Tema: Analiza asigurării cu resurse umane

şi a eficienţei utilizării acestora

1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie

În contextul relaţiilor economiei de piaţă o atenţie deosebită trebuie să se acorde
eficienţei utilizării factorilor de producţie, deoarece atât cantitatea, cât şi calitatea lor
influenţează esenţial asupra rezultatelor economico-financiare obţinute de întreprindere în
urma activităţii desfăşurate.
Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi.
Concomitent, acest factor are un rol determinant în dirijarea procesului de producţie, este
creatorul şi animatorul mijloacelor de producţie.
Actualmente, orice unitate de producţie trebuie să asigure necesităţile în resurse
umane de sine stătător, precum şi utilizarea lor eficientă. Folosirea raţională a resurselor
umane este rezultatul îmbinării justificate a aspectelor cantitative şi calitative care
presupun respectiv utilizarea lor integrală în procesul de producţie.
Sarcinile principale ale analizei:
◙ aprecierea asigurării întreprinderii cu resurse umane necesare din punct de vedere
cantitativ, structural şi calitativ;
◙ aprecierea eficienţei utilizării timpului de muncă;
◙ examinarea şi estimarea productivităţii muncii, precum şi a factorilor ce
influenţează modificarea acestui indicator rezultativ;
◙ calculul şi aprecierea factorilor de muncă la devierea volumului activităţii de bază;
◙ evidenţierea rezervelor interne de majorare a volumului activităţii de bază în urma
utilizării mai eficiente a resurselor umane pe viitor;
◙ elaborarea măsurilor concrete privind mobilizarea rezervelor interne de majorare
a volumului activităţii de bază.
Sursele principale de informaţie:
◙ Programul social-economic de dezvoltare a entității (compartimentul „Resursele
umane şi utilizarea lor”) sau planul de afaceri al întreprinderii (business plan).
◙ Cercetarea statistică anuală a produselor industriale „PRPDMOLD-A”.
◙ Cercetarea statistică M3-Anual „Câștigurile salariale și costul forței de muncă”.
◙ Cercetarea statistică LM-Semestrial „Mobilitatea salariațolor şi locuriler de
muncă”.
◙ Alte surse de informaţie, inclusiv cele care nu se referă la evidenţă (nota
informativă, actul de revizie, materiale sociologice etc.).

2.Analiza asigurării entității cu resurse umane

sub aspect cantitativ, structural şi calitativ

Orice activitate de producţie poate fi desfăşurată cu o eficacitate maximă numai cu

condiţia că unitatea economică respectivă este asigurată la timp cu resurse umane necesare
din punct de vedere cantitativ, structural şi calitativ.

1
 Pentru a examina modul de asigurare a unităţilor de producţie cu resurse umane se
utilizează indicatorul generalizator „numărul mediu scriptic al salariaţilor”. După conţinut
acest indicator reflectă situaţia asigurării întreprinderii cu resurse umane sub aspect
cantitativ.
Ca moment supus controlului operativ poate servi situaţia în care indicele de creştere
a volumului activităţii de bază (fie volumul producţiei fabricate sau volumul producţiei
vândute) trebuie să depăşească indicele de creştere a numărului mediu scriptic al
salariaţilor. Deci,
IVPF > INs (%).
În caz contrar, nu se vor respecta cerinţele economiei de piaţă.
Pentru un studiu mai amplu al asigurării entității cu resurse umane din punct de
vedere structural este necesar să se ţină cont de posibilităţile de grupare a personalului unei
întreprinderi după anumite criterii:
a) din punct de vedere al legăturii cu activitatea desfăşurată:
- personal din activitatea de bază,
- personal din activitatea secundară;
b) în funcţie de rolul personalului din activitatea de bază în procesul de producţie:
- muncitori,
- funcţionari.
În acest context scopul principal al analizei constă în:
 studierea modificărilor absolute şi relative ale efectivului pe
entitate şi pe categorii de personal;
 studierea structurii personalului şi raportului dintre numărul mediu
scriptic al salariaţilor din activitatea de bază şi activitatea secundară, pe de o parte, şi
numărul total al muncitorilor şi funcţionarilor din activitatea de bază, pe de altă parte.
De regulă, cu cât ponderea muncitorilor în numărul total al personalului din
activitatea de bază este mai mare, cu atât condiţiile de organizare a procesului de
producţie şi capacitatea acestuia sunt mai favorabile. Este de menţionat că ponderea
muncitorilor depinde în mare măsură şi de particularităţile sferei de producţie referitoare la
entitatea analizată. Aprecierea asigurării entității cu resurse umane pe categorii de personal
se efectuează cu ajutorul următorului tabel:

2
 Tabelul 2.1.
Aprecierea asigurării entității
cu personal pe categorii în dinamică
Categorii de personal Anul Anul curent Abaterea absolută (+, -)
preceden programat realizat realizat faţă realizat faţă de
t de anul nivelul
precedent programat
A 1 2 3 4=3-1 5=3–2
1. Numărul mediu
scriptic al salariaţilor – 520 570 585
total
inclusiv:
1.1.personal din
activitatea de bază, din 495 545 555
care:
1.1.1.muncitori
1.1.2.funcţionari 450 500 506
1.2.personal din 45 45 49
activitatea secundară 25 25 30
Pentru o apreciere mai obiectivă a asigurării entității cu resurse umane este necesar de
ţinut cont că abaterea absolută la categoria de muncitori nu va fi justificată, dacă nu se va
lua în consideraţie gradul de îndeplinire a programului de producţie.
În acest context apare necesitatea calculării abaterii relative la categoria de muncitori
(ca diferenţă dintre numărul mediu scriptic al muncitorilor efectiv cu cel programat,
recalculat la nivelul îndeplinirii programului de producţie). Acest calcul poate fi prezentat
în următorul tabel:
Tabelul 2.2.
Aprecierea asigurării relative a întreprinderii cu muncitori
Indicatori Persoane
A 1
1. Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
1.1. programat 500
1.2. realizat (efectiv) 506
2. Îndeplinirea programului de producţie în baza volumului 135,78
producţiei fabricate (în %)
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ţinând
cont de îndeplinirea programului de producţie
( rd.1.1 x rd.2) 100 ‫׃‬
4. Abaterea relativă a muncitorilor (rd.1.2 – rd.3)

În baza datelor din tabel sunt posibile diferite situaţii:

1) abaterea absolută şi relativă la categoria „muncitori” este cu semnul (+); această
situaţie contribuie la majorarea nejustificată a costurilor directe privind retribuirea muncii
în costul producţiei, ceea ce este un factor dezavantajos în activitatea întreprinderii
analizate;
2) abaterea absolută este cu semnul (+), iar abaterea relativă cu semnul (-): această
situaţie arată că ritmul de creştere a productivităţii muncii depăşeşte ritmul de creştere a
3
numărului mediu scriptic al muncitorilor. În condiţiile economiei de piaţă se apreciază
pozitiv meritul întreprinderii analizate;
3) abaterea absolută este cu semnul (-), iar abaterea relativă – cu semnul (+): dacă
concordanţa dintre necesitatea entității în muncitori şi volumul producţiei obţinute n-a
influenţat negativ asupra îndeplinirii programului de producţie, astfel de situaţie poate fi
justificată;
4) abaterea absolută şi relativă la categoria „muncitori” este cu semnul (-): această
situaţie arată că entitatea analizată a comis unele lacune la determinarea necesităţii
programate în muncitori, ceea ce poate influenţa negativ asupra programului de producţie
şi, în primul rând, asupra reducerii aportului propriu al colectivului de muncă la
îndeplinirea acestui program.
În practica analitică, pe lângă asigurarea cantitativă a entității cu resurse umane, un
rol însemnat îl are şi asigurarea cu personal sub aspect calitativ. Dat fiind acest fapt,
structura personalului se examinează din diferite puncte de vedere, şi anume după gen,
vârstă, vechime în muncă, profesie, gradul de calificare etc.
Există mai multe metode de studiu în acest domeniu, dar cel mai frecvent se
examinează următoarele:
a) vechimea în muncă calculată după media aritmetică ponderată.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 2.3.
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal
din activitatea de bază după vechimea în muncă
Categorii de → 1 1-4 5-9 10- 15- 20- 25- 30 Vechimea
personal din 14 19 24 29 → medie în
activitatea de muncă, ani
bază
Muncitori 56 145 230 55 7 10 2 1
Funcţionari 4 10 13 17 3 1 1 -

.......................................................................................................................................
................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
........................................................................................... ...................................
.......................................................................................................................................
...............................................................................................................................
În baza datelor din tabel se poate aprecia vechimea medie în munca personalului din
activitatea de bază pe categorii, ţinând cont de particularităţile activităţii întreprinderii
analizate de la momentul înfiinţării şi modificarea rezultatelor obţinute în dinamică.
b) gradul de calificare a personalului din activitatea de bază.
Gradul de calificare se evidenţiază cu ajutorul coeficientului calificării medii a
muncitorilor şi gradul de complexitate a lucrărilor executate.
Coeficientul calificării medii a muncitorilor (K m) se determină conform formulei
medii aritmetice ponderate:
4
 Σ(kxm )
Km = Σm ,
unde:
k – coeficientul tarifar;
m – numărul de muncitori din categoria respectivă.
La calcularea şi aprecierea coeficientului calificării medii a muncitorilor toată
informaţia necesară se acumulează în prealabil în următorul tabel:
Tabelul 2.4.
Analiza gradului de calificare a muncitorilor (persoane)
Gradul de Coeficientul Numărul de muncitori Abaterea absolută
calificare tarifar programat efectiv (+, -)
A 1 2 3 4
I 1,00 55 56
II 1,26 45 45
III 1,59 81 85
IV 1,81 135 135
V 2,07 122 122
VI 2,36 56 57
VII 2,69 4 4
VIII 3,07 2 2
Total x 500 506
Notă. Drept sursă de informaţie pentru completarea tabelului poate servi extrasul din conturile perioadei la
calcularea salariului pe categorii de muncitori.
În cazul în care se evidenţiază reducerea gradului calificării medii a muncitorilor,
acest fapt se apreciază negativ, deoarece dovedeşte că activitatea de producţie desfăşurată
pe parcursul anului de gestiune putea fi afectată din punct de vedere calitativ, ca urmare a
unor consecinţe negative de nerespectare a acestui indicator relativ.
Gradul de complexitate a lucrărilor executate se determină prin relaţia:
Σ(kxv )
Kt = Σv ,
unde:
k – categoria lucrărilor;
v – volumul de lucrări din fiecare categorie.
Din compararea acestor doi indicatori rezultă modul de utilizare a forţei de muncă
calificată:
 Kt > Km , când există lucrări de categorii superioare efectuate de muncitori cu
calificare inferioară;
 Kt < Km , când există lucrări de categorie inferioară efectuate de muncitori cu
calificare superioară;
 Kt = Km , când există concordanţă deplină între complexitatea lucrărilor şi
calificarea muncitorilor.

5
 Analiza mobilității și stabilității forței de muncă
Un compartiment semnificativ al analizei îl constituie aprecierea gradului de
mobilitate și stabilitate a personalului din activitatea de bază a entității. O asemenea
analiză se realizează cu ajutorul unor indicatori specifici, precum ar fi:
a) indicatori ai mobilităţii forţei de muncă, din care fac parte:
1) indicatori ai circulaţiei forţei de muncă (Circulația reprezintă mișcarea personalului
unei întreprinderi, în cursul unei perioade, atât din punctul de vedere al intrarilor, căt și al
iesirilor din cauze normale (transfer, boală, pensionare, deces, invaliditate, studii, obligații
cetățenești etc).):
- coeficientul mediu al intrărilor de personal:
I
Ci = N P ,
unde:
I - total intrări de personal în cursul perioadei de gestiune
Np - numărul mediu scriptic de personal;
E
- coeficientul mediu al ieşirilor de personal: Ce = N P
unde:
E - total ieşiri de personal (din cauze normale) în cursul perioadei.
I +E
- coeficientul mediu al mişcării totale: C = NP
m

2) indicatori ai fluctuaţiei forţei de muncă (Fluctuația forței de muncă reprezintă un

fenomen anormal, care se referă la ieșirile din intreprindere fără aprobarea conducerii sau
prin desfacerea contractului de muncă, ca urmare a încălcării prevederilor contractului de
muncă).
EN
Cf = N P
unde:
En - total ieşiri de personal din motive nejustificate, în cursul perioadei.
Analiza pe baza acestor indicatori se realizează în dinamică pe o perioadă de 3-5 ani,
pentru a putea fi evidenţiate tendinţele de creştere sau scădere a fenomenului de mişcare a
personalului.
b)    Indicatori ai stabilității forței de muncă, din care fac parte:
               ponderea vechimii in unitatea analizată în total  vechime în muncă:

Vt = 
unde:
Σ t = vechimea (exprimată în ani) a fiecărui lucrator din entitatea analizată;
6
 Σ T = vechimea totală (exprimată în ani) a fiecărui lucrător.
Valoarea maximă a coeficientului este 1 și indică o stabilitate foarte bună. În prezent, in
funcție de gradul de vechime în aceeași unitate, se acordă salariaților un spor de fidelitate,
calculat ca procent din salariu.
              vechimea medie în aceeași unitate se calculează ca medie aritmetică
               ponderată în funcție de vechimea în ani a muncitorilor din unitate și
               numărul salariaților având aceeași vechime:

          = 
unde:
Ni = numărul de angajați cu vechimea „ti”
ti = numărul de ani vechime.

2.3. Analiza utilizării timpului de muncă

Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor interne legate
nemijlocit de folosirea completă a timpului disponibil, precum şi a cauzelor care au
provocat pierderile de timp în om-zile şi om-ore evidenţiate în perioada de gestiune.
Indicatorii specifici privind formarea şi utilizarea fondului total de timp:
1) fondul de timp calendaristic;
2) fondul de timp maxim disponibil;
3) fondul de timp efectiv utilizat;
4) timpul neutilizat în total
din care:
4.1) justificat;
4.2) nejustificat.
Fondul de timp maxim disponibil (Tm.d.) se calculează prin scăderea din fondul de
timp calendaristic a sărbătorilor legale şi a zilelor de odihnă. El este format din timpul
efectiv lucrat şi timpul neutilizat în total, inclusiv întreruperi de o zi; concedii de
maternitate şi boală; învoiri, concedii fără plată; îndeplinirea obligaţiunilor cetăţeneşti;
absenţe nemotivate.
Analiza utilizării timpului de muncă, de regulă, se efectuează în baza datelor din
Balanţa timpului de muncă în om-zile şi om-ore care se elaborează şi se adoptă de fiecare
întreprindere, conform unor acte normative privind formarea şi utilizarea timpului de
muncă în perioada de gestiune.

7
 Tabelul 2.5.
Balanţa timpului de muncă (om-zile)
Anul de gestiune
Indicatori pentru un muncitor pentru toţi muncitorii
programa efectiv abaterea programat efectiv abaterea
t (+, -) (+, -)
A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4
1.Fondul de timp 365 365 182500 184690
calendaristic
2.Zile de odihnă 79 87 39500 44022
şi sărbători legale
3.Fondul de timp
maxim disponibil
(rd.1 - rd.2)
4.Absenţe de la
lucru - total 54 49 27000 24794
inclusiv:
4.1.concedii 34 35 17000 17710
anuale şi
suplimentare
4.2.concedii de 3 3 1500 1518
studii
4.3.concedii 5 2 2500 1012
medicale
4.4.concedii fără 12 9 6000 4554
plată
5.Fondul de timp
utilizat (rd.3 –
rd.4)
Sistemul factorial ce stă la baza modificării fondului de timp utilizat, în om-ore:
Th = Nm x Z x h,
unde:
Nm – numărul mediu scriptic al muncitorilor;
Z – numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe
parcursul perioadei de gestiune;
h – durata medie a zilei de lucru (de completat tot tabelul 2.8).
Fondul de timp efectiv utilizat este influenţat de următorii factori ( de efectuat
toate calculele în baza tabelului 2.8):
a) modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor (R∆ N m);
b) modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an (R∆Z);
c) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (R∆h).
Influenţa acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ se determină
prin metoda diferenţelor absolute.

8
 4. Analiza productivităţii muncii
Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care determină
eficienţa utilizării resurselor umane în economia naţională la diferite niveluri şi în diferite
activităţi.
Analiza productivităţii muncii începe cu examinarea generală a modificării
productivităţii medii anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică sau faţă de
nivelul programat. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 2.6.
Analiza generală a productivităţii muncii
Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea În % faţă
conven programat efectiv (+, - ) de nivelul
. programat
A B 1 2 3=2-1 4=2/1x100
1.Volumul producţiei VPF 18428 25022
fabricate, mii lei
2.Numărul mediu scriptic al Ns 570 585
salariaţilor, persoane
3.Numărul mediu scriptic al Nm 500 506
muncitorilor, persoane
4.Ponderea munci-torilor în Pm
numărul total al salariaţilor,
% (rd.3 : rd.2)x100
5.Productivitatea medie Ws
anuală a unui salariat, lei
(rd.1 : rd.2)x100
6.Productivitatea medie Wm
anuală a unui muncitor, lei
(rd.1 : rd.3)x100

Pentru examinarea mai aprofundată a indicatorilor productivităţii muncii se trece la

analiza factorială.
La prima etapă a analizei se examinează la nivel general influenţa următorilor doi
factori asupra modificării productivităţii medii anuale a unui salariat:
a) modificarea ponderii muncitorilor în numărul total al salariaţilor
din activitatea de bază (∆Pm);
b) modificarea productivităţii medii a unui muncitor (∆Wm ).
La baza acestei analize factoriale stă formula: Ws = Pm x Wm
unde:
Pm – factor cantitativ;
Wm – factor calitativ.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituirii în lanţ.

9
 Tab.2.6.1
Calculul influenței factorilor la modificarea productivităţii medii anuale a unui
salariat

....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Pentru a asigura o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute, în continuare se
cere o examinare aprofundată a factorului calitativ (∆W m), indiferent de influenţa lui
asupra modificării productivităţii medii a unui salariat. Anume acest fenomen va constitui
a doua etapă a analizei factoriale care se efectuează după următoarea formulă:
W m = Z x h x W h.
În acest context se poate menţiona că productivitatea medie a unui muncitor poate să
se modifice pe parcursul perioadei de gestiune sub influenţa următorilor trei factori:
a) modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an (∆Z);
b) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (∆h);
c) modificarea productivităţii medii pe oră a unui muncitor (∆Wh).
Primii doi factori sunt cantitativi, ultimul – calitativ.
Calculul şi aprecierea influenţei acestor factori asupra modificării indicatorului
rezultativ se poate efectua prin metoda diferenţelor absolute.
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

10
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

Pe lângă etapele abordate la acest compartiment de analiză, care rămân în vigoare

pentru unităţile economice de producţie până în prezent, este necesar de menţionat încă un
aspect esenţial privind examinarea productivităţii muncii. Este ştiut că în condiţiile
relaţiilor economiei de piaţă accentul principal se pune nu atât pe activitatea de producţie,
ci pe cea de desfacere, care utilizează alt sistem de indicatori rezultativi cum ar fi: volumul
vânzărilor nete, costul vânzărilor, profitul brut etc.
Rolul de bază în acest caz poate să-l joace profitul mediu brut pe un salariat care se
calculează ca raportul dintre profitul brut din activitatea operaţională şi numărul mediu
scriptic al salariaţilor. Dacă luăm în consideraţie conţinutul acestui indicator, legătura
factorială a celor două activităţi (de producţie şi comercială) referitoare la eficienţa
utilizării personalului productiv poate fi determinată prin următoarea relaţie:
Pb VPF VV Pb
Ns = Ns x VPF x VV sau

Pbs = Ws x Cr x Rw (lei),
unde:
Pb - profitul brut din activitatea operaţională;
VPF - volumul producţiei fabricate;
VV - venitul din vânzări.
Respectiv această relaţie reflectă următorii indicatori:
Pb
Ns - profitul mediu brut pe un salariat sau Pbs;
VPF
Ns - productivitatea medie anuală a unui salariat sau Ws;
VV
VPF - corelaţia dintre venitul din vânzări şi volumul producţiei
fabricate sau Cr;

11
 Pb
VV - rentabilitatea venitului din vânzări sau Rw.
Astfel, în baza modificării profitului mediu brut pe un salariat poate fi evidenţiată şi
determinată influenţa următorilor trei factori:
a) modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat (indicator
generalizator de eficienţă privind activitatea de producţie);
b) modificarea corelaţiei dintre venitul din vânzări şi volumul producţiei
fabricate (indicator generalizator privind echilibrul dintre activitatea de producţie şi cea de
desfacere prin dirijarea justificată a soldurilor producţiei finite aflate în stocuri);
c) modificarea rentabilităţii venitului din vânzări (indicator generalizator privind
eficacitatea activităţii de desfacere a produselor finite, vânzarea mărfurilor, prestarea
serviciilor etc.)
La prima etapă a analizei pentru determinarea şi aprecierea influenţei acestor factori
asupra modificării profitului mediu brut pe un salariat toată informaţia necesară se
acumulează în următorul tabel:
Tabelul 2.7.
Date iniţiale privind analiza factorială
a profitului mediu brut pe un salariat
Indicatori Semne Anul Anul de Abaterea
convenţionale precedent gestiune ( +, - )
A B 1 2 3=2–1
1.Volumul producţiei fabricate, VPF 18428 25022
mii lei (rd.821, f.nr.1-P)
2. Venitul din vânzări, mii lei VV 19431 26384
( rd.10, f.nr.2)
3. Profitul brut, mii lei (rd.30, Pb 1003 1362
f.nr.2)
4. Numărul mediu scriptic al Ns 570 585
salariaţilor, persoane
5.Productivitatea medie anuală Ws
a unui salariat, lei (rd.1 : rd.4) x
1000
6.Corelaţia dintre venitul din Cr
vânzări şi volumul producţiei
fabricate (rd.2 : rd.1)
7.Rentabilitatea venitului din Rw
vânzări, %(rd.3 : rd.2) x 100
8. Profitul mediu brut pe un Pbs
salariat, lei (rd.3 : rd.4) x 1000
La următoarea etapă se efectuează analiza factorială a profitului mediu brut pe un
salariat care se efectuează prin metoda substituirii în lanţ sau metoda diferenţelor absolute.

5. Calculul influenţei factorilor de muncă la devierea volumului producţiei fabricate

În practica analitică există mai multe modele de calcul şi apreciere a influenţei
factorilor legaţi de asigurarea şi utilizarea resurselor umane la devierea volumului
12
activităţii de bază (fie VPF, VA, VPV). Însă cel mai mult se utilizează modelul bazat pe
două metode:
1. Calculul şi aprecierea factorilor generali de muncă (în baza sistemului cu doi
factori):
VPF = Ns x Ws.
2. Calculul şi aprecierea factorilor detaliaţi de muncă (în baza sistemului factorial cu
cinci sau patru factori):
VPF = Ns x Pm x Z x h x Wh
sau
VPF = Nm x Z x h x Wh.
Concomitent informaţia necesară pentru analiza acestor factori se acumulează într-un
tabel special:
Tabelul 2.8.
Baza informaţională privind analiza eficienţei utilizării forţei de muncă
Semne Anul de gestiune Abaterea
Indicatori convenţio- programat efectiv (+, -)
nale
A B 1 2 3
1.Volumul producţiei fabricate, mii lei VPF 18428 25022
2.Numărul mediu scriptic al salari- Ns 570 585
aţilor, persoane
3.Numărul mediu scriptic al munci- Nm 500 506
torilor, persoane
4.Ponderea muncitorilor în numărul total Pm
al salariaţilor, %
5.Timpul efectiv utilizat în total, Tz 116000 115874
om-zile
6.Timpul efectiv utilizat în total, Th 835200 869055
om-ore
7.Numărul mediu de zile lucrate de un Z
muncitor pe an, zile (rd.5 : rd.3)
8.Durata medie a zilei de lucru, ore h
(rd.6 : rd.5) x 1000
9.Productivitatea medie anuală a unui Ws
salariat, lei (rd.1 : rd.2) x 1000
10.Productivitatea medie anuală a Wm
unui muncitor, lei (rd.1 : rd.3) x 1000
11.Productivitatea medie pe oră a unui Wh
muncitor, lei (rd.1 : rd.6)

La prima etapă a analizei se calculează influenţa factorilor generali de muncă la

devierea volumului producţiei fabricate prin metoda diferenţelor absolute cu doi factori:
a)modificarea numărului mediu scriptic al salariaţilor (∆Ns);
b)modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat (∆Ws).

13
 Tab.2.8.1
Calculul influenței factorilor generali de muncă la devierea volumului producției
fabricate

Deoarece la procesul de producţie nu participă nemijlocit toţi salariaţii, ci numai

categoria de muncitori, apare necesitatea unui studiu mai aprofundat al acestui
compartiment al analizei.
Această etapă a analizei prevede calculul şi aprecierea factorilor detaliaţi de muncă la
devierea volumului producţiei fabricate care poate fi efectuat prin sistemul factorial cu
cinci sau patru factori, conţinutul căruia a fost reflectat anterior.
Este necesar de menţionat că, dacă se utilizează sistemul cu cinci factori, calculul şi
aprecierea lor se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, iar dacă se utilizează sistemul
cu patru factori se recomandă metoda diferenţelor absolute.

..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................

14
 Culegere de exerciții la unitatea de învățare
”Analiza eficienței utilizării resuselor umane”
Ezercițiul 1: Să se aprecieze asigurarea întreprinderii cu resurse umane pe categorii de
personal cu ajutorul următorului tabel:
Tabelul 1
Aprecierea asigurării întreprinderii
cu personal pe categorii în dinamică (persoane)
Categorii de personal Anul precedent Anul curent
programat realizat
A 1 2 3
1. Numărul mediu scriptic al
salariaţilor – total ? ? ?
inclusiv:
1.1.personal din activitatea de bază, ? ? ?
din care: 236 245 250
1.1.1.muncitori 43 42 40
1.1.2.funcţionari
1.2.personal din activitatea secundară 18 18 15
Ezercițiul 2: Să se aprecieze asigurarea întreprinderii cu resurse umane pe categorii de
personal cu ajutorul următorului tabel:
Tabelul 2
Aprecierea asigurării întreprinderii
cu personal pe categorii în dinamică (persoane)
Categorii de personal Anul precedent Anul curent
programat realizat
A 1 2 3
1. Numărul mediu scriptic al
salariaţilor – total ? ? ?
inclusiv:
1.1.personal din activitatea de bază, ? ? ?
din care: 440 445 450
1.1.1.muncitori 50 52 50
1.1.2.funcţionari
1.2.personal din activitatea secundară 25 28 25
Exercițiul 3: Să se calculeze abaterea relativă la categoria de muncitori, utilizând datele din
tabelul 3.
Tabelul 3
Aprecierea asigurării relative a întreprinderii cu muncitori
Indicatori Persoane
A 1
2. Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
2.1. programat 500
2.2. realizat (efectiv) 506
2. Îndeplinirea programului de producţie în baza volumului producţiei a) 135,78
fabricate (în %) b) 97,55
c) 105,60
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ţinând cont de
îndeplinirea programului de producţie ( rd.1.1 x rd.2) 100 ‫׃‬
4. Abaterea relativă a muncitorilor (rd.1.2 – rd.3) a)
15
 b)
c)
Exercițiul 4: Să se calculeze abaterea relativă la categoria de muncitori, utilizând datele din
tabelul 4.
Tabelul 4
Aprecierea asigurării relative a întreprinderii cu muncitori
Indicatori Persoane
A 1
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
3.1. programat 925
3.2. realizat (efectiv) 930
2. Îndeplinirea programului de producţie în baza volumului producţiei
fabricate (în %) 101,5
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ţinând cont de
îndeplinirea programului de producţie
( rd.1.1 x rd.2) 100 ‫׃‬

Exercițiul 5: Să se calculeze abaterea relativă la categoria de muncitori, utilizând datele din

tabelul 5.
Tabelul 5
Aprecierea asigurării relative a întreprinderii cu muncitori
Indicatori Persoane
A 1
4. Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
4.1. programat 410
4.2. realizat (efectiv) 400
2. Îndeplinirea programului de producţie în baza volumului producţiei
fabricate (în %) 98,5
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ţinând cont de
îndeplinirea programului de producţie
( rd.1.1 x rd.2) 100 ‫׃‬

Ezercițiul 6: Să se calculeze vechimea în muncă pe categorii de personal din activitatea de

bazăi, utilizând datele din tabelul 6.
Tabelul 6
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal
din activitatea de bază după vechimea în muncă

Categorii de → 1 1-4 5-9 10- 15- 20- 25- 30 Vechimea medie în

personal din 14 19 24 29 → muncă, ani
activitatea de bază
Muncitori 40 60 120 90 30 1 - - ?
Funcţionari 4 8 16 12 10 14 6 - ?

16
Ezercițiul 7: Să se calculeze vechimea în muncă pe categorii de personal din activitatea de
bazăi, utilizând datele din tabelul 7.
Tabelul 7
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal
din activitatea de bază după vechimea în muncă

Categorii de → 1 1-4 5-9 10- 15- 20- 25- 30 Vechimea medie în

personal din 14 19 24 29 → muncă, ani
activitatea de bază
Muncitori 24 44 104 82 24 18 2 2 ?
Funcţionari 6 10 14 10 8 12 2 - ?

Exrercițiul 8: În baza datelor din Balanţa timpului de muncă (tab.8) apreciați utilizarea timpului
de muncă, de regulă.
Tabelul 8
Balanţa timpului de muncă
(om-zile)
Anul de gestiune
Indicatori pentru un muncitor pentru toţi muncitorii
programat efectiv abaterea programat efectiv abaterea
(+, -) (+, -)
A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4
1.Fondul de timp calen-
daristic 365 365 530330 529940
2.Zile de odihnă şi sărbători 82 81
legale 126000 125780
3.Fondul de timp maxim
disponibil (rd.1 - rd.2)
4.Absenţe de la lucru - total
inclusiv:
4.1.concedii anuale şi
suplimentare 25 30 90 500 92 600
4.2.concedii de studii 8 10 18 420 17 920
4.3.concedii medicale 4 8 10 000 11 650
4.4.concedii fără plată 10 5 - 12 400
5.Fondul de timp utilizat
(rd.3 – rd.4)

17
Studiu de caz 1:
Tabelul 9.1.
Baza informaţională privind analiza
eficienţei utilizării forţei de muncă
Semne Anul de gestiune Abaterea
Indicatori convenţio- programat efectiv (+, -)
nale
A B 1 2 3
1.Volumul producţiei fabricate, mii lei VPF 65420 64880
2.Numărul mediu scriptic al salariaţilor, Ns 430 436
persoane
3.Numărul mediu scriptic al muncitorilor, Nm 300 300
persoane
4.Ponderea muncitorilor în numărul Pm
total al salariaţilor, %
5.Timpul efectiv utilizat în total, om-zile Tz 66000 63000
6.Timpul efectiv utilizat în total, om-ore Th 495,0 446,040
7.Numărul mediu de zile lucrate Z
de un muncitor pe an, zile (rd.5 : rd.3)
8.Durata medie a zilei de lucru, ore h
(rd.6 : rd.5) x 1000
9.Productivitatea medie anuală a Ws
unui salariat, lei (rd.1 : rd.2) x 1000
10.Productivitatea medie anuală a Wm
unui muncitor, lei (rd.1 : rd.3) x 1000
11.Productivitatea medie pe oră a unui Wh
muncitor, lei (rd.1 : rd.6)
Studiu de caz 2:
.

18