1 Novac Alexandru

Amenajarea magazinului
Magazinul in zona sa imediata creaza mediul in cadrul caruia actioneaza detailistul. Acest mediu poate
sa atraga sau sa respinga cumparatorii poten iali. Este necesar sa se aiba in permanen a in vedere
faptul ca cea mai mare “calitate’’ pe care o are consumatorul care calca pragul unui magazin este
comoditatea, dorin a de a beneficia de confort in procesul cumpararii. Drept urmare, detailistul trebuie
sa faca un efort concentrat pentru a se asigura ca mediul magazinului stimuleaza atat activitatea
acestuia cat si satisfacerea nevoilor consumatorilor. Ambele obiective pot fi atinse numai printr-o
judicioasa planificare, prin crearea unui mediu fizic- vizand elemente de forma, legate de teren,
constructie, echipament si modul de asamblare a mobilierului pentru convenabilitatea si confortul
cumparatorilor si a detailistului- si psihologic, vizand imaginea produsa de magazin in mintea
cumparatorilor. Eficienta de ansamblu a magazinului va depinde, deci, de abilitatea de a planifica, crea
si controla acest set de componente fizice si psihologice.

Astfel de elemente externe ca pozitia magazinului pe amplasament, designul arhitectural fatada sa si

plasarea firmelor, intrarilor si vitrinelor, precum si altele interne, legate de organizarea raioanelor si a
circulatiei interioare, utilizarea etalarii, precum si alegerea mobilierului si a echipamentului, fac parte
din arsenalul elementelor fizice, cu impact major asupra imaginii magazinului si a eficientei sale, in
calitatea lor de important vehicul de comunicare nonverbala:

Fatada magazinului

 joaca un rol crucial in atragerea initiala a cumparatorilor si in determinarea lor de a reveni la acesta.
Ea creeaza diferite imagini si invita in mod diferit cumparatorii, in raport de aspectul exterior al
magazinului, definit printre accesele asigurate (intrarile si iesirile din magazine), vitrine, schemele de
iluminat si materialele de constructie utilizate. Ca si coperta unei carti, fatada magazinului comunica
cine si ce este detailistul.

In ceea ce priveste exteriorul magazinului, este, prin urmare, deosebit de important ca acesta sa
beneficieze de o cat mai buna vizibilitate, de un aspect architectural agreabil-dar echilibrat cu nevoile
functionale, de o firma care sa asigure identificarea magazinului si sa atraga atentia consumatorului,
de o fatada care sa nu diminueze spatiul interior si sa fie atractiva, de vitrine care sa atraga atentia
cumparatorilor asupra anumitor grupe de marfuri ce necesita eforturi de alegere ( Adascalitei, V.,

Intrarile (accesele)

 in magazin trebuie astfel concepute incat sa ofere consumatorilor siguranta, confort si
convenabilitate. Ca atare, ele trebuie sa aiba o buna iluminare, sa fie largi, spatioase, din material
antiderapant, cu usi usor de deschis, de preferat rabatabile, fara a fi obturate de mese cu marfa.
Astfel, intrarile in magazin trebuie sa fie imbietoare, cu praguri ale usilor la nivelul strazii. Accesele de
pe doua laturi sunt preferate celor de pe colt.

Interiorul magazinului trebuie sa contribuie, in ansamblul sau, la obiectivele de baza ale detailistului,
de minimizare a costurilor, de functionare si de maximizare a vanzarilor si de satisfacere
cumparatorilor.

Astfel ca, dupa solutionarea problemelor de baza in competitia spatiala a detailistilor vizand
amplasarea, delimitarea ariei comerciale, dimensionarea si profilarea unitatilor comerciale,o alta
dimensiune a acestei competitii o constituie organizarea interioara, amenajarea sa functionala. Practic,
aceasta dimensiune se refera la dispunerea spatiala a elementelor sale esentiale, de o asemenea
maniera incat sa-i asigure o eficienta cat mai ridicata.

1
 2 Novac Alexandru

Organizarea interioara, designul si planificarea magazinului

Privit intr-un sens mai larg, orice magazin are nevoie de patru elemente: spatiu, cumparatori, marfa si
personal. Problema de baza a organizarii interioare dintr-un magazin o constituie realizarea unei astfel
de aranjari si utilizari a spatiului respectiv incat sa asigure o combinare eficienta a celorlalte trei
elemente.

Astfel, organizarea interioara implica, cu deosebire, o alocare eficienta a spatiului din magazin, intre
cumparatori, marfa si personal, adica pentru a atinge obiectivele de profit propuse. In raport de
destinatie, intr-un magazin exista patru zone principale: pentru marfa, pentru vanzare, pentru
cumparatori si pentru personal. In realitate, ele nu pot fi delimitate perfect una fata de alta, avand
diferite grade de suprapunere.

De obicei, localurile unitatilor comerciale se materializeaza printr-o dezvoltare constructiv

rectangulara (patrata sau, cel mai adesea, dreptunghiulara). Cea mai mare parte a suprafetei localului
comercial este atribuita zonelor productive (constituind suprafata utila). Zonele neproductive includ
spatiile tehnice, grupurile sanitare etc. Pentru fiecare zona functionala trebuie alocata o anumita cota
din suprafata utila, pornindu-se de la suprafata de baza, a salii de vanzare ( Adascalitei, V., ).

In general, organizarea interioara este afectata de marimea si configuratia localului comercial- inclusiv
de numarul de nivele pe care este desfasurat, precum si de alte solutii constructive: traveea, respectiv
marimea distantei dintre stalpii de sustinere- in sensul ca posibilitatile de practicare a formelor
moderne de vanzare sunt cu atat mai mari, cu cat distanta respectiva este mai mare, localizarea zonei
de descarcare a marfurilor pentru aprovizionare, dimensiunile intrarilor pentru accesul marfurilor (care
conditioneaza utilizarea mijloacelor de mecanizare a vehicularii interne a marfurilor)s.a.

Pe de alta parte, organizarea interioara mai este influentata de: felul si volumul marfurilor ce urmeaza
a fi desfacute, de modalitatile de vanzare, de caracteristicile vizitatorilor si obiceiurile lor de
cumparare, de natura si cantitatea echipamentului commercial (mobilier si utilaje) ce urmeaza a se
instala, de preferintele personale ale comerciantilor.

Oricum, in momentul proiectarii amenajarii spatiului de vanzare, detailistul trebuie sa ia in considerare

aranjarea marfurilor, echipamentului, mobilierului de etalare si culoarele de circulatie, astfel incat
acestea sa se adapteze cerintelor spatiale si de localizare a diferitelor grupe de marfuri. Amenajarea
spatiului de vanzare este foarte importanta, avand impact puternic asupra modelelor de circulatie in
magazin, atmosferei de cumparare, comportamentului de cumparare si eficientei activitatilor practice.

Amplasarea si dimensionarea raioanelor rezulta, cel mai adesea, dintr-un compromis intre doua
elemente: obiectivele comerciale, constand a-l face pe client sa circule prin fata a cat mai multe
raioane fara a-i da impresia unui circuit impus si existent restrictiilor tehnice ale suprafetei de vanzare