Tematica 5. Indicatorii Potentialului Economic - Potentialul Uman

Disciplina: STATISTICA MACROECONOMICĂ
Emilia Gogu
Tematica 5. Indicatorii resurselor de muncă
CONȚINUT
Obiectivele tematicii:.....................................................................................................................1
Introducere.....................................................................................................................................2
1. Indicatorii caracterizării potențialului uman......................................................................2
1.1 Potențialul uman ca factor de producție..............................................................................5
1.2 Indicatori ce caracterizează resursele de munca..................................................................9
1.3 Realități /curiozități............................................................................................................10
2. Concepte și termeni de reținut............................................................................................16
3. Întrebări de control..............................................................................................................18
4. Grile.......................................................................................................................................18
5. Termeni cheie........................................................................................................................19
6. Bibliografie:..........................................................................................................................20
Obiectivele tematicii:
Obiectiv general:
Analiza resurselor de munca și rolul acestora în dezvoltarea economica
Obiective specifice:
 populația în dublul rol de factor de producție și de consumator al bunurilor și
serviciilor produse;
 analiza forței de munca și a timpului de lucru;
 elemente privind eficienta utilizării factorului munca - productivitatea muncii.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 1 din 20

Emilia Gogu
Introducere
Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei ţări îl
constituie potenţialul uman de care dispune. Analiza statistică a potenţialului
uman nu se poate realiza fără o evoluţie corectă asupra resurselor de muncă, a
forţei de muncă ocupată, a timpului de muncă şi a eficienţei cu care ea este
utilizată. Aceasta înseamna că și în acest domeniu statistica trebuie să dispună
de un sistem corelat de idicatori care să permită anliza statistică și dinamică a acestui proces
extrem de complex și cu implicaţii asupra dezvoltării în ansamblu, dar mai ales în mutaţiile de
structură care se produc ca urmare a modernizării și dezvoltării tehnico-materiale în fiecare
componentă a economiei naţionale. Este bine cunoscut faptul că dezvoltarea economico-socială
depinde într-o masură hotărâtoare de experienţa și gradul de pregătire a populaţiei în general şi în
special a forţei de muncă.
Privit la nivel macro-economic procesul de analiză a potenţialului uman presupune deci
folosirea unui sistem de indicatori care să cuprindă ca indicatori primari:
 numărul şi structura populaţiei totale;
 numărul şi structura populatiei în vârsta de muncă;
 numărul şi structura resurselor de muncă;
 numărul şi structura populației active și inactive;
 numărul şi structura populaţiei active și a celei ocupate;
 mărimea şi structura utilizării timpului de lucru.
Aceşti indicatori sunt necesari atunci când potenţialul uman este considerat ca o variabilă
independentă şi informaţia statistică se referă numai la dimensiunea, structura și dinamica
acestuia. Când potenţialul uman este considerat ca o variabilă interdependentă atunci ea poate fi
luată, pe rând, atât ca variabilă factorială şi în acest caz în sistemul de indicatori, ca dată de
intrare trebuie să cuprindem și indicatorii de rezultate – poducţie, costuri, beneficiu etc. sau ca
variabilă rezultativă și atunci se introduc şi indicatori de progres tehnic – mecanizare,
automatizare, chimizare. În cel de-al doilea caz, se face o analiză dependentă în cadrul căreia
trebuie să se urmărească respectarea unor corelaţii obiective, care să fie urmărite în dinamică. De
fapt, în acest sens, se analizează modul în care forţa de muncă contribuie, la reducerea costurilor
şi creşterea produsului intern brut ca principal “barometru” al dezvoltării economice și sociale a
unei ţări.
1. Indicatorii caracterizării potențialului uman
În orice tip de economie, activitatea economica presupune combinarea factorilor de

producție, în vederea obținerii bunurilor și serviciilor necesare satisfacerii nevoilor umane.
Fundamentarea deciziilor de politica economica presupune crearea unui sistem de
indicatori, complex și coerent capabil sa reflecte într-o forma sintetica legăturile reciproce dintre
realitățile demografice care determina oferta de munca și cele ale activității economice care
determina cererea de locuri de munca.
Astfel, atunci când dorim să analizăm, din punct de vedere statistic populația, trebuie să
țină seama de faptul ca aceasta joaca un dublu rol:
A) în calitate de consumator al rezultatelor activității economice (cererea de bunuri și
servicii);
Emilia Gogu
B) baza de pornire pentru stabilirea resurselor de forța de munca (oferta de munca) – ca

factor de producție.
Populația țării (rezidentă 2021– date recensământ)

Indicatori demografici
 Rata natalității
 Rata mortalității
 Sporul natural
 Durata medie a vieții
 Speranța de viață sănătoasă
Indicatorii ce caracterizează structura populației
 Structura pe vârste
 Structura pe sexe – 51% m/ 49% f naștere = 49% masculin / 51 feminin
 Structura pe medii
 Structura în profil teritorial
Indicatori ce caracterizează resursele de munca

 Populația în vârsta de muncă
 Populație în afara vârstei de muncă
 Populație activa
 Populație inactivă
 Populație ocupată
 Șomer
Indicatori derivați ce caracterizează resursele de munca

 Rata/gradul de ocupare
 Rata de activitate
 Rata șomajului
 Rata de întreținere
Indicatori ce caracterizează forța de munca
 Numărul de patroni
 Numărul mediu de salariați
 Numărul de lucrători pe cont propriu
 Lucrător familial neremunerat
 Membru al unei societăți agricole sau al unei cooperative neagricole
Indicatori ce caracterizează timpul de lucru
 Durata medie a zilei de lucru = 8 ore lucrate
 Durata medie a lunii de lucru = 21 zile lucrătoare
 Gradul de utilizare a zilei de lucru = în %
 Gradul de utilizare a lunii de lucru = în %
Productivitatea muncii = efect/efort = CA/T
Populație (în sens demografic) reprezintă totalitatea persoanelor care locuiesc pe un anumit
teritoriu. Populația unei țări este un macroagregat ce presupune însumarea pe vârste a numărului
de persoane la un moment dat.
105ani
Pt = ∑ Pi
i=0 ani
unde:
Emilia Gogu
Pi = numărul de persoane din generația i, la momentul t.
Dat fiind faptul ca populația reprezintă baza de pornire pentru toți ceilalți indicatori ce
caracterizează resursele de munca, este necesar sa se facă precizări în ceea ce privește acest
indicator.
Populația observată ( Po ) reprezintă numărul persoanelor obținut în urma unui recensământ al

populației (numărul persoanelor la momentul critic)
Acest indicator se obtine pornind de la datele ultimului recensamânt la care se adauga
intrarile (nou nascuti, imigrari) și se scad iesirile (decese, emigrari).
Pt =Po + ( N− D )+(I −E)

unde:
Pt = populația calculata la momentul t;
P0 = populația observată la ultimul recensământ;
N = numărul născuților vii în perioada care a trecut de la ultimul recensământ până la
momentul pentru care se face calculul;
D = numărul deceselor pentru aceeași perioada;
I = numărul persoanelor care au imigrat în perioada analizata;
E = numărul persoanelor care au emigrat în perioada analizata.
Numărul născuților vii și al decedaților se obține din evidenta curenta a evenimentelor

demografice1.
Numărul persoanelor care au emigrat (imigrat) se obține din evidenta instituțiilor care
urmăresc aceste fenomene (direcții de pașapoarte, direcții consulare etc.).
Drept urmare, în aceste condiții este necesar a se utiliza o paleta larga de indicatori
statistici, indicatori care sa reflecte:
 numarul populatiei și dinamica acesteia;
 structura populatiei pe sexe, medii și vârste;
 resursele de munca și structura acestora;
 forta de munca și gradul de ocupare al acesteia;
 somajul și rata somajului.
 timpul de munca;
 gradul de utilizare al timpului de lucru;
 eficienta utilizări factorului munca (productivitatea muncii);
 corelațiile ce se stabilesc între diferitele categorii de indicatori.
Utilizarea indicatorilor ce caracterizează din punct de vedere statistic resursele de munca

trebuie sa permită, pe lângă luarea celor mai pertinente decizii de politica economica, și
compararea în profil teritorial (comparațiile internaționale). De aceea, este necesar ca atât din
punct de vedere conceptual, cât și din punct de vedere metodologic, conținutul și semnificația
indicatorilor sa fie cât mai unitara.
1.1 Potențialul uman ca factor de producție
1
În practica statistica se tine o evidenta stricta a evenimentelor demografice, odata cu eliberarea actelor de nastere
(deces) se completeaza și un buletin statistic.
Emilia Gogu
Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei țări îl constituie potențialul uman

de care dispune.
Pentru a putea determina mărimea, structura și utilizarea resurselor de muncă de care dispune
societatea la un moment dat sau pe o perioadă, este necesar să luăm în discuție o serie de
indicatori care se folosesc în economie.
Populația activă (PA) din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 15 ani și
peste care în perioada de referință au constituit forța de muncă disponibilă (utilizată sau
neutilizată) pentru producerea de bunuri și servicii în economia națională.
Populația activă cuprinde populația ocupată şi şomerii.
Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform
principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj și a şomajului faţă de inactivitate.
Populația ocupată (PO) în mod curent (de moment) cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste
care au desfăşurat în perioada săptămânii de referință o activitate economică sau socială
producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră2), în scopul obținerii unor venituri sub
formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii.
Normele internaționale prevăd criteriul “de cel puțin o oră” pentru persoanele ocupate, din mai
multe motive:
 pentru a putea cuprinde şi activitățile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere;
 pentru a asigura corelația între timpul de lucru şi volumul producției;
 pentru a defini “şomajul “ ca o lipsă totală a muncii;
 pentru a măsura dimensiunile reale ale sub folosirii forței de muncă.
În acest sens, se pot considera persoane ocupate:

 persoanele temporar absente de la lucru și care îşi păstrează legătura formală cu locul de
muncă, motivele absenței putând fi: concediul de odihnă sau fără plată; concediul de
boală, de maternitate, pentru îngrijirea copilului; conflict de muncă sau grevă; cursuri de
calificare; recalificare sau specializare; suspendarea temporară a lucrului datorită
condiţiilor meteorologice, proastei conjuncturi economice, penuriei de materii prime sau
energie, incidentelor tehnice etc.
 elevii și studenţii care lucrează în regim de timp complet sau parţial;
 pensionarii de orice fel sau beneficiarii de ajutoare sociale care au desfăşurat o activitate
plătită sau aducătoare de venit în gospodăria agricolă proprie, într-o altă unitate
economică sau pe cont propriu;
 persoanele care au loc de muncă (în regim complet sau parţial), aflate în căutarea altui
loc de muncă;
 lucrătorii familiali neremuneraţi, inclusiv cei temporar absenţi în cursul săptămânii de
referinţă, chiar dacă, în afara activităţii economice desfăşurate ajutând un membru al
familiei, consacră o parte din timpul activităţilor casnice;
 ucenicii și stagiarii remuneraţi;
 membrii forţelor armate (cadre active și militari în termen).
2 1)
Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior
anului 2011
Emilia Gogu
Personalele care se încadrează în categoria de persoane ocupate sunt considerate ca atare,

indiferent daca sunt sau nu înscrise la oficiile de forţă de muncă și şomaj, primind sau nu ajutor
de şomaj sau alocaţie de sprijin.
În categoria persoanelor ocupate avem:

Salariat – este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – în schimbul
unei remunerații sub formă de salariu, plății în bani sau în natură, sub formă de comision etc.
Cu acest statut au fost înregistrați și militarii în termen.
Patron – este persoana care-şi exercită ocupația (meseria) în propria sa unitate (societate
comercială, întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate
are angajați unul sau mai mulți salariați. În această categorie sunt incluşi și patronii care sunt,
în acelaşi timp, salariații în întreprinderea proprie ca și titularii de contracte de locație de
gestiune sau de concesiune care folosesc salariați.
Lucrator pe cont propriu – este persoana care-şi exercită activitatea fie în unitatea proprie
sau cu ajutorul unui utilaj propriu (căruță, tractor, instrument muzical etc.), fie pe baza
pregătirii sale profesionale (meditator, contabil, IT etc.) dar nu are angajați nici un salariat,
putând fi sau nu ajutat de membrii familiei, neremunerați. Sunt încadrați cu acest statut
întreprinzătorii independenți (vânzători ambulanți, meditatori, femei care îngrijesc copii,
cărăuşi, taximetriști particulari etc.), liber profesioniștii (muzicanți ambulanți, artişti plastici,
avocați), zilieri ocazionali, colaboratori care lucrează – în unitățile de stat sau private – pe baza
unui contract civil (de serviciu, colaborare, convenție) sau a unei înțelegeri, titularii de
contracte de gestiune, sau de concensiune care nu folosesc salariați, agricultorii individuali sau
care lucrează în asociații agricole.
Lucrător familial neremunerat – este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte
remunerație sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodaria țărănească (agricolă) este
considerată o astfel de unitate economică. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie
lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – în general capul gospodăriei –
este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți lucrători familiali neremunerați.
Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în
agricultură sunt consideraţi "persoane ocupate" doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu
neapărat şi ai pământului) obţinute și îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură
(troc);
b) producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o
parte substanţială3 a consumului total al gospodăriei.
3
Cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei
Emilia Gogu
Membru al unei societati agricole sau al unei cooperative neagricole - este considerata
persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita
conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative mestesugaresti.
Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:
- desfăşoară activităţi agricole minore4, în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine,
suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului
total al gospodăriei;
- desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind
destinată exclusiv consumului propriu dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a
consumului total al gospodăriei.
În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă,
indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate și cele care fac parte din
următoarele categorii:
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită
sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau
la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
- ucenicii și stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial;
- membrii forţelor armate.
Populația inactivă din punct de vedere economic include toate persoanele de 15 ani și peste care
au declarat că nu au desfăşurat o activitate economică sau socială, nefiind ocupate și care nu
îndeplinesc nici cele trei condiții pentru a putea fi considerate şomeri.
Tot în această categorie au fost incluse şi persoanele sub vârsta de 15 ani.
Respectiv, toate persoanele care n-au lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada
de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:
 elevii și studenţii – inclusiv cei bursieri sau care primesc pensie de urmaş, chiar dacă
declară că se întreţin numai din bursă sau pensie;
 pensionarii – persoanele care primesc orice fel de pensie (de asigurări sociale, pensie
pentru agricultori, IOVR sau de urmaş etc.) precum și beneficiarii de ajutoare sociale;
 casnicele – persoanele care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodăria proprie
sau a unei rude (îngrijirea şi educarea copiilor, prepararea hranei, menţinerea
curăţeniei etc.), neavând o sursă personală de venit; persoanele cu incapacitate de
muncă permanentă care nu beneficiază de pensie sau de ajutor social, fiind în
întreţinerea gospodăriei;
 altă situație – persoanele care au declarat că au ca sursă de existenţă venituri
provenite din închirieri, dobânzi, economii, rente, dividende etc., precum și copiii sub
vârsta de 14 ani.
Din anul 2002 sunt considerate persoane inactive şi: - persoanele care au declarat că în
săptămâna de referinţă aveau un loc de muncă de la care au absentat, care nu au certitudinea că
vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni şi care nu primesc cel puţin 50%
din salariu de la angajator, nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi care nu au căutat în mod activ
un loc de muncă.
4
a căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore
Emilia Gogu
Şomerii în sens BIM (Biroului Internaţional al Muncii) sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani
care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv
săptămâna de referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea agenţiei
(naţionale sau judeţene) pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii particulare
de plasare în vederea găsirii unui loc de muncă, contactarea directă a patronilor sau a
factorilor responsabili cu angajarea, susţinerea unor teste, interviuri, examinări,
demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri și
răspunsuri la anunţuri, studierea anunţurilor din mica publicitate, apel la prieteni, rude,
colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menţionate;
sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în
care s-a desfăşurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
De asemenea, în rândul şomerilor BIM, sunt incluse şi:
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi,
pensionari), dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active și sunt
disponibile să înceapă lucrul.
Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.

Emilia Gogu
Conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, relația de calcul a somerilor total
înregistrati este:
Someri total inregistrati = Som_aj.somaj+Som_aj.integr.+Som_aloc.+ Som_indemn. (som

cu experienta) + Som_indemn.(som. fara experienta) + Som_plati+Som_neind.
unde:
 Som_aj.somaj= numarul de someri beneficiari de ajutor de somaj
 Som_aj.integr.= numarul de someri beneficiari de ajutor de integrare profesionala
 Som_aloc.= numarul de someri beneficiari de alocatie de sprijin
 Som_indemn.(som. cu experienta) = numarul de someri beneficiari de indemnizatie de somaj
(someri cu experienta în munca)
 Som_indemn.(som. fara experienta) = numarul de someri beneficiari de indemnizatie de somaj
(someri fara experienta în munca)
 Som_plati= numarul de someri beneficiari de plati compensatorii
 Som_neind.= numarul de someri neindemnizati, aflati în evidenta Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca în cautarea unui loc de munca.
1.2 Indicatori ce caracterizează resursele de munca

Din perspectiva analizei economice, indicatorul populatie, reprezinta doar baza de
pornire pentru determinarea indicatorilor statistici ce reflecta marimea, structura și utilizarea
resurselor de munca.
Resursele de munca este un concept statistic complex, care exprima totalitatea
persoanelor apte de munca, respectiv a acelor persoane care poseda aptitudini fizice și
intelectuale care sa le permita sa desfasoare o activitate utila în societate.
Rezultă că evaluarea resurselor de muncă şi a folosirii lor este o operaţiune deosebit de
complexă la care se folosesc surse de informaţie complementare: recensământul populaţiei,
raportările statistice anuale pentru agenţii economici din sectorul public, mixt, cooperatist şi
obştesc, bilanţurile contabile anuale pentru agenţii economico-sociali din sectorul privat;
Registrul Comerţului pentru calitatea de patron, asociat, lucrător pe cont propriu, cercetări
speciale, cercetarea bugetului de familie pentru populaţia activă ocupată în agricultură şi alte
înregistrări speciale efectuate de Comisia Naţionala pentru Statistică.
Rezultă că stabilirea resurselor de muncă dintr-o societate la un moment dat nu este o

operaţie simplă. Ea se poate realiza folosind datele de la ultimul recensământ şi completate cu
date curente privind intrările și ieşirile din sistem, precum şi estimări privind evoluţia posibilă a
populaţiei pe grupe de vârstă. Ca atare, la calculul resurselor de muncă trebuie să se pornească de
la următorii indicatori; populaţia în limitele de vârstă aptă de muncă dar incapabilă de muncă;
populaţia cuprinsă în afara limitelor de vârstă ale populaţiei apte de muncă dar care mai lucrează.
Definiție:
Resursele de munca la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de
ansamblul capacitatilor fizice și intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila în una din
activitatile economie nationale. Resursele de munca includ: populatia în varsta de munca, apta de
a lucra, precum și persoanele sub și peste varsta de munca aflate în activitate.
Varstele de munca sunt:

Emilia Gogu
Pentru perioada 1990 - 2000: 16- 54 ani pentru femei, respectiv 16- 59 ani pentru barbati;
Pentru perioada 2001 - 2009: 16- 57 ani pentru femei, respectiv 16- 62 ani pentru barbati;
2010: 16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru barbati;
Pentru perioada 2011-2015: 16-59 ani pentru femei, respectiv 16-64 ani pentru barbati;
Pentru perioada 2016-2019: 16-60 ani pentru femei, respectiv 16-65 ani pentru barbati.
Pentru perioada 2020 - prezent: 16-61 ani pentru femei, respectiv 16-65 ani pentru
barbati
Mărimea resurselor de muncă la un moment dat se obține printr-o egalitate de balanță.

Total resurse = Total populație în - Populația în vârstă + Populația în afara
vârstă de de muncă cu limitelor vârstei
de
muncă incapacitate de muncă şi care
muncă lucrează
Populația aptă de muncă se determină în mod diferențiat în fiecare ţară potrivit legislaţiei în
vigoare. În prezent, în România, populația în vârstă de muncă se consideră aceea cuprinsă între
16-61 ani pentru femei și 16-65 de ani pentru bărbați.
Persoanele disponibile să înceapă lucrul, dar care nu caută un loc de muncă sunt persoane
în vârstă de 15-74 ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care doresc să lucreze, sunt
disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni dar nu au căutat un loc de muncă în cele
4 săptămâni precedente interviului.
1.3 Realități /curiozități

Speranța de viață
Țara cu cea mai mare speranță de viață este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia
(83,1 ani), Luxemburg și Italia (cu 82,7 ani), arată datele Eurostat.
Țara cu cea mai mică speranță de viață este Bulgaria (71,4 ani), care are și cel mai mare
număr de fumători din Europa. Urmează România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani). Ungaria
are o speranță de viață de 74,3 ani și e mai aproape de mijlocul clasamentului.
Datele indică diferențe interesante nu doar între statele UE, ci și între regiunile din aceeași țară.
În Spania, de exemplu, persoanele născute în Andaluzia au o speranță de viață de 81,7 ani, iar
cele născute în regiunea capitalei, Madrid, au o speranță de viață de 85,4 ani, cu peste patru ani
mai mare.
Tendințe similare se observă și în Italia. Locuitorii din insula sudică Sicilia au o speranță de viață
de 81,3 ani, în timp ce în Trentino, regiune nordică de la granița cu Austria, au o medie de 84,2
ani, cu aproape trei ani mai mare.
Speranța de viață sănătoasă la naștere

E bine să ai o viață lungă, desigur, dar la fel de important este să ai o viață în care să te bucuri de
sănătate. Speranța de viață sănătoasă la naștere arată dacă oamenii vor fi sănătoși, mai ales în
ultimii ani ai existenței lor.
În 2020, speranța medie de viață sănătoasă la naștere în UE a fost de 64,5 ani la femei și 63,5 ani
la bărbați. Această medie a crescut cu 2,6 ani între 2011 și 2020, urcând de la 61,4 la 64 de ani.

Emilia Gogu
Suedia este pe primul la acest capitol - aici femeile trăiesc, în medie, 72,7 ani sănătoși, iar
bărbații - 72,8. Urmează Italia și Malta (68,7 vs. 67,2 și 70,7 vs. 70,2).
Femeile din România au o speranță de viață sănătoasă de 60,5 ani, iar bărbații - 59,3 ani.
Surprinzător, la acest capitol, România depășește țări precum Olanda, Croația, Austria,
Portugalia, Danemarca și Finlanda. Iar Bulgaria stă chiar mai bine, ocupând locul 4. Astfel,
poate fi problema de raportare la nivel european a datelor din sistemul de sănătate.
AMIGO - Populatia ocupata pe grupe de varsta, dupa statutul profesional
mii persoane
Modificarea Pondere
Anul
Statutul profesional Anul 2021 absolută 2021- Dinamica Pondere 2021 %
2008
2008 2021/2008 2008 %
Total 9259002 7755487 -1503515 83,8
Salariat 6149781 6584381 434600 107,1 66,4 84,9
Patron 127221 110663 -16558 87,0 1,4 1,4
TOTAL Lucrător pe cont
propriu 1859206 826504
-1032702 44,5 20,1 10,7
Lucrător familial
neremunerat 1119304 233938
-885366 20,9 12,1 3,0
Total 2423300 1701092 -722208 70,2
Salariat 1856946 1485962 -370984 80,0 76,6 87,4
25 - 34 Patron 29155 15244 -13911 52,3 1,2 0,9
ani Lucrător pe cont
propriu 299932 143754
-156178 47,9 12,4 8,5
Lucrător familial
neremunerat 236437 56132
-180305 23,7 9,8 3,3
Pondere 25 - 34 ani în total
% 25,5 21,9 - - -
Numărul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale CAEN Rev.2

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei 2000 2010 2021 Modificarea 2021/2000
nationale) Numar persoane absolută %
A Agricultura, Silvicultura Și Pescuit 191.145 95.185 129010 -62.135 -32,5
B. Industrie 1.894.075 1.237.297 1396842 -497.233 -26,3
F Constructii 316.990 337.061 439331 122.341 38,6
G Comert cu Ridicata și Cu Amanuntul; 957823
391.969 69,3
Repararea Autovehiculelor Și Motocicletelor 565.854 752.216
H Transport Și Depozitare 316.067 257.706 302206 -13.861 -4,4
I Hoteluri Și Restaurante 83.830 108.501 184283 100.453 119,8
J Informatii Și Comunicatii 84.548 106.174 215936 131.388 155,4
K Intermedieri Financiare Și Asigurari 71.395 100.709 96158 24.763 34,7
L Tranzactii Imobiliare 15.309 26.593 31688 16.379 107,0
M Activitati Profesionale, Stiintifice Și 192721
112.390 139,9
Tehnice 80.331 126.155
N Activitati de Servicii Administrative și 18
243.087 271,6
Activitati de Servicii Suport 89.511 0.872 332598
O Administratie Publica și Aparare; Asigurari 21
60.585 41,2
Sociale Din Sistemul Public 147.067 0.335 207652
P Invatamant 407.326 379.795 360901 -46.425 -11,4
Q Sanatate Și Asistenta Sociala 298.280 365.901 430985 132.705 44,5
R Activitati de Spectacole, Culturale și
47.283 168,7
Recreative 28.020 52.868 75303
S. Alte Activitati De Servicii 33.278 38.676 57672 24.394 73,3

Emilia Gogu
Rezultatele cautarii - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional și sexe
Statutul 2015 2020 Modificări 2020 față de 2015 2015 2020

Sexe
profesional Numar persoane absolute % Structura PO
Total 8535386 8521057 -14329 99,832 100,00 99,99
Total din care: Masculin 4848347 4891635 43288 100,893
Feminin 3687038 3629422 -57616 98,437
Total 6062244 6495852 433608 107,153 71,02 76,23
Salariat Masculin 3398595 3658418 259823 107,645
Feminin 2663649 2837434 173785 106,524
Total 96002 97251 1249 101,301 1,12 1,14
Patron Masculin 71659 73916 2257 103,150
Feminin 24344 23335 -1009 95,855
Total 1560559 1312591 -247968 84,110 18,28 15,40
Lucrator pe
Masculin 1111507 946348 -165159 85,141
cont propriu
Feminin 449053 366243 -82810 81,559
Lucrator Total 816580 614797 -201783 75,289 9,57 7,22
familial Masculin 266586 212543 -54043 79,728
neremunerat Feminin 549994 402254 -147740 73,138
Membru al unei Total : 566
societati Masculin : 410
agricole sau al
Feminin
unei cooperatii : 156
Studiu INS5
În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%,
în scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale
Potrivit datelor INS, în anul 2020, rata de ocupare6 a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de
70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020.
În anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în
scǎdere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a
fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a
fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural).
Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii, în anul 2020

Total Masculin Feminin Urban Rural
- mii persoane -
Populaţia activă 8973 5165 3808 4920 4053
din care:
Populaţia ocupată 8521 4892 3629 4703 3818
Şomeri 452 273 179 217 235
- procente -
1)
Rata de activitate 69,2 78,7 59,3 70,2 67,9
5
: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2020r.pdf
6
Inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru.
Emilia Gogu
20-64 ani 74,4 84,6 63,9 75,0 73,6

15-24 ani 29,7 35,5 23,6 20,9 37,3
25-54 ani 84,3 93,6 74,5 87,2 80,5
55-64 ani 50,2 62,5 38,8 45,9 56,1
Rata de ocupare1) 65,6 74,4 56,5 67,1 63,8

20-64 ani 70,8 80,3 61,0 71,8 69,4
15-24 ani 24,6 29,2 19,7 16,7 31,4
25-54 ani 80,6 89,3 71,4 83,9 76,3
55-64 ani 48,5 60,4 37,5 44,3 54,3
Rata şomajului 5,0 5,3 4,7 4,4 5,8

15-24 ani 17,3 17,9 16,5 20,1 16,0
25 ani și peste 4,1 4,3 3,9 3,8 4,6
1)
Calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64
ani) de 48,5%.
Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2020

Masculin Feminin Urban Rural
15-24 ani 17,9 16,5 20,1 16,0
25-34 ani 6,4 6,1 5,4 7,5
35-44 ani 4,1 3,4 3,3 4,5
45-54 ani 3,6 3,5 3,0 4,3
55 ani + 3,0 2,7 3,4 2,4
Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă în perioada 2012-2020
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
15-24 ani 23,7 22,9 22,5 24,5 22,3 24,5 24,7 24,7 24,6
25-54 ani 76,6 76,3 77,1 77,4 77,6 79,9 80,6 81,4 80,6
55-64 ani 41,6 41,8 43,1 41,1 42,8 44,5 46,3 47,8 48,5
65 ani + 11,8 11,3 10,8 8,9 8,2 8,8 8,6 7,5 6,8

Emilia Gogu
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în
rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu
nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în scǎdere faţă de anul precedent (-81 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai
mare pondere (76,2%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu şi
lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 22,6% din populaţia ocupată.
Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populaţiei
ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,8%),
lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) şi specialiştii în diverse domenii de activitate (15,5%).
Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau
construcţii şi 49,8% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6774 mii persoane, ponderi
semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria
prelucrătoare (22,7%), comerţ (19,3%) şi construcţii (10,9%).
Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au
înregistrat în industria prelucrătoare (-101,9 mii persoane) şi în agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit
(-96,5 mii persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în
comerţ (+38,7 mii persoane) şi construcții (+22,1 mii persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parţial 581 mii persoane
(6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol
(83,4%).
În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de
38,5 ore pe săptămână; 148 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie
13,8 ore pe săptămână.
Rata şomajului** a fost de 5,0%, în creştere față de anul precedent (3,9% în 2019).

Emilia Gogu
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la
bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural
faţă de 4,4% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Propunere (în Republica Moldova): Proiecția vârstei de pensionare pe sexe în perioada 2017-
2028
Sursa: https://moldova.fes.de/fileadmin/user_upload/Reforma_Sistemului_De_Pensii_Final1.pdf
(Martin Hutsebaut)

Emilia Gogu
2. Concepte și termeni de reținut
Resursele de la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul

munca capacitatilor fizice și intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila în
una din activitatile economie nationale.
Resursele de munca includ: populatia în varsta de munca, apta de a lucra,
precum și persoanele sub și peste varsta de munca aflate în activitate.
Resursele de munca includ:
1. Populatia în varsta de munca apta de lucru - se determina prin scaderea din
populatia în varsta de munca a persoanelor cu incapacitate permanenta de
munca și a pensionarilor în varsta de munca ce nu lucreaza.
2. Persoane sub și peste varsta de munca aflate în activitate.
Populatia caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca și gradul de ocupare a
activa civila populatiei cuprinzand populatia ocupata civila și somerii inregistrati.
Formula de calcul este:
Pac = Poc + S
unde:
Poc = populatia ocupata civila;
S = someri
Populatia cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele
ocupata civila care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita în mod obisnuit în
una din activitatile economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate
economica sau sociala, în baza unui contract de munca sau în mod
independent (pe cont propriu) în scopul obtinerii unor venituri sub forma de
salarii, plata în natura etc.
Categoriile de persoane incluse sunt:
a) salariati care lucreaza în una din activitatile economiei nationale în
unitati din sectorul public (integral de stat și public de interes national),
mixt, privat, cooperatist, obstesc;
b) patroni - conducatori de unitati private - care utilizeaza pentru
realizarea activitatii forta de munca salariata;
c) lucratori pe cont propriu;
d) lucratori familiali neremunerati.
Populatia ocupata cu program partial de lucru este acea parte a populatiei
ocupate care, conform propriei declaratii, desfasoara o activitate cu program
de lucru partial. În general, pentru salariati se considera program partial
programul a carui durata prevazuta prin contractul individual de munca este
semnificativ mai mica decat durata normala.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru permanent, salariatii cu contract
de munca pe perioada de timp nedeterminata.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru temporar, salariatii cu contract de
munca pe perioada de timp determinata (limitata).
Formula de calcul este: POCvl = S + P + Lcp + Lfn

unde:
POCvl = populatia ocupata civila:

Emilia Gogu
S = salariati: persoane care isi exercita activitatea pe baza unui contract de

munca intr-o unitate economica sau sociala - indiferent de forma de
proprietate în schimbul unei remuneratii sub forma de salariu în bani
sau în natura;
P = patroni: persoane care isi exercita ocupatia în unitatea proprie, pentru
a carei activitate are angajati unul sau mai multi salariati;
Lcp = lucratori pe cont propriu: persoane care isi exercita activitatea fie în
unitatea proprie cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii
sale profesionale, fara a angaja nici un salariat, putand fi ajutat sau nu
de membrii familiei neremunerati;
Lfn = lucratori familiali neremunerati: persoane care isi desfasoara
activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al
familiei sau o ruda pentru care nu primeste remuneratie sub forma de
salariu sau plata în natura.
Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate
acestora (personalul MApN, MAI, SRI, militari în termen), detinutii și
salariatii organizatiilor politice și obstesti.
Șomerii Incepand cu 1 martie 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj și stimularea ocuparii fortei de munca. În
sensul prevederilor noii legi, somer inregistrat este persoana care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
a) este în căutarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani și
pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac apta pentru
prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta al asigurarilor pentru somaj și stimularii ocuparii
fortei de munca, în vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul în perioada imediat urmatoare daca s-
ar gasi un loc de munca;
e) este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca.
Asimilatii somerilor sunt: absolventii institutiilor de invatamant și absolventii

scolilor speciale pentru persoane cu handicap, în varsta de minim 16 ani,
care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze
în munca potrivit pregatirii profesionale.
Tânăr cu risc este persoana cu varsta cuprinsa intre 16-26 ani, care indeplineste conditiile
de prevazute la calitatea de somer, se inregistreaza la agentia pentru ocuparea
marginalizar fortei de munca în a carei raza teritoriala isi are domiciliu sau,dupa caz,
e sociala resedinta și se incadreaza în una dintre urmatoarele categorii:
a) se afla în sistemul de protectie a copilului sau provine din acest
sistem;
b) are dizabilitati;
c) nu are familie sau a carui familie nu ii poate asigura intretinerea;
d) are copii în intretinere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victima a traficului de persoane.
Agentia pentru ocuparea fortei de munca incheie un contract de solidaritate
Emilia Gogu
cu tanarul cu risc de marginalizare sociala pe o durata de pana la 3 ani, dar nu

mai putin de un an, în conditiile în care, la data incheierii contractului de
solidaritate, tanarul nu a implinit varsta de 26 ani.
3. Întrebări de control
1. În ce consta importanta populației în analizele macroeconomice?
2. Care este deosebirea între populația în vârsta de munca și
populația activa?
3. În ce constau resursele de munca și cum se determina acestea?
4. Care sunt categoriile de persoane ocupate
5. Ce caracterizează noțiunea de salariat?
6. Ce reprezintă liber profesionistul?
7. Ce condiții trebuie sa îndeplinească o persoana pentru a fi încadrata în
categoria de "șomer"?
8. Care sunt indicatorii ce caracterizează resursele de munca?
4. Grile
Grila 1. Persoana care desfășoară activitate economică neremunerată într-o
gospodărie din mediul rural, se încadrează în categoria:
a) casnică
b) lucrător pe cont propriu
c) lucrător neremunerat în propria gospodarie
d) salariat
Grila 2. O persoana care desfășoară activitate neremunerată în gospodăria personală,

din mediul urban, se încadrează în categoria:
a) lucrător pe cont propriu
b) casnică
c) lucrător familial neremunerat
d) salariat
Grila 3. O persoana cu dizabilități fizice, care lucrează într-o asociație,

pe baza de contract de muncă se încadrează în categoria:
a) populație inapta de munca
b) populație activă
c) rezerva de forța de muncă
d) persoană ocupată
Grila 4. O persoana care deține acțiuni la o companie națională/internațională se încadrează în

categoria:
a) Liber profesionist
b) Patron
Emilia Gogu
c) Salariat
d) Resursă de muncă
Grila 5. Conform Legii Muncii care este vârsta minimă permisă pentru semnarea unui contract
de muncă7?:
a) la 14 ani
b) la 15 ani
c) la 16 ani
d) la 18 ani
Grila 6. Cum se determină rata de ocupare a forței de muncă?

a) Raportul între populația activă și populația inactivă
b) Procentul de persoane angajate dintr-o anumită populație
c) Numărul total de șomeri dintr-o anumită regiune
d) Raportul dintre populația ocupată și total forța de muncă
Grila 7. Cum se determină rata de activitate a resurselor de muncă?

a) Numărul total de persoane care lucrează într-o anumită țară sau regiune
b) Numărul de persoane ocupate în sectorul public
c) Numărul de persoane care lucrează cu normă întreagă
d) Numărul de persoane active raportate la total resurse de muncă
Grila 8. Ce reprezintă rata șomajului?

a) Raportul dintre numărul total de persoane șomere și populația ocupată
b) Raportul dintre numărul total de persoane șomere și populația activă
c) Raportul dintre numărul total de persoane șomere și resursele de muncă
d) Ponderea șomerilor în total populația activă
Grila 9. Ce reprezintă forța de muncă activă?

a) Persoanele care sunt angajate cu normă întreagă
b) Persoanele care sunt disponibile pentru muncă și sunt angajate sau în căutarea
activă a unui loc de muncă
c) Persoanele care sunt calificate într-un anumit domeniu de activitate
d) Persoanele ocupate și șomerii.
5. Termeni cheie
Populație Structura populației în profil teritorial
Populație observata Populația în vârsta de munca
Populație calculata Populație în afara vârstei de munca
Populație estimata Populație activa
Indicator demografic Populație inactiva
Rata natalității Populație ocupată
Rata mortalității Salariat
Sporul natural Patron
7
Conform prevederilor Legii Muncii din România, vârsta minimă pentru încheierea unui contract individual de
muncă este de 16 ani. Totuși, există anumite excepții în care se permite ocuparea unor locuri de muncă și înainte de
această vârstă, sub anumite condiții specifice, cum ar fi participarea la programe de ucenicie sau stagii de
pregătire profesională, cu aprobarea părinților sau a reprezentanților legali.
Emilia Gogu
Durata medie a vieții Lucrător pe cont propriu

Speranța de viață sănătoasă Lucrător familial neremunerat
Structura populației pe medii, pe vârstă Șomer
6. Bibliografie:
1. Anghelache C. Dumbravă M., Isaic-Maniu Al.,Mitrut
C.,Voineagu V., Analiza macroeconomica; Sinteze și studii de
caz , Economica, Bucuresti, 2006, România
2. Anghelache,C.,Isaic-Maniu Al.,Mitrut C.,Voineagu V,
Sistemul Conturilor Nationale , Economica, Bucuresti, 2009,
România

Tematica 5. Indicatorii Potentialului Economic - Potentialul Uman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tematica 5. Indicatorii Potentialului Economic - Potentialul Uman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina: STATISTICA MACROECONOMICĂ

Tematica 5. Indicatorii resurselor de muncă

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 1 din 20

1. Indicatorii caracterizării potențialului uman

În orice tip de economie, activitatea economica presupune combinarea factorilor de

B) baza de pornire pentru stabilirea resurselor de forța de munca (oferta de munca) – ca

Populația țării (rezidentă 2021– date recensământ)

Indicatori ce caracterizează resursele de munca

Indicatori derivați ce caracterizează resursele de munca

Pi = numărul de persoane din generația i, la momentul t.

Populația observată ( Po ) reprezintă numărul persoanelor obținut în urma unui recensământ al

Pt =Po + ( N− D )+(I −E)

Numărul născuților vii și al decedaților se obține din evidenta curenta a evenimentelor

Utilizarea indicatorilor ce caracterizează din punct de vedere statistic resursele de munca

1.1 Potențialul uman ca factor de producție

Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei țări îl constituie potențialul uman

În acest sens, se pot considera persoane ocupate:

Personalele care se încadrează în categoria de persoane ocupate sunt considerate ca atare,

În categoria persoanelor ocupate avem:

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 8 din 20

Someri total inregistrati = Som_aj.somaj+Som_aj.integr.+Som_aloc.+ Som_indemn. (som

1.2 Indicatori ce caracterizează resursele de munca

Rezultă că stabilirea resurselor de muncă dintr-o societate la un moment dat nu este o

Varstele de munca sunt:

Mărimea resurselor de muncă la un moment dat se obține printr-o egalitate de balanță.

1.3 Realități /curiozități

Speranța de viață sănătoasă la naștere

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 10 din 20

AMIGO - Populatia ocupata pe grupe de varsta, dupa statutul profesional

Numărul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale CAEN Rev.2

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 11 din 20

Statutul 2015 2020 Modificări 2020 față de 2015 2015 2020

Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii, în anul 2020

20-64 ani 74,4 84,6 63,9 75,0 73,6

Rata de ocupare1) 65,6 74,4 56,5 67,1 63,8

Rata şomajului 5,0 5,3 4,7 4,4 5,8

Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2020

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 13 din 20

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 14 din 20

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 15 din 20

2. Concepte și termeni de reținut

Resursele de la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul

Formula de calcul este: POCvl = S + P + Lcp + Lfn

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 16 din 20

S = salariati: persoane care isi exercita activitatea pe baza unui contract de

Asimilatii somerilor sunt: absolventii institutiilor de invatamant și absolventii

cu tanarul cu risc de marginalizare sociala pe o durata de pana la 3 ani, dar nu

Grila 2. O persoana care desfășoară activitate neremunerată în gospodăria personală,

Grila 3. O persoana cu dizabilități fizice, care lucrează într-o asociație,

Grila 4. O persoana care deține acțiuni la o companie națională/internațională se încadrează în

Grila 6. Cum se determină rata de ocupare a forței de muncă?

Grila 7. Cum se determină rata de activitate a resurselor de muncă?

Grila 8. Ce reprezintă rata șomajului?

Grila 9. Ce reprezintă forța de muncă activă?

Durata medie a vieții Lucrător pe cont propriu

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 20 din 20

S-ar putea să vă placă și