Cursul 9 Macroeconomie

Echilibrul şi ajustări ale acestuia într-o economie deschisă

În modelul IS-LM prezentat in cursurile anterioare considerăm atât sectorul extern, cât
şi comerţul internaţional. Iniţial presupunem că, deşi nivelul preţului este dat, oferta satisface
orice cerere, ipoteză ce va fi relaxată. Odată considerată existența comerțului internațional și a
sectorului extern (adică economia nu mai este autarhică, ci deschisă), atunci outputul intern este
determinat atât de consumul intern, cât şi de cererea pentru export, adică:

Y= A + NX = (C + I + G) + (Exp – Imp)
= (C + I + G) + NX (1)
unde Exp reprezintă exportul iar Imp importul.

Dar:

𝐶 = 𝐶0 + 𝑌 𝑑
𝑌 𝑑 = 𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇0 + 𝑡𝑌
𝐼 = 𝐼0 − 𝑏𝑟
𝑁𝑋 = 𝑔 − 𝑚𝑌 − 𝑛𝑟
Înlocuind în relația (4.3) obținem:

𝑌 = 𝐶0 + 𝑐(𝑌 + 𝑇𝑅 − 𝑇0 + 𝑡𝑌) + 𝐼0 − 𝑏𝑟 + 𝐺 + 𝑔 − 𝑚𝑌 − 𝑛𝑟
Astfel, curva IS este:
1
(IS): 𝑌 = 1−𝑐(1−𝑡)+𝑚 [𝐶0 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇0 + 𝐼0 + 𝐺 + 𝑔 − 𝑟(𝑏 + 𝑛)]

În cadrul unei economii deschise (având sector extern) în curba IS sunt incluse
exporturile nete sub forma unei componente a cererii agregate.
O parte a venitului fiind utilizată pentru importul bunurilor, obținem o verticalizare a
curbei IS spre deosebire de cazul unei economii închise. Scăderea ratei dobânzii atrage după
sine o creştere mai mică a venitului, dar şi a producţiei pentru restabilirea echilibrului pieţei.

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

Înclinaţia marginală către importuri (z) se calculează ca raport între sporul de

importuri şi cel de venituri (z = Z/Y), arătând cât din veniturile suplimentare realizate se
cheltuieşte pentru importuri.
Multiplicatorul cheltuielilor publice G devine  *G

1
 G = 1−𝑐(1−𝑡)+𝑚< G (2)

O scădere reală a exporturilor are ca efect o creștere a cererii de bunuri interne. Acest
lucru însemnă o deplasare spre dreapta a curbei IS. O creştere a lui Yf , dar și a cheltuielilor
realizate prin intermediul sectorului extern are ca efect o creștere a exporturilor nete.
Dacă se înregistrează o creștere a cererii externe, atunci observăm o creștere a ratei
dobânzii, a producţiei interne şi a gradului de ocupare a factorilor.
O creștere a venitului atrage după sine o creștere a cheltuielilor interne, a veniturilor
externe, având ca efect o depreciere reală. O scădere a exportului net are ca efect o scădere a
cheltuielilor interne, o creștere a veniturilor externe, ducând, de asemenea, la o depreciere reală.

Fluxurile de capital şi balanţa de plăţi. Modelul Mundell - Fleming (Modelul IS-

LM-BP)
Acest model a fost dezvoltat independent de Robert Axander Mundell (prof. la
Columbia University - a obținut în anul 1990 premiul Nobel pentru economie pentru
contribuțiile aduse în studiul piețelor de capital și dezvoltării politicilor macroeconomice) şi
Marcus Fleming (a deținut poziția de director al Departamentului de Cercetare al Fondului
Monetar Internațional), fiind o generalizare a modelului IS-LM. Astfel, se evidneţiază relaţia
pe termen scurt între rata de schimb nominală, rata dobânzii şi output. Acest model a fost folosit
pentru a demonstra că într-o economie nu pot exista simultan o rată de schimb fixă, o mişcare
liberă a capitalului şi o politică monetară independentă.

Ipotezele modelului:
- taxele şi economiile sunt crescătoare în raport cu venitul;
- balanţa comercială depinde doar de venit şi de rata de schimb;
- capitalul este perfect mobil (investitorii pot achiziţiona active în orice
ţară);

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

- în sistem există doar investitori neutri la risc, rezultând o cerere de bani

dependentă doar de venit şi de rata dobânzii, iar investiţiile sunt
influenţate doar de rata dobânzii;
- ţara considerată este suficient de mică, pentru a nu putea influenţa nivelul
dobânzilor din alte economii;
Curba IS: 𝑌 = 𝐶 + 𝐼 + 𝐺 + 𝑁𝑋
NX – exportul net depinde de rata de schimb nominală, de PIB şi de PIB-ul ţărilor cu care se
realizează comerţul internaţional.
- Un PIB mai mare are ca efect o creştere a cheltuielilor cu importul,
ducând la scăderea exporturilor nete;
- Creşterea veniturilor străine duc la creşterea cheltuielilor făcute de
străini în exporturile ţării, ceea ce are ca efect o creştere a exporturilor
nete.
- O creştere a ratei de schimb nominală duce la o scădere a exporturilor
nete;
Dacă rata de schimb este flexibilă, atunci rata de schimb este cea de-a treia variabilă
endogenă.
Dacă rata de schimb este fixă, atunci, în model, este o variabilă exogenă, rezultând, în urma
calculelor, surplusul balanţei de plăţi.

Curba LM:
𝑀
= 𝑘𝑌 − ℎ𝑟
𝑃
( o rată a dobânzii mare sau un venit mai mic au ca efect o scădere a cererii de bani)
De unde:
1𝑀 𝑙
𝑌= + 𝑟
𝑘𝑃 𝑘
Astfel, rata dobânzii este:
𝑘 1𝑀
𝑟= 𝑌−
𝑙 𝑙 𝑃

BP (surplusul balanţei de plăţi)=contul curent + contul de capital

BP = Nx(Y, Yf, R) + CF(r – rf)

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

Fluxurile de capital (CF) depind de diferenţele dintre rata internă a dobânzii (r) şi ratele
dobânzilor din străinătate (rf), astfel că surplusul/ deficitul balanţei de plăţi (BP) este:
Când soldul balanţei de plăţi este zero se înregistrează echilibrul extern, în caz contrar
Banca Centrală va fi obligată se recurgă la rezerve. Echilibrul intern se atinge atunci când
economia se află la nivelul ocupării complete a factorilor.
Dacă înregistrăm o mobilitate perfectă a capitalului, atunci echilibrul extern se atinge
doar în situația în care r = rf.
Curba IS devine:
1 1𝑀
𝑌= 𝑘 [𝐶0 + 𝑐𝑇𝑅 − 𝑐𝑇0 + 𝐼0 + 𝐺 + 𝑔 + ℎ 𝑃 (𝑏 + 𝑛)]
1−𝑐(1−𝑡)+𝑚+ (𝑏+𝑛)
ℎ

De unde, obținem multiplicatorul cheltuielilor publice:

1
𝛼𝐺 = 𝑘
1−𝑐(1−𝑡)+𝑚+ (𝑏+𝑛)
ℎ

Multiplicatorul politicii fiscale este:

(𝑏+𝑛)
𝛼Γ = 𝛼𝐺 ℎ

Curba LM este:

𝑀
= 𝑘𝑌 − 𝑙𝑟
𝑃

Dacă are loc o modificare a cheltuielilor guvernamentale (ΔG), atunci din (IS) rezultă:

Δ𝑌 = 𝛼𝐺 Δ𝐺
iar din (LM) obținem:
𝑘
Δ𝑟 = 𝑙 Δ𝑌.

Dacă într-o anumită perioadă are loc o modificare a taxelor autonome (ΔT0), atunci, din curba
(IS) obținem:
Δ𝑌 = −𝛼𝐺 cΔ𝑇0
iar din (LM) variația ratei dobânzii este:
𝑘
Δ𝑟 = Δ𝑌
𝑙
Dacă rata de taxare variază (Δt), atunci:
Δ𝑌 = −𝛼𝐺 cΔt𝑌 ∗
𝑀
Dacă în economie ne confruntăm cu Δ 𝑃 , atunci din (IS) obținem variația output-ului:

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

𝑀
ΔY = α𝐺 Δ
𝑃
iar din (LM) variația ratei dobânzii este:
𝑘 1 𝑀
Δr = ΔY − Δ
𝑙 𝑙 𝑃

În situația unei politici monetare expansioniste se observă o îmbunătățire a utilizării

factorilor dar, efectul va fi înrăutăţirea balanţei de plăţi, deoarece se înregistrează o scădere a
ratei interne a dobânzii r. Astfel, fluxurile de capital, sensibile la rata dobânzii, sugerează soluţia
problemei: o creştere a ratei dobânzii implică o finanţare a deficitului comercial. Pentru a avea
echilibru intern şi extern trebuie folosite atât politici fiscale, cât şi politici monetare.

Deoarece punctele de echilibru se situează la intersecţia curbelor IS şi LM, ajustările

vor fi direct legate de regimul cursului de schimb.

Cu ajutorul modelului Mundell – Fleming putem studia economiile în cadrul cărora

înregistrăm o mobilitate perfectă a capitalului.

Influenţa preţurilor într-o economie deschisă. În continuare considerăm că preţurile

sunt variabile, iar capitalul nu este perfect mobil, ceea ce implică faptul că ecuaţia BP nu mai
este o dreaptă orizontală. Dacă Yf , Pf şi rf sunt constante, atunci:

BP = X(P, e) – Z(Y, P, e) – CF (r) (3)

(cu CF(r) = fluxul de capital net către exterior).

Componentele BP din relaţia 3 sunt descrise astfel:

X
a) funcţia exporturilor X = X(P, e), cu < 0  (P  X)
P
X
< 0  (e  X)
e

Z
b) funcţia importurilor Z = Z(Y, P, e), cu > 0  (Y  Z)
Y

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

Z
> 0  (P  Z)
P
Z
> 0  (e  Z)
e

CF
c) funcţia fluxului de capital CF = CF(r), cu < 0  (r CF către exterior )
r

Echilibrul contului curent în expresie monetară, respectiv surplusul balanţei de plăţi

sunt:

X – Z = PX(P, e) – Pf  e  Z(Y, P, e) (4)

BP = Nx(Y, P, e) – CF(r) (5)

Din relaţia (5) rezultă că BP = 0 dacă și numai dacă Nx(Y, P, e) = CF(r).

În cazul unui sistem cu rate de schimb fixe, ecuaţia (5) semnifică deficitul (surplusul)
balanţei de plăţi. Dacă avem, în schimb, un sistem cu rate de schimb flexibile BP = 0 şi ecuaţia
(5) indică punctul de echilibru al cursului de schimb e.

Pe baza relaţiei (5) putem obţine forma curbei BP (pentru BP = 0). Utilizând
reprezentarea în 4 cadrane descrisă în modelul IS – LM vom obţine curba BP în cadranul I
(figura 4.8). Pentru un nivel dat al preţurilor externe Pf şi un curs de schimb fixat e şi cu nivelul
iniţial al preţurilor interne P0 rezultă în cadranul IV funcţia exportului net în raport cu Y (o
funcţie descrescătoare).

Fluxul net de capital către exterior este prezentat în cadranul II. Cadranul III conţine
restricţia Nx = CF (export net = flux net de capital). Curba BP arată combinaţiile de rate ale
dobânzii interne şi nivele ale producţiei (r, Y) pentru care exporturile nete sunt egale cu fluxul
net de capital către exterior. Pe curba B0P0 este asigurat echilibrul balanţei de plăţi (BP = 0).
Orice punct de sub BP (zona E1) arată un deficit al balanţei de plăţi, în timp ce orice punct de
deasupra BP (zona E2) indică un surplus al balanţei de plăţi.

Ioana MANAFI, 2020

Cursul 9 Macroeconomie

Pentru a verifica dacă un punct de echilibru intern (r, Y),( situat la intersecţia curbelor
IS şi LM) conduce la un deficit (sau un surplus) al balanţei de plăţi este suficient să suprapunem
diagrama BP peste diagrama IS – LM.

E2
r Surplus P0
BP>0
E1
r1 Deficit
BP<0

II
I
CF(r)
r0
B0

F 45o Y0 Y1 Y

P0X(P0)-pf  e  Z(P0)

III
P0X – pf  e  Z = CF IV

X-Z

Figura 1

Observaţii:
Pornind de la un nivel iniţial Y0 se determină r0 (urmând schema
IV – III – II – I de succesiune a cadranelor). Aceasta va conduce
la punctul (Y0, r0) pentru care BP = 0. Punctele ce satisfac
această condiţie formează dreapta B0P0.
Precizăm că în relaţia (4) şi în figura 1 se consideră că rata de
schimb este definită ca monedă naţională pe monedă străină.

Ioana MANAFI, 2020