurajeaza clientul sa cumpere mai mult si sa mareasca numarul de bunuri
cumparate sub impulsul momentului. Nu foloseste spatiul atat de eficient ca metoda precedenta,
creand probleme de siguranta, daca nu au fost prevazute masuri de control in acest sens.
3. Dispunerea in boutique-uri - imparte magazinul intr-o serie de zone de vanzare
individuale, fiecare cu o anumita gama de produse. E ca si cum s-ar construi o serie de magazine
de specialitate intr-unul singur. Dispunerea e mai mult informala si poate crea un mediu unic de
cumparare pentru client. Magazinele universale folosesc uneori acest mod de dispunere pentru a
crea o imagine distincta propriilor afaceri.
Organizarea interioara trebuie sa asigure, in esenta, un acces cat mai comod la marfurile
oferite spre vanzare, concomitent cu utilizarea eficienta a spatiilor din interiorul magazinului.
Printre obiectivele cele mai importante ale organizarii interioare sunt cele legate de
fundamentarea raionarii spatiului de vanzare (structurarea ofertei pe raioane, alocarea spatiului
de vanzare si amplasarea raioanelor, dotarea cu mobilier si utilaje, precum si aranjarea acestora,
organizarea fluxurilor de circulatie, expunerea marfurilor oferite, inclusiv dimensionarea si
amplasarea punctelor de decontare a cumparaturilor facute de vizitatori.
Pentru solutionarea problemelor de organizare interioara a magazinelor se poate apela la
unele modele disponibile (planuri comune) de organizare interioara, la diversi indicatori de
utilizare a spatiului (de randament) pentru diferite tipuri de magazine, la tehnicile de studiere a
miscarii s.a.
In SUA, de exemplu, Asociatia Nationala a Detailistilor- NRMA- publica, in mod curent,
drept indicator de randament, volumul mediu anual de vanzari pe unitatea de suprafata pentru
magazinele universale si unele tipuri de magazine specializate, iar Scoala Superioara pentru
Administrarea Afacerilor, de la Universitatea Haward, publica anual ponderea ce revine spatiilor
de vanzare in ansamblul suprafetei utile a magazinelor.
Designul magazinului, care vizeaza stilul, atmosfera acestuia, si contribuie la crearea
imaginii sale pe piata, include elemente exterioare si interioare: vitrina, firma, coloritul,
iluminatul, modul de tratare al plafonului, peretilor si pardoselii, mobilierul si echipamentul
commercial ( Adascalitei, V., ).
In general, crearea unei atmosfere de siguranta, atractive si confortabile va genera, fara
indoiala, un spirit de cumparare. O astfel de atmosfera ce incita la cumparare va fi
determinata de utilizarea unor mijloace - stimuli, care apeleaza la cele cinci simturi ale
cumparatorilor :vazul, auzul, mirosul, pipaitul si gustul. Astfel, apelul la vaz este legat de modul
de percepere a stimulilor relatiilor de marime, forma si culoare; apelul la auz (prin sunet) implica
o astfel de dotare a magazinului incat sa se evite sunetele indezirabile si sa se creeze un fond
sonor agreabil; apelul la miros implica, de asemenea, evitarea mirosurilor neplacute, apeland, de
exemplu, la parfumul degajat de fructe proaspete si crearea unor miresme placute; apelul la
pipait se realizeaza prin posibilitatile ce i se dau cumparatorului de a avea acces, prin expunerea
deschisa la produs; apelul la gust poate fi uneori o conditie hotaratoare- in cazul unor produse
alimentare- pentru determinarea cumpararii. Asa-zisele teme- apel de cumparare, utilizate adesea
de detailisti constituie, in fapt, un vehicul comunicational organizat in jurul celor cinci simturi.
Cumparatorii cauta, intr-o tot mai mare masura, magazine care ii primesc deosebit, ca de
4

sarbatoare, deci intr-o ambianta care ofera un prilej de bucurie atunci cand isi fac cumparaturile.
Prezentarea si vanzarea marfurilor necesita- asa cum remarca revista Magazinul Progresiv- chiar
elaborarea unui scenariu care sa cuprinda in procesul vanzarii si sentimentul. In magazinul
modern nu este nevoie doar de un responsabil de magazin, ci de un regizor, nu de un
aranjament, ci de un decor, nu de un vanzator, ci de un interpret. Magazinul redevine - prin
apelarea la latura emotionala - asemeni pietelor si targurilor de odinioara, un loc placut de
intalnire, iar comerciantul ofera cumparatorului un mod de a participa la viata sociala. Pentru a
asigura un astfel de cadru, comerciantul trebuie sa-si priveasca in permanenta magazinul cu
ochii cumparatorului, pentru a se putea baza pe cat mai multe puncte de atractie, pe care sa le
mentina continuu.
Intr-adevar, pe langa calitatea produselor si serviciilor oferite, un rol important in
asigurarea atractivitatii si implicit, a unei eficiente superioare a magazinului, il are si aspectul sau
de ansamblu, dat de spatiul de care dispune, aranjarea marfurilor, iluminatul, decorarea interioara
si exterioara. Se remarca o tot mai mare preocupare a comerciantilor de a asigura fiecarui
magazin, prin design, particularitati proprii, de a urmari sa se comunice un anumit mesaj
cumparatorilor, in functie de tipul tintei vizate. In asigurarea decorarii aspectuoase si
functionale ale magazinului, un rol important il au materialele utilizate la amenajarea interioara a
spatiilor acestora- rezultate deosebite putandu-se obtine prin apelarea la plafoane false, tapet,
panouri, fonoabsorbante, corpuri de iluminat, pereti despartitori, covoare vinilice sau parchet
laminat.
In general, tendinta actuala este catre tipurile mai noi de materiale sintetice, cu o mai mare
durabilitate si atractivitate ( Adascalitei, V., ).
Astfel, plafoanele false din fibra de sticla- pe langa faptul ca pot fi echipate cu corpuri de
iluminat si sunt usor de intretinut - sunt cele mai fonoabsorbante, ducand la o scadere de pana la
0,9-0,95 a ecoului, a reverbatiilor localurilor comerciale, sporind, astfel, confortul acustic (prin
asigurarea difuzarii clare a sunetelor si reducerea la minim a zgomotelor parazitare), in sensul
crearii unei atmosfere placate, reconfortante. Ele au, de asemenea, proprietati de reflectare foarte
buna a luminii, nu ard, nu degaja gaze toxice, nu permit desprinderea unor particule daunatoare
sanatatii, sunt mai usoare si mai rezistente in timp (pastrandu-si in timp aspectul si calitatiile
initiale).
De asemenea,se poate opta pentru plafoane de gips-carton flexibil, care prezinta si ele o
putere de absortie ridicata ( Grozea, C.,).
Sub aspect coloristic, se considera ca plafonul trebuie sa aiba cea mai deschisa culoare; el
trebuie sa aiba o valoare de reflectanta luminoasa de cel putin 70% pentru lumina directa si de
minimum 80% pentru lumina indirecta.
Decorarea peretilor poate fi facuta prin finisaje cu vopsea lavabila sau tapet din fibra de
sticla in diverse forme si culori, in functie de dimensiunile localului, tipul magazinului si
culoarea mobilierului. Pentru pardoseala se poate apela, atunci cand este nevoie de rezistenta, la
imbracaminti vinilice din PVC, aspectuoase si usor de intretinut.
Conditionarea aerului constituie un alt stimulent major pentru cumparatorul
contemporan. Practic, toate marile magazine universale si magazinele cu articole de specialitate,
multiraionate, din tarile dezvoltate sunt dotate, cel putin partial, cu echipamente de conditionarea
aerului in spatiile de vanzare. Aerul conditionat incurajeaza efectuarea cumparaturilor in zilele
toride si mareste vanzarile spontane, de impuls, prin atragerea publicului in magazine doar

pentru a se racori. Rezultatul final se reflecta intr-un volum suplimentar de vanzari, inclusiv ca
urmare a imbunatatirii moralului personalului comercial si, in consecinta, a performantelor sale.
In esenta, asigurarea unei eficiente maxime a exploatarii magazinului poate fi realizata asa cum evidentiaza deosebit de sugestiv I.Burstiner - numai prin solutionarea optima a
complexului de probleme legate de constructia magazinului si modul de organizare interioara,
inclusiv alocarea spatiului, mobilierul si echipamentul. (fig.1.1 si fig.1.2).

Fig.1.1- Criterii in asigurarea unei eficiente maxime a exploatarii magazinului

Sursa: Adascalitei, V., Tehnici comerciale moderne- Marketingul spatiilor de vanzare, Editura Uranus, Bucuresti, 2000.

Fig.1.2- Elemente ce trebuie luate in consideratie la proiectarea magazinului

Sursa: Adascalitei V., Tehnici comerciale moderne Marketingul spatiilor de vanzare,
Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Planificarea magazinului include proiectarea interioara si exterioara a constructiei,

alocarea spatiilor pe raioane si localizarea in cadrul magazinului. Aceste demersuri de planificare
spatiala, la nivelul unitatilor comerciale, se deruleaza in mod coordonat, in baza unei schite cadru, reprezentand planul de organizare interioara, sau de amenajare a magazinului. Pornind de
la realitatea ca organizarea interioara se refera la planificarea aranjarii interioare a raioanelor atat pentru vanzare cat si pentru sustinerea vanzarii-precum si de la problematica designului
comercial, rezulta ca planificarea magazinului are o sfera mai larga, incluzand atat designul cat si
organizarea exterioara. Toate dotarile sau facilitatile oferite de magazine au, fara indoiala, un
impact complex, fizic si psihologic, asupra atractiei cumparatorilor, moralului personalului si
activitatii sale de ansamblu ( Adascalitei, V., ).
Intr-o abordare realista, pragmatica, specialistii americani au comparat magazinul cu o
masina, conceputa sa reziste, sa stocheze si sa vanda marfa. Ca si in cazul unei masini bine
construite si, implicit, performante, si in cazul magazinului se va ajunge la obtinerea unor
rezultate cu atat mai bune in exploatare cu cat calitatea componentelor sale exterioare si
interioare va fi mai ridicata.
1.1.2. Raionarea si fluxurile de circulatie
Alte doua decizii majore pe care urmeaza sa le ia detailistul in competitia spatiului in care
este angrenat, sunt legate de solutionarea raionarii si a fluxurilor de circulatie in magazin (Nita,
V., Corodeanu, D.,).

Amplasarea magazinului;

Particularitatile
contructive
ale
magazinului.
Raionarea trebuie astfel facuta incat sa asigure depistarea lesnicioasa a marfurilor de catre
cumparatori, stimularea deciziei de cumparare si efectuarea unor cumparaturi complexe,
cresterea vitezei de rotatie a stocurilor, utilizarea judicioasa a personalului, imbunatatirea
activitatii de conducere si, in general o eficienta superioara.
In procesul de dezvoltare spatiala a raioanelor trebuie avute in vedere o serie de principii,
legate, indeosebi, de:
A.Valoarea diferita a spatiului de vanzare din magazin;
B. Necesitatea gruparii marfurilor in functie de destinatie, utilizare, segmentul de
cumparatori carora le sunt destinate si natura cererii, urmarindu-se crearea unor complexe de
nevoi de consum;
Amplasarea marfurilor in anumite tipuri de grupari naturale va contribui la o mai buna
planificare a ofertei, la un mai mare control al acesteia si la o atmosfera de cumparare mai
personalizata. O astfel de grupare logica a marfurilor - asigurata, in esenta, prin prisma
intereselor consumatorilor - ii va ajuta pe cumparatori sa faca comparatii si sa aleaga marfurile in
raport de nevoi. Factorii cheie pe care trebuie sa ii aiba in vedere detailistii in gruparea spatiala a
marfurilor sunt legate de faptul ca cumparatorul intelege si apreciaza magazinul si ca gruparile
7

de marfuri sunt compatibile cu principiile derularii eficiente a activitatii. Un ajutor pretios in

solutionarea localizarii optime a diferitelor grupe de marfuri si raioane, tinand seama de gradul
de inrudire, in consum si de gradul de acceptare a vecinatatii dintre ele, il pot da tabelele de
compatibilitate ale lui R.I.Nelson (intre diferite puncte de vanzare si pentru prestarile de
servicii).
C. Gradul de ocupare cu mobilier a salii de vanzare, capacitatea si modul lui de
amplasare. Si in aceasta privinta, experienta de pana in prezent a condus la fundamentarea unor
standarde orientative de alocare a suprafetei de vanzare a unor variate tipuri de marimi de
magazine, pe grupe de marfuri si raioane.
Pentru alocarea spatiului de vanzare pe raioane si grupe de marfuri constituite logic, pe
baza anumitor criterii, se poate apela la diferite metode de fundamentare, intre acestea doua
bucurandu-se de o mai larga utilizare metoda modelului stocului, caz in care detailistul determina
spatiul de vanzare necesar pentru a stoca un sortiment dorit de marfuri pentru fiecare grupare si
nivelul productivitatii/vanzarilor, caz in care spatiul de vanzare este alocat in raport de
desfacerea pe un mp de sala de vanzare pentru fiecare grupa de marfuri ( Nita, V., Corodeanu,
D.,).
In ceea ce priveste localizarea propriu-zisa a raioanelor, respectiv a grupelor de marfuri - o
alta componena a planificarii spatiului de vanzare - se au de regula in vedere urmatoarele criterii:

Abilitatea de a plati spatiul alocat, prin

aportul pe care il poate aduce o grupa de marfuri, de a genera vanzari ( si implicit, de a
plati chiria aferenta spatiului alocat);

Comportamentul de cumparare al
consumatorilor, criteriu bazat pe recunoasterea faptului ca toti consumatorii doresc sa
cosume cantitati diferite de timp si efort pentru cautarea marfurilor. Acestui fapt i se
datoreaza, de altfel, preocuparea comerciantilor de a plasa marfurile de impuls si de uz
curent in zone cu o larga expunere.

Compatibilitatea, respectiv gradul de

tolerare si de relatie dintre diferite grupe de marfuri, face necesara promovarea laolalta
(sau invecinata) a unor diferite marfuri pentru a promova cumparari complementare;
Sezonalitatea cererii determina alocarea diferentiata a spatiului de vanzare - in perioadele
din sezonul de varf si extrasezon - pentru marfurile de acest gen;

Cerintele minime de spatiu pentru

fiecare grupa de marfuri;

Cerinte de etalare, in raport de specificul

diferitelor marfuri.
Este foarte important de avut in vedere ca spatiul din interiorul magazinului nu are aceeasi
valoare pe cuprinsul sau, sub aspectul capacitatii de a aduce vanzare si profit. Reactiile de
cumparare ale vizitatorilor magazinului vor inregistra variatii considerabile prin aceasta prisma,
valoarea spatiului din magazin depinzand, in cazul unui local dezvoltat pe mai multe nivele, de:
nivelul la care este situat spatiul respectiv, pozitionarea acestuia in cadrul fiecarui nivel si
situarea sa in raport de diferitele tipuri de spatii de circulatie.
Valoarea de vanzare depinde, de asemenea, de locul de intrare a cumparatorilor in magazin
si de modul in care circula prin magazin. In acest sens, vor trebui luati in consideratie trei factori,
legati de faptul ca:

a) Cea mai expusa zona - si cea mai valoroasa, sub aspect commercial - a oricarui nivel
este cea din imediata apropiere a intrarii;
b) Majoritatea cumparatorilor tind sa mearga spre dreapta, dupa ce intra in magazin sau la
un nivel al acestuia;
c) Doar un sfert din vizitatorii magazinului vor parcurge mai mult din jumatatea traseului
prin magazin.
In raport de aceste considerente, a fost formulata regula 4-3-2-1, referitoare la valoarea
diferentiata, sub aspectul raportului in vanzari, a spatiului din cadrul unui magazine (dezvoltat pe
un singur nivel), de la intrare catre zona sa din spate ( Adascalitei, V.,).
Lejeritatea cu care se deplaseaza cumparatorii in magazin are un mare impact asupra
parcurgerii unui traseu si a unor zone cat mai largi, precum si a deciziilor de cumparare. Gradul
de comfort in ceea ce priveste accesul in magazin este dat, in esenta, de gradul de ocupare cu
mobilier a salii de vanzare - inclusiv de caracteristicile si modul de amplasare ale acestuia si de
modul in care sunt solutionate fluxurile de circulatie, din magazin.
In ceea ce priveste gradul de ocupare cu mobilier, trebuie gasit un optim intre cele doua
tendinte de a asigura o sala de vanzare cat mai aerata, mai putin incarcata cu mobilier, spre a crea
un cat mai mare confort cumparaturilor si de a ocupa cu mobilier o cat mai mare parte a salii de
vanzare - tinand seama de costurile deosebit de ridicate pe care le implica constructiile
comerciale si exploatarea acestora - evident, cu repercursiuni nefavorabile asupra atractivitatii
din partea cumparatorilor ( Adascalitei, V.,).
Referitor la traficuldin magazin, acesta se concretizeaza in trei mari fluxuri de
circulatie: fluxul marfurilor, fluxul personalului si fluxul cumparatorilor. La solutionarea optima
a acestei importante probleme de organizare interioara a magazinului se ajunge atunci cand se
asigura evitarea interferarii acestor trei fluxuri. Acest lucru poate fi realizat in cadrul unitatilor
comerciale de mare capacitate - magazine universale, supermarketuri s.a., prin crearea unor
accese diferite, distincte pentru marfuri, personal si cumparatori. In localurile comerciale de mai
mici dimensiuni, cu un singur acces, interferarea fluxurilor respective poate fi evitata in primul
rand prin practicarea unor programe diferentiate de aprovizionare cu marfuri, precum si de sosire
si de plecare a personalului, fata de orele de acces a cumparatorilor in magazin.
Un rol hotarator la solutionarea fluxului cumparatorilor il are judicioasa proiectare a
culoarelor de circulatie, respectiv a pozitionarii si latimii lor, in raport de importanta pe care o au
- principale sau secundare - de numarul fronturilor de expunere si vanzare laterale - unul sau
doua - ce le delimiteaza si al sensurilor de circulatie.

Serviciul analiz i previziune

economic

Formarea prognozei de dezvoltare a

sortimentului i efectuarea comenzilor
necesare

Serviciul analiz

Examinarea proiectului
planului de producie

Serviciul de creare i lansare

a modelelor noi

Crearea mostrelor corespunztoare

Comisia de aprobare
a modelelor noi

Selectarea modelelor pentru a forma

colecia pentru anul urmtor

Serviciul de creare i lansare a

modelelor noi
Serviciul organizare, producere
Serviciul analiz i previziune
economic
Serviciul tehnic

Serviciul analiz; analiz economic

Serviciul creare i lansare a modelelor

Serviciul analiz i previziune

economic

Executarea modelelor recomandate spre

vnzare

Selectarea modelelor recomandate spre

vnzare

Formarea planului de producie

10