Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În modelul IS-LM prezentat in cursurile anterioare considerăm atât sectorul extern, cât
şi comerţul internaţional. Iniţial presupunem că, deşi nivelul preţului este dat, oferta satisface
orice cerere, ipoteză ce va fi relaxată. Odată considerată existența comerțului internațional și a
sectorului extern (adică economia nu mai este autarhică, ci deschisă), atunci outputul intern este
determinat atât de consumul intern, cât şi de cererea pentru export, adică:
Y= A + NX = (C + I + G) + (Exp – Imp)
= (C + I + G) + NX (1)
unde Exp reprezintă exportul iar Imp importul.
Dar:
𝐶 = 𝐶0 + 𝑌 𝑑
𝑌 𝑑 = 𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇0 + 𝑡𝑌
𝐼 = 𝐼0 − 𝑏𝑟
𝑁𝑋 = 𝑔 − 𝑚𝑌 − 𝑛𝑟
Înlocuind în relația (4.3) obținem:
𝑌 = 𝐶0 + 𝑐(𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇0 + 𝑡𝑌) + 𝐼0 − 𝑏𝑟 + 𝐺 + 𝑔 − 𝑚𝑌 − 𝑛𝑟
Astfel, curva IS este:
1
(IS): 𝑌 = 1−𝑐(1−𝑡)+𝑚 [𝐶0 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇0 + 𝐼0 + 𝐺 + 𝑔 − 𝑟(𝑏 + 𝑛)]
În cadrul unei economii deschise (având sector extern) în curba IS sunt incluse
exporturile nete sub forma unei componente a cererii agregate.
O parte a venitului fiind utilizată pentru importul bunurilor, obținem o verticalizare a
curbei IS spre deosebire de cazul unei economii închise. Scăderea ratei dobânzii atrage după
sine o creştere mai mică a venitului, dar şi a producţiei pentru restabilirea echilibrului pieţei.
1
G = 1−𝑐(1−𝑡)+𝑚< G (2)
O scădere reală a exporturilor are ca efect o creștere a cererii de bunuri interne. Acest
lucru însemnă o deplasare spre dreapta a curbei IS. O creştere a lui Yf , dar și a cheltuielilor
realizate prin intermediul sectorului extern are ca efect o creștere a exporturilor nete.
Dacă se înregistrează o creștere a cererii externe, atunci observăm o creștere a ratei
dobânzii, a producţiei interne şi a gradului de ocupare a factorilor.
O creștere a venitului atrage după sine o creștere a cheltuielilor interne, a veniturilor
externe, având ca efect o depreciere reală. O scădere a exportului net are ca efect o scădere a
cheltuielilor interne, o creștere a veniturilor externe, ducând, de asemenea, la o depreciere reală.
Ipotezele modelului:
- taxele şi economiile sunt crescătoare în raport cu venitul;
- balanţa comercială depinde doar de venit şi de rata de schimb;
- capitalul este perfect mobil (investitorii pot achiziţiona active în orice
ţară);
Curba LM:
𝑀
= 𝑘𝑌 − ℎ𝑟
𝑃
( o rată a dobânzii mare sau un venit mai mic au ca efect o scădere a cererii de bani)
De unde:
1𝑀 𝑙
𝑌= + 𝑟
𝑘𝑃 𝑘
Astfel, rata dobânzii este:
𝑘 1𝑀
𝑟= 𝑌−
𝑙 𝑙 𝑃
Fluxurile de capital (CF) depind de diferenţele dintre rata internă a dobânzii (r) şi ratele
dobânzilor din străinătate (rf), astfel că surplusul/ deficitul balanţei de plăţi (BP) este:
Când soldul balanţei de plăţi este zero se înregistrează echilibrul extern, în caz contrar
Banca Centrală va fi obligată se recurgă la rezerve. Echilibrul intern se atinge atunci când
economia se află la nivelul ocupării complete a factorilor.
Dacă înregistrăm o mobilitate perfectă a capitalului, atunci echilibrul extern se atinge
doar în situația în care r = rf.
Curba IS devine:
1 1𝑀
𝑌= 𝑘 [𝐶0 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇0 + 𝐼0 + 𝐺 + 𝑔 + ℎ 𝑃 (𝑏 + 𝑛)]
1−𝑐(1−𝑡)+𝑚+ (𝑏+𝑛)
ℎ
Curba LM este:
𝑀
= 𝑘𝑌 − 𝑙𝑟
𝑃
Dacă are loc o modificare a cheltuielilor guvernamentale (ΔG), atunci din (IS) rezultă:
Δ𝑌 = 𝛼𝐺 Δ𝐺
iar din (LM) obținem:
𝑘
Δ𝑟 = 𝑙 Δ𝑌.
Dacă într-o anumită perioadă are loc o modificare a taxelor autonome (ΔT0), atunci, din curba
(IS) obținem:
Δ𝑌 = −𝛼𝐺 cΔ𝑇0
iar din (LM) variația ratei dobânzii este:
𝑘
Δ𝑟 = Δ𝑌
𝑙
Dacă rata de taxare variază (Δt), atunci:
Δ𝑌 = −𝛼𝐺 cΔt𝑌 ∗
𝑀
Dacă în economie ne confruntăm cu Δ 𝑃 , atunci din (IS) obținem variația output-ului:
𝑀
ΔY = α𝐺 Δ
𝑃
iar din (LM) variația ratei dobânzii este:
𝑘 1 𝑀
Δr = ΔY − Δ
𝑙 𝑙 𝑃
X
a) funcţia exporturilor X = X(P, e), cu < 0 (P X)
P
X
< 0 (e X)
e
Z
b) funcţia importurilor Z = Z(Y, P, e), cu > 0 (Y Z)
Y
Z
> 0 (P Z)
P
Z
> 0 (e Z)
e
CF
c) funcţia fluxului de capital CF = CF(r), cu < 0 (r CF către exterior )
r
În cazul unui sistem cu rate de schimb fixe, ecuaţia (5) semnifică deficitul (surplusul)
balanţei de plăţi. Dacă avem, în schimb, un sistem cu rate de schimb flexibile BP = 0 şi ecuaţia
(5) indică punctul de echilibru al cursului de schimb e.
Pe baza relaţiei (5) putem obţine forma curbei BP (pentru BP = 0). Utilizând
reprezentarea în 4 cadrane descrisă în modelul IS – LM vom obţine curba BP în cadranul I
(figura 4.8). Pentru un nivel dat al preţurilor externe Pf şi un curs de schimb fixat e şi cu nivelul
iniţial al preţurilor interne P0 rezultă în cadranul IV funcţia exportului net în raport cu Y (o
funcţie descrescătoare).
Fluxul net de capital către exterior este prezentat în cadranul II. Cadranul III conţine
restricţia Nx = CF (export net = flux net de capital). Curba BP arată combinaţiile de rate ale
dobânzii interne şi nivele ale producţiei (r, Y) pentru care exporturile nete sunt egale cu fluxul
net de capital către exterior. Pe curba B0P0 este asigurat echilibrul balanţei de plăţi (BP = 0).
Orice punct de sub BP (zona E1) arată un deficit al balanţei de plăţi, în timp ce orice punct de
deasupra BP (zona E2) indică un surplus al balanţei de plăţi.
Pentru a verifica dacă un punct de echilibru intern (r, Y),( situat la intersecţia curbelor
IS şi LM) conduce la un deficit (sau un surplus) al balanţei de plăţi este suficient să suprapunem
diagrama BP peste diagrama IS – LM.
E2
r Surplus P0
BP>0
E1
r1 Deficit
BP<0
II
I
CF(r)
r0
B0
F 45o Y0 Y1 Y
P0X(P0)-pf e Z(P0)
III
P0X – pf e Z = CF IV
X-Z
Figura 1
Observaţii:
Pornind de la un nivel iniţial Y0 se determină r0 (urmând schema
IV – III – II – I de succesiune a cadranelor). Aceasta va conduce
la punctul (Y0, r0) pentru care BP = 0. Punctele ce satisfac
această condiţie formează dreapta B0P0.
Precizăm că în relaţia (4) şi în figura 1 se consideră că rata de
schimb este definită ca monedă naţională pe monedă străină.