Tema 2: Amenajarea magazinului.

2.1 Designul exterior al magazinului.

Designul unui magazin reprezinta ansamblul elementelor tehnico - constructive, functionale,
estetice care contribuie la crearea stilului particular, atractiv al magazinului.

O unitate comerciala se caracterizeaza printr-un design exterior (fatada, vitrina / vitrinele,

accesul n magazin) si unulinterior (pereti interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, sonorizarea).

Designul unui magazin trebuie sa creeze o ambianta care sa - i determine pe clienti sa intre n
magazin, sa-i atraga n a vizitatoate raioanele existente, sa le da senzatia de confort n timpul
efectuarii cumparaturilor, sa-i stimuleze ntr-un mod subtil n demersul de achizitionare de produse,
marindu-le totodata si gradul de satisfactie.

Fatada magazinului este partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie, piete
sau alte spatii destinate publicului.

Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sa capteze atentia trecatorilor,
sugerndu-le profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate.
Aspectul exterior al magazinului depinde n mare masura de modul n care se prezinta fatada,
configuratia, materialele folosite n construirea ei (caramida, ciment, piatra, marmura, metale),
decoratiile, ornamentele.

Configuratii de baza ale fatadei pentru magazine:

- fatada n linie dreapta, paralela cu axul strazii, cu posibilitatea unor mici nise pentru intrare;
- fatada n unghi, creeaza un plus de atractivitate si interes, conducndu-i pe clienti direct n
magazin;
- fatada tip arcada, avnd la baza configuratia fatadei n linie dreapta dar cu cteva nise pentru
intrari si vitrine, ceea ce asigura cumparatorilor cteva arii de protectie n fata vitrinelor si creeaza o
atmosfera atractiva si relaxanta.

Fatadele unitatilor comerciale sunt dotate cu vitrine, firme si alte elemente de informare si
publicitate comerciala. La amplasarea si dimensionarea lor se va tine seama de solutia arhitectonica
a fatadelor n asa fel nct efect de promovare sa fie maxim.

Firma sau emblema defineste numele si marca unitatii sau a comerciantului, actionnd ca element
de referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a clientilor.

Firma magazinului foloseste la identificarea comerciantului, a marfurilor pe care le vinde

(firma ABC comercializeazaarticole nealimentare de cerere curenta - ziare, reviste, tutun, tigari,
cosmetice, papetarie, jucarii) si uneori a vecinatatii cu alte locuri de interes public

Firma poate fi iluminata sau neiluminata si se amplaseaza de regula deasupra ferestrelor, n

pozitie centrala pentru a atrage atentia tuturor persoanelor aflate n trecere n zona.

Acesul n magazin trebuie proiectat astfel nct sa-i determine pe clientii sa intre. Numarul si
localizarea intrarilor sunt influentate de particularitatile arhitectonice, marimea magazinului,
sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clientilor.
 2.2 Designul interior al magazinului

Sala de vnzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care sa stimuleze

activitatea ce se desfasoara n acest cadru. Acest aspect se obtine prin concordanta ntre
asortimentul de marfuri, mobilierul comercial, elemente arhitectonico - decorative respectiv
pereti interiori, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer conditionat, decoratiuni,
colorit general, mijloace de informare comerciala interioara.
Armonia cromatica a salilor de vnzare depinde n primul rnd de principala nota
coloristica oferit de gama sortimentala, culorile mobilierului si a peretilor.
Peretii interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajnd zonele de
vnzare de cele care sprijina vnzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc). Se folosesc peretii
despartitori mobili, care asigura o mare flexibilitate n exploatarea spatiilor, construiti din materiale
usoare (lemn, carton special, materiale plastice, metal, sticla) Se utilizeaza divese solutii (colorare,
decorare cu tapet, acoperire cu alte materiale) pentru a produce efecte estetice atragatoare.

Pardoseala este parte integranta a designului interior ai unui magazin si trebuie sa dovedeasca
functionalitate crescuta nntretinere, mentinerea curateniei si protectia marfurilor si a echipamentului
comercial. Se va realiza o pardoseala rezistenta la traficul intens al clientilor, usor de curatat,
uscat, fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin.

Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vnzare, avnd n acelasi timp rolul
de a masca instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura a constructiei.

Iluminatul magazinului este o necesitate practica - examinarea marfurilor de catre clienti si

punerea lor n valoare (efect promotional). Metodologia iluminatului este considerata o arta care
poate aduce beneficii considerabile actului vnzarii.

Iluminatul natural este asigurat prin intermediul vitrinelor, fatadelor vitrate si ferestrelor.
Marimea vitrinelor sau ferestrelor prin care patrunde lumina n salile magazinului trebuie sa fie ct
mai mare (minimum 1/6 din suprafata salilor respective).

Iluminatul artificial trebuie sa asigure o prezentare ct mai buna a marfurilor fara sa

denatureze aspectul, culoarea si calitatea acestora si sa consume ct mai putina energie electrica.
Modul de realizare a instalatiilor de iluminat (becuri, corpuri, tuburi, lampi) se pune de acord cu
fluxul tehnologic al unitatii, cu elementele constructive ale acesteia pentru a crea o ambianta
placuta si o functionalitate perfecta.

Iluminatul de veghe are rolul de a mbunatati conditiilor de efectuare a pauzei unitatilor

comerciale pe timpul naptii, cnd acestea snt nchise.

In interior, iluminarea de veghe se plaseaza n urmatoarele .spatii :

- salile de vnzare;

- vitrinele de la fatadele parterelor ;

Conditionarea aerului

Conditionarea aerului din unitatile comerciale se refera la ansamblul activitatilor tehnico -

organizatorice prin care se mentin n limite acceptate parametrii de microclimat: temperatura,
umiditatea, viteza de circulatie a aerului
 Instalatiile de conditionare a aerului trebuie sa produca o temperatura interioara placuta,
sa realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un semn de curate-
nie si buna servire pentru client si o conditie de concentrare si putere de munca pentru lucratorii
din magazin.

Structurarea suprafetei comerciale

Suprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de vnzare si spatii
n cadrul carora au locactivitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise. Ca regula generala, se va
repartiza ct mai mult spatiu pentru vnzare. Suprafata de vnzare variaza n functie de tipul si marimea
magazinului; ntr-un magazin universal de exemplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 65% din
suprafata totala n timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a
vnzarii.

Suprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului, vechimea

cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri)

1. Sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor;

2. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat pastrarii stocurilor;

3. Spatii auxiliare, dupa caz, n functie de profilul magazinului:

- spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;

- spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor;
- spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii, reparatii
bunuri de folosinta ndelungata;
- sali pentru prezentari de moda;
- spatii pentru diverse alte activitati;
- spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus si masa);
- spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centrala telefonica, de
radioficare, televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare a apei uzate, ncaperi pentru
trolii de lifturi, dulapuri - tablouri electrice, spatii pentru presarea ambalajelor din hrtie si carton;
- ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape
uzate, cabluri electrice si telefonice;
- goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc.

1. Sala de vnzare

O importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are forma,

marimea si naltimea salii de vnzare.

n mod practic exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt preferate
formele patrate si dreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a
cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor, de stabilire a celor mai rationale fluxuri ale
marfurilor, personalului si cumparatorilor.

n ceea ce priveste naltimea salii de vnzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m. Pentru salile de

vnzare cu o suprafata de sub 1.000 mp este indicata, n masura posibilitatilor, montarea de plafoane
false care sa reduca din naltimea excesiva a ncaperilor.
 Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure n timpul
zilei vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor
expuse cu distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a produselor.

2. Spatiul pentru rezerva de marfuri se dimensioneaza la cca 25-40% din suprafata comerciala a
unitatii tinndu-se cont de o multitudine de factori:

- specificul marfurilor comercializate (sezonalitatea si frecventa cererii, complexitatea sortimentala a

grupelor de marfuri, tipul productiei bunurilor);

- volumul marfurilor ce urmeaza a fi receptionate, pastrate si pregatite pentru vnzare;

- frecventa aprovizionarii cu marfuri si durata de stocare a marfurilor;
- formele de vnzare practicate si modul de etalare a marfurilor n sala de vnzare;
- capacitatea de ncarcare cu marfuri a mobilierului;
 2.3 Amplasarea raioanelor magazinului.

Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor.

Gruparea marfurilor n cadrul raioanelor se poate face n functie de mai multe criterii:

- destinatie (utilizare) - r. cu articole textile pentru mbracaminte, r. cu lenjerie de corp, r. cu

articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru mbracaminte, r. cu
ncaltaminte, etc;

- categoria de clienti - r. cu articole pentru barbati, femei, copii, nou-nascuti, elevi, etc;

- materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lna, matase, in-cnepa,
etc

- natura cererii - r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc.

Raioanele se pot organiza:

- grupe de marfuri (confectii, tricotaje, ncaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie si alte

articole sportive);
- subgrupe de marfuri (ncaltaminte cu fete din piele naturala, ncaltaminte cu fete din
nlocuitori, din piele sintetica si artificiala, ncaltaminte din cauciuc si mase plastice);
- articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste,
bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie);
- sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon).

Se cunosc patru tipuri clasice de amplasare a grupelor de produse:

Dispunerea tip grila n care grupele de produse sunt expuse liniar, pe culoare
principale paralele, ntrerupte de culoare secundare, asezate perpendicular pe primele. De regula,
marile magazine (Selgros, Kaufland) folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o
exploatare eficienta a magazinului, desi din punctul de vedere al clientului poate deveni
stnjenitoare, partile laterale ale salii de vnzare fiind mult mai aglomerate

Dispunerea flux liber n care asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse
pentru a facilita miscarea libera, nestructurata a clientilor. Aceasta dispunere utilizeaza spatiul mai
putin eficient dect dispunerea grila.

Obiectivele implantarii raioanelor este utilizarea rationala a ntregii suprafete disponibile,

dirijarea circuitului clientilor,reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor, realizarea
unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie, facilitarea cumparaturilor;

Repartizarea suprafetei de vnzare pe raioane are drept scop:

 - gasirea cu usurinta de catre clienti a unei grupe de marfuri sau a unor articole;
- selectarea de catre client a unui articol din rndul mai multor articole similare;
- ntregirea cumparaturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare si stimularea
unei vnzari suplimentare;
- stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls;

- tinerea evidentei vnzarilor pe grupe de marfuri, subgrupe, articole;

- utilizarea judicioasa a personalului, concomitent cu realizarea unei specializari a acestuia, pe
grupe de marfuri;
- efectuarea n conditii mai usoare a inventarelor.

Dimensiunea raioanelor depinde de volumul si structura asortimentului de marfuri, formele

de vnzare n interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului, frecventa cererii de marfuri. Din
partea populatiei.

Dimensionarea raioanelor se poate face pe baza analizei vnzarilor nregistrate n perioada

anterioara sau a rentabilitatii diverselor grupe de marfuri.

Principiile de baza ale implantarii raioanelor:

- adaptarea la constrngerile fizice impuse de constructia unitatii. Forma si dimensiunea

magazinului impune anumite tipuri de amplasamente pentru raioane. Este preferabil de a plasa aproape
de spatiul destinat rezervei de marfuri raioanele care vnd marfuri de volum mare sau produse cu
mare rotatie a stocurilor. De asemenea, raioanele care comercializeaza produse perisabile vor fi de
preferinta situate n proximitatea camerelor frigorifice.

- facilitarea circulatiei clientilor n cel mai mare numar posibil de raioane. Pentru a rentabiliza o
suprafata de vnzare, trebuie ca schema de implantare a raioanelor sa determine o circulatie a
clientilor n toata sala, facndu-i sa vada, pe ct posibil, toate raioanele existente. De retinut, ca nici
un client nu trebuie sa simta ca i se impune un anumit circuit, ceeace ar putea fi perceput ca
un alt tip de presiune sau o insistenta suplimentara din partea comerciantului.

- aranjarea raioanelor n functie de logica de cumparare a clientilor

Localizarea raioanelor va tine cont de urmatoarele aspecte:

1- raioanele care au valori ridicate a vnzarilor pe mp ar trebui sa fie situate n locuri strategice n
magazin, respectiv n zonele cu cea mai densa circulatie a clientilor.

2- raioanele care vnd produse cumparate spontan, prin impuls, trebuie sa obtina cele mai bune
amplasamente, spre deosebire de raioanele cu marfuri destinate cumparaturilor planificate (tinta bine
stabilite a deplasarii clientului n magazin) care pot fi situate n locuri mai putin strategice pentru ca
oricum clientii sunt dispusi sa faca un efort n plus pentru a le gasi.

3 - produsele care se cumpara frecvent si pretul lor este mic se recomanda a fi situate n locuri
accesibile clientilor, acestia asteptnd sa le cumpere fara prea multe complicatii.

4 - raioanele cu produse complementare pot fi situate n proximitate unele fata de altele pentru a
facilita completarea cumparaturilor (raionul cu accesorii mbracaminte pentru barbati - cravate,
curele, bretele, ar trebui amplasat lnga raionul de confectii).
5 - raioane care vnd produse cu sezonalitate diferita pot fi localizate alaturi. (jucariile si articole de
gradina pot fi amplasate alaturi, n perioada sarbatorilor de iarna, raionul de jucarii putnd fi marit pe
seama reducerii temporare a raionului cu articole de gradina).

6 - cele mai mici raioane se recomanda a fi plasate n locuri strategice pentru a le da mai multa
vizibilitate; un raion cu o maresuprafata de vnzare poate sa aiba un amplasament mai putin strategic,
daca se are n vedere faptul ca dimensiunea sa va contribui la asigurarea vizibilitatii necesare.

7 - raioanele se amplaseaza si n functie de caracteristicile marfurilor.

ntr - un supermagazin, raionul de pine nu trebuie sa fie situat la nceputul circuitului n autoservire
deoarece clientii vor evita sa cumpere pine pentru a nu o strivi cu produsele grele pe care urmeaza sa le
achizitioneze ulterior. Produsele proaspete trebuie sa fie prezentate n vitrine frigorifice plasate de-a
lungul peretilor pentru a mari spatiul utilizat si pentru a facilita bransamentul la reteauaelectrica.

8 - raioanele se amplaseaza si n functie de anumite aspecte ale comportamentului de cumparare a

marfurilor. Unele marfuri, cum sunt confectiile, de pilda, fac obiectul ncercarilor (probelor) si
al retusurilor. Ele pot deci sa fie situate n locuri mai putin strategice si departe de o circulatie
densa.
9 - raioanele cu produse noi trebuie implantate n locuri strategice pentru a permite o mai buna
vizibilitate a produselor si astfel o crestere a volumului vnzarilor.

10 - amplasarea raioanelor n functie de imaginea pe care doreste comerciantul sa o promoveze

pentru magazinul sau. Daca se doreste pozitionarea magazinului ca punct de vnzare a produselor
proaspete, raioanele cu astfel de produse vor fi situate n zona de debut a circuitului clientilor pentru
a transmite mesajul respectiv nca din primele momente cnd clientii intra n magazin.

Implantarea raioanelor n magazinele cu un singur nivel

Amplasarea si dimensionarea corecta a raioanelor urmareste a se crea un raport optim

ntre suprafata raionului si volumul vnzarilor respective.

n practica comerciala se (poate) utilizeaza asa-numita regula 4.3.2.1, care se bazeaza pe

observatiile curente asupra fluxuluicumparatorilor n magazine; s-a constatat ca n cea mai mare parte
clientii au tendinta de a se opri n apropierea intrarii n magazin, evitnd drumul pna n partea opusa
intrarii. Pe baza acestor observatii ndelung verificate, regula cere ca suprafata magazinului sa fie
mpartita n patru parti egale: n prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele
raioane care participa cu o cota globala de 40% n volumul vnzarilor, iar n celelalte, n ordine, raioanele
cu ponderi de 30%, 20% si respectiv 10%. Binenteles, regula este susceptibila a fi adaptata, dupa
mprejurari, n functie de numarul intrarilor, a stlpilor de sustinere, etc.

Experienta comerciala demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie

cele mai puternice ale unui magazin; este cazul raionului de carne si preparate din carne din
hipermagazine, a raionului legume-fructe din supermagazine, a raioanelor cu articole pentru femei
din magazinele universale, etc. Specialistii apreciaza ca prezenta legumelor si fructelor n oferta
supermagazinelor, hipermagazinelor este rezultatul vitezei lor de circulatie si a cererii cu frecventa
mare (n Germania, 45% din consumatori cumpara legume si fructe aproape zilnic sau de mai multe
ori pe saptamna). Aceste raioane de foarte mare atractie se amplaseaza primele n asa fel nct
clientii, ndreptndu-se catre ele sa fie nevoiti sa traverseze ntreaga sala de vnzare, vizualiznd
ntreaga oferta a magazinului. Urmeaza apoi implantarea raioanelor cu marfuri de cerere curenta n
asa fel nct sa se realizeze un drum dirijat al clientelei pe ct posibil pe ficare culoar de circulatie.
n ultima etapa se amplaseaza raioanele cu articole cumparate din impuls, n functie de
complementaritatea n utilizare sau n imediata vecinatate a unui loc atractiv.

Existenta unor mari raioane n magazinele specializate impune o adaptare a metodologiei

prezentate mai sus. De fapt, n interiorul fiecarui mare raion urmeaza sa se realizeze aceeasi
succesiune a celor trei faze de lucru.

Implantarea raioanelor n magazinele cu mai multe nivele

Implantarea generala a raioanelor pe nivele (magazine universale) se poate realiza prin

aplicarea ntr-o forma adaptata a regulii 4.3.2.1 mentionata n subcapitolul anterior. Posibilitatile de
vnzare cele mai mari le are parterul magazinului care se caracterizeaza prin cea mai intensa circulatie
a clientilor, aceasta scaznd n intensitate pe masura naintarii pe verticala. Ultimul etaj are cel mai
redus potential de vnzare.

Proiectarea multor magazine universale este realizata pe principiul vnzarii marfurilor sub
forma complexelor n consum: articole pentru femei, articole pentru barbati, articole pentru copii,
articole pentru locuinta, articole pentru sport, turism, jocuri si odihna, etc.
Sala de vnzare a fiecarui nivel se realizeaza se concepe ca o sala unica necompartimentata,
permitnd organizarea corespunzatoare a activitatii, precum si eventuala redistribuire a spatiilor
diferitelor raioane n functie de evolutia fondului de marfa si a cererii cumparatorilor.
Raioanele care desfac marfuri al caror procese de vnzare necesita instalarea unor cabine
de probe, ateliere de retus, consultatii tehnice, auditii, vizionari, demonstratii practice etc, vor fi
amplasate n afara fluxurilor principale ale magazinului.

Varianta de amplasare a raioanelor ntr-un magazin universal:

La parter se amplaseaza raioane care desfac marfuri alimentare, marfuri grele (piese de
mobilier, frigidere, masini de spalat, masini de cusut, motorete etc), dar si materiale foto, bijuterii,
parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de artizanat si cadouri. n ceeace priveste sectorul ali-
mentar, sistemul constructiv va fi astfel realizat nct sa permita o functionare independenta a acestui
raion.

Sala de vnzare de la parter se organizeaza n totalitate sau partial pe principiul autoservirii,

n cadrul fluxului cu autoservire functionnd si raioane cu vnzatori.

Se organizeaza raioane cu vnzatori pentru produsele alimentare care se pastreaza n vitrine

frigorifice si se comercializeaza n cantitati mici prin debitare (carne si preparate din carne, lactate,
masline, salate gata preparate), cntarire (produse de cofetarie-patiserie, cafea vrac, seminte vrac,
etc) dar si pentru pine si produse de panificatie.

La amplasarea raioanelor n cadrul salii de vnzare se urmareste asigurarea unei repartizari

uniforme a fluxului de cumparatori n functie de complexitatea cererii, frecventa completarii
stocurilor n sala de vnzare, concentrarea utilajelor frigorifice, crearea pentru cumparatori a unei
accesibilitati maxime la marfuri pentru examinare si alegere, crearea unui front suficient de
expunere a marfurilor.

La etajul I se pot amenaja raioane cu articole pentru copii si femei (ncaltaminte, tricotaje,
confectii).

La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru barbati.

 La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlarie, portelanuri, faianta,
feronerie, articole pentru scolari) ct si articole sport - turism.
La etajul IV se comercializeaza prin diferite raioane obiecte - decoratiuni interioare, corpuri
de iluminat, electrocasnice (n alte variante articolele de folosinta ndelungata sau de confort al
locuintei se recomanda a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi zona cea mai linistita a
magazinului).
La etajul V... sunt amplasate unitati de alimentatie publica (baruri, cofetarii - patiserii) care
n sezonul cald se pot extinde si pe terasa oferind o frumoasa perspectiva asupra orasului. Aceste
unitati se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunnd de intrari separate de cele ale
magazinului care sa le permita prelungirea programului dupa nchiderea magazinului.
Regula 4.3.2.1 este rezultatul observatiilor empirice, ceea ce limiteaza generalizarea ei n
practica comerciala. Din acest motiv s-a propus evaluarea amplasarii raioanelor unui magazin prin luarea
n calcul a indicatorului "numar de cumparaturi efectuate nfiecare zona a suprafetei de
vnzare", precum si a "indicelui de frecventare a zonelor".

Indicele de frecventare reprezinta ponderea numarului clientilor ce trec prin perimetrul unei zone
(nivel sau raion) n totalul clientilor care au intrat n magazin. Experienta practica demonstreaza ca
rentabilitatea unei suprafete de vnzare nu este omogena. Diferentele provin din urmatoarele doua
cauze:

- zona prezinta produse care sunt ele nsele rentabile;

- fie zona este foarte frecventata.

Deci, frecventa este un factor fundamental de caracterizare a rentabilitatii unei zone. Continund cu
acest rationament, se considera ca un produs este rentabil daca el nsusi este un produs de "apel" pentru
zona sau daca este localizat ntr-o zona rentabila, respectiv ntr-o zona foarte frecventata de catre clienti