4 Modelul IS-LM

Tema seminarului: modelul ISLM (Investment Savings Liquidity Money)

Planul de desfăşurare a seminarului

1. Clarificarea unor concepte cheie cu privire la modelul ISLM

2. Rezolvarea de aplicaţii
3. Propunerea unor aplicaţii pe care studenţii sa le rezolve pana la seminarul următor

Obiective

1. Determinarea output-ului de echilibru şi al ratei dobânzii de echilibru în cadrul

modelului ISLM în cele trei tipuri de economie: economie închisă fără sector
guvernamental, economie închisă cu sector guvernamental şi economie deschisă
2. Analiza efectului politicii monetare asupra output-ului şi ratei dobânzii de echilibru
3. Analiza efectului politicii bugetare asupra output-ului şi ratei dobânzii de echilibru
4. Analiza efectului politicii fiscale asupra output-ului şi ratei dobânzii de echilibru
5. Compararea eficacităţii politicii monetare, politicii bugetare şi fiscale
6. Analiza ecuaţiei de echilibru general între deficitul bugetar, contul curent şi contul
de capital
7. Determinarea senzitivităţii variabilelor endogene la modificarea diferitelor variabile
exogene din cadrul modelului

1
Aplicaţii rezolvate
1. O economie este descrisă de următoarele ecuaţii:

Ştiind că:

se cere:

a) Determinaţi punctul de echilibru .

b) Determinaţi valoarea de echilibru a economiilor.
c) Banca Centrală a acestei ţări practică o politică monetară expansionistă, modificând
baza monetară cu 2 um. Ştiind că rata rezervelor minime obligatorii este 20%, iar raportul
numerar-depozite este 0,4, determinaţi impactul aceste măsuri asupra output-ului şi ratei
dobânzii de echilibru.
d) Stabiliţi ce măsură de politică bugetară ar conduce la aceleaşi efect asupra
outputului. Determinaţi impactul acestei măsuri asupra deficitului bugetar.
e) Stabiliţi ce măsură de politică fiscală ar conduce la aceleaşi efect asupra outputului.
Determinaţi impactul acestei măsuri asupra deficitului bugetar. Cum apreciaţi eficacitatea
celor trei tipuri de politică economică?
f) Determinaţi senzitivitatea investiţiilor în raport cu masa monetară reală, cheltuielile
guvernamentale şi taxele.

Rezolvare:
a) Echilibrul pe piaţa bunurilor (curba IS) implică:

Echilibrul pe piaţa monetară (curba LM) implică:

Înlocuim rata dobânzii din relaţia (2) corespunzătoare echilibrului pe piaţa monetară
în relaţia (1) corespunzătoare echilibrului pe piaţa bunurilor şi obţinem:

2
 Expresia (3) reprezintă output-ul la echilibrul simultan al pieţei bunurilor şi al pieţei
monetare. În cele ce urmează vom utiliza următoarea notaţie:

, unde k reprezintă multiplicatorul.

Înlocuind numeric se obţine şi .

Întroducând output-ul de echilibru în relaţia (2), vom obţine rata dobânzii de echilibru:

b) Economiile vor fi determinate din dubla reprezentare a outputului: după modul în care
se constituie şi după modul în care se repartizează.
După modul în care se constituie outputul poate fi scris astfel:

în timp ce din punct de vedere al modului în care se repartizează, output-ul poate fi scris
astfel:

Din (5)=(6) rezultă ecuaţia de echilibru general:

Din relaţia (7) putem determina expresia economiilor:

c) Faptul că Banca Centrală practică o politică monetară expansionistă înseamnă că ea va

creşte baza monetară cu 2 um: . Creşterea bazei monetare duce la creşterea ofertei

reale de monedă, relaţia dintre baza monetară şi masa monetară în sens larg fiind dată de
multiplicatorului monetar astfel:

3
 ,

Unde n reprezintă raportul dintre numerar şi depozite, iar r reprezintă rata rezervelor
minime obligatorii.

Înlocuind numeric se obţine .

Senzitivitatea output-ului la modificarea masei monetare se obţine din expresia punctului

de echilibru din identitatea (1).

, adică o creştere a bazei monetare cu 2 um duce la o creştere a output-ului de echilibru cu

8,71 um.
În ceea ce priveşte senzitivitatea ratei dobânzii la modificarea masei monetare, aceasta se
obţine din expresia punctului de echilibru din identitatea (2).

d) Senzitivitatea output-ului la modificarea cheltuielilor guvernamentale se obţine din

expresia output-ului de echilibru din identitatea (1).

Pentru ca efectul politicii bugetare asupra output-ului să fie acelaşi cu efectul politicii

monetare este necesar ca . Astfel, cheltuielile

guvernamentale trebuie să crească până la valoarea de 455,84, ducând la apariţia unui

deficit bugetar egal cu 5,84.
În ceea ce priveşte influenţa acestei măsuri asupra ratei dobânzii de echilibru, ea
este obţinută din identitatea (2), astfel:

e) Senzitivitatea output-ului la modificarea taxelor se obţine din expresia output-ului de

echilibru din identitatea (1).

4
 Pentru ca efectul politicii fiscale asupra output-ului să fie acelaşi cu efectul politicii

monetare este necesar ca . Astfel, taxele trebuie

să scadă până la valoarea de 442,7, ducând la apariţia unui deficit bugetar egal cu 7,3. Se
poate observa faptul că este necesară o scădere mai mare a taxelor decât creşterea
cheltuielilor guvernamentale pentru a obţine acelaşi efect asupra output-ului, deficitul
bugetar fiind mai mare în cazul scăderii taxelor decât în cazul creşterii cheltuielilor
guvernamentale.
În ceea ce priveşte influenţa acestei măsuri asupra ratei dobânzii de echilibru, ea este
obţinută din identitatea (2), astfel:

f) pentru a determina efectul modificării masei monetare, a cheltuielilor guvernamentale

sau a nivelului taxelor asupra volumului investiţiilor se porneşte de la relaţia din care se
obţine nivelul de echilibru al investiţiilor:

Înlocuind senzitivitatea ratei dobânzii la modificarea masei monetare din relaţia (9) în relaţia
(14) se obţine senzitivitatea investiţiilor la modificarea masei monetare:

Înlocuind senzitivitatea ratei dobânzii la modificarea cheltuielilor guvernamentale din relaţia

(11) în relaţia (14) se obţine senzitivitatea investiţiilor la modificarea cheltuielilor
guvernamentale:

Înlocuind senzitivitatea ratei dobânzii la modificarea taxelor din relaţia (13) în relaţia (14) se
obţine senzitivitatea investiţiilor la modificarea taxelor:

2. O economie este descrisă de următoarele ecuaţii:

Ştiind că:

5
ponderea deficitului bugetar în output (d) este 3%, iar ponderea contului curent în output
(z) este -1%, se cere:
a) outputul de echilibru, rata dobânzii de echilibru, consumul şi investiţiile în punctul
de echilibru.
b) Cu cât trebuie să se modifice masa monetară pentru ca rata dobânzii să crească cu
0,5 puncte procentuale?
c) Cu cât se modifică output-ul de echilibru şi rata dobânzii de echilibru atunci când se
modifică ponderea deficitului bugetar în output?
Rezolvare:
a) pornim de la ponderea deficitului bugetar în output:

Ştim de asemenea faptul că .

Folosind cele două relaţii de mai sus, prelucrăm formula curbei IS:

Echilibrul pe piaţa monetară (curba LM) implică egalitatea dintre cererea şi oferta de
monedă:

Înlocuim rata dobânzii din relaţia (2) corespunzătoare echilibrului pe piaţa monetară
în relaţia (1) corespunzătoare echilibrului pe piaţa bunurilor şi obţinem:

Înlocuind numeric obţinem: .

Întroducând output-ul de echilibru în relaţia (2), vom obţine rata dobânzii de echilibru:

6
În ceea ce priveşte consumul şi investiţiile, acestea se obţin utilizând următoarele formule:

b) Pentru a rezolva acest punct este necesar să determinăm senzitivitatea ratei dobânzii la
modificarea masei monetare. Vom proceda în primul rând la determinarea senzitivităţii
outputului la modificarea masei monetare. Senzitivitatea output-ului la modificarea masei
monetare se obţine din expresia punctului de echilibru din identitatea (1).

În ceea ce priveşte senzitivitatea ratei dobânzii la modificarea masei monetare,

aceasta se obţine din expresia punctului de echilibru din identitatea (2).

Cunoaştem faptul că şi folosind relaţia (6) putem obţine modificarea masei

monetare necesară pentru creşterea ratei dobânzii cu 0,5 puncte procentuale.

-552,9

c) Impactul modificării ponderii deficitului bugetar în output asupra nivelului de echilibru al

outputului şi al ratei dobânzii se determină folosind următoarea formulă matematică:

Calculăm în primul rând derivata outputului în funcţie de ponderea deficitului bugetar în

output (d). În acest scop vom nota partea autonomă a outputului de echilibru:

. Cu această notaţie şi utilizând relaţia (1) derivata lui Y devine :

unde reprezintă modificarea output-ului generată de

creşterea sau scăderea ponderii deficitului bugetar în output. Se poate oberva că relaţia
dintre d şi output este directă : o creştere a ponderii deficitului bugetar în output este
însoţită de o creştere a output-ului.
Pentru determinarea impactului modificării ponderii deficitului bugetar în output
asupra nivelului de echilibru al ratei dobânzii folosim relaţia (4):

7
3. Se consideră modelul IS-LM:

Se ştie că:

a) Se ştie că conduce la . Să se calculeze Y, G, T şi S.

b) Se ştie că conduce la . Să se calculeze m.

c) Să se determine pentru cazul în care creşte de la 700 la 1000.

Rezolvare:

a)se determină punctul de echilibru prin echilibrul simultan de pe piaţa bunurilor

şi piaţa monetară. Se obţine:

Se determină modificarea PIB determinată de modificarea masei monetare:

. Dar ştim că conduce la

informaţie pe baza căreia se poate determina raportul .

B)

Ştim că

C)

8
4. Se consideră următorul model IS-LM:

a) Să se determine coordonatele punctului de echilibru ;

b) Ştiind că c=85%, t=30%, g=4250, =0,25, = 5000, , , G=1500, z=-

0,03 , M=460, P=1 să se determine Y şi r de echilibru, S (economiile), ponderea deficitului

bugetar în PIB ;

c) stabiliţi cu cât se va modifica Y şi r de echilibru atunci când masa monetară reală scade
cu 10 um;
d) stabiliţi ce mix de politică monetară şi bugetară trebuie aplicat pentru a se realiza
creşterea PIB-ului cu 2% şi reducerea ratei de dobândă de echilibru cu un punct
procentual.
Rezolvare:
a)

b) k=1,5444

c)

d)

9
 5. Se consideră următorul model IS-LM:

iar ponderea deficitului de cont curent in PIB este .

a. Să se determine nivelul PIB-ului şi rata dobânzii de echilibru.

b. Cu cât trebuie să modifice statul cheltuielile guvernamentale astfel incât investiţiile sa
crească cu 5%?
c. Să se determine senzitivitatea PIB-ului, a ratei dobânzii şi a investiţiilor in funcţie de
deficitul bugetar (D=G-T) atunci când rata de impozitare (t) ramâne constantă.

Rezolvare:

a. k=1,387;

b.

Determinăm senzitivitatea investiţiilor la modificarea cheltuielilor guvernamentale.

c. se înlocuieşte în ecuaţia IS G cu D+T deoarece D=G-T

6. Economia unei ţări este descrisă de următorul model IS-LM:

10
Unde Y reprezintă producţia agregată internă (PIB intern), PIB extern, C consumul
privat, G consumul guvernamental, T taxele, I investiţiile, r rata de dobândă, E exportul, X

importul, oferta reală de monedă.

a) Să se deducă expresia de echilibru pentru PIB (Y), rata de dobândă (r) şi economii (S) în
funcţie de parametrii modelului şi de variabilele exogene. Să se calculeze numeric valorile în
cazul în care:

b) se consideră un şoc negativ în PIB extern . Să se calculeze impactul acestui şoc

extern asupra PIB intern, asupra ratei de dobândă şi asupra contului curent. Să se dea
exemplu de măsură de politică fiscală sau monetară care să atenueze sau să anuleze
efectele şocului extern asupra PIB. Să se precizeze instrumentul utilizat, mărimea şi sensul
modificării acestuia.
c) pentru a evalua impactul acţiunilor de politică economică asupra economiei, autoritatea
fiscală şi cea monetară definesc următoarea funcţie de pierdere combinată:

Unde este modificarea deficitului bugetar şi modificarea ratei de dobândă, în urma

adoptării unei măsuri de politică economică. Guvernul intenţionează să crească PIB cu o

unitate prin creşterea consumului guvernamental, finanţând această creştere

parţial prin creşterea taxelor, parţial prin emisiune monetară: . Se notează

cu x creşterea consumului guvernamental finanţată prin emisiunea monetară . Să

se exprime L în funcţie de x.
d) Să se găsească nivelul optim al lui x, care face ca impactul asupra economiei al măsurilor
de politică economică descrise anterior, măsurat prin funcţia L, să fie minim. Să se
determine valorile lui x atunci când şi .

Rezolvare

11
a) (1)

(2)

b) Folosind relaţiile 1 şi 2 se obţine:

şi

c) . Din modul de finanţare al cheltuielilor guvernamentale se cunoaşte

faptul că

De asemenea, din (2) se poate observa că atunci când masa monetară reală şi PIB se
modifică, rata dobânzii se modifică astfel:

d)

Dacă , iar dacă

7. Economia unei ţări este descrisă prin următorul model IS-LM:

unde Y reprezintă producţia agregată (PIB), C consumul privat, T veniturile bugetare,

12
I investiţiile, r rata de dobândă, E exportul, X importul, oferta reală de monedă,

G cheltuielile guvernamentale. Statul respectiv are la dispoziţie următoarele tipuri de

politică economică:
- fiscală, prin care modifică cheltuielile guvernamentale ( G) sau veniturile bugetare
( T),

- monetară, prin care modifică oferta reală de monedă sau

- comercială, prin care poate stimula exporturile ( E).

(a) Să se deducă expresia la echilibru pentru PIB (Y ), rata de dobândă (r) şi pentru economii
(S), în funcţie de parametrii modelului şi de variabilele exogene.
(b) Guvernul doreşte să echilibreze contul curent prin măsuri de stimulare a exporturilor. Să

se exprime modificarea procentuală a exporturilor necesară pentru echilibrarea

contului curent în funcţie de parametrii modelului şi de ponderea actuală a exporturilor în

PIB, .

(c) Guvernul creşte cheltuielile guvernamentale, acoperind integral această creştere din
creşterea taxelor ( G= T). Să se deducă efectul acestei măsuri asupra PIB ( Y ), a ratei
de dobândă ( r) şi a economiilor ( S) şi să se interpreteze rezultatele.

Rezolvare:

a) (1)

b) vom nota cu exporturile şi cu PIB după echilibrarea contului curent. Echilibrarea

contului curent presupune: . Modificarea

exporturilor este egală cu . Aşa cum se poate observa din relaţia 1, o modificare

a valorii exportului generează o modificare a PIB egală cu

13
Aplicaţii propuse

1. Economia reală este descrisă de următoarele ecuaţii:

Se cunoaşte:

a) să se calculeze Y, r, G, T, C, I, X, S, CK, D, CC
b) să se calculeze cu cât trebuie să crească oferta nominală de monedă astfel încât
volumul investiţiilor să crească cu 25% faţă de cel de la punctul a). Se ştie că noul indice
al preţurilor este p=1,1.

c) Să se determine şi d astfel încât rata dobânzii să fie , iar

(cheltuielile guvernamentale determinate la punctul a) sunt constante).

R:
a) Y=1651,83; r=0,166; T=518.84; G=601,43; I=137,41; X=413,4; S=156,6; CK=-19,19;
D=82,59; CC=-63,4.

b)

c)

2. Se consideră modelul IS-LM:

Se cunoaşte:

Se cere:
a) coordonatele punctului de echilibru
b) ca urmare a modificării ofertei de monedă, rata dobânzii a crescut cu 2,013 puncte
procentuale. Să se afle cu cât s-a modificat M, precum şi noul PIB de echilibru.

Rezultate:
a)

14
a

3. Se consideră modelul IS-LM static.

(a) Să se precizeze:

(b) influenţa creşterii ofertei reale de monedă asupra mărimii investiţiilor;

(c) influenţa creşterii deficitului bugetar asupra mărimii investiţiilor;

i) influenţa creşterii vitezei de rotaţie a banilor asupra PIB ;

ii) influenţa creşterii senzitivităţii mărimii investiţiilor în raport cu rata dobânzii

asupra mărimii PIB.

(d) Pentru modelul IS-LM se consideră următoarele date: ; ; ;

(ponderea deficitului bugetar în PIB); ; ; ;

; ; ; ; ; . Să se calculeze:

i) punctul de echilibru;

ii) noua rată a fiscalităţii , în ipoteza în care se doreşte reducerea lui de la 4% la 2%;
cheltuielile guvernamentale rămân neschimbate.

4. Se consideră modelul IS-LM:

; ;

; ;

; ; ; ;

15
 .

Se cunosc: ; ; ; ; ; ; ; ;

; ; şi .

a. Să se calculeze coordonatele punctului de echilibru .

b. Să se calculeze , şi .

c. Oferta reală de monedă creşte cu 10%, iar rata inflaţiei se reduce cu 1 punct
procentual. Să se precizeze cu cât se va modifica rata reală de echilibru.

16